Sunteți pe pagina 1din 128

Fundamentele psihopedagogiei speciale

dr. Mihaela Voinea

1
Obiectivele cursului
- domeniului, tipurile de ;
-
-
deficien
- problematica
psihopedagogiei speciale.

-
speciale în diferite contexte;
-
-
- utilizarea
-
iului psihopedagogiei
speciale.

tehnici indicate pentru parcurgerea cursului:


- lectura, SINELG,
- reflec ia, harta conceptelor,
- conversa

Structura cursului
Cursul con are:
1. elor educa iei;

2. Elemente de neuropsihologie
3. Metodele psihopedagogiei speciale

2
4. Clasificarea deficien elor
5. Deficien e mintale/ de intelect
6. Deficien e senzoriale
7. Deficien e
8.
9. Deficien e asociate/multiple
10.
11.
deficien e
Temele de control sunt formulate în are: UI 4,
UI 7

Cerin e preliminare:
Disciplinele necesare: Fundamentele psihologiei, Fundamentele pedagogiei,
Psihologia vârstelor.
Discipline deservite: ie.

Durata medie de studiu individual


-3 ore.

Evaluarea
reprezenta 50% din
reprezenta 50% din

3
Introducere
-

Cursul de fa

familiarizarea cursan ilor cu do


prezentarea principalelor tipuri de deficien e (senzoriale, intelectuale, de limbaj etc.), a cauzelor
ilor de interven
Materialul a fost elaborat astfel înc
ei de formare
(prin solicitarea ii sau
prezentarea unor argumente).

4
Cuprins

Introducere.................................................................................................................. .................. 1
Chestionar de evaluare ini .................. 7

elor educa ...................... 10


1.1. Introducere................................................................................................................. 10
1.2. are.............................................................................. 10
1.3. elor
educa iei................................................................................ ................................... 11
1.4. .................................................................... 14
1.5. Rezumat.................................................................... ................................................ 22
1.6. Test de evaluare....................................................................................................... 24
Unitatea de 25
2.1.Introducere 25
25
2.3. Sistemul nervos central caracterizare general 26
-creier 28
2.5. 29
are 3. Metodele psihopedagogiei speciale................................ 30
3. 1. Introducere............................................................................................................................. 30
3 are ......................................................................................... 30
3.3. Metodele psihopedagogiei speciale................................................................................. 31
3.3.1. Observa ia....................................................................................................................... 31
3.3.2. Experimentul.................................................................................................................. 32
3.3.3. Convorbirea................................................................................................................... 32
3 ii..................................................................................... 34
3.3.5. Anamneza....................................................................................................................... 34
3 e.................... 34
3.4. Rezumat.................................................................................................................................... 35

5
3.5. Test de autoevaluare ............................................................................................................ 35
are 4. Clasificarea deficien elor....................................................... 36
4.1. Introducere................................................................................................................................ 36
4 are........................................................................................... 36
4.3. elor......................................................................... 36
4.4. Clasificarea interna ion i . 40
4.5. Rezumat..................................................................................................................... ................. 45
4.6. Test de evaluare ....................................................................................................................... 46
are 5. Deficien e mintale / de intelect............................................ 47
5.1. Introducere............................................................................................................... ................... 47
5 are.............................................................................................. 47
5.3. Deficien - 48
5.4. Etiologia deficien elor mintale.............................................................................................. 49
5.5. Clasificarea în handicapul de intelect................................................................................... 50
5 ilor mintali................................................. 51
5 ........................................................................................ 51
5.6.2. Deficien (1)................................................................................. 52
5.7. Rezumat.................................................................................................................. ..................... 57
5.8 control................................................................................................................ .......... 58
are 6. Deficien e senzoriale ............................................................... 59
6.1. Introducere.................................................................................................................................. 59
6 ii de are.............................................................................................. 59
6.3. Deficien e senzoriale................................................................................................................ 59
6.3.1. Deficien e de vedere......................................................................................................... 60
6.3.2. Deficien e de auz............................................................................................................... 63
6.4. Rezumat.................................................................................................................. ...................... 70
6.5. Test de evaluare......................................................................................................................... 70
are 7. Deficien neuromotorii................................... 71
7.1. Introducere.................................................................................................................. ................. 71
7. are............................................................................................... 71

6
7.3. Deficien 71
7.4. Clasificarea deficien neuromotorii........................................................ 72
7.5. Psihomotricitatea ...................................................................................................................... 73
7.6. Rezumat........................................................................................................... .............................. 77
7.7. Test de evaluare.......................................................................................................................... 78
are 8. 79
8.1. Introducere.................................................................................................................................... 79
8.2. Obie are................................................................................................ 79
8. ................... 80
8.4. .................................... 82
8 limbaj..................................................................................... 82
8 ie.................................................................................................. 82
8 ............................... 84
8 citit-scris......................................................................................... 85
8.6. Terapia deficien elor de limbaj................................................................................................ 87
8.7. Rezumat......................................................................................................................................... 89
8.8. Test de evaluare ......................................................................................................................... 90
8 .............................. 90
are 9 multiple................................................ 91
9.1. Introducere........................................................................................................ ............................ 91
9 are................................................................................................ 91
9. 3.Deficien e asociate /multiple.................................................................................................. 92
9.3.1. Sindromul Down/ Trisomia 21......................................................................................... 92
9.3.2. Sindromul autist / sindromul autismului infantil....................................................... 95
9.3.3. Surdocecitatea...................................................................................................................... 100
9.4. Rezumat.......................................................................................................................................... 103
9.5. Test de evaluare .......................................................................................................................... 104
are 10. la 105
10.1. Introducere..................................................................................................................................... 105
10 are................................................................................................ 105

7
10 ................................................... 106
10.4 i de interven 111
10.5. Rezumat.................................................................................................................. ........................ 115
10.6. Test de evaluare............................................................................................................................ 115
are 11.
elevii cu 116
11.1. Introducere.................................................................................................................................... 116
11.2. are................................................................................................ 116
11.3. Profesorul de sprijin. .................................................................... 117
11.4. ........................... 123
11.5. Profesorul consultant pentru CES.......................................................................................... 124
11.6. Rezumat......................................................................................................................................... 126
11.7. Test de autoe elor................................................................................... 126
Bibliografie................................................................................................................. .............. 127

8
Chestionar evaluare ini

Plecând de la propria experien i

1. Ce semnifica ie acorda
2. Ce în elege

3.
persoane?
4. Care ar fi cauzele ce produc deficien e / handicapuri?
5. Cum crede ia handicapurilor?
6. Ar trebui ca elevii cu deficien
ce?
7. Ar trebui formate toate cadrele didactice pentru a lucra cu persoane cu cerin e
educa ionale speciale?
8. Crede
9. Cum crede elegere) fa
persoanele cu deficien e?
10. A i cu persoane cu deficien e (ca educator, profesor de sprijin,
consulatant)? De ce ?

9
elor educa iei
Cuprins
1.1 Introducere......................................................................................................... 10
1.2. are.......................................................................... 10
1.3. elor 10
educa iei................................................................................................................................
1.4. - .......................... 14

1.5. Rezumat............................................................................................................ 22

1.6. Test de evaluare............................................................................................... 24

1.1. Introducere

Fundamentele psihopedagogiei speciale elor educa iei,


subliniindu- instrumentele de
cercetare, teoriile explicative sau conceptele disciplinelor conexe: psihologia,
pedagogia, medicina, asisten ,
fundamentul în elegerii domeniului complex al psihopedagogiei
speciale.

are

- elor
educa
-
- s argumenteze caracterul interdisciplinar al psihopedagogiei speciale.

10
are este de 2 ore.

1.3. elor
educa iei

elor educa iei.

abordate interdisciplinar: psihologic, pedagogic, medical, social.


Dezvoltarea psihopedagogiei speciale a avut loc mai ales în ultimele decenii, când atât
n e s-au
ionale au sus inut tot mai activ ideea
de educa ie pentru to i, educa ia pentru fiecare.
-a dezvoltat

persoanelor cu deficien i sau a celor cu nevoi educa ionale speciale.


elor

pozitiv de influen are, iar pentru copiii handicapa


subordoneze scopului corectiv- -
ului al XX-lea a avut loc un transfer al accentului pus pe

caracter practic-aplicativ; la baza acestor domenii a stat importan


instructiv-educativ

Astfel, s-a ajuns la defalcarea defectologiei pe mai multe domenii, fiecare raportându-se la
i; aceste

11
socio-
re,
ile de compensare.
Evolu ia unor noi domenii,

logopedia etc.

Exemple

ilor de intelect,

ii psihice a persoanelor deficiente de auz.

deficien ii de vedere.
Logopedia dezvoltarea

i topedia
ilor locomotori, de reabilitarea func iilor
restante, de compensarea func iilor alterate, de formarea deprinderilor
comportamentale adaptativ- ii
comportamentale

tiin a care se

persoane, de evolu ile corectiv recuperative pentru


valorificarea poten ii acestora în vederea
-profesionale cât mai adecvate.

12
ii furnizate de

asisten ii persoanelor cu diferite tipuri de


deficien
ionarea lor cu institu ii sau cu
semenii din comunitatea din care fac parte. (Ghergu , 2007, p.14)
Câmpul de ac iune a psihopedagogiei speciale

rizarea evolu i sau aflate în


dificultate.
Aceste etape sunt incluse într-
caracterul pragmatic, ac ional al psihopedagogiei speciale: asisten

Complexitatea domeniului asisten iat de analiza


componentelor fundamentale (Ghergu , 2007, p.14-15):
1.
ii, a modului de manifestare a
comportamentului în diferite situa ii cu scopul de a identifica cele mai adecvate strategii
de terapie, r
inerea
ii.
2.
instru anelor cu deficine e prin adaptarea procesului de
ile elor cu cerin e educative
speciale.
3. Componenta so ia persoanei în societate, inser ia care presupune

a iuni de prevenire

13
deficin e.
Explica i rela ia dintre componentele asisten ei

1.4. -

evolu ie în acord cu evolu elor care contribuie la dezvoltarea acestui domeniu. De aceea

• Normalitate

restrâns circ

i
, iar abaterile de la condi iile
anormalitate
(caracteristicile diferitelor categorii de handicapa
anormalitate)
• Anormalitatea = con to i indivizii care au
insuficien
- conceptul de anormalitate este înlocuit frecvent cu subnormalitate
- i
iun ie
- se poate face o selec ie a copiilor supradota i din popula
ie depinde foarte mult de defini
• Supradotarea este:

14
Din punct de vedere pedagogic este considerat supradotat copilul care înva

.
Din punct de vedere psihologic este considerat supradotat
.
Din punct de vedere social este supradotat sau creativ copilul care în urma unei educa ii
speciale ob ii sociale, în planul tuturor
ac iunilor sale.
Din punct de vedere biologic

ionament.
• Talent = capacitatea unei persoane de a îmbina poten

➢ -
într-
➢ c ilor anumitor oameni, talentul poate intra într-o
combina

ilor acelei persoane  calitatea de geniu


• Geniu = - i creative cât
i originale deosebite
• Precocitate = capacitatea de a manifesta aptitudini într-
de timpuriu, înainte ca acestea 

