Sunteți pe pagina 1din 15

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI

ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ DOLJ


Str. Ludwig van Beethoven nr. 2, 200218, Craiova
Telefon: 0351/ 411055/56 Fax: 0351/170 373
Mail: cjraedolj@yahoo.com; www.cjraedolj.ro

STUDIU COMPARATIV

ROLUL PARINTILOR IN EDUCATIA ADOLESCENTILOR


PENTRU VIATA DE FAMILIE

Profesor consilier scolar


DURAC IULIA

ARGUMENT:

Invatamantul romanesc cunoaste in permanenta transformari majore. Odata cu acestea s-a


incercat introducerea educatiei pentru viata de familie – un concept mai larg, imbinand notiuni de
anatomie, fiziologie si igiena, psihologia grupurilor mici, a relatiilor interpersonale, psihologia familiei
etc.
Intr-un sens restrictiv, educatia pentru viata de familie este adeseori asociata cu educatia sexuala,
vizand informarea adolescentilor asupra riscurilor si bolilor sexuale. Conceptul de educatie sexuala nu
este intotdeauna inteles prin latura sa formativ-informativa, iar criticii considera informatia inoportuna,
afirmand ca viata sexuala reprezinta un subiect intim, cu o note personale si nu trebuie predata.
Adolescentii trebuie ajutati sa inteleaga gravitatea experientelor sexuale fara metode de protectie. Parintii,
de asemenea, au nevoie sa-si educe copiii preventiv. Adolescenta este perioada in care tinerii incearca
experiente sociale noi, se integreaza in anturaje care, de cele mai multe ori, sunt necunoscute parintilor.
Cursurilor de educatie sexuala in licee reprezinta un subiect controversat, apreciat de unii parinti
ca mijloc de pervertire a copiilor, de stimulare a curiozitatii sexuale. Pentru alti parinti, aceste cursuri
reprezinta un avantaj, o varianta comoda care pune la dipozitia adolescentului raspunsuri pertinente la
intrebari stanjenitoare.
Desi ne aflam in secolul informatiei, intr-o lume a transformarilor generationale rapide, exista un
mare risc al interpretarii incorecte a informatiei si asimilarii acesteia ca atare. Adolescentul, format sa
asimileze nediscriminativ si neanalitic informatia privind propria sexualitate, prezinta riscul de a pasi pe
un teren minat, ale carui pericole sunt doar mentionate, insa neconstientizate.
Studiul de fata isi propune sa analizeze, pe de o parte, consecintele psihopedagogice ale deciziei
privind optiunea pentru viata de adult, pe de alta parte, rolul parintilor in educatia pentru viata de familie,
din perspectiva comunicarii, a clarificarii informatiei transmise, a scanarii realiste a anturajului, a
valorilor familiei.
Programele de educatie pentru viata de familie nu se concentreaza numai pe comunicarea
informatiei, ci si pe implementarea motivatiei, obiceiurilor si responsabilitatii necesare pentru a actiona in
scopul intelegerii adecvate a conceptului de intimitate. Metodele de lucru folosite includ interventia
familiei, programe scolare si educatia cadrelor didactice.

METODOLOGIA CERCETARII

SCOP:
Cresterea accesului adolescentilor la educatie/informare si servicii de consiliere, cu accent pe
sanatatea reproducerii, planificare familiala si pe formarea valorilor privind viata de familie

1
IPOTEZE DE CERCETARE:

 Adolescentii, cu varste cuprinse intre 14-16 ani, isi asuma responsabilitatea vietii de cuplu.
 Se constanta tendinta crescanda a adolescentilor de a se angaja prematur in relatii conjugale,
fara o informare prealabila temeinica.
 Lipsa de informatii specifice, imaturitatea, prejudecatile fac din tineri victime triste ale
sarcinilor nedorite sau bolilor cu transmisie sexuala.
 Educatia sexuala reprezinta un subiect controversat, evitat de parinti si explorat intr-o
maniera improprie, nesistematica de adolescenti.
OBIECTIVE:

 Formarea si dezvoltarea interesului pentru probleme de sanatatea reproducerii, pentru


cunoasterea organismului uman, a mijloacelor de prevenire a ITS şi de pastrare a sanataţii;
 Cunoasterea si intelegerea riscurilor medicale, emotionale, sociale si legale ale relatiilor
matrimoniale premature
 Cunoasterea si intelegerea presiunii exercitate de anturaj asupra deciziilor privind inceperea
vietii sexuale
 Utilizarea, in mod eficient, de catre participanti a cunostintelor privind planificarea familiala
si sanatatea reproducerii.

