Sunteți pe pagina 1din 43

Sanitară Postliceală ”Sanity” Onești

Domeniul: sănătate și asistenţă pedagogică


Calificare profesională: asistent medical generalist
Învăţământ de zi

Proiect
pentru examenul de certificare a calificării
profesionale - învăţământ postliceal sanitar

Îndrumător:
As. Med. Lic. LENUŢA AMBROSE

Candidat:
TURTURICA IONELA

2019

1
Şcoala Sanitară Postliceală ”Sanity” Onești

Domeniul: sănătate și asistenţă pedagogică


Calificare profesională: asistent medical generalist
Învăţământ de zi

ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU CORPI
STRĂINI OCULARI

Îndrumător,
As. Med. Lic. LENUŢA AMBROSE

Candidat,
TURTURICA IONELA

2019
2
CUPRINS

I. ARGUMENT .........................................................................................................................4
II . ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CORPI STRĂINI OCULARI
II.1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL
1.1. Anatomia analizatorului vizual ................................................................................. 6
1.2. Structura globului ocular .......................................................................................... 7
1.3. Vascularizația analizatorului vizual ........................................................................ 13
1.4. Inervația analizatorului vizual ................................................................................ 13
II.2. PATOLOGIA CORPILOR STRĂINI OCULARI
2.1. Etiopatogenie .......................................................................................................... 14
2.2. Clasificare................................................................................................................14
2.3. Etiologie .................................................................................................................. 15
2.4. Diagnostic clinic ..................................................................................................... 15
2.5. Diagnostic paraclinic, pozitiv ................................................................................. 16
2.6. Complicații ............................................................................................................. 17
2.7. Evoluție și prognostic ............................................................................................. 18
2.8. Tratament ................................................................................................................ 18
II.3. ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CORPI STRĂINI OCULARI
3.1 Rol autonom și delegat al asistentului medical ......................................................... 21
a) Fișa tehnică nr. 1 ......................................................................................................... 22
b) Fișa tehnică nr. 2. ....................................................................................................... 24
c) Fișa tehnică nr. 3. ........................................................................................................ 26
d) Fișa tehnică nr. 4 ........................................................................................................ 28
II. 4. PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU CORPI STRĂINI
OCULARI
4.1. Interviu (culegerea datelor) ...................................................................................... 31
4.2. Analiza și interpretareadatelor.................................................................................. 34
4.3 .Plan de îngrijire ........................................................................................................ 35
II. 5. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE LA UN PACIENT CU CORPI STRĂINI
OCULARI ...................................................................................................................... 41
III. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

3
ARGUMENT

Corpii străini oculari sunt corpi ce au penetrat prin învelişul ochiului, lăsând o rană
deschisă la nivelul respectiv.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru
un pacient cu corpi străini oculari în vederea evitării complicaţiilor.
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu corpi străini oculari şi de care trebuie
să ţină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: jenă, mâncărime, arsură
sau durere, hiperemie şi câteodată secreţie, iar uneori chiar fotofobie cu închiderea reflexă a
pleoapelor.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
1) Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a ochiului.
2) Prezentarea generală a corpilor străini oculari.
3) Rolul autonom şi delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu
corpi străini oculari.
4) Procesul de îngrijire al unui pacient cu corpi străini oculari.
5) Educaţia pentru sănătate la un pacient cu corpi străini oculari.
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale:
1. Analizează noţiunile de anatomie şi fiziologie;
2. Identifică factorii care pot altera stilul de viaţă sănătos;
3. Elaborează planul de îngrijiri (Planul Nursing);
4. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii;
5. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor de îngrijire;
6. Monitorizează starea de sănătate;
7. Susţine pacientul în menţinerea/restaurarea calităţii vieţii;
8. Aplică intervenţii proprii şi delegate;
9. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate;

4
10. Identifică nevoile nutriţionale de vârstă şi de stare a individului;
11. Răspunde din punct de vedere profesional, moral, legal.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţi cu corpi străini intraoculari s-a finalizat prin
analiza unui caz cu corp străin ocular pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului
realizat s-au evidenţiat problemele de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi
fundamentale - conform principiului Virginiei Henderson. În final a fost elaborat planul de
îngrijire la un pacient cu corp străin ocular respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe
plan au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile
autonome şi delegate aplicate precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

5
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Ochii sunt cele mai delicate structuri din organismul uman şi poate cele mai uimitoare. Ei
reprezintă fereastra prin intermediul căreia vedem lumea înconjurătoare, fiind responsabili de
toate informaţiile pe care creierul nostru le primeşte, motiv pentru care analizatorul vizual este
analizatorul pe care ne bazăm cel mai mult. [ Figura 1]

Figura 1 –Anatomia ochiului


Sursa: https://anatomie.romedic.ro/ochiul-analizatorul-vizual

1.1. ANATOMIA ȘI STRUCTURA OCHIULUI :


Globul ocular este organul ce asigură funcţia vizuală, fiind un organ neuro-senzorial, cu
formă sferică. Prezintă o parte anterioară ce este transparentă şi poartă denumirea de cornee.
Globul ocular are un diametru antero-posterior de 21-26 de mm la emetropi, pe când la
hipermetropi axul este mai mic, iar la miopi axul este mai mare.
Globul ocular prezintă:
a) Un pol anterior denumit şi extremitatea anterioară a globului ocular;
b) Un pol posterior denumit şi extremitatea posterioară a globului ocular;

6
c) Un ecuator situat la distanţă egală între cei doi poli;
d) Meridiane.
Toate aceste repere au un rol esenţial în localizarea diverselor patologii ale globului
ocular.