• - i semantice:

stabilit de un arbitru; obiectele erau


ntâmplare. În 1756 termenul este aplicat
la competi iile dintre mai mul
inegale ale cailor care erau egalizate de cei mai puternici care purtau o greutate în plus). Are

15
loc, astfel, o deviere semantic ilor cailor → ilor
umane → consecin

Realiza ia dintre termenii:


deficien

• Deficien a aspectul medical

Prin deficien elege pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter definitv sau temporar
a unei structuri fiziologice, anatomice
func

comunitate a persoa , 2007,p.16)


• Incapacitatea aspectul func ional
ilor fizice, locomotorii, mintale, senzoriale,
neuropsihice etc. Consecin e ca
i.

tulburare poate avea un caracter reversibil sau ireversibil, progresiv sau regresiv. Incapacitatea
ii
ii asupra rela ii ii sociale ale
persoanei deficiente).
• Aspectul social ele deficien
variabile în raport cu gravitatea deficien ele mediului. Aceste consecin e
pe plan social sunt incluse în no pot
manifesta sub diverse forme: inadaptare propriu- inegalitate,
segregare, excludere. (Ghergu , 2007, p.17)

16
Exemplu: Rela ia dintre termenii defini toarea:
deficien

exigen
respinge persoana cu o an

Al i termeni frecvent întâlni i în literatura de specialitate sunt:


Dizabilitate
dizabilitatea face parte din
experien ii; ea este una dintre cele mai puternice
ii, deoarece limitele sale sunt foarte fluide,
i putând intra oricine, în orice moment, ca urmare a unor

Cerin e/ nevoi educative speciale (CES) -


ele în plan educativ ale unor categorii de persoane, cerin e consecutive unor
disfunc ii sau deficien
urmare a unor condi a mediului
familial, condi iile de via e etc.)
Termenii defini i mai sus pot fi mult mai bine în
important în surprinderea speficului domeniului psihopedagogiei speciale-calitatea vie ii.
sociologi, dovedindu-se util pentru
iilor de via iate
ii vie ii.
Prin conceptul de calitate a vie ii se în ia

con
i serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate,
ilor din perspectiva în

satisfac ie/insatisfac
ii vie -21):

17
- Persoana ocupa ional;
sentimentul de apartenen
satisfac ie/insatisfac ie cu via a; gradul de fericire/frustrare; stima de sine.
- Familia ia cuplurilor care au încheiat un act de
(exprimate la
100 000 de locuitori); gradul de mul umire fa a de familie;
- Popula ia : distribu
ii; rata de iei vie ii; ratele
de fertilitate, de dependen iei.
- Condi iile mediului natural: calitatea condi iilor naturale de via propor ia din
popula i natur inunda ii); propor ia din
popula
- : distribu ia popula iei pe medii reziden iale urban/rural; propor ia
ilor electrificate; propor ilor cu echipament edilitar; calitatea

- Locuin a: materialele de construc ie a locuin ei; dispunerea pe vertical


de energie
rul casnic; propor ia locuin elor cu instala ie de canalizare;
confortul locuin ei (evaluare).
- Ocuparea: rata de activitate (propor ia popula iei active raportate la totalul popula iei
iei active; distribu ia popula iei
ional; disponibilitatea locurilor de
ia cu profesia.
- : propor ia popula în condi ii de
mediu de zile lucrate pe an de un salariat
concediu pe an); calitatea condi -un an (la 1
000 salaria i); satisfac ia fa
- Resursele macroeconomice pentru nivelul de trai: produsul intern brut pe locuitor
distribu ia PIB-ului pe
iei; valoarea pe locuitor a

18
cheltuielilor de la bugetele publice

- Veniturile popula iei: sursele de venit ale popula iei; veniturile lunare pe
ia popula satisfac ia fa
de veniturile personale; inegalitatea de venit Decila 2/Decila 8; aprecierea veniturilor

- iei: cheltuielile lunare pe o


or totale de consum din
popula iei; consumul mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare (carne,
lapte, legume, fructe); consumul zilnic de calorii pe locuitor; calitatea produselor
consumate; calitatea serviciilor pentru popula ie; ponderea cheltuielilor alimentare în

- iei cu bunuri de folosin : frigidere la


ia locuin elor cu
telefon; propor
- (6 24 ani);
popula iei în
i la 10 000 de locuitori; propor ia în PIB a

- ii paturi de spital la
ii 1 000 persoane); rata
ii infantile; propor ia din PIB a cheltuielilor
acoperire a popula
medicale.
- : propor ia popula sisteme de
ia popula iei vârstnice (peste 65 de ani)
ia în PIB a cheltuielilor cu pensiile publice.
- Asisten : propor ia popula (pe tipuri de
presta ionalizare a minorilor (afla i în centre de
plasament); ponderea cheltuielilor de asisten implicare a
popula

19
- Mediul social: calitatea rela iilor sociale; încrederea în semeni; factori de succes în
via infrac iuni contra
ilor cu
sinucideri (la 100 000 locuitori).
- ii: percep ia existen ei conflictelor între grupurile sociale, politice,
iei în institu ii sociale (biserica, sindicate,
patronate, ONG-uri); temerile popula iei. XIX.
- Cultura
i
ce revin la un locuitor; biblioteci cu acces public (la 100 000 locuitori); ponderea
cu acces public (la 100 000
locuitori); calitatea vie ii culturale.
- Timpul liber
cazul popula iei
ocupate); cheltuielile de la bugetul de stat pentru tratament, educa
sport; propor ia persoanelor adulte care au petrecut într-un an cel pu in 7 zile de
vacan i pentru petrecerea timpului liber.
- Stiluri de via : Op iuni valorice pentru di via a de zi cu zi;
proiecte de via inclusiv pentru cele de
are

- Mediul politic: suportul social pentru democra la vot la


ultimele alegeri locale, parlamentare, preziden iale, europarlamentare; încrederea
popula ii; participarea popula iei la
lu ia fa
- Justi : accesul popula iei la justi ie; respectarea drepturilor
ie; încrederea popula iei în poli ie
ie; propor ia infrac iunilor cu autori cunoscu i.
- Institu iile de stat: rezolvarea problemelor popula institu iile de stat;
calitatea conducerii iei în institu iile de stat centrale: Parlament,

20
iei în institu iile administra iei publice
ii institu iilor de stat.
În sens larg, prin conceptul de calitate a vie ii se în elege realizarea unei vie

2015, p.77).
Clasificarea interna ii (2004

a persoanei în diferite domenii existen ii vie ii


i.
a a lui Sen (2005) care rela ii
cu cel de func ionare, prin care în elege
ilor care le sunt oferite de mediul lor
existen
ii vie ii:
➢ -
➢ -
nivelul resurselor economice în general, în special nivelul veniturilor.
➢ rela iile personale (rela iile cu familia, prietenii,
implicarea
comunitar (accesul
via ii).
➢ ii afective,
statutu
➢ capacitatea unei persoane de a utiliza timpul
ii.

21
acestora în via

ii psihice a persoanelor deficiente de auz


Ti
ii de vedere
Logopedia are în aten ie studiul li
acestuia

ilor locomotori, de reabilitarea func iilor


restante, de compensarea func iilor alterate, de formarea deprinderilor
comportamentale adaptativ- ii
comportamentale

Rezumat
tiin
ilor psihice, de
persoane, de evolu ile corectiv
recuperative pentru valorificarea poten
-profesionale cât mai adecvate.
ii
e
ii persoanelor cu diferite tipuri de deficien ua
ionarea lor cu institu iile
ii sau cu semenii din comunitatea din care fac parte.

22
Termenii utiliza i: normalitate, supradotare, talent, geniu, deficien
cerin e educative speciale. Deficien a aspectul
medical

poate fi d
limbaj.
Incapacitatea aspectul func ional
ilor fizice, locomotorii, mintale,
senzoriale, neuropsihice. Aspectul social ele deficien

exigen ele mediului.


Calitatea vie ii - realizarea unei vie
pe protec
ii vie ii:
➢ - a

➢ -
social în nivelul resurselor economice în general, în special nivelul
veniturilor.
➢ rela iile personale (rela iile cu

implicarea comunitar
serviciilor comunitare, participarea la via ii)
➢ ii


ii.

23
elor

1. Citi i cu aten ie afirma i litera A considera i


i litera F daca considera i afirma ia

a.
b.
perturbarea sa i
sau a unui comportament.
c. Caliatea vie ii este un concept sociologic.

2. Prezenta
speciale pentru orice cadru didactic.

24
are 2. Elemente de neuropsihologie
Cuprins
2.1.Introducere......................................................................................................... 25
2.2. are.......................................................................... 25
2.3. Sistemul nervos central............................................................................................................ 26

2.4. Rela ia psihic-creier............................................................... 28

2.5. Rezumat............................................................................................................ 29

2.1. Introducere
fundamentale necesare
în elegerii func ionarea
iei creier-psihic demonstreaz tura
ionare a
fiziologic.

2 are
- ;
-
- ia psihic-creier din perspetiva func
comportamentului uman.

Durata medie de parcurgere a celei de-a doua are este de 2


ore.

25
2.3. Sistemul nervos central- caracterizare
,
icate acte decizionale, este coordo
Sistemul nervos tuit din creier, sursa senza iilor, duv rii, linia
elei de comunica ea. Nervii cranieni (12 perechi)

consecin e dramatic ii omului. (Human


Body, 1997, p.218)
Exemplu: Lezarea nervului olfactiv duce la pierderea senza iilor olfactive,

tumoare, poate provoca, în fun fie orbirea


par i.

n elor ( structura, func ia,


neuroevolu ionismul, dezvoltarea, , biochimia, fiziologia, farmacologia, informatica,
a computa patologia sistemului nervos) a adus contribu ii importante în

vechime de
iilor creierului.

Studiile de neurologie au eviden

în etape numite . (Papalia, 2010, p.118)


concep -un tub
-
ii organice ca
respira ia,

26
Cerebelul (componenta creierului care men o
cel mai rapid în primul an de via
Func iile cerebelului sunt legate, în
area motorie. Cele trei func ii clasice ale cerebelului (Gordon
Holmes, 1930) sunt :
• ii motorii,
• controlul tonusului muscular,
• men i controlul echilibrului.
Cerebelul contribuie la (care in în special de
apucare i manipularea obiectelor, cum ar fi desenatul, scrisul de ex.).
i sau

- esut dur-corpul
calos- -
Diencefalul sau creierul inter

Hipotalamusul numit
unul d

eliberarea hormonilor care influen sexual. De asemenea


hipotalamusul are rol în adaptarea la mediu prin reglarea emo

descoperi tumori cerebrale. De numele s sindromul Cushing- o tumoare a glandei


pituitare.
Lobul frontal reprezint por a emisferelor cerebrale, desp de lobul
parietal t în
girusul precentral, arie motorie. De

precentral este delimitat de antul precentral.


Func iile lobului frontal includ ini
senzoriale i provocarea ii. De asemenea,

27
ra
(centrul inteligen ei umane).