METODE SI TEHNICI UTILIZATE

 Chestionarul de opinie

Instrumentul metodologic folosit pentru a culege informaţii în legătură cu scopul urmărit este
chestionarul de opinie. Acesta prezinta avantajul de a oferi informatii complexe si posibilitatea obiectiva
de a corela indicatorii facand astfel posibila cunoaşterea motivatiilor si atitudinilor subiectilor investigati.
Am folosit doua tipuri de chestionare: chestionar adresat parintilor, respectiv elevilor.
Chestionarul adresat parintilor cuprinde 16 intrebari cu raspunsuri la alegere. Chestionarul adresat elevilor
cuprinde 22 intrebari cu răspunsuri la alegere (închise şi de control), organizate astfel incat sa raspunda
exigentelor metodologice, tematice si caracteristicilor lotului investigat.
S-a asigurat anonimatul chestionarului, dar s-au solicitat subiecţilor unele date referitoare la
vârstă, sex si clasa de provenienta necesare prelucrarii statistice.
Chestionarul (vezi anexa1 si anexa2) a fost conceput din perspectiva ipotezei si a obiectivelor
propuse, modul sau de elaborare fiind in concordanta cu cerintele tehnice si metodologice ale unui astfel
de demers.

 Indicatorii urmăriţi în cadrul chestionarului:

1. Atitudinea adolescentilor/parintilor fata de relatiile de comunicare din familie.


2. Aprecierea/aotoaprecierea asupra stilului parental.
3. Calitatea relatiilor interpersonale din perspectiva educatiei acordata minorului.
4. Respectarea componentelor comunicarii (mesaj, emitator/receptor, feed-back).
5. Teme preponderente de discutie, ca premise ale unei comunicari eficiente.
6. Comunicarea despre intimitate la nivelul adolescentului si a referentului acestuia.
7. Sursele si calitatea informatiei privind educatia sexuala.
8. Cunostinte minimale de legislatie romaneasca privind varsta legala care face posibila
casatoria.
Am optat pentru administrarea în grup deoarece aceasta permite economisirea timpului precum şi
surprinderea nu numai a comportamentului verbal, ci şi a celui nonverbal.
În privinţa limbajului, am ţinut cont de nivelul de instructie si cultura al subiectilor.
Terminologia folosita a fost adaptata statutului social al celor chestionati.
Am luat in considerare riscul determinat de faptul ca subiectii au tendinta sa formuleze raspunsuri
dezirabile social, stiut fiind faptul ca, refuzul sau dezaprobarea pot aparea ca simptome ale neintegrarii in

2
colectivitate. Am plecat de la premisa ca aceste riscuri sunt minime, deoarece atractia raspunsurilor
pozitive a fost diminuata prin formularea intrebarilor cu posibilitati intermediare de raspuns.

UNIVERSUL POPULATIEI
Pentru studierea aspectelor pe care aceasta cercetare si le propune, ne-am indreptat atentia catre
elevi din învatamantul preuniversitar si al parintilor acestora.

ESANTIONARE
Acest studiu s-a desfăşurat pe un eşantion de disponibilitate constituit din elevi ai clasele a IX-a
si a XIa din Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” Bailesti. Numărul elevilor incluşi în studiu a fost N=
24, vârsta medie a eşantionului este de 16 ani. Au fost selectati, de asemenea, 20 de parinti. Criteriul
de selectie – parinti ai elevilor de clasa a IX-a ai liceului, deoarece s-a constatat ca aceasta etapa de
varsta (14 -16 ani) se preteaza cultural la dialogul intergenerational pe tema sexualitatii.
Structura eşantionului:
 Distribuţia subiecţilor după variabilele sex, varsta, clasa (chestionar adresat elevilor): la un
estantion reprezentativ N=24, 79% reprezinta populatie de sex feminin, 20,8% populatie de sex
masculin. 58% elevi cu varste cuprinse intre 14-16 ani, 41% elevi cu varste cuprinse intre 17-18 ani
si peste. Clasele selecatate – a IX-a si a XI-a reprezinta profiluri diferite: filologie, respectiv
matematica-fizica.
 Distribuţia subiecţilor după variabilele sex, clasa (chestionar adresat parintilor): la un estantion
reprezentativ N=20, 65% reprezinta populatie de sex feminin, 35% populatie de sex masculin.
Clasele selecatate – a IX-a B si C - reprezinta profiluri diferite: filologie, respectiv matematica-
fizica.

INTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONARULUI DE OPINIE

Lotul de persoane investigat a fost de 24 elevi ai claselor a IX a si a XI din Liceul Teoretic


“Mihai Viteazul”.
Perioada: februarie 2010
Intrebarea: Q3/Q4. (Familia mea pune un accent deosebit pe comunicarea dintre membrii sai) a
intrunit urmatoarele raspunsuri: 73,3% au ales varianta Da, 16% varianta Nu, 11% varianta Nu-i o
proiritate. Procentele sugereaza ca exista o preocupare crescanda pentru comunicare la nivelul membrilor
familiei; adolescentii claselor a IX- a considera pozitiva atitudinea parintilor fata de comnuicare in timp
ce adolescentii cu varste cuprinse intre 17-18 ani si peste, preponderent de sex masculin, reclama
indiferenta membrilor familiei fata de ideea invocata.
Aceeasi intrebare, adresata parintilor intruneste in proportie de 100% un raspuns pozitiv.
Comparand rezultatele putem trage concluzia ca exista relative discrepante de perceptie intre modul in
care se raporteaza si inteleg ideea de comunicare cele doua generatii.
Intrebarea: Q4/Q5. (Sunt multumit de modul in care eu si parintii mei comunicam.) a obtinut
urmatoarea distributie a rezultatelor: 37% - foarte multumit, 45% - multumit, 12,5% - mai degraba
nemultumit, 4,2% - complet nemultumit. Aceeasi intrebare adresata parintilor a obtinut urmatoarele
raspunsuri: 35%- foarte multumit, 60% - multumit, 5% - mai degraba nemultumit. Nu exista diferente
procentuale semnificative. Atitudinea parintilor si elevilor fata de calitatea comunicarii este concordanta
procentula. De remarcat este faptul ca niciun parinte nu a optat pentru varianta d., fapt ce demonstreaza ca
bresa incontestabila la nivelul comunicarii esteresimtita indeosebi la nivelul tinerilor de sex masculin, cu
varste cuprinse intre 17-18 ani si peste, etapa psihocomportamentala in care relatiile parinti - tineri
parcurg un proces de ariditate si decuplare de sub autoritatea parentala sub forma izolarii
comunicationale.
Intrebarea: Q5/Q6. (Consider ca parintii mei sunt niste persoane:/Ma consider un parinte): a
obtinut urmatoarele rezultatea procentuale: 54,2% - autoritare, 45,8% - tolerante. Raspunsurile parintilor:
65% - autoritare; 30% - tolerante, 5% - democratice. Desi au avut la dispozitie posibilitati de alegere
alternative, adolescentii s-au orientat dihotomic in aprecierea stilului parental. Cu toate acestea, datele

3
indica faptul ca stilul parental autoritar nu intra in conflict cu maniera in care familia incurajeaza
comunicarea intre membrii sai. Autoaprecierea stilului parental functioneaza pe vectorii autoritar →
tolerant → democratic. Atributul “democratic” este probabil varianta definitionala a ceea ce parintele
intelege prin toleranta excesiva sau permisivitate, sub titlul acordarii neconditionate de incredere si
libertate neingradita de alegere a adolescentului.
Intrebarea Q6/Q7. (In familia mea exista reguli si responsabilitati bine stabilite pentru
majoritatea membrilor) intruneste urmatoarele valori: 41,8% - Da, 49% Nu, 9,2% - Nu-i o prioritate.
Adresata parintilor, intrebarea a reunit urmatoarele valori: 55% - Da, 25% Nu, 20% - Nu-i o prioritate.
Corelatia intre variabila varsta si Q6/Q7 releva diferente semnificative intre strategia educationala pe care
o abordeaza adultul in relatia cu minorul si maniera in care acesta din urma isi interiorizeaza normele de
conduita si comportament prescrise, sau doar schitate la nivel teoretic in familie. 9,2% dintre adolescenti
apreciaza ca neprioritara existenta regulilor sau responsabilitatilor, in timp ce 49% se considera
neresponsabilizati la nivelul exigentelor familiale. Desi principiul coerentiei in educarea fara violenta a
copilului se bazeaza pe sistemul intaririlor pozitive si a fermitatii in stabilirea sistemului de reguli de
comportament, de responsabilitati – recompense clar definite, 20% dintre parintii evita sa apeleze la
aceasta forma de educatie prin comunicarea explicita a responsabilitatilor specifice fiecarui membru, iar
25% aleg modalitati altenative sau difuze de educare prin raportare la ideea enuntata.
Intrebarea Q6. (Intre mine si copilul meu orice subiect poate fi abordat) la nivelul careia 20% -
Da, 75% - Nu, 5% - Nu stiu, indica dificultati de comunicare in relatia cu adolescentul, existenta
subiectelor tabu sau partial abordate. La aces nivel, parintele isi recunoaste inabilitatea sau reticenta fie in
a-si adapta discursul la nivelul de intelegere al adolescentului, fie in a-si depasi prejudecatile daca apra
subiecte sensibile care impun o discutatie de grup.