1.2. STRUCTURA GLOBULUI OCULAR


Structura globului ocular este reprezentată de pereţii globului ocular şi mediile
transparente, refringente. [ Figura 2]

Figura 2. Structura corneei


Sursa: https://anatomie.romedic.ro/ochiul-analizatorul-vizual

Pereţii globului ocular sunt constituiţi din 3 tunici concentrice:


1. Sclerocorneea ce mai este denumită şi tunica externă fibroasă;
2. Uveea ce mai este denumită tunica mijlocie vasculară ce este alcătuită din 3 elemente:
iris, corp ciliar şi coroidă;
3. Retina sau tunica internă nervoasă.

7
Sclerocorneea: are forma globului ocular, fiind tunica situată la exterior ce are o
structură fibroasă. Funcţia principală a acestei tunici este de menţinere a presiunii intraoculare.
Ea este de asemenea alcătuită la rândul său din 3 componente:
1. Corneea;
2. Limbul sclerocorneean;
3. Sclera.
Corneea - este porţiunea anterioară a sclerocorneei şi este transparentă. Continuitatea
dintre această şi scleră se realizează la nivelul limbului sclerocorneean. Aceasta prezintă 2 feţe şi
o circumferinţă:
 Faţa anterioară convexă vine în contact direct cu filmul lacrimal şi cu mediul exterior
atunci când fanta palpebrală este deschisă;
 Faţa posterioară concavă vine în contact direct cu umoarea apoasă din camera anterioară;
Din punct de vedere histologic, corneea este avasculară, transparentă şi cu o structură
laminară reprezentată de următoarele straturi expuse din exterior spre interior:
 Filmul lacrimal;
 Epiteliul corneean anterior ce este scuamos stratificat nekeratinizat cu numeroase
terminaţii nervoase libere şi la nivelul căruia se disting 3 zone principale: zonă superficială; zonă
intermediară; zonă profundă;
 Lamina limitantă anterioară ce mai poartă denumirea de stratul Bowman având rol
esenţial în menţinerea hidratării corneii;
 Lamina proprie sau stroma are ca principal scop regenerarea corneei;
 Lamina limitantă posterioară ce mai poartă denumirea şi de membrana Descement;
 Endoteliul cornean ce este alcătuit dintr-un singur strat de celule cubice.
Limbul sclerocorneean prezintă:
- o zonă trabeculară alcătuită dintr-o faţă profundă ce este în interrelaţie cu unghiul camerei
anterioare şi o faţă superficială ce este în interrelaţie cu canalul Schlemm;
- sinusul venos scleral denumit şi canalul Schlem format împreună cu sistemul venos intrascleral
şi episcleral.
Sclera - are aspectul unei sfere incomplete de culoare alb sidefie şi prezintă:
 O faţă externă superficială, convexă la nivelul căreia se inseră muşchii extraoculari;
 O faţă internă profundă concavă ce este în interrelaţie cu coroida şi corpul ciliar;
 Un orificiu anterior, nivel la care se continuă cu corneea, trecerea realizându-se la nivelul
limbului sclerocorneean;

8
 Un orificiu posterior ce este străbătut de nervul optic.
Din punct de vedere histologic, sclera este alcătuită din ţesut conjunctiv reprezentat de
substanţă fundamentală, fibre de colagen şi fibrocite. În ceea ce priveşte vascularizaţia, această
structură este avasculară. La exterior sclera este acoperită de o membrană fină vascularizată -
episclera.
Uveea - prezintă 3 regiuni principale:
1) Uveea anterioară sau irisul;
2) Uveea intermediară sau corpul ciliar;
3) Uveea posterioară sau coroida. [ Figura 3]
Uveea anterioară sau irisul este localizată între cornee ce este situată anterior și cristalin
ce este situat posterior.

Figura 3. Uveea
Sursa: http://drcormosofta.ro/blog)

Poate fi comparată cu un diafragm muscular ce prezintă central un orificiu reprezentat de


pupilă. Irisul este alcătuit din 2 feţe (una anterioară şi una posterioară) şi două circumferinţe
(marea şi mica circumferinţă).
Retina: este delimitată anterior de ora serrata şi posterior de nervul optic și prezintă o
faţă externă ce este în raport cu membrana Bruch și o faţă internă în raport cu corpul vitros.
Retina prezintă 3 porţiuni: una iriană, una ciliară şi una coroidiană.[Figura 4]
Retina coroidiană prezintă mai multe zone şi anume:

9
a) Papila sau discul optic – este situat în hemicadranul nazal şi are formă ovalară cu o
depresiune centrală; discul optic este locul prin care axonii neuronilor optici se unesc şi
formează nervul optic;
b) Locul de pătrundere a arterei centrale a retinei în globul ocular;
c) Foveea centralis ce este situată în jumătatea temporară a discului optic.