Fig.1.- Lobii creierului

2.4. Rela ia psihic-creier


Rela ia din
de la care s-a pronit în cercetarea rela
interven ia în structurile anatomo-
iilor psihice, nc ionare a psihicului este legat de
func Rela ia psihic-creier a fost studiat enii de

Azi, n cum
comportamentul: de exemplu, abla ia (extirparea) regiunilor prefrontale ale creierului, la om, îi
va ile intelectuale sau caracterul, cum abla ia regiunilor infero-
temporale ale creierului maimu ei va influen a percep ia unor
por iuni din cortexul cerebral la area unui labirinit cu mai multe locuri
înfundate. (Chiri
Cortexul prefrontal ii,
emo
Aria Broca

28
Aria Wernicke în

sunt reglate de trei centrii diferi i ale


savan ilor care i-au descoperit în secolul al XIX-lea.
Paul Broca (1824 Carl Wernicke (1848 1904) au
intre ariile corticale,

ii cu deficien
(piciorul) a circumvolu
afazie motorie. Aria lui Broca, a
buzele,
aveau lezat circumvolu iunea temporal
superioar tot din emisfera stâng . Respectivii pacien i nu putea în elege limbajul oral (afazie
senzorial ).
Wernicke

â
invers, î
Rezumat
Sistemul n
elei de comunica ea.

consecin ii omului.

29
U are 3. Metodele psihopedagogiei speciale

Cuprins
3.1.Introducere............................................................................................................... 30
3 are............................................................................. 30
3.3.Metodele psihopedagogiei speciale........................................................................ 30
3.3.1. Observa ia............................................................................................. 31
3.3.2. Experimentul......................................................................................... 31
3.3.3. Convorbirea.......................................................................................... 32
3 ii.............................................................. 34
3.3.5. Anamneza............................................................................................ 34
3 e....... 35
3.4. Rezumat................................................................................................................. 35

3.1. Introducere

Cursul ile
pentru orice profesor care ionale speciale.

în care acestea pot fi utilizate.

3 are
- e;
-
deficien e;
- e.

Durata medie de parcurgere a celei de-a treia are este de 2


ore.

30
3. 3.Metodele psihopedagogiei speciale

specific domeniului în func a unor


handicapuri asociate:
➢ pentru handicapa i de vorbire se folosesc probe
nonverbale, probe bazate pe comportamentul practic ac ional;
➢ pentru handicapa
stimuli vizuali;
➢ pentru handicapa

3. 3. 1. Metoda observa iei


Are ca scop culegerea unor date cu privire la comportamentul deficien
evolu lor de activitate, la formarea aptitudinilor
e, de experien
o inser ie socio
iile sale de mediu. Pentru
o observa ii:
-

- rezultatele observa iei trebuie consemnate minu ios în protocoale de observa ie


-
-
într-
- iei pentru a nu fi uitate sau deformate
- copiii trebuie- observa

Exemplu
Un protocol de observa ie se poate realiza sub forma unui tabel, în care not m
interac iunea cu al i copii,

31
care observ m comportamentul

Realiza i un protocol de observa ie a unui copil cu nevoi educa ionale


speciale

3. 3. 2. Experimentul
- are 2 variante:
➢ natural

i (ludice, de
are, de formare a deprinderilor practice) în care apar variabile diferite ce îl pun pe
subiect în situa e
educativ, când se pot
a

steme operative ale


muncii intelectuale)
• prin aceste caracteristici, experimentul natural este mai apropiat de observa

➢ de laborator

iilor subiectului
• -o situa
ce poate pr i de adaptare
3.3 .3. Testele psihologice. A
➢ verbale
➢ neverbale

32
- pentru unele categorii de deficien i, cum sunt surdomu ii, cei cu deficit sever de intelect,
testele neverbale, bazate pe
edificatoare
-
utiliza simboluri verbale
- sunt de preferat probele etalonate sau standardizate
- unele teste se pot aplica colectiv, iar altele individual, fiind adaptate la nivelul vârstei
-
psihismului uman
- i, deoarece

de cerin ele probei (ex.: testele proiective sau cele cu un înalt grad de complexitate nu se
dezvoltare ale intelectului)
- mul iei handicapului
- pentru a evita erorile este indicat ca rezultatele ob inute prin
alte mijloace sau procedee

Exemple

a. personalitatea (se pot administra chestionare de personalitate


analitice cum ar fi testul Minesota, CPI, sau probe sintetice
proiective: testul Rosenzweig, testul culorilor, Lucher)
b. ps bateria pentru
ii
c. probe pentru aten ie (proba Touluse-Pieron)
d. probe pentru memorie (ordonarea figurilor geometrice)
e. probe pentru gândire
f. probe pentru limbaj etc.

33
3. 3. 4.Conversa ia

i, limbajul verbal,
înso zarea pentru
deficien
Pentru o conversa

3. 3. 5. ii
- ilor, la s
elor în diferite forme de activitate, la metodologia corectiv
în educa
-

-
Propune i 4-

3. 3. 6. Anamneza
-
acesteia, pentru studiul evolu a sa
- în realizarea acestei forme vor avea loc discu ii cu ii, cu rudele, cu cei din anturajul

-
subiectului, caracteristicile favorabile sau mai pu in favorabile de mediu
- -am re inut pe cele mai

34
- re a acestora
pentru a putea cuprinde complexitatea unor fenomene psihice; pe baza acestora se poate

prin observarea comportamentului în diverse ipostaze


- în cadrul analizei de caz se iau în considera ie toate datele personale ale subiectului, începând

prognosticul evolu iei probabile pe


3 e.
i,

subiec ii cu deficien e în domeniul psihopedagogiei.


II.
III.
IV. Examenul psihologic
V. i practice
VI. Integrarea socio-
VII.
VIII. Aprecieri generale
IX. ii speciale

Rezumat
Metodele cele mai utilizate în
care e educa
comportamentului copiilor sunt observa ia, experimentul, testele psihologice,
conversa
caracterizare a persoanei cu deficien

complementar.

35
Unitatea de înv are 4. Clasificarea deficien elor
Cuprins
4.1. Introducere............................................................................................................................. 36
4. are......................................................................................... 36
4.3. elor....................................................................... 36
4.4. Clasificarea interna i handicapurilor....... 39
4.5. Rezumat................................................................................................................................... 42
4.6. Test de evaluare ................................................................................................................... 43

4. 1. Introducere
Cursul de fa ie clasificarea deficien elor, oferind o imagine de
ansamblu asupra principalelor tipuri de deficien

domeniului.

4 are
- plasaze fiecare tip de deficien categoria din care face parte;
- e;

Durata medie de parcurgere a celei de-a patra are este de 2


ore.

4 elor
Ideea unei

de-a 10-
anii: 1900, 1910, 1920, 1929, 1938, 1948, 1955, 1965.

36
care
interna ii lui Filip Wood
În 1976, într-un raport prezentat Guvernului francez (9 volume) Filip Bloch-
clasificare a persoanelor handicapate în ipostaza de perso

1.
maladii
2. principal un tratament medical

ionale:
1. handicap locomotor cuprinde:
➢ reducerea aptitudinii de deplasare
➢ reducerea ii posturale
➢ ii manuale
➢ reducerea rezisten ei la efort
2. handicap vizual cuprinde:

➢ ii vizuale
➢ diminuarea câmpului vizual
➢ iei
3. handicap al mijloacelor de comunicare cuprinde:




4. handicapul organic cuprinde:

➢ iei
➢ orificii artificiale

37
➢ dependen ii medicale
5. handicapul intelectual cuprinde:


➢ pierderea aptitudinilor dobândite
➢ are

➢ spa iu
➢ ei
6. handicap psihic cuprinde:
➢ psihoze
➢ nevroze



➢ imaturitate emo
7. handicap inaparent cuprinde:
➢ metabolism
➢ ei


8. handicap cu caracter impulsiv cuprinde:
➢ disfunc ii
➢ i
➢ i ale corpului
➢ anomalii sau afec iuni dermatologice
➢ cicatrici inestetice

➢ anomalii jenante pentru privirea, auzul, mirosul altor persoane
9. handicap legat de senescen cuprinde:
➢ ii corporale

38
➢ încetinirea func iilor
➢ diminuarea puterii de recuperare

• Deficien a aspectul medical


ionale

• Incapacitatea aspectul func ional


ilor fizice, locomotorii,
mintale, senzoriale,neuropsihice etc. Consecin e care
i.
• Aspectul social ele deficien ii, cu
avitatea deficien ele
mediului. Aceste consecin e pe plan social sunt incluse în no iunile de
handicap,
e.
(Ghergu , 2007,p.17)

1. handicapa i motor
handicapa i motori puri / chirurgicali (de origine
handicapa
maladii cronice asociate cu handicap motor
2. handicapa i mintali
deficien
maladii cronice
afective grave
3. handicapa i senzoriali:

39



4. persoane cu maladii cronice:
➢ maladii cronice invalidante
➢ maladii cu simptome externe mai pu in evidente
5. polihandicapul handicapurile asociate
6. id
afla la limita handicapului):
-
- deficien ele de adaptare
Exemple
Handicapul, ca o consecin
categorii: senzoriali, motorii, mintali.

hadicapul consecin
cumul de handicapuri), handicapurile ca urmare a
instrumentale.

Realiza i o compara
de J.P.

4.4. Clasificarea interna


A. Deficien ele
1. Deficien e intelectuale:
➢ deficien e de inteligen
➢ deficien e de gândire
➢ deficien e de memorie

40
2. Alte deficien e psihice:
➢ deficien
➢ deficien e de percep ie
➢ deficien e ale func vorbire
➢ deficien e de comportament
3. Deficien
deficien
deficien
4. Deficien e auditive:
deficien
deficien e de
deficien e ale func
5. Deficien e ale aparatului ocular:
➢ deficien ii vizuale
➢ deficien e ale câmpului vizual
6. Deficien e ale altor organe:
➢ deficien e ale organelor interne (cardio respiratorii, gastro intestinale)
➢ deficien e ale altor func ii specifice (organe sexuale, mastica ie, olfactive)
7. Deficien inere:
➢ deficien
➢ deficien motrice ale membrelor
➢ alterarea membrelor
8. Deficien e estetice:
➢ deficien
➢ deficien e estetice ale membrelor
9. Deficien e ale func e:
➢ deficien e ale func iilor generale
➢ deficien e senzoriale
➢ alte deficien e

41
B. i
1. i privind comportamentul:
➢ a
➢ ile privind rela iile
2. i privind comunicarea:
➢ elegerea limbajului)
➢ i privind auzul
3. i privind îngrijirile corporale:
➢ i privind func iile de excre ie


➢ i privind alimenta îngrijiri corporale
4. i privind locomo ia:
➢ i privind diferite tipuri de mers
➢ i care duc la restric
5. i privind utilizarea corpului în anumite sarcini:
➢ i privind obliga iile casnice
➢ incapaci
6.
➢ ile cotidiene
➢ ile manuale
7. ii:
➢ i privind dependen
➢ i legate de mediul fizic
➢ i privind aptitudini speciale

C. Handicapuri
1. Handicapuri de orientare:
➢ -
➢ (vertij, sindormul Meniere, diplopia, pierderea
ei)

42
➢ tulburare de orientare par ie)
➢ alterarea medie de orientare (medicamenta

➢ or ineficient → necesitatea substituirii cu alte

2. Handicapuri de independen
➢ independen proteze)
➢ independen a prin adaptare (persoane care depind de un scaun rulant)
➢ dependen a în anumite situa
ajutorul altei persoane)
➢ dependen a fa
➢ dependen a fa ile ce apar
frecvent
➢ dependen a fa
➢ dependen a fa ile personale, la
persoanele senile)
➢ dependen a fa ensive
3. Handicapuri de mobilitate:

➢ a pe sine → timp îndelungat de deplasare)
➢ e cardiace)




➢ ii
4. Handicapuri privnd ocupa iile:
➢ neocupat intermitent (migrene, alergii)
➢ i legate de ocupa ie
➢ adaptare ocupa -
capacitatea de a avea o alta)

43
➢ iei (durata în timp)
➢ restric iei
➢ iei
➢ ie
➢ incapacitatea de a avea o ocupa ie cu
sens)
5.

