Cred că tuturor ni s-a întâmplat la un moment dat să rămânem fără cuvinte în faţa celui din faţa

noastră şi să avem sentimentul de dificultate în a ne exprima punctul de vedere într- un mod cât mai
clar şi cât mai corect.

Partea de comunicare în mediul medical necesită mai multă atenţie datorită faptului că aceasta are în
centru pacientul, care se prezintă în plină suferinţă şi incertitudine în faţa medicului.

Comunicarea este cel mai important lucru în stabilirea relaţiei cu pacientul, cu aparţinătorii şi cu
ceilalţi membri ai echipei medicale. „A şti să asculţi este prima condiţie a unui dialog”.

Relaţia medic-pacient reprezintă cadrul în care se desfăşoară actul medical. Poate fi considerată ca o
relaţie: Socială, Psihologică, Culturală. Orice medic trebuie nu doar să aibă cunoştinţe practice despre
starea medicală a pacientului, dar şi să fie familiarizat asupra psihologiei individuale a pacientului.
Este de datoria medicului să se facă perceput corect de către pacienţii săi pentru a fi cunoscute
caracteristicile rolului şi statutului de practicare a medicinei în societatea contemporană.

Pentru practicarea profesiunii medicale sunt necesare aptitudini deosebite. Unele dintre ele au un
caracter general sau comun oricărei activităţi intelectuale şi se bazează pe existenţa aptitudinii
generale a inteligenţei superioare. Aptitudini particulare necesare profesiunii medicale sunt: spiritul
de observaţie, abilitatea de a comunica, acordarea unei valori importante demnităţii condiţiei
umane, răbdarea şi compasiunea, înţelegerea empatică.

Relatia asistent medical – pacient va fi de acceptare reciproca, o atitudine

de respect, caldura si intelegere empatica fata de pacient,cu toate ca de
multe ori, asistenta medicala este considerata o simpla masina de indeplinit
ordinele medicului, uitandu-se ceea ce este esential in practica medicala, si
anume: intelegerea si disponibilitatea fata de pacient, medicul vine si
pleaca, pe cand asistenta e cea care supravegheaza, ajuta si ingrijeste
pacientul. Din aceasta cauza, relatia dintre asistenta medicala si pacient nu
trebuie sa se limiteze numai la aplicarea tratamentului, ci si la stabilirea
unei comunicari psihice cu el, pentru a-l putea ajuta in a-si exprima trairile
interioare.
Mesajele transmise de către asistentul medical trebuie să fie :
- să fie directe
- să exprime opinia personală
- să fie complete şi specifice
- să fie clare şi consistente; să evite ambiguităţile
- să exprime clar sentimentele şi cerinţele
- să prezinte separat faptele de opinii
- să concentreze mesajul asupra unui singur lucru odată
- să transmită mesajul imediat când observă ceva
- să nu conţină aluzii la alte persoane
- să fie stimulativ
- mesajele verbale şi nonverbale să fie congruente
- să fie însoţite de un surplus de informaţie care să susţină cele transmise (să folosească
şi alte canale: imagini video, fotografii etc.)
- să corespundă cadrelor de referinţă ale receptorului
- emiţătorul trebuie să se asigure că mesajul său a fost bine interpretat (să obţină feed-
back-ul)