Figura 4. Retina
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Retină)

Din punct de vedere histologic retina prezintă: celule fotoreceptoare, celule nervoase,
celule de susţinere.
Celule fotoreceptoare pot fi reprezentate de:
 Celulele cu bastonaşe ce au densitatea cea mai mare periferic şi sunt specifice vederii
crepusculare supradenumită şi vedere scotopică;
 Celulele cu conuri ce sunt specifice pentru vederea fotopică sau vederea în lumină
puternică având rol esenţial în identificarea formelor şi culorilor.
Retina este alcătuită din 10 straturi, de la exterior spre interior, acestea sunt:
 Stratul epiteliului pigmentar;
 Stratul celulelor cu conuri şi bastonaşe;
 Membrana limitantă externă ce provine din celulele Muller;
 Stratul granular extern;
 Stratul plexiform extern;
 Stratul granular intern;

10
 Stratul plexiform intern;
 Stratul celulelor ganglionare;
 Stratul fibrelor nervoase;
 Membrana limitantă internă.
MEDIILE TRANSPARENTE ALE OCHIULUI
Umoarea apoasă - este un lichid incolor ce este secretat la nivelul proceselor ciliare la
nivelul camerei posterioare de unde trece la nivelul camerei anterioare prin intermediul pupilei.
De la nivelul camerei anterioare aceasta este drenată la nivelul reţelei trabeculare în canalul
Schlemm. Aceasta este principala cale de evacuare a umorii apoase denumită şi calea trabeculo-
schlemiană.
Cristalinul - este o lentilă biconvexă transparentă şi avasculară ce prezintă o capsulă
numită cristaloidă. Fiind o lentilă biconvexă prezintă o faţă anterioară alcătuită de peretele
posterior al camerei posterioare și o faţă posterioară cu raport direct cu fosa hialoidă a corpului
vitros. Circumferinţa cristalinului ce reprezintă locul de inserţie a fibrelor ecuatoriale a zonulei
Zinn. Cristalinul prezintă o capsulă proprie numită cristaloidă şi un nucleu cu structură epitelio-
fibrilară. Zonula Zinn denumită şi ligamentul suspensor al cristalinului are rol ligamentar.[Fig.5]

Figura 5. Cristalinul
Sursa: https://www.westeyehospital.ro/ro/afectiuni-si-tratamente/chirurgia-cataractei-implant-
de-cristalin-tratament

Corpul vitros este delimitat anterior de cristalin, corpul ciliar şi zonula Zinn și posterior
de retină. Are o structură gelatinoasă incoloră alcătuit din fibre de colagen, substanţă
fundamentală (ce conţine acid hialuronic) şi fibrocite. Întreg corpul vitros este înconjurat de o
capsulă denumită hialoidă.

11
Anexele globului ocular sunt reprezentate de pleoape, conjunctivă, aparatul lacrimal,
muşchii extraoculari.
FIZIOLOGIA VEDERII
Globul ocular are funcţia unui aparat fotografic când vine vorba de realizarea imaginii.
Diafragmul care stabileşte cantitatea de lumină ce pătrunde este reprezentat de pupilă, iar filmul
fotografic este retina. Ochiul uman este alcătuit din 4 lentile sferice centrate şi anume:
1. Corneea;
2. Umoarea apoasă;
3. Cristalinul;
4. Corpul vitros.
Aceste lentile formează dioptrul ocular. De asemenea, una dintre capacităţile globului
ocular este cea de a vedea clar la distanţe diverse, acest lucru putând fi posibil datorită puterii de
convergenţă a acestuia, fenomenul purtând denumirea de acomodaţie. Acomodaţia apare
consecutiv unui stimul ce este reprezentat de vederea neclară a obiectelor. La nivel cortical sunt
transmise impulsuri pe calea aferentă, iar comenzile necesare vederii clare sunt transmise de la
nivel cortical la organul efector care în acest caz este reprezentat de muşchiul ciliar-zonula Zinn-
cristalin.
Pupila are o mare capacitate adaptativă, aceasta îndeplinind 3 funcţii şi anume:
1. Dozează cantitatea de lumină ce ajunge la globul ocular, permiţând astfel o vedere de o
calitate bună la variaţii mari ale intensităţii luminoase;
2. Prin mioză creşte dimensiunea profunzimii câmpului;
3. Tot prin intermediul miozei sunt reduse considerabil aberaţiile cromatice şi de sfericitate.
Vederea cromatică:
Retina are ca funcţie transformarea energiei luminoase printr-o serie de reacţii chimice în
semnal electric ce este transmis pe calea optică la centrii nervoşi. Lumina acţionează la nivelul
celulelor cu conuri şi bastonaşe; aceste celule conţin pigment vizual. În celulele cu bastonaşe
pigmentul vizual este reprezentat de rodopsină, iar în cele cu conuri există pigment sensibil la
roşu, verde şi albastru. Când o celulă cu bastonaş absoarbe un foton apar o serie de reacţii ce duc
în final la activarea rodopsinei. Vederea cromatică este caracteristică celulelor cu conuri din
maculă, iar perceperea culorilor apare consecutiv amestecului în diverse proporţii a celor 3 culori
fundamentale (roşu, verde şi albastru).