➢ → împiedicarea c s toriei)
➢ participare, în general, ii sociale limitate)
➢ penuria de rela ii
➢ rela ii foarte limitate (rela ii doar cu rudele)
➢ rela
➢ alienare (incapacitatea de a avea rela ii)
➢ izolat social
6. Handicapuri de independen
➢ opulen a (resurse considerabile fa ii)
➢ îndestularea
➢ venituri suficiente
➢ independen
➢ independen
➢ insuficien a resurselor

➢ indigen
altora)
➢ inactiv (competen
7. Alte handicapuri:

➢ handicap nespecific (deficien
constitu
➢ handicap specific (handicap → alterarea calit ii vie ii)

44
Rezumat

(1893), O

clasificare interna ia Mo
ii lui Filip Wood

ionale:
1. handicap locomotor
1. handicap vizual
2. handicap al mijloacelor de comunicare
3. handicapul organic
4. handicapul intelectual
5. handicap psihic
6. handicap inaparent
7. handicap cu caracter impulsiv
8. handicap legat de senescen

Clasificarea interna lor


Deficien ele:
- intelectuale,
- psihice,
-
- auditive
- ale aparatului ocular,
- deficien e ale altor organe,
- deficien inere,
- deficien e estetice,
- ale func iilor generale,

45
- senzoriale
- alte deficien e:
i:
1. i privind comportamentul
2. i privind comunicarea
3. i privind îngrijirile corporale
4. i privind locomo ia
5. i privind utilizarea corpului în anumite sarcini
6.
7. ii
Handicapuri
1. Handicapuri de orientare
2. Handicapuri de independen
3. Handicapuri de mobilitate
4. Handicapuri privnd ocupa iile
5.
6. Handicapuri de independen
7. Alte handicapuri

elor
Încadra iuni în categoria de deficien
ionale a deficien elor,
handicapurilor:
-
-
- -
-
- perso
-
-

46
are 5. Deficien e mintale / de intelect
Cuprins
5.1. Introducere 47
5 are 47
5.3. Deficien - 48
5.4. Etiologia deficien elor mintale 49
5.5. Clasificarea în handicapul de intelect 29
5.6. Caracterizarea ilor mintali 30
5 30
5.6.2. Deficien 30
5.7. Rezumat 31
5.8. Test de evaluare 34
5 35

5.1. Introducere
are sunt abordate deficien ele mintale/ de intelect.
ele
pedagogic al comportamentelor
persoanelor cu deficien , în
a acestora.
5 are
- ;
- iei deficitului de intelect;
- .

Durata medie de parcurgere a celei de-a cincea are este de 3


ore.

47
5.3. Deficien a -
Deficien

psihomotrice, adaptiv- , 2007, p.126)


ia între deficien
ii directe în organ ii
alitate de

n
ialul real al copilului.
Termenii utiliza i pentru a desemna deficien

Conform DSM-

comportamentului adaptativ, exprimat pr


ie de abilitatea func -ului sau a
func
fie evaluat în trei domenii:
a. Deficite conceptuale

clinice, ei.
b. Deficite sociale : d
empatie.
c. Deficite practice

48
5.4. Etiologia deficien elor mintale
a. Factorii endogeni sunt reprezenta
ii
somatice, sindromul Down.
b. Factorii exogeni
Gravitatea deficien ei mintale depinde de momentul interven iei factorilor în cadrul procesului
.

Având în vedere perioada în care ac


perioade:
ie) cuprinde 3 subperioade:

(3 9 luni).
.
t parcursul vie .

Exemple
ia deficien ei
mintale sunt: radia iile (Rontgen, alfa, beta, gama), procesele involutive de la
nivelul
e psihotrope,
neurolepticele, antidepresivele, tranchilizantele duc la distrugerea embrionului,
muta ii genetice) bolile infec ioase / virotice: rubeola, gripa sau tuberculoza
ele alimentare, etc.
ia deficien ei

pot conduce la encefa

49
ia
deficien ei mintale sunt bolile de tip cerebral inflamatorii: meningo encefalite,
ite
- bolile infec ioase cu complica

- traumatismele cranio cerebrale


- intoxica
- vaccinuri: vaccinul antivariolic
- neasigurarea alimenta iei suficiente
- iile în plan intelectiv, nu va
.

Argumenta iile în plan


intelectiv.

5.5. Clasificarea în handicapul de intelect

-
-
- se face o evaluare a ilor de formare a
autonomiei personale, de elaborare a unor comportamente comunica ionare
cu cei din jur
ie de valoarea coeficientului de
inteligen
- deficien - IQ= 0-20
- deficien - IQ= 20 -35/40
- deficien - IQ= 35/40 50/55
- deficien - IQ= 50/55- 75

50
- liminar IQ) 75-85
5 ilor mintali
5

. : 80-85 90)
i

5 ani la vârsta de 15 ani. Se 13


ani.

aproximativ 10% din popula


scrisului, cititului, calculului, manifestând disgrafe,

Aceste i în fluxul idea


ale gândirii, lapsusuri, momente de vid mental. Sunt timizi, emotivi, inhiba i, au o

i complexitate.
motrice a spa i în respectarea

vizual
i de rela ionare cu ceilal i, au
inerea rela
neîncreder i.
Începând din clasa a 5-a a 6-
pe aspectele practice, pe formarea unor competen condi ii sunt

ceilal i.
Propune

51
5.6.2. Deficien

Q. I.

În 1909, Dupré a introdus termenul de debilit

Debilitatea
inteligen ei, ce -i

Debilul mintal este educabil, capabil de achizi .


adul insuficien ei mintale, distingem:
- debili mintali severi;
- debili mintali mijlocii;
- debili mintali lejeri.

- deficien - IQ= 0-20


- deficien - IQ= 20 -35/40
- deficien - IQ= 35/40 50/55
- deficien - IQ= 50/55- 75
- IQ) 75-85

În
-106)
A. Având în vedere domeniul cognitiv -ne la vârsta subiec ilor putem afima
e semnificative fa
i în achizi

52
tipul cititului, scirsului, aritmeticii, timpului, banilor, necesitând suport într-una sau mai
multe arii mai sus amintite.
ii perceptuale în mod special.
Percep ia
din obiecte sau imagini foarte pu ine detalii ceea ce face ca percep
prezen

confec -
iu
i intuitive de a stabili rela ia dintre obiecte.
Gândirea ul rând prin predominarea func iilor de achizi ie comparativ
cu func

Procesul în elegerii ap
datelor noi în cele existente.
Limbajul
• primul cuvânt apare la vârsta de 2 ani (în mod normal apare la 1 an)
• utilizarea propozi iei în comunicare apare la 3 ani (în mod normal 1,7 ani)
• vorbirea apare la 34,2 luni (în mod normal 15,7 luni)

no ii spa
i în în
compara
ntr-
vedere gramatical.
Cu
o evolu iile unor influen e educa ionale adecvate. În acest scop se
e

53
În form i de rela ionare cu cei din jur prin

i.
Procesele mnezice posibilitatea unei memorii

-
procedee de fixare inten -
materialului,
- eficien -

- e i în realizarea
e,
-
-o experien in

B. Domeniul Practic (comportamentul, motricitatea). Persoanele cu DMU pot dobândi o

c).
În privin ei mintale

ei
musculare, etc.

e în toate
ele

ile întâmpinate în efectuarea unei ac iuni provin din aten


iune. Frecvent apar
ii reduse de lucru a scoar ei cerebrale.

54
C. Domneiul social. Activitatea imaturitate

emo i în reglarea emo


-a
produs.
Exemple
Se poate ajunge la crize de furie înso ite de reac ii agresive fa
jur,

iile lor cu cei din

predominarea unui anumit tip de dispozi


euforici al ii iritabili

a unui copil cu debilitate -


i. Din aceste motive mul i nu

ime de explica
sentiment de culpabilitate fa
iile unei
atitudini realiste

re
posibilitatea de a-
croitor, zootehnist, viticultor etc.)

Compara
criterii: gândirea, limbajul, comportamentul social.

55
Deficine
A. Domeniul cognitiv ile conceptuale ale individului ramân în
i t ile

ilor academice
are loc la un nivel elementar, fiind necesar suportul atât în via a pers
asisten lor cenceptuale
de fiecare zi.
B. Domeniul social. La aceste persoane apar diferen e semnificative în privin a
Limbajul verbal este simplu, concret

i în mod
ile decizionale sunt
asisten
C. Domneiul practic.
alimenta ia, vestimenta ia
independen ei în aceste domenii. Adul ii pot fi angaja i
conce ionale limitate, dar este necesar suportul pentru unele
aspecte mai complexe.
Deficine
A.
În elegerea limbajului scris este
Este necesar sprijinul permanent pentru rezolvarea tuturor problemelor de-a lungul
vie ii.
B. Domeniul social. Limbajul verbal este limitat în privin
Vorbirea este reprez ii simple. Limbajul este
folosit mai mult pentru iilor.
C. ile zilnice, inclusiv
servirea mesei, îmbr
cu privire la binele propriu sau al altora.

56
Deficien
a.
decât procesele
i vizual-spa iale
prezen a unor

obiectelor.
b. Domeniul social. Persoana
în elege instruc iuni sau gesturi simple, exprimându- ele i emo iile mai
iile cu membrii
apropia i ai familiei, cu îngrijitorii, ini iunile sociale prin
ionali. Prezen ilor motori
i sociale.
c. Domeniul practic. Persoana ii pentru toate aspectele zilnice ale

Rezumat
Deficien

tiv-
(Ghergu , 2007,p.126)

- deficien - IQ= 0-20


- deficien - IQ= 20 -35/40
- deficien - IQ= 35/40 50/55
- deficien - IQ= 50/55- 75
- IQ) 75-85

57
Între handicap de intelect, la grani
(Q. I. : 80-85 90)

recuperate cu

Q. I.
vârstei

5 clase
bilitatea de a-
o poate exercita cu succes (tâmplar, zidar, cofetar, croitor, zootehnist, viticultor etc

Compara
criterii: gândirea, limbajul, afectivitatea, voin a, integrarea

Ponderea acestei teme este de 3

58
are 6. Deficien e senzoriale

Cuprins
6.1. Introducere............................................................................................................... 59
6 are............................................................................... 59
6.3. Deficien e senzoriale.............................................................................................. 59
6.3.1. Deficien e de vedere............................................................................................. 60
6.3.2. Deficien e de auz .................................................................................................. 63
6.4. Rezumat................................................................................................................... 70
6 70

6.1. Introducere
ele

personelor cu deficien

6 are
- apari iei deficien elor de auz/ vedere
-
-

Durata medie de parcurgere a primei are este de 3 ore.