Q8. Cele mai frecvente teme de discutie dintre mine si copilul


meu sunt legate de:

50%: scoala
50

40 20%: relatiile de
prietenie/anturaj
30
12%: ed. pt. viata e familie
20
12%: educatia pentru cariera
10

0 6%: alte optiuni


PARINTI

Q8. Cele mai frecvente teme de discutie dintre mine si parintii


mei sunt legate de:

50

40
49%: scoala
30 30%: relatii de prietenie/anturaj

20 12%: ed. pt. viata de familie


9%: alte optiuni
10

0
ELEVI

4
Graficele de mai sus releva faptul ca scoala, anturajul/relatiile de prietenie, educatia pentru viata
de familie si educatia pentru cariera sunt temele cel mai des abordate in discutiile parinti-adolescenti.
Putem invoca o simetrie a valorilor (50%-49%: scoala; 12%-12%: educatia pentru viata de familie) care
confirma realitatea socio-culturala a relatiilor de comunicare in familie si verifica totodata sinceritatea
respondentilor.

Grafic de comparatie intre raspunsurile elevilor si raspunsurile parintilor


la intrebarea Q8.

50 49% 50%

40

30 30%
20%
20
12% 12%
10 12%
6%
9%
0 0% Raspunsuri parinti
1 2 Raspunsuri elevi
3 4
5

Diferenta procentuala dintre raspunsuri (30% - 20%: relatii de prietenie/anturaj) poate fi


interpretata ca indicator al nereceptivitatii adolescentului fata de sugestiile de cariera ale parintilor sau
tratarea superficiala a subiectului cariera, concluzie implicita corelatiei dintre variabila varsta si Q8.

Grafic de corelatie intre raspunsuri la intrebarea Q9.

100 90%
80 63%

60
Niciodata
40 29%
10% Uneori
20 8% 0%
Intotdeauna
0
1 2
ELEVI PARINTI

Rezultatele inregistrate ca urmare a raspunsurilor la itemul Q9. (In discutiile cu parintii mei spun
ce gandesc/ In discutiile cu fiul/fiica meu/mea il/o incurajez sa spuna ce gandeste si ce isi doreste) ofera o
dispozitie contradictorie a valorilor obtinute. Daca in relatia de comunicare 63% dintre adolescentii
chestionati apreciaza ca uneori spun ceea ce gandesc, doar un procent de 10% dintre parinti confirma
varianta b. Comparand rezultatele variantei c. (90% - 29%: intotdeauna) observam o diferenta valorica
semnificativa tradusa prin faptul ca, la nivel principial, incurajarea adolescentului de a spune intotdeauna
ceea ce gandeste nu coincide cu situatia faptica. De aici distorsiunile in comunicare, interpretarea eronata
a mesajului transmis de subiectii comunicaraii si blocajele inerente. Pe de alta parte, nonconformismul
subiectelor, teama de sanctiune sau evaluarea preconceputa il determina pe adolescent sa-si cenzureze
intentiile comunicationale, chiar daca adultul, cel putin la nivel ideal, isi manifesta aceasta nevoie.
Intrebarea Q10. a inregistrat urmatoarele date: 55% dintre parinti considera ca uneori primesc
atentie din partea copilului atunci cand abordeaza subiecte delicate, 45% reuseste intotdeauna sa capteze

5
atentia atunci cand se angajeaza intr-un dialog serios. Niciunul dintre parintii chestionati nu s-a confruntat
de cu situatii opozitia categorica sau indiferenta manifesta a adolescentului in relatia de comunicare.
75,3% dintre elevii chestionati considera ca sunt intotdeuna ascultati cu atentie atunci cand
abordeaza o tema dificila, 8% sunt luati in considerare uneori, 16,7% nu sunt niciodata ascultati cu
atentie.
Feedback-ul reprezinta componenta esentiala a comunicarii prin intermediul careia receptorul si
emitatorul verifica validitatea de construct a mesajului vehiculat. Aprecierea subiectiva indica un alt ordin
de marime sociologica. La nivelul itemului Q9. relativismul in apreciere, redat prin varianta b., -
procentul de 45% parinti - indica un nivel relativ al increderii in disponibiliatatea adolescentului de a lua
in consederare indicatiile, sugestiile, experienta invocate de parinte intr-o discutie serioasa.

Q11. Im i este m ai usor sa com unic cu:


4,2%
nu exista 8,3%
diferente nu reusesc sa
com unic cu
nim eni

16,7%
fratii
62,5%
m am a

13,5%
bunicii 20,8%
tata

Intrebarea Q11. indica, din puntul de vedere al parintilor, trei referenti: mama (85%), tata
(35%), bunicii (10%,), fratii (5%). Elevii chestionati prefera ca interlocutori, la nivelul membrilor
familiei: mama (62%), tata (20,8%), bunicii (13,5%); fratii (16,7%), nu exista diferente (4,2%), nu
reusesc sa comunic cu niciun membru al familiei (8,3%). Mentionam ca la acest item atat parintii cat si
elevii au avut posibilitatea alegerii multiple, nefind conditionati de o singura varianta de raspuns.