12
1.3. VASCULARIZAȚIA ANALIZATORULUI VIZUAL
Vascularizaţia membranei vasculare a ochiului. Arterele provin din artera oftalmică şi se
numesc artere ciliare. Venele tunicii vasculare sunt canalizate în cea mai mare parte de cele patru
vene vorticoase. Acestea, după ce traversează sclerotica, se varsă în venele oftalmice. O parte din
sângele venos părăseşte ochiul pe calea venelor ciliare anterioare, care au un traiect identic cu
arterele omonime. Ele drenează o parte din muşchiul ciliar şi se varsă în venele musculare.
Cercul vascular marginal al corneei este drenat prin venele conjunctivale, afluentele venei
oftalmice.
Arterele cât şi venele tunicii vasculare sunt legate între ele şi comunică prin ramuri
anastomotice. În schimb, sistemul vascular al membranei vasculare exceptând legăturile foarte
inconstante realizate prin arterele cilioretiniene este complet izolat de cel al retinei.
Nervii membranei vasculare sunt reprezentaţi prin nervii ciliari. Nervii ciliari lungi
provin din nervul oftalmic, iar nervii ciliari scurţi, din ganglionul ciliar. Nervii străbat sclerotica
printr-o serie de orificii situate în jurul nervului optic şi pătrund în lamină, împreună cu arterele
ciliare. Au o direcţie postero-anterioară meridiană şi alcătuiesc între coroidă şi sclerotica, plexul
coroidian, care conţine o serie de celule ganglionare şi inervează ambele membrane, în partea
anterioară ia naştere un plex ciliar circular, situat la nivelul muşchiului ciliar. Şi acest plex
conţine celule nervoase. Din el pleacă fibre pentru zona ciliară şi iris. Nervii ciliari au în
compoziţia lor fibre ale sensibilităţii generale, fibre vegetative, senzitive şi motorii

1.4 INERVAȚIA ANALIZATORULUI VIZUAL:


Inervația este asigurată de nervul cranian III (oculomotor) pentru dreptul superior,
inferior și intern, nervul VI (abducens) pentru dreptul extern, nervul IV (trohlear) pentru
mușchiul oblic mare și nervul VI pentru mușchiul oblic mic.

13
PREZENTARE GENERALĂ
CORPI STRĂINI OCULARI

2.1. DEFINIȚIE
Corpii străini oculari sunt corpi ce au penetrat prin învelişul ochiului, lăsând o rană
deschisă la nivelul respectiv. Pătrunşi accidental în ochi, corpii străini reprezintă urgenţe
oftalmologice. Aproximativ 1 din 20 consulturi oftalmologice este pentru un traumatism ocular.
Corpii străini proiectaţi în ochi, după natura şi mărimea lor, se pot opri la nivelul
conjunctivei (membrana mucoasă transparentă situată pe faţa profundă a pleoapelor şi pe faţa
anterioară a globului ocular), la nivelul corneei (structură transparentă ce formează partea
anterioară a tunicii externe a globului ocular) sau pot pătrunde în interiorul globului ocular sau în
orbită. [Figura 6]

Figura 6. Corpi străini intraoculari


(Sursa: http://www.novaoptic.ro/informatii-pentru-pacienti/corpi-straini-oculari-si-
intraoculari.html)

2.2. CLASIFICARE
Corpii străini care pot ajunge la nivelul ochiului se clasifică, după natura lor, în:
a) Corpi străini vii – insecte;
b) Corpi străini inerţi: sâmburi de fructe, aşchii de lemn etc.

14
2.3. ETIOLOGIE
Pătrunderea unui corp străin la nivelul ochiului este favorizată de o serie de factori printre
care dimensiunea, forma, cât şi momentul impactului împreună cu existenţa penetraţiei constituie
cele mai importante variabile atât pentru pătrunderea efectivă cât şi pentru severitatea şi
prognosticul asupra aparatului ocular. Pătrunderea unor obiecte mari, chiar dacă sunt însoţite de
penetrare sunt puţin probabile să cauzeze leziuni retiniene, spre deosebire de corpii străini care la
suprafaţă realizează leziuni mai mici, dar mai profunde cu potenţial crescut de a leza aparatul
ocular posterior. Adiţional leziunii primare, riscul dezvoltării endoftalimitei şi a cicatricilor
secundare joacă un rol important în plănuirea intervenţiei chirurgicale. Activităţile care presupun
ciocănitul şi utilizarea instrumentelor de construcţie sunt de regulă cele mai frecvente cauze
implicate. Folosirea ochelarilor de protecţie (cu lentilă de 3 mm de policarbonat), previne practic
toate leziunile.
S-a observat o prevalenţă foarte mare a prezenţei corpilor străini intraoculari în rândul
bărbaţilor. Din totalul pacienţilor care se prezintă la camera de gardă, 93% sunt bărbaţi. De
asemenea, există două vârfuri de incidenta şi anume: o vârstă fragedă între 3 şi 6 ani şi
persoanele cuprinse între 30 şi 35 de ani. [Figura 7]

Figura 7. Corp străin ocular vedere radiologică


(Sursa:https://www.google.com/imagine/radiologica/cu/un/corp/strain/intraocular.html)

2.4. DIAGNOSTIC CLINIC


Prezenţa corpilor străini conjunctivali se manifestă prin jenă, mâncărime, arsură sau
durere, acuze pe care bolnavul le localizează de obicei sub pleoapa superioară şi semne
reacţionale: hiperemie şi câteodată secreţie, iar uneori chiar fotofobie cu închiderea reflexă a