6. 3. Deficien e senzoriale
Deficien ele senzoriale sunt determinate de unele disfunc
ii de rela ie

5.3.1. Deficien e de vedere

59
dezvoltarea diverselor structuri de personalitate ale deficien ilor vizuali este tiflologia /
tiflopsihologia.
Handicapul de vedere poate produce un dezechilibru la nivel comportamental, dezechilibru ce
influen iile subiectu
La handicapa i de rela ionare, tensiunile interioare
sunt mai reduse, spre deosebire de handicapul de vedere survenit unde, dezechilibrele sunt

mediu securizant, plin de în elegere pentru ca evolu

iei oculare / Ametropiile


emetrop ie se
numesc ametropii. , hipermetropia, astigmatismul,
anziometropia.
ile mediilor refrigerente (refringente). opacifierea mediilor de refrac ie, care în mod
normal sunt perfect transparente, duce, în func e
vizuale de diferite grade: keratita, leucomul, cataracta, aniridia, trahomul.
Retinopatiile zis de recep ie a
imaginii vizuale;
:
1. albinismul
caren
De
obscure.
2. colobomul retinian - e ale retinei
3. nistagmusul

60

de ochi
➢ în cazul apari
citit
Afec
- pot fi localizate în interiorul globilor oculari, la nivelul papilei optice sau în spatele ochilor
- sunt cauzate de:
➢ procesele inflamatorii
➢ degenerative
➢ afec iuni ale nervului optic
➢ afec iuni ale traiectului optic
➢ atrofierea nervului optic

La copiii cu deficien e
automatizare. Imaginea perceptiv ,
-
vizuale formate.
4 ani, iar în
cazul apari

Dezvoltare
a într-un mediu care nu este ostil fa

e indirecte, manifestându-
se în func ie de: momentul apari iei handicapului, gravitatea handicapului, educa
r-o pozi
nevoii de explorare a spa
disfunc
vertebrale în plan

61
sedentarismului care se

a. Percep

d
ia diverselor
opera ii instrumentale.
b. analizatorilor. Pentru persoanele
cu handicap congenital, imaginile mentale vor fi strâns legate de componentele

stimulate verbal. Reprezentarea spa


kinestezice. Volumul, for
fa

reactuali
ei unui volum redus de imagini,
lucru ce duce la o stimulare par
c. Aten
acestor oameni. Aten
ie. Memoria are
prin apelarea mereu la ea se produce un antrenament
i
de informa ie.
area scris cititului în Braille
În cazul ambliopilor, cu excep

specifice:
➢ înclinarea meselor

➢ i speciale

62
-
analizatorul tactil - chinestezic
- la început, s-au folosit noduri pe sfori de 1 1,5 m, care în func ie de grosimea lor, de distan a
ia unor litere sau cuvinte
- s-au mai utilizat:

➢ aranjarea unor pietre într-

semne, inspirându-

imea de 1 mm, iar distan a


ii tactile
- - it sistemul de scriere, ajungând la 64 de semne punctiforme
- i de ex negru
- kinestezic, tactil,
kinestezic)

Analiza i impactul deficien

6.3. 2. Deficien e de auz


Deficien

ele pierderii auzului, mijloac

ile prin care deficien ii de auz pot fi integra


activitatea rela ionali.

63
În majoritatea cazurilor, pierderea auzului este un proces lent, nedureros. Un studiu recent

ii audi

evolu ia ulterioar ii. Cu alte cuvinte, deficien a


ele negative asupra proceselor
vorbirii, a limbajului, a
gândirii copilului deficient.

primii ani de via


-
ii de auz sunt foarte vechi.
Exemple
al XVI-lea, scrie despre instruc ia surdomu ilor, bazate pe

Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral
f
Juan Pablo Bonet, pe la 1600, a folosit alfabetul dactil pentru formarea
gesticular

ia vorbirii trebuie exclus


limbajul dactil din demutizare, în schimb labiolecturii îi acord un rol
semnificativ

În
➢ în 1893 ia fiin a Dr. Carol Davila, care devine apoi o
sec
(fondat în 1865)
➢ sunt informa a unui institut particular, mult mai devreme, în

64
➢ în 19 iona clase
speciale pentru handicapa i, în care vor preda absolven i sau titulari angaja i prin concurs
i cu diferite categorii de deficien i
➢ în prezent, în

Frecven a deficien ie de o serie de factori cum ar fi: factorii geografici,


factorii ereditari, factorii familiali, factorii medicali, tratament medical inadecvat, epidemii,
accidente, alcoolism, iradieri, malnutri ie, munca într-un mediu foarte poluat din punct de
vedere auditiv.
elor de auz

reamintim...
e auditive: factori

Factorii exogeni ac

Având în vedere perioada în care ac

ie) cuprinde 3

3 9 luni)

3 ani de via

În surdopsihopedagogie se ut ie de criteriile

i ereditare

65
a. Siebenmann

sau ganlionale de la nivelul fibrelor nervoase
b. Sheibe

c. Mondini

d.
• i prin gene
2. i dobândite
➢ cuprind:
a. ile prenatale (pot fi cauzate de: maladiile infec

metabolice, iradierea mamei cu raze X, alco

b. i neonatale / perinatale produse prin: leziuni anatomo patologice în

tisme )
c. i postnatale determinate de: traumatisme cranio cerebrale boli
infec
iile)
În cazul în care enumirea

Gradele deficitului auditiv


- auzul normal percepe sunetele la o intensitate de la 0
- i de
auzului, iar pierderile profunde se produc la peste 90 dB
-

66
➢ între 0 20 dB audi i)
➢ între 20 40 dB

➢ între 40 70 dB deficit de auz mediu sau hipoacuzie medie (poate auzi conversa ia de

➢ între 70 90 dB

➢ peste 90 dB
puternice, care ii dureroase)

Caracteristici ale func

A. Gândirea

limbaj mimico ului

generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de


ie în d ii de gândire

Exemple
Comparativ cu gândirea auzitorului, cea a surdomutului are un con inut concret
neevoluat, iar abstractizarea este prea pu

În
ional
informa
i de ializare ale obiectului.

67
e pozitive la nivelul întregii

direc ia
ac iunilor la situa iile date

B. Reprezentarea
La deficien ii de auz, reprezentarea este un analog al no
Prin specificul ei,
motrice, în cazul de fa

gesticula ional.

C. Memoria

motorie. Memoria cognitiv


memoria vizual
D. Imagina ia
Imagina iilor,
percep iilor acumulate anterior cu o evident al motorie.

Exemple

noile

i
ales la metode verbale.

68
E.
i limbajul semnelor, de evolu
func
area limbajului
gestual de t

Exemple

paralel în educa ia precoce a deficien


ia timpurie o comunicare eficace a copilului cu
.

cel al lecturii, este foarte

metodei orale, pure, chiar în educa


atâta timp cât limbajul oral nu este bine instalat

➢ rea perceperii vizuale


➢ introducerea limbajului semnelor în educa
iei, inser ia social etc.
deveni un obstacol
area limbajului oral

Argumenta i de ce limbajul gesturilor poate deveni un obstacol pentru

69
Rezumat
Deficien ele senzoriale sunt determinate de unele disfunc

normale a vie ii de rela


persoanei, având o rezonan
acesteia.
La handicapa i de rela ionare, tensiunile
interioare sunt mai reduse, spre deosebire de handicapul de vedere survenit unde,

elegere pentru ca
evolu i bun
confort psihic. Deficien ele de auz fac obiectul surdopsih

disfunc ele pierderii auzului, mijloacele de

via ile prin care deficien ii de auz pot fi


integra
ionali

elor
Realiza i o compara
ii

70
are 7. Deficien
Cuprins
7.1. Introducere.......................................................................................................... 71
7 are................................................................................ 71
7.3. Deficien 71
7.4. Clasificarea deficien ....................................... 46
7.5. Psihomotricitatea ............................................................................................... 46
7.6. Rezumat.................................................................................................................... 49
7.7. Test de evaluare........................................................................................................ 49

7.1. Introducere
Cursul de fa
cu accent pe cele

7 are
- ite contexte, termenii de deficien e fizice,

- exemplifice ;
- de psihomotricitate

are este de 2ore.

7. 3.Deficien
Deficien
special componentele motrice ale persoanei, având o serie de consecin e în planul imaginii de
ile de rela ionare cu factorii de mediu sau cu alte persoane. În general,
deficien ele fi

71
nivelul întregului corp sau numai la nivelul unor segmente.
Deficien ele neuromotorii iilor
ionarea mecanismului
neuromuscular. Consecin
controlului func iilor în transmiterea impulsurilor

Deficien sunt determinate în principal de calitatea proceselor


psihice care influen ionarea mecanismului neuromuscular.
7.4. Clasificarea deficien

iune. (Ghergu , 2007,p.191-193)


1.
a. sindromul Langdon- Down (trisomia 21)
b. malforma superioare
c.
d.
multiple consecin e asupra respira
e. luxa
2.
a. rahitismul
b. piciorul plat
c.
d. inegalitatea membrelor
e. osteocondrodistrofiile
f. malforma ii ale coloanei vertebrale
3. Sechele posttraumatice
4. Deficien
5. Deficien e preponderent neurologice.

72
torie.

7.5. Psihomotricitatea
Psihomotricitatea refle i psihic. Acest lucru este evident în

(Leon Michaux).
ii fiziologice,
2009).
Motricitatea este o condi en iat de mul i psihologi ai
ii importante la dezvoltarea copilului,
a, într-
(Wauters- tura dintre
permite deplasarea, schimbarea pozi
for e unui obiect.
(limajul corporal) permite utilizarea mimicii, atitudinilor, a
pentru a comunica eficient.
permite folosirea unor instrumente, ac iunea asupra mediului,
manipularea obiectelor. c iate,
- Din punct de vedre neurologic,

cogni iei. Ac iunea mâinilor ar fi aprop


-
ce. De aici reiese clar le

73
Pentru Paiget inteligen iunea copilului. Diferitele
ac iului corp, exersând tot felul de scheme de
ac iune, lucru care contribuie l rie a copilului.

e motrice îi core

consecin
(Encyclopedia Universalis).
Rela -111)
- Rela
-efect (deficien -
- Rela
devine pitiatism)
- Rela , iar cele psihice nu
sunt decât reflectarea acestora (epilepsia)
-
Comenta e într-o oarecare

de gradul de

Principalele direc ii sunt (apud. Ghergu , p.201):


a. rela ia cu sine cuprinde în special coordonarea postura
cu componentele sale spa
scheletului), ritmice (ritmicitatea respira
for ei la nivel abdominal);
b. rela ia cu cei din jur prin contactul tegumentelor;

74
c. rela - contactul tegumentelor cu agen i fizici,
manipularea obiectelor, descoperirea spa iului.

Exemple

apari ia eului, a imaginii de sine. Rela - ia cu


cei din jur) va permite elaborarea eului corporal, a mimicii, privirii etc.

area tehnicilor
profesionale, i de comunicare






ilor
corpului într-o manier ie de axele înainte-înapoi, sus-
jos, stânga-dreapta. (Wuaters-Krings, 2014, p.34)
sau percep
individului; este pilonul de sus
spa

raporturi adecvate ale copilului cu mediul.