Q12. Am discutat cu fiul/fiica mea despre debutul vietii sexuale


Q12. Am discutat cu parintii mei despre debutul vietii sexuale

58,4%
60
50 45% 41,6%
35%
40
30 20% Raspunsuri parinti
20
0% Raspunsuri elevi
10
0
1 2 3
Da Este prea devreme Nu

Intrebarea Q12. Raportul parintilor care au atins subiectul debutului vietii sexuale fata de
procentul celor care evita acest subiect este inversproportional cu variabila varsta elevului. Insumand
ultimele doua procente rezulta ca 55% dintre parintii chestionati nu isi adapteaza continutul discursului
despre sexualitate nivelului dezvoltarii biologice si psihocomportamentale al adolescentului. 58,4% dintre
adolescentii chestionati recunosc ca au abordat acest subiect cu parintii, in timp ce 41,6% raspund
negativ; procentul include populatia scolara de sex masculin si aproximativ jumatate din populatia
feminina cu varste cuprinse intre 15-16 ani.

6
Intrebarea Q13. Graficul urmator reprezinta distributia surselor de informare privind educatia
sexuala. Procentele listate nu ofera informatii surprinzatoare, ele reflecta natura relatiilor interpersonale
(parinti, prieteni) si nivelul de incredere acordat surselor de informare. La aceasta intrebare subiectii au
avut posibilitatea alegerilor multiple.
Q13. M-am informat cu privire la inceperea vietii sexuale si a
consecintelor acesteia:

60
50 54%: de la parinti
40 46%: de la prieteni
8%: de la profesori
30
4%: din mass-media
20
8%: de pe Internet
10 13%: din experienta proprie
0
1

Intrebarea Q13. adresata parintilor, releva o serie de rezultate interesante pentru a


realizamasura in care parintele este informat asupra celor mai importante aspecte din viata copilului sau.
In medie, peste 50% dintre parintii chestionati se declara informati asupra anturajului, situatiei scolare,
intimitatii, modalitatilor de petecere a timpului liber si asupra planurilor de viitor ale propriului copil.
Coreland variabila varsta si media optiunilor pentru varianta b. de raspuns constatam ca peste 30% dintre
parinti au o imagine partiala asupra elementelor enuntate. O alta categorie de aproximativ 30% dintre
respondenti apreciaza ca nu au deloc cunostinta despre modul in care se desfasoara existenta propriilor
copii; relatiile intime si planurile de viitor aflandu-se intr-un cond de partiala obscuritate.

Q13. Sunt la curent cu urmatoarele aspecte din viata copilului meu

60 55% 60%

50 45%
40%
40 35% 35%
30% 30%
30 25% 25% Da

16% In oarecare masura


20
10%
Nu
10 5% 5% 4%
0% 0%0% 0% 0% Nu este cazul
0
1 2 3 4 5
Anturaj Intimitate Scoala Timp
liber Viitor

Intrebarea Q14. (Consider ca informatiile mele pe aceasta tema sunt suficiente) a obtinut
urmatoarele rezultate: 79,12% - apreciaza ca suficiente informatiile obtinute pe aceasta tema, 20,8%
apreciaza ca insuficiente aceste informatii. Trebuie mentionata modalitatea diferita de orientare in fata
surselor de informare. Adolescentii au libertatea de selectie a informatiei, dar nu au si discernamantul
selectarii corecte a informatiei necesare. Procentul de 20,8% ar pute primi o conotatie pozitiva, din
perspectiva comportamentului preventiv si precaut al unei anumite categorii de adolescenti.
Intrebarea Q15. adresata elevilor: In prezent sunt implicat(a) intr-o relatie de dragoste).
Raspunsurile oferite la aceasta intrebare descriu faptul ca 75% dintre subiecti au dat raspunsuri afirmative

7
si 25% au oferit raspunsuri negative. Urmatoarele 5 intrebari se raporteaza la procentul celor 75% si sunt
adresate exclusiv elevilor.
Q16. Parintii mei sunt la curent cu aceasta relatie
Q17. Parintii mei sunt de acord cu aceasta realtie

100

80 83% 72%
60 17%
17% 0%
40
Nu stiu/Nu imi pasa
20 11%
Nu
0 Da
1
2

Analizand comparativ raspunsurile la itemii Q16 si Q17 se observa ca respondentii recunosc


existenta unei relatii pe care nu o ascund parintilor. Procentele apropiate valoric sunt indicatorul de
control al recunoasterii relatiei de cuplu in plan familial si a responsabilitatii publice fata de o relatie
intima asumata. Cei 17% care au ales varianta “Nu imi pasa de parerea lor” reprezinta populatia
masculina, cu varste cuprinse intre 17-18 ani., caracterizata prin nonconformism si nevoia de
independenta.
Q18. In familie relatia cu prietena(ul) mea(meu) este un subiect de
discutie:

80

71%: ca oricare altul


60
0%: neplacut
40 13%: care provoaca tensiuni
8%: evitat, de regula
20
8%: nu se dezbate niciodata
0
1

Potrivit acestor scheme grafice relatia de cuplu in adolescenta este apreciata ca relatie fireasca,
acceptata de parinti. In situatii critice devine subiect de disputa si tensiuni in familie. Parintii invoca, de
regula, varsta inadecvata, stabilirea unor prioritati precum scoala, neincredera in partenerii cu varste mai
mari. Comunicarea despre intimitate este o necesitate a varstei care impune atentie speciala din partea
adultului. Acesta poate revigora atat comunicarea intre adolescent si adult, cat si relatia de incredere.

Q19. Parintii m ei se opun acestei relatii deoarece considera ca:

11%: nu am varsta potrivita


40
28%: scoala este prioritara
30 0%: partener de alta etnie

20 11%: diferenta mare de varsta intre noi


6%: nu este de incredere
10 11%: nu mi-au spus motivele

0 0%: altele
1 33%: nu este cazul

8
Setul de intrabari care urmeaza se aplica deopotriva parintilor si elevilor. Scopul acestor intrebari
a fost acela de a furniza date concrete asupra nivelului de informare al subiectilor privind legislatia din
Romania relativ la familie si casatorie.
Intrebarea Q20/Q14 (Sunteti la curent cu legislatia romaneasca privind casatoria si familia?).
75% dintre elevii chestionati au raspuns afirmativ la acesta intrebare, iar 25 % negativ. In cazul parintilor
am folosit trei variante de alegere pentru a diminua efectul raspunsului dezirabil pe care adultul este
inclinat sa-l ofere, din ratiuni de etica a responsabilitatii, mai des decat adolescent sau tanarul
nonconformist. Exista un procent de 15% care poate fi interpretat fie sub aspectul ignorantei recunoscute
sau a indiferentei fata de elementele de legalitate, fie sub aspectul increderii investite in comportamentul
lipsit de potentiale riscuri al tanarului.

Q14. Sunt la curent cu prevederile legislative privind casatoria si


familia:

60
15% - Niciodata
40
30% - Uneori
20 55% - Intotdeauna
0
1

Intrebarea Q15/Q21 a totalizat urmatoarle valori reprezentate in graficele de mai jos. Raportat la
raspunsurile parintilor constatam un grad de informare mai ridicat al adolescentilor, cu o diferenta de
16%.

Q15. Care credeti ca este varsta legala care face posibila casatoria
fetelor in Romania?

40
30
5% - 14 ani
20
30% - 16 ani
10
30% - 18 ani
0
1 35% - nu stiu
Varsta legala pentru
casatorie la baieti

Q21. Care credeti ca este varsta legala care face posibila casatoria
fetelor, potrivit legislatiei romanesti?

0% - 14 ani
50
4,2% - 16 ani
40
45,8% - 18 ani
30
45,8% - 20 ani
20
4,2& - Nu stiu
10
0
1

9
Necunoasterea prevederilor legale referitor la casatorie este o realitate ce caracterizeaza peste
jumatate din subiectii chestionati. Diferenta vizibila, in cazul respondentilor din categoria parintilor, se
explica atat prin diminuarea surselor de informare, cat si prin absenta unui program de educatie a
parintilor pe tema sexualitatii in adolescenta. Parintii sunt inclinati sa-si stabilesca o anumita ordine a
prioritatilor educationale, care nu deserveste intotdeauna nevoile presante ale adolescentului.
Comunicarea, sub toate palierele sale, este un fenomen complex de analiza si definire a calitatii relatiilor
interpersonale la nivelul grupurilor mici.
Intrebarea Q16/Q22 a totalizat urmatoarele valori, reprezentate in graficele de mai jos. Raportat
la raspunsurile parintilor constatam un grad de informare mai ridicat al adolescentilor, cu aceeasi
diferenta de 16%. Raspunsurile, functie de variabila sex, difera in cazul optiunilor parintilor intr-o
proportie mai mare decat in cazul optiunilor elevilor. Premisa de la care se porneste opereaza
discriminativ in cazul parintilor, in sensul unei presupuse aplicarii diferentiate a legislatie privind familia
si casatoria, pe categorii de sex.

Q16. Care credeti ca este varsta legala care face posibila casatoria
baietilor in Rom ania?