15
pleoapelor. Simptomele subiective depind de temperamentul bolnavului, de situarea corpului
străin, dar şi de natura acestuia şi timpul cât a stat în mucoasă. Dacă se freacă de polul anterior al
ochiului, acesta poate determina eroziuni corneene. După întoarcerea pleoapei superioare, corpul
străin poate fi observat cu uşurinţă şi extras cu un tampon de vată. După extragere, senzaţia de
corp străin poate persista un oarecare timp. În unele cazuri, inflamaţia pe care o provoacă poate
stimula o afecţiune conjunctivală care regresează după îndepărtarea corpului străin.
Corpii străini corneeni determină apariţia unei senzaţii de disconfort, de nisip în ochi,
scăderea acuităţii vizuale şi apariţia fotofobiei, pe fondul hiperlăcrimaţiei. Corneea este o
structură a globului ocular bogat inervată care asigură transmisia luminii, deci are funcţie optică.
Transparenţa corneei este factorul esenţial în păstrarea vederii, la care contribuie împreună cu
celelalte medii transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi vitrosul. Tulburarea vederii variază în
funcţie de sediul leziunii şi de vechimea sa. Grosimea corneei este de 0.5 mm în centru şi
aproximativ 1 mm în periferie, aşa că un corp străin proiectat în centrul corneei, în aria pupilară,
implică riscuri mult mai mari în timpul extracţiei decât unul proiectat în periferia corneei.

2.5. DIAGNOSTIC PARACLINIC


O examinare completă a ambilor ochi este necesară, inclusiv evaluarea acuităţii vizuale în
cazul în care se observă o leziune de intrare la nivelul corneei sau o gaură în iris, acestea având şi
rol de orientare pentru că de multe ori indica traiectoria proiectilului. Lampa cu fantă este extrem
de utilă pentru examinarea în detaliu a patologiei localizate la nivelul segmentului anterior
ocular. Folosirea unui oftalmoscop printr-o pupilă dilatată permite vizualizarea directă a corpului
străin intraocular, acest examen furnizând cele mai multe informaţii pentru chirurg, în vederea
stabilirii momentului şi a procedeului de intervenţie chirurgicală.

DIAGNOSTIC POZITIV
Pentru evidenţierea corpilor străini de la nivel ocular pot fi făcute următoarele
investigaţii:
1) Examinarea la biomicroscop - poate evidenţia un corp străin care se găseşte în segmentul
anterior al ochiului (camera anterioară, iris, cristalin) sau în partea anterioară a vitrosului (masă
gelatinoasă semilichidă şi transparentă care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a
cristalinului şi retină);
2) Examenul oftalmoscopic – poate evidenţia corpi străini localizaţi la nivelul membranelor
profunde ale ochiului (retina şi coroida)

16
3) Examenul radiologic – este o metodă valoroasă de diagnostic dar insuficientă pentru corpii
străini radiotransparenţi sau fragmente foarte fine;
Ecografia.

DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL- se face cu conjunctivita.

2.6. COMPLICAȚII
Complicaţiile precoce ale unui corp străin intraocular sunt:
 Iridococlita, uveita posttraumatică;
 Cataractă traumatică;
 Glaucom secundar;
 Hifema;
 Hemoragie intravitreană.
Infecţia oculară după CSIO este complicaţia cea mai frecvenţă; depinde de septicitatea
corpului străin şi necesită antibioterapie de urgenţă.
Infecţia oculară se manifestă prin:
a) Tyndal pozitiv;
b) Hipopion.
Panoftalmia – infecţia purulentă a ochiului este o complicaţie extrem de gravă care uneori
nu poate fi controlată de antibioterapie masivă generală şi locală şi necesită evisceraţia globului
ocular. Complicaţiile tardive ale unui corp străin intraocular sunt legate de sideroza şi calcoza.
Sideroza este produsă prin oxidarea corpilor străini de fier, corpi străini intraoculari
vechi, neglijaţi sau necunoscuţi. Se complică cu impregnarea ţesuturilor cu compuşi de oxidare
ai fierului, cataractă, hipertonie intraoculară, DR. Alteraţiile oculare precoce pot fi reversibile
prin extracţia corpului străin.
Calcoza este un produs de oxidaţie al corpilor străini de cupru, bronz, alamă, vechi sau
necunoscuţi. Se caracterizează prin culoarea verzuie a irisului, inel verde la periferia corneei –
Kayser – Fleisher, cataractă verzuie în floare de turnesol.
Gravitatea siderozei şi calcozei, impune cercetarea sistemică a prezenţei de corp străin în
ochi în toate traumatismele oculare cu suspiciune de CSIO şi extragerea de urgenţă a acestuia.

17
2.7. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
Corpii străini oculari se pot prezenta în mod variabil atât ca dimensiune cât şi că mediu
de provenienţă. Aceştia provin de regulă din mediul ambiant, fiind prea mici pentru a putea fi
evitaţi, dar prea mari totuşi pentru a putea fi epuraţi de fluxul lacrimal. De asemenea
prognosticul şi gradul de afectare oculară depinde foarte mult de particularităţile fizice ale
acestuia cum sunt dimensiunea, forma şi hidrosolubilitatea. Formele neregulate ale corpilor
străini, cu margini ascuţite sunt mult mai des însoţite de leziuni oculare. O dată cu dezvoltarea
tehnologiei medicale, prognosticul acestor leziuni potenţial devastatoare s-a îmbunătăţit
considerabil. Cel mai important factor limitant îl reprezintă leziunea iniţială provocată de
pătrunderea corpului la nivelul ochiului. Un corp străin poate fi reprezentat de un fir de praf sau
polen, o insectă mică, nisip sau substanţe iritante din apă etc..
Corpii străini oculari au un prognostic favorabil, însă fragmentele de rugină neîndepărtată
pot determina apariţia tulburărilor vizuale (situaţie rar întâlnită). Dacă însă corpul străin a fost
localizat adânc în structura globului ocular, îndepărtarea lui nu este atât de uşoară şi procedeul de
extragere poate fi complicat. În aceste situaţii prognosticul depinde de localizarea exactă a
corpului străin şi de proximitatea lui faţă de structurile vitale ale ochiului.

