Fenomene paranormale in Romania

1. Râpa Diavolului este situată pe o pantă abruptă pe coama unui deal împădurit, aceasta fiind de
ani buni sursa unor legende şi poveşti despre existenţa unei comori păzită cu străşnicie de duhuri
necurate, cu corp de om şi capete de animale.

Râpa este situată într-o pădure dintr-o localitate izolată din Prahova. Cei care au încercat să ajungă la
tezaur şi-ar fi pierdut minţile, inclusiv preoţii care ar fi încercat să sfinţească locul. Renumele paranormal
al locului cunoaşte două variante.

Prima spune că preoţii dacilor ar fi făcut aici ritualuri în care invocau spiritele naturii pentru protecţie.
Printre aceste forţe au fost şi duhuri necurate care ar fi rămas în zonă şi „reacţionează“ când cineva le
încalcă teritoriul. Sau că energiile adunate aici de ritualuri sunt încă foarte puternice, iar spiritele pădurii
apără locul de intruziuni.

Cealaltă variantă vorbeşte despre faptul că duhuri rele păzesc o comoară îngropată aici de haiduci,
asupra căreia a fost aruncat un blestem teribil. Doar cel care are curajul de a dormi lângă râpă, sub cerul
liber, va primi în vis instrucţiunile pentru a ajunge la comoară. Doar că mulți care au încercat şi-au pierdut
minţile sau au fost găsiţi după zile întregi.

2. Polovragi - Adevarata pestera a lui Zamolxis?

Pe malul Oltetului, intr-o ambianta de vis, in mijlocul naturii ne priveste ochiul negru al unei pesteri in care a fiintat
odinioara insusi Zamolxis, Zeul-Om atat de iubit de daci. Numita printre altele, pestera lui Zamolxis, Pestera lui
Pahomie sau Pestera Polovragi, formatiunea carstica din muntii Olteniei ascunde taine nebanuite. Profesorul Nicolae
Simionescu dezvaluie o parte din denumirea de Polovragi, sugerand ca se trage din existenta unei campii "Poleo" unde se
adunau vracii si initiatii dacilor. Ermitii daci erau capabili sa vindece toate bolile vremurilor cu ajutorul plantei magice
numita Polovraga, planta disparuta in zilele noastre. Polovragi este, de asemenea, pestera descrisa de Mihai
Eminescu in poemul "Memento mori".
Conform legendelor, Zamolxis era detinator al unor puteri uluitoare, fiind capabil sa-si schimbe dupa dorinta
infatisarea din tanar in batran. Prin pestera Polovragi, zeul suprem al geto-dacilor intra in adancuri pentru a iesi peste
munti la cetatea Sarmizegetusei. Cand speologii au cercetat pestera in premiera, acum circa 100 de ani, au fost uluiti
sa descopere urme de picioare umane incaltate, vechi de 2.000 de ani, fara indoiala urme de daci.
Legendele Bălţii Vrăjitoarelor au depăşit de mult timp graniţele satului Boldeşti, căci despre fenomenele inexplicabile care au avut loc aici au
curs râuri de cerneală. Ba chiar s-au făcut filmări speciale şi sesiuni foto îndelungate pentru a surprinde lucrurile terifiante despre care se
povesteşte.

Situată în mijlocul Pădurii Boldu-Creţeasca, lângă Bucureşti, balta despre care se crede că nu are fund, şi-a căpătat renumele în urma
ritualurilor care sunt ţinute acolo de Sânziene şi Sfântul Andrei, când se crede că se deschid porţile spre lumea morţilor. Se spune şi că în
trecut vrăjitoarele îşi dădeau întâlnire pe malul bălţii pentru că doar vrăjile şi blestemele făcute aici aveau efecte sigure.

Mânăstirea Frăsinei Supranumită „Athosul românesc”, Mânăstirea Frăsinei din comuna vâlceană Muereasca rămâne singura aşezare
monahală din România unde femeile nu se pot ruga. Avatonul (n.r. - hotărâre, legământ) de la Frăsinei este pomenit de credincioşi ca
blestemul Sfântului Calinic şi nu puţini sunt cei care păşesc cu frică în acest loc mistic. Oamenii locului spun că, de-a lungul timpului, mai
multe femei care au ignorat cuvântul Sfântului Calinic şi au urcat la mânăstire au fost blestemate.

Numeroase accidente întâmplate în zonă în ultimii ani au fost puse pe seama faptului că victimele – evident vorbim despre femei – ar fi
încâlcat regula şi ar fi intrat să se roage, deghizate în bărbaţi, în mănăstire.

Peştera Tăuşoare, „teleportorul“ din Rodna Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor a fost descoperită întâmplător la mijlocul secolului trecut, de
către un învăţător din zonă. Explorarea sistematică a dus la descoperirea unei galerii pline de formaţiuni de gips şi a unor bile de dimensiuni
considerabile, încrustate în pereţi şi podea, despre care nu se ştie exact cum s-au format.

Peştera este cunoscută nu doar pentru „Sala bilelor“, ci şi pentru „Sala Sunetelor“, locul unde se aud zgomote ciudate, despre care pasionaţii
de paranormal au spus că ar fi de fapt vocile unor copii şi femei. Pe seama acestui loc circulă tot felul de poveşti, cea mai cunoscută fiind a
unui bărbat din Timişoara care şi-a petrecut noaptea în peştera din Munţii Rodnei, dar s-ar fi trezit câteva ore mai târziu în Bucegi.
ase din Romania paranormal, inexplicabil, locuri misterioase din Romania, bizzar, ciudat, fantome, strigoi, comori