40
0% - 14 ani
30
0% - 16 ani
20
25% - 18 ani
10 35% - 20 ani

0 40% - Nu stiu
1
Varsta legala pentru casatorie la fete

Q22. Care credeti ca este varsta legala, care face posibila casatoria
baietilor, potrivit legislatiei romanesti?

50 0% - 14 ani
40 4,2% - 16 ani

30 41,2% - 18 ani

20 50% - 20 ani
4,2% - Nu stiu
10

0
1

10
CONCLUZII

Am incercat sa oferim prin acest studiu, o perspectiva a modului in care organizatia scolara se
confrunta cu probleme legate de educatia pentru viata de familie la nivel liceal, printr-un demers practic,
folosind ca instrument de cercetare chestionarul de opine.
Rezultatele obtinute, ofera posibilitatea beneficiarilor acestui studiu (elevi, parinti, cadre
didactice) sa valorifice datele mai sus prezentate in sensul acţiunii directe asupra incongruentelor si
carentelor identificate, pentru diminuarea influenţei lor. Putem astfel considera că studiul incumbă o
finalitate practica: metode si tehnici de pregatire a adolescentilor pentru viata de adult.
Proiectul „Invatam sa fim responsabili” dispune, prin acest studiu, de o baza de date concreta
pe care se poate construi ulterior un program coerent de educatie pentru viata de familie, adresat
deopotriva parintilor si elevilor. Este vorba despre un program centrat pe dezvoltarea deprinderilor de
viata independenta care sa abordeze teme precum: managementul timpului, petrecerea timpului liber,
managementul conflictului, comunicare eficienta, viata de cuplu (afectivitate), igiena si viata sexuala -
evitarea sarcinilor nedorite, resurse comunitare, prevenirea traficului de fiinte umane.
Se constata o crestere graduala a capacitatii si disponibilitatii adolescentilor de a asimila
informatii corecte, abilitatea de a imbina experienta proprie sau a celorlalti cu elemente teoretice.
Parintii, desi manifesta reticenta fata de acest subiect, constientizeaza rolul formativ al cursurilor
de specilitate, prin intermediul carora accesul tinerilor la educatie si servicii competente de sanatatea
reproducerii se realizeaza intr-o maniera sitematica, organizata, insitutionalizata.

Bibliografie:

1. Dumitru Al. Ion, Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice, Ed.
Polirom, 2008
2. Gerald R. Adams, Michael D. Berzonsky, Psihologia adolescenţei, Ed. Polirom, 2009
3. Constantin Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom, 2008
4. Daniel Marcelli, Alain Braconnier, Tratat de psihopatologia adolescenţei, Ed. Fundaţiei
Generaţia, 2006

11
Anexa 1.

ROLUL PARINTILOR IN EDUCATIA ADOLESCENTILOR


PRIVIND VIATA DE FAMILIE

CHESTIONAR ADRESAT PARINTILOR

Va rugam sa completati cu seriozitate si sinceritate acest chestionar

1. Clasa:
2. Parintele chestionat: a) Mama b) Tata

3. Familia noastras pune un accent deosebit pe comunicarea dintre membrii sai


a) DA b) Nu-i o prioritate c) Nu

4. Sunt multumit de modul in care eu si fiul/fiica meu/mea reusim sa comunicam:


a) foarte multumit b) multumit c) mai degraba nemultumit d) complet nemultumit

5. Ma consider un parinte:
a. autoritar
b. tolerant
c. indiferent
d. democratic

6. In familia noastra exista reguli si responsabilitati bine stabilite pentru majoritatea membrilor.
a) DA b) Nu-i o prioritate c) Nu

7. Intre mine si copilul meu orice subiect poate fi abordat.


a) DA b) Nu c) Nu stiu

8. Cele mai frecvente teme de discutie dintre mine si copilul meu sunt legate de

a. scoala
b. relatiile de prietenie / anturajul copilului
c. educatia pentru viata de familie / educatia sexuala
d. educatie religioasa
e. educatie civica
f. educatie pentru cariera
g. altele (precizati)

Alegeti maxim 3 teme si stabiliti o ierarhie (1- primul loc).

9. In discutiile cu fiul/fiica meu/mea il/o incurajez sa spuna ce gandeste si ce isi doreste:


a) Niciodata b) Uneori c) Intotdeuna

10. Reusesc sa captez atentia copilului meu atunci cand abordez subiecte delicate precum viata
sexuala, viata religioasa, sinucidere, anturaj etc.:
a) Niciodata b) Uneori c) Intotdeuna

11. Copilul meu comunica mult mai usor cu:


a. mama
b. tata

12
c. bunicii
d. fratii
e. alte persoane (precizati) .........................................................................................