2.8. TRATAMENT
Pot fi îndepărtaţi prin clătirea uşoară a ochiului cu apă proaspătă din abundenţă.
Majoritatea vor fi spălaţi prin această metodă, excepţie făcând cei care sunt inclavaţi în epiteliul
corneean. Nu se recomandă ştergerea suprafeţei oculare cu batiste, şerveţele sau orice altceva
deoarece nu se va reuşi înlăturarea agentului străin, însă se poate leza suplimentar corneea
(abraziunile corneene minore apar frecvent în urma acestor manevre nerecomandate).
Prezenţa corpilor străini oculari poate necesita un tratament conservator care se poate
efectua acasă sau în ambulatoriu, dar pot fi şi situaţii în care intervenţia chirurgicală este
recomandată sau chiar obligatorie. Tratamentul la domiciliu are ca principal obiectiv
îndepărtarea cu grijă a particulei străine. Acest tip de tratament este indicat în cazul corpilor
străini de mici dimensiuni, neascuţiţi care nu afectează vederea. În cazul în care pacientul poarta
lentile de contact acestea trebuie îndepărtate înainte de intentarea extracţiei corpului străin. De
asemenea, până în momentul vindecării complete a zonei afectate acestea ar trebui să fie evitate,
putându-se înlocui cu ochelari de vedere. Pentru efectuarea acestui tip de tratament fie acasă, fie
ambulator se începe cu clătirea abundentă a zonei oculare şi chiar a ochiului cu soluţie salină. În

18
cazul în care nu este disponibilă folosirea unei astfel de soluţii, se poate folosi apă distilată sau în
cazuri extreme apă de la robinet.
Trebuie avut în vedere însă cantitatea crescută de clor pe care o conţine apă de la robinet,
ce poate fi el însuşi un iritant pentru ochi, motiv pentru care apa de la robinet reprezintă ultima
soluţie pentru efectuarea acestei etape. În cazul în care această metodă eşuează, se poate folosi
un beţişor de ureche sau vârful unui şerveţel pentru îndepărtarea obiectului, dar în niciun caz a
mâinii, pentru că există un risc crescut de lezare corneană. Prezentarea la un serviciu medical
specializat este indicată şi după ce obiectul a fost îndepărtat acasă, dacă încă persistă senzaţia de
corp străin în ochi. Trebuie de asemenea evitată aplicarea presiunii pe globul ocular pentru a nu
împinge mai mult corpul străin, în cazul în care acesta a penetrat globul ocular. Administrarea
antibioterapiei topice şi sistemice poate fi iniţiată înainte intervenţiei chirurgicale. Aplicarea
locală a corticoterapiei este de asemenea importantă pentru minimalizarea procesului inflamator
local. Vaccinul anti-tetanic poate fi indicat în anumite cazuri. Programarea intervenţiei
chirurgicale este în primul rând determinată de existenţa dezvoltării endoftalmitei. În cazul în
care acest risc este crescut, este recomandată efectuarea imediată a intervenţiei chirurgicale
(intervenţie de urgenţă) pentru eliminarea corpului străin cu localizare intraoculară alături de
vitrectomie, în cazul în care localizarea corpului este la nivelul segmentului posterior. În
majoritatea celorlalte cazuri, chirurgul preferă să amâne intervenţia pentru câteva zile pentru a
reduce riscul de hemoragie intraoperatorie. Leziunea trebuie închisă în orice caz cât mai repede
posibil. Dacă un corp străin este situat la nivelul camerei anterioare a ochiului acesta este de
regulă scos prin intermediul paracentezei (nu prin leziunea primară), care se face la 90-180° faţă
de localizarea corpului străin. Trebuie avută în vedere reducerea riscului de vătămare iatrogenă
al endoteliului cornean şi a cristalinului. Un corp străin la nivelul cristalinului nu cauzează în
mod obligatoriu cataractă. Numai în cazul în care există un risc crescut de sideroză sau de
pierdere a urmăririi pacientului trebuie extrasă particula non-self urmată de extragerea
cristalinului şi introducerea unui cristalin artificial. Localizarea în segmentul posterior al
globului ocular a corpului necesită efectuarea vitrectomiei.
Tratamentul conservator se poate aplica în cazul în care vătămarea este minimă. În cazul
în care corpul străin este reprezentat de un metal feros, cel mai folosit instrument folosit este un
magnet ocular puternic. Pentru particulele non-magnetice se poate folosi un forceps sau un lasou.
Magneţii externi ar trebui evitaţi pentru efectuarea extracţiei pentru că nu realizează o extragere
controlată, iar daunele secundare pot fi mult mai severe decât leziunea iniţială. În cazuri rare se
efectuează incizie sclerală, în general pentru obiectele de dimensiuni mai mari şi cu localizare
profundă. În cazul în care impactul corpului cu globul ocular a provocat o leziune profundă care

19
implică afectarea coroidei, corioretinectomia profilactică este indicată. Această procedură
implică folosirea unei tehnologii diatermice prin care se distruge retina şi coroida afectată, lăsând
o scleră indemnă care să înconjoare zona de impact. În studiile clinice, această procedură s-a
dovedit a fi foarte eficientă în prevenirea dezvoltării vitroretinopatiei proliferative. Obiectivul
tratamentului general al corpilor străini oculari este de a reduce morbiditatea şi de a preveni
instalarea complicaţiilor, ca sinechia posterioară (dilatarea paralitică a pupilei), inflamaţia
cronică şi creşterea constantă a presiunii intraoculare.