Este un model simplificat nu atât al formei , cât mai ales al func
i ale corpului, constituind un reper stabil pentru evolu ii.
corporale presupune:

75
• iu în raport cu propriul corp sau cu alte obiecte;
• Orientarea în spa iu (în raport cu propriul corp).
Exemple

integrând
informa
experien elor sale motrice. (Wuaters-Krings, 2014,p.34)

1. ale partenerului;
2. nu poate stabili corect rela iile spa
obiectelor între ele;
3.
concentrare, de imitare sau de cuno ilor spa iale ale corpului

4.

Lateralitatea
• a predominan ei func i a corpului asupra celeilalte
(dreptaci sau stângaci) ca urmare a simetriei func
• Observa ii cu privire la lateralizare se pot face ȋnc din primele luni de via

• Ȋ , pe la vârsta de 2-3 ani când copilul ȋncepe s fie


fascinat de trasarea unor linii.
• ȋns , el ȋ i poate schimba preferin ele. De ace ȋl observi
astfel ȋncât s -i ȋncurajezi capacit ile f r a pune piedici tendin elor lui naturale.
ii:
ȋ ȋ ȋ

76

• ȋ
• ȋ

• Ȋ
ȋ

ȋ
simptome:
1. alegerea mâinii se face la întâmplare;
2.

Consecin -

ndi

Cum a -a

Rezumat
Deficien

consecin ile de rela ionare cu factorii de


mediu sau cu alte persoane.

77
Deficien ele neuromotorii
func
func ionarea mecanismului neuromuscular.
Deficien sunt determinate în principal de calitatea
proceselor psihice care influen ionarea mecanismului
neuromuscular.

psihice/mintale, consecin

Principalele direc ii sunt: rela ia cu sine, rela ia


cu cei din jur, rela

elor
Analiza i impactul

78
are 8.
Cuprins
8.1. Introducere............................................................................................................... 79
8 are............................................................................... 79
8.3. Tul 80
8.3.1. ie..................................................................................... 82
8.3.2 fluen 84
8.3.3 t-scris........................................................................... 85
8.4 Terapia deficien elor de limbaj................................................................................. 87
8.5. Rezumat..................................................................................................................... 89
8.6. Test de evaluare ........................................................................................................ 90
8.7. 90

8.1. Introducere

ie, de
- imbajului
cu inciden

ilor de limbaj.

8 are
-
limbajului;
- psihosociale a
copiilor;
-

79
Durata medie de parcurgere a celei de- are este de
2 ore.

8.3. i comunicare

(Paul Popescu-Neveanu)
psihice ale vie ii de rela ie a omului. Func
ns tura dintre l alte procese
psihice. De aceea, deficien i în î
rela ionarea cu ceilal i.
iilor intervenite în recep ionarea,
în le din cauza unor afec iuni de

mic în perioada apari


lor de limbaj
(Bodea Ha -2016):
1. Modelul sistemic-
-
interven ii.
2. Modelul categorial ie cu
acestui model se pot
nicare:
-
-
-
-
- ionale;
-
-

80
-
disfazia).

3. r specifice elor

- , care eviden tului auditiv


cu importan ia limbajului
- ii limitate de procesare care eviden

4. Modelul descriptiv al nivelului de dezvoltare,


ilor

morfologic, semnatic, sintactic, prgamatic.


alte procese psihice, îndeosebi, cu gândirea,

Logopedia (logos=cuvânt; paidea= educa ie) ca -a


Verza, din ra elor despre
p.77)

acestora în via a soci

ii psihice a persoanelor deficiente de auz

ii de vedere
Logopedia are în aten
acestuia

81
Psihopedagogia special topedia
ilor locomotori, de reabilitarea func iilor
restante, de compensarea func iilor alterate, de formarea deprinderilor
comportamentale adaptativ- ii
comportamentale

Clasificarea va avea în vedere mai multe criterii: anatomo-


psihologic.
a.
b.
logonevroza, af
c.
d. -scris: dislexia- -agrafia
e.
f. lectiv sau

g. ii psihice: dislogii, ecolalii,


jargonofazii, bradifazii

8.4
Din cele prezentate mai sus ne vom opri asupra:
8. 4.1. ie.

chiar
pronun

• , când apar
• , când sunt alterate majoritatea sunetelor sau silabelor
• ce se extinde la nivelul cuvintelor

82
apa -
4 ani, acestea devin suficient de dezvoltate pentru a putea realiza a pronun
trebuie raportate la specificul limbii, la
etiologie, la existen a altor deficien ile psihoindividuale ale persoanei.

Exemple

propor
i, iar al
i de limbaj. (Verza,2002,p.155)

Sunetele mai frecvent afectate sunt cele care apar ma

care prin tension


verbale.

pronun a mediului educativ nefavorabil, care nu

din ilor, diferitele anomalii ale aparatului bucal, cum sunt:


-velo-
deficien e cerebrale, insuficien e ale auzului etc.
În func ie de cauzele care stau la baza deficien elor de pronun ie dislaliile se împart în organice
ionale.
e anatomofiziologice
la nivelul aparatului articulator. Printre deficien natismul
-
velo-

83
pronun i
provocate de vegeta ie, numite rinolalii.
Dislaliile func ionale sunt provocate de unele întârzieri în dezvoltarea
educa

pronun -o
a disartrici
psiso-
ricitate.
8.4.

ie, mai ales prin

-
ii
comportamentului.

ei vorbirii, determinate de prelungirea sau

velul primului cuvânt din propozi ie, prin prezen a unui


spasm articulatoriu ce poate dura mai mult sau mai pu in în func ie de gravitatea acesteia.

predominarea uneia dintre ele.


În situa

prezen a spasmelor, a ii, determinate de teama de a nu

84
Analiza i impactul psiho-

8.4. limbajului citi-scris (Verza, pp.168-171)


iale ale citit-

i în elaborarea deprinderilor lexo-

negative: negativismul, anxietatea, descurajarea, iner i

dezinteresului fa
Cele mai importante cauze care stau la baza apari ele
func

io-temporale, influen ii, afec


pedagogici inadecva i, concretiza i în formarea unor deprinderi grafo-

pu
e lor, inversiuni,
i mai mari

cazuri, con
ine
erori.

85
Dislexo-
1. Dislexo-grafia - -
i pregnante în
în timp ce la copierea textului, grafemele sunt redate, în

ie a acestui proces. Subiec ii afla ie

i de auz sau de

fono-articulator implicat în actul emiterii verbale.


2. Dislexo-grafia de evolu ie , este proprie subiec ilor
ia scris-
efort v
i de în elegere a simbolurilor grafice, a literelor, a cuvintelor, a
sintagmelor, a textului citit sau scris, în general.o asemenea situa ie
fenomenele caracteristice dislexo-

3. Dislexo-grafia spa io-


4. Dislexo-disgrafi

-scrisului (alexie-agrafie)

ile de în elegere a celor citite sau scrise sunt deosebit de


accentuate.
5. Dislexo-
ile de realizare a
iilor, iar scrisul,în ansamblu, devine tensionat, neglijent,
neordonat, nepropor ionat, inegal, ilizibil.
6. Dislexo- -disgrafia spa

86
iu

Analiza i implica

8.5.Terapia deficien elor de limbaj


Eficien
obiective.
Activitatea corectiv-

-educativ în condi ii adecvate.

ge

Din categoira metodelor cu caracter general fac parte:


• Educarea respira
iei, a jetului de aer

ele aparatului fonoarticulator.Exerci

sunt: jocurile în ae
spirometru, exerci ii de respira ie, recitarea poeziilor ritmice etc.
• Educarea auzului fonematic
i specifice limbajului.
Deficien

i ale auzului fonematic î i mai mici sau mai mari în recep ia

87
elegerea con inutului semantic.

ghicirea vocii celor care-

diferen
ile auzului fonematic sunt d area unei

• . Sunt importante,
în primul rând, exerci organismul (trunchiul, gâtul,
membrele). Este indicat ca aceste exerci ie,

respira
-articulatorii se pot folosi exerci ii pentru dezvoltarea
ii faciale, linguale, mandibulare, labiale. Sunt eficiente
a surâsului, coborârea

• . Una dintre
func iile esen
ii în
ii psihice, ceea c
încrederea în for
impres i,
prezen
personalitate. Astfel, subiec ii respectivi sunt deprima
rigizi, re inu i, necooperan i, frustra
ilor, toate demersurile, ce se

- crearea unui

- restabilirea încrederii subiectului în for ele proprii


-

88
-

-
realizarea profesional- ilor.

Rezumat
iilor intervenite în
recep ionarea, în
din cauza unor afec
educa ioneaz

Clasificarea va avea în vedere mai multe


criterii: anatomo-
h. ie:
i.

j.
k. -scris: dislexia- -
agrafia
l.
m.

n. ii psihice : dislogii,
ecolalii, jargonofazii, bradifazii
Terapia deficien elor de limbaj presupune:
- Educarea auzului fonematic
-
-

89
elor
Argumenta

Analiza
portofoliul cursantului.

90
are 9. Deficien e asociate / multiple
Cuprins
9.1. Introducere................................................................................................... 91
9 are...................................................................... 91
9. 3. Deficien e asociate /multiple................................................................................... 92
9.3.1. Sindromul Down/ Trisomia 21............................................................................... 92
9.3.2. Sindromul autist / sindromul autismului infantil.................................................. 95
9.3.3. Surdocecitatea........................................................................................................ 100
9.4. Rezumat.................................................................................................................... 103
9.5. Test de evaluare ..................................................................................................... 104

9.1. Introducere
elor asociate.

prezentate atât cauzele , frecven

9 are
- a
-
- în cazul unui copil cu
sindron Down / autist

Durata medie de parcurgere a celei de-a opta are este de 3


ore.

91
9. 3.Deficien e asociate /multiple
Deficien ele asociate presupun existen

Din rândul polihandicapului fac parte majoritatea sindroamelor handicapului de intelect


(sindromul Down),
9.3. 1. Sindromul Down / Trisomia 21



• abera
➢ în anul 1959, Jerome LeJeune a desc a

cromozomi
➢ în Anglia, frecven a este de 1 la 1000 de nou i, iar pe plan mondial de 1 la 800
de nou i
Din punc copilul cu Sindrom Down

• cap mic;
• brahicefalie;
• ;
• ilor obrajilor;
• a
• ine
circumvolu ;
• ;
• din ii sunt neregulat implanta i, caria li;
• ;
• urechile sunt nelobulate;
• ;
• ;
• ;

92
• degete mici;
• ie;
• ;

• aten
• limbajul apar târziu


• ie
• gesticula ia este principalul mijloc de comunicare
• ecât achizi ia unor elemente cu
i sunt legate de caracterul inconstant al

• memoria este pr ;
• le place muzica, dansul, .

Exemple
În interven
caracteristici care ne sprijul acestor copii. De exemplu,

limbajul nonverbal.