12. Am discutat cu fiul/fiica meu/mea despre debutul vietii sexuale:


a) DA b) Este prea devreme c) NU

13. Sunt la curent cu urmatoarele aspecte din viata copilului meu:

In Nu
Da oarecare Nu este
masura cazul
a Relatiile de prietenie/anturajul sau
b Relatiile intime (are un iubit/iubita)
c Situatia scolara (absente, note, comportament etc)
d Modalitati de petrecere a timpului liber
e Planuri de viitor

14. Sunt la curent cu prevederile legislative privind casatoria si familia?


a) Niciodata b) Uneori c) Intotdeuna

15. Care credeti ca este varsta legala care face posibila casatoria fetelor, potrivit legislatiei romanesti?
1. 14 ani 2. 16 ani 3. 18 ani 4. 20 ani 5. Nu stiu

16. Care credeti ca este varsta legala care face posibila casatoria baietilor, potrivit legislatiei
romanesti?
1. 14 ani 2. 16 ani 3. 18 ani 4. 20 ani 5. Nu stiu

13
Anexa 2.
ROLUL PARINTILOR IN EDUCATIA ADOLESCENTILOR
PRIVIND VIATA DE FAMILIE

CHESTIONAR ADRESAT ELEVILOR


1. Clasa:
2. Varsta:
3. Sex: a) M b) F

4. Familia mea pune un accent deosebit pe comunicarea dintre membrii sai:


a) DA b) Nu-i o prioritate c) NU

5. Sunt multumit de modul in care eu si parintii mei comunicam:


a) foarte multumit b) multumit c) mai degraba nemultumit d) complet nemultumit

6. Consider ca parintii mei sunt niste persoane:


a. autoritare
b. tolerante
c. indiferente
d. democratice

7. In familia mea exista reguli si responsabilitati bine stabilite pentru majoritatea membrilor:
a) DA b) Nu-i o prioritate c) NU

8. Cele mai frecvente teme de discutie dintre mine si parintii mei sunt legate de:

a. scoala 9.
a. relatiile mele cu prietenii 10.
a. educatia pentru viata de familie 11.
a. educatie religioasa 12.
a. educatie civica 13.
a. educatie pentru cariera 14.
a. altele (care) 15.
Alegeti maxim 3 teme si stabiliti o ierarhie (1- primul loc).

9. In discutiile cu parintii mei spun ce gandesc:


a) iciodata b) uneori c) intotdeauna

10. Cand abordez o tema dificila sunt ascultat cu atentie (ex. viata sexuala, viata religioasa,
sinucidere, anturaj etc.):
a) niciodata b) uneori c) intotdeauna

11. Imi este mult mai usor sa comunic cu:


b) mama
c) tata
d) bunicul/bunica
e) fratele/sora
f) nu exista diferente
g) alte persoane (precizati) ...........................................................................................
h) nu reusesc sa comunic cu niciun membru al familiei

12. Eu si parintii mei am discutat despre debutul vietii sexuale:


a) DA b) Este prea devreme c) NU

13. M-am informat in privinta inceperii vietii sexuale si a consecintelor acesteia:

14
a. de la parinti
b. de la prieteni
c. de la profesori
d. din mass-media
e. de pe Internet
f. altele (care)................................................................................................................

14. Consider ca informatiile mele pe aceasta tema sunt suficiente:


a) DA b) NU

15. In prezent sunt implicat(a) intr-o relatie de dragoste:


a) DA b) NU

16. Parintii mei sunt la curent cu aceasta relatie:


a) DA b) NU c) Nu stiu

17. Parintii mei sunt de acord cu aceasta relatie:


a) DA b) NU c) Nu imi pasa de parerea lor

18. In familie, relatia cu prietena(ul) mea/meu este un subiect de discutie:


a. ca oricare altul
b. neplacut
c. care provoaca tensiuni in relatia cu parintii
d. evitat, de regula
e. care nu se dezbate niciodata

19. Parintii mei se opun acestei relatii deoarece considera ca:


a. nu am varsta potrivita pentru o relatie
b. scoala este prioritara
c. este de alta etnie
d. diferenta de varsta dintre noi este prea mare
e. el/ea nu este o persoana de incredere
f. nu mi-au spus motivele
g. altele (care) ...............................................................................................................
h. nu este cazul

20. Sunteti la curent cu legislatia romaneasca privind casatoria si familia?


a) DA b) NU

21. Care credeti ca este varsta legala care face posibila casatoria fetelor, potrivit legislatiei romanesti?
1. 14 ani 2. 16 ani 3. 18 ani 4. 20 ani 5. Nu stiu

22. Care credeti ca este varsta legala care face posibila casatoria baietilor, potrivit legislatiei
romanesti?
1. 14 ani 2. 16 ani 3. 18 ani 4. 20 ani 5. Nu stiu

15