20
3. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CORPI
STRĂINI OCULARI

Responsabilităţile asistentului medical sunt importante şi pe baza lor se pot structura


metode şi indiferent de definiţii, strategii, opinii, mentalităţi stau la baza standardelor pentru un
comportament etic.
În procesul de îngrijire se impune necondiţionat parteneriatul cu pacientul, echipa de
îngrijire (medic, asistent medical, infirmieră etc.).
Rolul autonom:
 Liniştesc pacientul;
 Asigur condiții bune de spitalizare;
 Comunic în permanenţă cu pacientul;
 Monitorizez pacientului în permanenţă;
 Asigur un climat corespunzător;
 Favorizez vizita familiei;
 Protejez, menţin, restaurarea şi promovarea sănătăţii sau autonomiei individului;
 Uşurez suferinţa şi asist individul în ultimele momente de viaţă;
 Stabilesc procesului de îngrijire;
 Favorizez integrarea şi reintegrarea în familie sau societate;
 Îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale;
 Din punct de vedere al procesului de îngrijire, intervenţiile aplicate sunt de natură
tehnică, relaţională şi educativă, în funcţie de informaţiile fizice, psihice, sociale,
economice, culturale sau spirituale ce privesc individul.

Rolul delegat al asistentului medical:


 Supravegherea clinică a bolnavului şi a efectelor terapeutice;
 Pregătirea psihică şi fizică pentru investigaţii;
 Participarea şi colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invazive de îngrijire;
 Aplicarea prescripţiilor medicale;

21
FIȘA TEHNICĂ NR. 1
SPĂLĂTURA OCULARĂ

Definiţie: prin spălătură oculară se înţelege introducerea unui lichid în sacul conjunctival.
Scop terapeutic:
 În procesele inflamatoare ale conjunctivei;
 În prezenţa unor secreţii conjunctivale abundente;
 Pentru îndepărtarea corpilor străini.
Materiale necesare:
 De protecţie - prosoape;
 Sterile - comprese, tampoane de vată, undina (căniță cu cioc) sau alt recipient;
 Nesterile - tăviţa renală;
 Medicamente - Acid Boric 3%, ser fiziologic, Oxiceanat de Mercur 1/5000 şi apă
 Bicarbonatată.
Pregătirea pacientului (tehnica):
 Psihică - anunţ pacientul şi îi explic tehnica;
 Fizică - așez pacientul în poziţie şezând, cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus;
protejez ochiul sănătos cu o compresă sterilă; protejez cu un prosop în jurul gâtului; aşez
tăviţa renală lipită de gât, de partea ochiului ce urmează a fi spălat;
 Dacă starea generală nu permite poziţia pacientului şezând, el va sta în poziţia decubit
dorsal sau lateral cu capul aplecat înapoi.
Execuţie – participă două asistente – colega supraveghează pacientul şi-l menţine în
poziţia aleasă; eu efectuez tehnica; asistentele, îșî spală mâinile, se dezinfectează; verific
temperatura lichidului de spălătură 370C (temperatură mai joasă declanşează reflexul de
închidere a pleoapelor); aşez pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată în soluție
antiseptică de spălare; deschid fanta palpebrală cu degetele mâinii stângi şi torn încet lichidul din
undina (sau alt recipient) în sacul conjunctival evitând cornea; solicit pacientului să rotească
globul ocular în toate direcţiile; repet tehnica, la nevoie şi verific prezenţa corpilor străini în
lichidul de spălătura (când este cazul); îndepărteaz tăviţa renală.

22
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 Usuc fața pacientului;
 Aspir lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului;
 Îndepărtez compresa de pe ochiul protejat;
 Aşez pacientul în poziţie comodă.
Notarea în foaia de observaţie (F.O.):
 Notez tehnica şi numele persoanei care a efectuat-o;
 Aspectul lichidului de spălătură.
De ştiut: ciocul undinei va fi ţinut la distanţă de 6 - 7 cm de ochiul pacientului pentru că
eventualele mişcări reflexe produse de acesta sau gesturile greşite ale asistentei să nu
traumatizeze ochiul cu vârful recipientului.
De evitat: infectarea ochiului sănătos prin lichidul de spălătura de la ochiul bolnav.