➢ Cauze:

o
▪ 20 ani 1:1600
▪ 35 ani 1:365
▪ 40 ani 1:100
o

93
o
o radia ii
o infec ii virale

probleme de alimenta ie, pot avea probleme în a fi len

➢ iuni ale cordului



a.
• apare la 94% din persoanele cu sindrom Down
• este un accident al naturii
• ii au cromozomi normali, dar la copil apare un cromozom în plus în
perechea 21
b. Sindromul Down transloca ie
• apare la 3% din cazuri


la sarcinile viitoare
• i prezi

c. Mozaicismul
• 3% din cazuri

Realiza i un

i, dispun de un poten ial afectiv


-l

94
-
, 2007,p.244)

9.3.2. Sindromul autist / Sindromul autismului infantil


Una dintre

autist.
mului

ie (autismul atipic) sub denumirea

Autismul infantil a constituit obiectul de studiu al mai multor discipline: psihopedagogia

În diagnoza autismului s-
termeni ca: ionale grave, schizofrenie

fen
Termenul de autism a fost introdus de psihiatrul elve ian Eugen Bleuler (1911) care se referea

➢ iei de idei
➢ întreruperi ale fluxului ideativ

➢ stereotipii verbale
➢ halucina ii etc.
Ulterior, conceptul de autsim a fost
mai bine conturat, mai bine definit
neurologic
p.273)

95
D
accep umit de sine
.

nte

T teristice ale autismului (Kanner):


➢ incapacitatea de a adopta o pozi e;
➢ ;
➢ exacerbare a memoriei mecanice;
➢ ;
➢ ii exagerate;
➢ i imagin ile ludice;
➢ ;
➢ ;
➢ retragerea în sine;
➢ nesemnificative.
Kanner a descris autismul pe baza studiilor celor 11 copii din clinica sa care aveau o combina ie
i în interac ii spre
comportamente stereotipe, ritualice, repetitive.
Exemple
Sunt descrise diferite reac

pronun
- hiperlexia)

Frecven 5 ori la
i; riscul de a avea un al doilea copil autist este de 3 7%.

-o
inciden

96
În SUA s- iilor cu autism de la 3 : 10000 (1970) la 9 : 10000
.
În ii
ridicate în cele din
ii
ii.
Teorii în în el
1. Teoriile organice disfunc
bio ;
2. Teoriile psihogene
din fa epsitor;
3. Teoriile comportamentale -
.

Plecând de la teoriile prezentate mai sus, prezenta i-o pe cea care vi se pare

Alte cauze:
➢ bolile infec ioase / contagioase
➢ traumatismele
➢ cauzele ereditare
➢ hidrocefalia
Simptome:
1. i de limbaj de comunicare (
copilului pentru ie
pronun ia este
a de a schimba ordinea sunetelor în cuvinte, de a nu folosi cuvinte
ie;
ie, vocabularul

97
propozi iile formulate au un caracter bizar)
2.
i în opera iile de înmul ire; area literelor, dar
; ia unor informa ii noi)
3. deficien ionale (
;
fascina ; ; pot deveni violen i,
fiind deranja ;
unora le place muzica, simt ritmul)
4.
➢ sunt cele mai spectaculoase a
➢ ac iunile de automutilare
i a corpului)
iunile de

➢ alte ac iuni stereotipe: rotirea bra eas


vârfuri

➢ au reac
➢ iilor afective
➢ au o mare rezisten
5. disfunc iilor psihice




➢ fac observa ii penibile

98

➢ au tendin
➢ ii sunt hiperexcitabili
➢ jocul este ca cel al sugarului, de manipulare a obiectelor cu degetele

➢ -
anumite expresii verbale etc.

Leo Kanner a fost primul care analizat în 1943 cazu

distan i neproducti nd o

Interven ii

Catherine Milcent (1990) propune o serie de tehnici pentru interven ia educa

➢ Filtarea a ceea ce este pertinent


➢ Asigurarea în elegerii: simplificarea limbajului. Informa iile pertinente sunt
prezentate una câte una, gata selectate, în func ie de stadiul atind în dezvoltare,
utilizându-
ac secven a acestui scop. În orice moment,

activitatea.
➢ Multiplicarea intereselor, motivarea. care poate men ine aten ia
copilulu trebuie utilizat.
➢ Coeren a, necomplicarea vie ii.

prototipuri, reguli sau legi. La copii cu autism, ie,


- inut
în afara contextului de codare.

99

➢ Cum pot fi / deveni spa Trebui
recuren - iile
func
e foarte bine ce se ii.
Treptat, spa iu z, func iul, timpul va
enelor, imaginiilor
sugestive.
➢ Dezvoltarea limbajului. În
a în
unei stapâniri superioare a limbajului, ceea ce nu este în realitate. Copilul cu TSA verbal
elegere (hiperlexia. Uneori, frazele par bine elaborate

achizi tantive, apoi verbe


vocabularul este relativ -
verifica ipotezele.
➢ - Autoarea atrage aten ia asupra confuziei dintre

atât mai pu in afectivitatea, în afara primului an de via fie


indiferen l
sa- ionale ii mai ales prin
intermediul imaginiilor, desenelor, benzilor desenate, jocurilor de rol.

9.3.3. Surdo cecitatea


a individului,

minim de canale.
-5) surprind caracteristicile copilului cu surdocecitate:
▪ r-

100

▪ târzieri în dezvoltare;

La orbul surdomut sunt afecta -motor.
duca ionale care s
determine compensarea acelor func ii specifice
analizatorilor afecta i.

produce afec
se consolideze în mod
.
area unor imagini,
are, dezvoltarea compensatorie a func ilor comunica ionale.
iune
mai extins , mai profund ional: bolile
infecto-contagioase, intoxica

periferice ale a
Deficien ele se pot instala concomitent, dar de cele mai multe ori apare mai întâi una, ca la
scurt timp s se depisteze aceste deficien e de
timpuriu, deoarece în primii doi ani de via ii
este vorba de un
orienteze copilul spre
recuperare educa abia pe la 6 - 7 ani.

â i.
Procesul educa ional - ile de preluare a func iilor afectate

posibil .

igienice, apoi deprinderi de recep ionarea semnalelor din jur

101

inerea unor reflexe condi ionate
ilor senzorial-
ile secven
Prezen a surdo-
ilor intelective creative.

rin analizatorul tactil, fiind fundamental în astfel de


cazuri.
Realiza

în fiecare lucru are


un nume, iar folosirea limbaju elegerea acestuia. În elegerea cuvântului, ca
simbol al no fiecare obiect sau ac iune sunt
reprezentate prin cuvinte, litere sau grafeme.
În activitatea cu copiii orbi-surdo-mu i,
area în numele acestora
(educatorul scrie cuvintele în palma copilului)
azul în care copilul are o bun
capacitate de imitare.

M
func

Formarea

102
Metodologia educa :

➢ iei
➢ ii de folosire a semnului dactil

onstant
Mentalitatea, atitudinile manifestate de societate fa de persoanele handicapate fac parte,
acestora, pentru dezvoltare în mediul ambiant.

Analiza i rolul climatului afectiv în sprijinirea copilului cu surdocecitate.

Rezumat
Deficien ele asociate presupun existen e asociate

Sindromul Down / Trisomia 21



triada:


• abera
Leo Kanner a fost primul care analizat în 1943 cazuri de autism
serie de caracteristici în studiile de caz analizate
Cele trei categorii de simptome ale autismului sunt:
- iunii sociale
-
- i

103
În surdocecitate a individului, deoarece

M ia stimulilor din

dactilologiei.

Metodologia educa ional :



➢ iei
➢ ii de folosire a semnului dactil

În toate cele trei polihandicapuri este important climatul afectiv, atmosfera

elor
Analiza i rolul climatului afectiv în sprijinirea copilului cu Sindrom Down, sindromul

104
are 10.
Cuprins
10.1. Introducere................................................................................................................ 105
10 are................................................................................. 105
10 106
10.4 i de interven 111
10.5. Rezumat.................................................................................................................... . 115
10.6. Test de evaluare......................................................................................................... 115

10.1. Introducere
Cursul de fa e
educa
incluziune, individualizare, personalizare,

ele cadrelor didactice care


e educa ionale speciale.

10 are
-
- realizarea unui profil de competen
- i de interven ie
cu cerin e educa ionale speciale

are este de 2 ore.

10.3.

105
În declara ia Conferin ei UNESCO de la

i primitoare, constru
forme de educa ie pentru to
esc eficien (A.
Ghergu , 2006, p.15-35, cap.I)

ii procesului de predare-
ional, iar educa

celor afla i în situa


are

tradi ionalismului de secole al educa iei.


e speciale:
• i,

de a acorda asisten
ceilal i copii din comunitate.
• perspectiva segrega - plea
e nu pot fi instrui i eficient prin

de performan e cu
caracter academic, ei trebuie atent diagnostica i, tria

Folosindu- a proprie, încerca

106
Integrarea presupune în sens larg plasarea/ transferul unei persoane dintr-un mediu mai mult
sau mai pu in separat într-
categorii de popula
Integrarea Incluziunea
Este modalitatea de realizare/ atingere a - a unui sistem educa ional
comprehensiv real
-
-
ac
to i
Presupune: Presupune:
- -
- - i
-educativ
- diagnosticul rezultatelor - colaborare în rezolvarea problemelor
- programe pentru elevi - strategii pentru profesori
- plasarea în programe adecvate - iilor

Pune accent pe: Pune accent pe:


- - drepturile tuturor copiilor
- recuperarea subiec ilor -
- beneficiile pentru copilul cu nevoi - beneficiile pentru to i copiii
speciale -
- didactice specializate
- interven - predare-instruire pentru to i

Incluziunea în educa ie presupune:


107

gradului de excludere a elevilor de la acestea

• lor, nu doar a
e educative

• acumularea de experien

beneficiul tuturor elevilor


• perceperea diferen

• la educa ie în propria sa
localitate
• irea
• î

• promovarea unor rela i


• ie este doar un aspect al
incluziunii în societate
ile în func
astfel încât oricine indiferent de deficien a sau are,
ii din care face parte, iar diversele forme de
ionale, medicale
sau al altor servicii puse la dispozi ia ii.
Diferen -educativ pe baza
observa
-o
ii elevilor dintr-

108
Integrarea presupune în sens larg plasarea / transferul unei persoane dintr-un
mediu mai mult sau mai pu in separat într-

ile în func
în parte, astfel încât oricine indiferent de deficien ile pe care le
ii din care face
parte.

Atitudinea profesorilor fa procesul de integrare a copiilor cu cerin


, 2006,pp.66-67)
• Atitudine de indiferen
i, promovarea în fa a clasei a unui

discriminarea în atribuirea sarcinilor, lipsa de tact, duritatea în limbaj etc. În mod


frecvent, aces n umire
ei de sine, a sentimentului de inferioritate,
a
ii.
• ii sarcinilor
ie cu ceilal i copii sau excluderea de la realizarea unor sarcini mai
complicate, acordarea unui sprijin în exces la unele lec ii, evaluarea prin
supraaprecierea elevilor integra
ilor de interac iune cu
ceilal

deosebit fa i, automul umirea, dependen a fa ile de

109
• fa
prin profesionalism, interac i pe
parcursul lec
poten ialul lor de în iune, evaluarea corec

e:
a. iei
integrate
b. i educa
ioneze de pe pozi
c.
iei
integrate/incluzive
d.
iei
integrate/incluzive
e. ele speciale în
educa ia copiilor integra i au întotdeauna mai multe solu ii de rezolvare
f. ele speciale în
educa ia copiilor integra i au întotdeauna mai multe solu ii de rezolvare
g.
lor
h. n promovarea educa iei integrate / incluzive nu este
iale sau totale în procesul de
integrare, dar care nu t - -i dezarmeze
i. - sume rolul unor agen e la
pozi s-quo.
j. / incluziune ca pe un scop fundamental în procesul de
d

110
k.
dintre elevii clasei
l. elevii clasei în
sus are
m.
i sau mebrii familiilor elevilor clasei
n. ile educative incluse în programa
în situa
cele mai potrivite solu i de rezolvare a problemelor din via a

o. a prezenta con inuturile specifice diferitelor arii


curriculare în concordan ele educative ale elevilor clasei
p. a de la to
elevii din clas

10.4. i de interven

ile de adaptare a con inuturilor educa


ionale destinate copiilor cu cerin e educative speciale presupun o

- ei / - a
diagnosticului diferen ial în sus ional eficient;
- vârsta copilului
- experien a de via gradul de implicare a familiei
ia
oferit
-

poten ialul d are al copilului;

111
- ile
educative ale copiilor cu CES- interesul e în via a

- -

evaluare;
- ilor de predare- stilul

accesibiliza con nivelul de în


i diferen
- politica educa
elor educa ionale
speciale ale copiilor cu i.

1. ii didactice pentru copiii cu deficien e /


cerin e educa ionale speciale.

e educative speciale
la nivelul
a. -
b.

-a
vorbit despre diferen
diferite, profiluri diferite, con - are.
ile, caracteristicile

112
i elevii
e.

prin
personalizarea ecua
- are la anumi i elevi.
Exemple
gruparea
elevilor câte patru, în func are. Fiecare grup are de

cu stil sintetic vor rezuma, iar la sfîr it fiecare grup va prezenta produsul
întregii clase.

Tipuri de individualizare
a. are

posibilitatea unor rela e


b.
le poate face în cerin
exemplu, se poate cere doar o partea temei, un anumit exerci iu etc.
c. Folosirea materia
are.

113
ile,

personale, stilul
Declara

În literatura de specialitate cuvintele cheie pentru ceas iune sunt : curriculum

Pentru a adapta curriculumul la cerin ele individuale ale unui elev cu cerin e educative speciale,
:
- con inutul propus
- obiectivele, experien are legate de acest con inut, exprimabile prin
obiective propuse
- capacitatea de realizare ii de a realiza obiectivele propuse
- condi ii optime active la sarcinile de lucru
- implicarea în activitate

e educa ionale speciale.

m unii despre al ii mai

:
a. iune
b.
c. - i salu i elevii
d.
e.

114
f. iilor

Argumenta ile de individualizare a i utiliza-

Rezumat

ii procesului de predare- are,

educa ional, iar educa


ba i în situa ii de risc

e speciale:
• perspectiva integra

e
i copii din comunitate.
• perspectiva segrega -
e nu pot fi instrui i
, ei trebuie
atent diagnostica i, tria i

speciale.
ile de interven ie sunt:
- individualizarea
- adapatarea curricula

elor
Prezenta e
educa

115
are 11 ele cadrului
cu deficien e

Cuprins
11.1. Introducere.......................................................................................................... 116
11.2. are....................................................................... 116
11.3.Profesorul de sprijin. .................................................................. 117
11.4.M ................................................. 123
11.5. Profesorul consultant pentru CES....................................................................... 124
11.6. Rezumat................................................................................................................ 126
11.7. elor................................................................... 126

11.1. Introducere
elor
e, sprijinindu-i în activitatea
are. În func ele sale aceste cadre didactice sunt
cadre didactice de sprijin, itinerante, consultate pentru CES.

11 are
-
pentru CES
-
-

Durata medie de parcurgere a acestei are este de 2 ore.

11.3. Profesorul de sprijin

116
, profesor tutore, profesor
consultant, profesor itinerant, profesor de sprijin.

opilul cu CES. Uneori profesorii clasei nu

de evaluare forma

într-
sprijin se face de obicei în afara clasei, într-

concrete, pentru profesorul itin

itinerant

-o cercetare

117
-
-au aplicat chestionare privind atitudinea cadrelor

Au fost conduse focus-grupuri

Analiza datelor culese cu ajutorul focus-

Temele identificate Profesori cu vechime mai Profesori cu vechime mai mare


mica de 10 ani de 10 ani
sprijin, mediere,

profesorului de sprijin
integrarea copilului integrarea copilului

profesorii
Cea mai mare dificultate documente multe
documente multe de
completat
Colaborarea cu
profesorii exacte)
b
Nevoia de formare cursuri specifice (autism, cursuri specifice (autism,

terapii) terapii)

Tabelul nr. 1 Temele focus-


Focus-
mediator sau

una dintre

118
e tocmai aceea de a ajuta copilul cu
-a
-

el

a în lucrul cu copiii cu CES nu se

completeze, precum

fesorii clasei,

Exemplu În multe activitatea cadrului didactic de sprijin se


/ camera de resurse, ca mijloc de sprijin al procesului
didactic. Acest spa
i,

Rol

119
Care sunt de

a) colabore

b)
/
a planului de servicii individualizat;

servicii individualizat, în parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare;


/
e) mon
/

cadrele didactice de la grupa/clasa în care sunt elevi cu CES;


-
/
observator, consultant, coparticipant;

i / tutorii copiilor /

/
tuturor acelor copii / elevi care

• întâlniri cu profesorii clasei pentru a-

120
• asis
eficiente;

• -i plasa în mediul cel mai potrivit, conform nivelului
lor;
• egerea materialelor didactice, fi elor de lucru;
• kshop-

• inclusiv interpretarea

• ulumului, dezvoltarea
;


• -
la cererea directorului.

-a bazat, pe termen lung, pe filozofia incluziunii


(https://www.oph.fi/english/education_system/support_for_pupils_and_students/suppor
t_in_basic_education

sistematic de organizare a sprijinului. Accentul este pus pe cel mai rapid sprijin posibil pentru

planificare pe termen lung a progresului, pe baza

121
intensificat nu est
elevului.







• este membru al Consiliului de conducere al echipei;


planului;




pentru a le aplica;

Jones-1987):
-
educa ional
- i elevii cu CES
-
-
- sprijinul direct acordat elevilor integra

122
- CES integra i
- ile locale, alte familii, serviciile
medicale sau sociale
-
Realiza i un profil de competen e a profesorului itinerant. Argumenta i
competen ele propuse.

11
Modelul camerei-

continentele.

are. Camera- ia
educa 0). Copiii cu CES vin aici pentru una sau mai multe perioade din
Al a în
ie de poten ialul individual al f

e
specifice pentru educa
ilor.
Dezavantajele camerei-
-
-
mai apropi
- absen -

123
Profesorul care are
poate fi un profesor consultant sau profesor desprijin sau itinerant, fiecare dintre
ei având roluri specifice.

11.5. Profesorul consultant pentru CES


Rolul de profesor
a copiilor cu deficien

a unui profesor

ii:
-
are
- sensibilizarea profesorilor privind nevoile elevilor de a
ele
- de a aten iona cadrele didactice privind importan a discu iilor individuale sau îngrup,
are
- solicitate
de con inutul lec iilor pe care le predau
-

- ii pentru ale da sfaturi copiilor atunci când au de ales anumite


discipline sau cursuri op ionale etc.
Realizarea acestor sarcini presupune:
- -ului
- competen e didactice remarcate în experien a de predare

124
- capacitatea de a decela cauzel are
- capacitatea de rela ionare cu cadrele didactice, cu al ari

Rolurile profesorului consultant din Marea Britanie sunt:


- rol de evaluare
inerea bazei de date necesare în acest scop, identificarea
curriculum-ului adecvat;
- rol prescriptiv

- rol de predare / tutelare cooperarea cu colegii, -

- rol de sprijin / suport pentru colegi, cu referire la idei, metode, tehnici, adaptare
., legate de educa ia copiilor cu CES
- ionale sau de reabilitare disponibile, cu
ii, cu agen ei sociale, cu
comunitatea în ansamblu
- rol de conducere (management)

- rol de dezvoltare / perfec ionare a personalului

tin e rezultate din experien


Beneficii aduse
1. men
2. eliminarea efortului pentru transportul copiiilor în clase speciale sau regionale
3. economii de resurse financiare
4.
5.

125
6. i,
i
7. i pentru achizi ionarea deprinderilor educa iei speciale

Rezumat
Profesorul care intervine direct în integrarea copiilor cu are poate
fi un profesor consultant sau profesor de sprijin sau itinerant, fiecare dintre ei
având roluri specifice

competen e specifice pentru educa i


ilor.

de integrare a copiilor cu deficien


Modelul profesorului consu
a unui profesor (educator) special

sprijini copiii cu CES indirect, prin de ilor cadrelor didactice din

elor. Folosind informa


are, rezolva :
1. Enumera i rolurile /func iile profesorului consultant.
2. Analiaza .

126
Bibliografie:
1. Ainscow, M. (2005). Developing inclusive education systems: what are the levers for
change?, Journal of Educational Change (2005) 6: 109-124
2. Ainscow, M., Dyson, A., Goldrick, S., West, M. (2016). Using collaborative inquiry to foster
equity within school systems: Opportunities and barriers. School Effectiveness and
School Improvement, 27(1), 7 23
3. Birch, A., Hayward, S. (1999). Diferen e interindividuale, :
4. Ghergu , A., (2006). Psihopedagogia persoanelor cu cerin e speciale. Strategii
diferen ie, edi ia a-II-a, : Ed.Polirom.
5. Ghergu , A., (2007).
examene de ob inere a gradelor didactice, edi ia a-II-a, : Ed.Polirom.
6. mos, L., Raus G., (2016).
Polirom
7. McInnes, J. M., Treffry,J.A. (2001). Copilul cu surdocecitate. Ghid de dezvoltare.
Ed. Semne
8. (1997),. Handicapul mintal.
Handicapul intelectual. :Ed. Pro Humanitate.
9. ) ie,
Ed. Polirom.
10. (2007). Instrument de lucru
, Ed. Eikon educa ional, Cluj-Napoca
11. Ungureanu, D., (1998). are
12. Verza E.F, (2002).
: Ed. Funda iei Humanitas.
13. Voinea, M. (coord.) (2019). factor cheie-cheie al

14. Ed. V
15.

16. Weihs T., (1998). Cluj-


Napoca: Ed. Triade.

127
17. Wilmshurst L., 2007, Psihopatologia copilului, : Ed.Polirom.
18. Zlate, M., (2000). Introducere în psihologie, : Ed.Polirom.
19. UNESCO (2001). The Open File on Inclusive Education. Paris: UNESCO
20. The Human Body/ (1997)

• https://www.special-education-degree.net/what-personality-traits-do-special-
education-teachers-have/
• https://www.oph.fi/english/education_system/support_for_pupils_and_students/s
upport_in_basic_education)
• Ordinul MECTS5574/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea

.
• http://educatieincluziva.info/resurse_profesori

128