23
FIȘA TEHNICĂ NR. 2
INȚECȚIA INTRAVENOASĂ

Definiţie: introducerea unui lichid într-o venă prin înţepare, poartă numele de injecţie
intravenoasă.
Scop:
 Terapeutic: introducerea de substanţe hipertone în cantitate mare pentru reechilibrarea
hidro-electrolitică, şi derivate biologice, reprezentând o cale foarte bună pentru
reprimarea.
Locul injecţiei:
 Venele de la plica cotului;
 Venele antebraţului;
 Venele de pe faţa dorsală a mâinii;
 Venele maleolare interne;
 Venele epicraniene.
Materiale necesare:
 Mănuşi, seringi şi ace sterile;
 Tăviţă renală;
 Tampon de vată cu alcool;
 Garou.
Pregătirea psihică: explic pacientului tehnica şi scopul ei; rog pacientul să se aşeze
comod pe scaun.
Pregătirea fizică: așez pacientul în poziţie şezând; descopăr locul de elecţie.
Execuţia injecţiei:
 Mă spăl pe mâini;
 Aleg locul de puncționare;
 Dezinfectez locul puncției;
 Execut puncția venoasă;
 Controlez dacă acul este în venă;

24
 Îndepărtez staza venoasă prin desfacerea garoului;
 Injectez lent lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se apasă pe
piston;
 Verific periodic dacă acul este în venă;
 Retrag acul brusc, când injectarea s-a terminat; la locul puncţiei aplic tamponul îmbibat
în alcool, compresiv.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 Mențin compresiunea la locul injecţiei câteva minute;
 Supraveghez în continuare starea generală.
Incidente şi accidente:
 Injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor, durere;
 Flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante;
 Valuri de căldură, senzaţia de uscăciune în faringe;
 Hematom prin străpungerea venei;
 Ameţeli, lipotimie, colaps.

25
FIȘA TEHNICĂ NR. 3
MĂSURAREA TEMPERATURII

Definiţie: temperatura reprezintă rezultatul proceselor oxidative din organism,


generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Scop: evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
Locuri de măsurare: axilă
Materiale necesare:
 Termometru maximal;
 Comprese sterile;
 Recipient cu soluţie dezinfectantă;
 Tavă medicală; alcool medicinal;
 Ceas.
Intervenţiile asistentei:
 Pregătesc materialele lângă pacient;
 Pregătesc psihic pacientul;
 Mă spăl pe mâini;
 Scot termometrul din soluţia dezinfectantă,îl clătesc şi îl şterg cu o compresă, il scutur;
 Verific termometrul.
Pentru măsurarea în axilă:
 Așez pacientul în poziţie decubit dorsal sau în poziţia şezând;
 Ridic braţul pacientului;
 Șterg axila prin tamponare cu prosopul pacientului;
 Așez termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel cu toracele;
 Așez brațul pacientului aproape de trunchi, cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a
toracelui;
 Dacă pacientul este slăbit, agitat, precum şi la copii, braţul va fi menţinut în această
poziţie de către asistentă; termometrul se menţine timp de 10 minute.

26
 După terminarea timpului de menţinere a termometrului, îl scot,îl şterg cu o compresă;
 Citesc gradaţia termometrului;
 Spăl termometrul, îl scutur;
 Îl introduc în recipientul cu soluţie dezinfectantă;
 Notez valoarea obţinută, pe foaia de temperatură: notarea unui punct pe verticală,
corespunzătoare datei şi timpului zilei, socoțând pentru fiecare linie orizontală două
diviziuni de grad; se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei
termice; în alte documente medicale se notează cifric; interpretarea curbei termice.

27
FIȘA TEHNICĂ NR. 4
TEHNICA MĂSURĂRII TENSIUNII ARTERIALE

Definiţie: T.A. reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor


arteriali. Valoarea ei este determinată de:
 Forţa de contracţie a inimii;
 Elasticitatea şi calibrul vaselor;
 Vâscozitatea sângelui.
Scop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare, funcţiei de contracţie a inimii.

Materiale necesare:
 Tensiometru cu mercur, tensiometru electronic, oscilometru Pachon;
 Stetoscop biauricular;
 Tampon de vată şi alcool sanitar;
 Creion sau pix de culoare roşie;
 Foaie de temperatură.
Pregătirea bolnavului:
 Psihic: anunț bolnavul şi îi explic tehnica;
 Fizic: repaus fizic 15 min înainte de măsurare, așez bolnavul în poziţie comodă cu braţul
relaxat, se preferă măsurarea înaintea servirii mesei sau la 3 ore de la servirea mesei.
Tehnica:
 Poziţia decubit dorsal, şezând cu braţul sprijinit;
 Fixez pe braţ manşeta pneumatică, închid ventilul de la pară şi introduc aer în manşetă;
 Manşeta se va umfla şi va comprima braţul oprind circulaţia;
 În acest timp dacă palpăm pulsul radial nu se mai simte;
 Dau drumul uşor la ventil, iar aerul ieşind din manşetă va decomprima artera, sângele
pornind cu putere prin pereţii arterei;

28
 În momentul când simt prima undă puternică pe artera radială, coloana de mercur va
indica valoarea maximă a T.A.care este sistola, iar prin stetoscop în ureche aud o bătaie
puternică;
 Din ce în ce bătăile sunt mai slabe iar la un moment dat dispar brusc = T.A.minimăcare
este diastola.
Condiţii de măsurare corectă:
 Dimineaţa pe nemâncate sau la 3 ore după masă;
 Repaus fizic, psihic 10 min;
 Respectarea aceluiaşi orar;
 Folosirea aceluiaşi aparat.
T.A. are 2 valori:
 O valoare maximă care va fi înregistrată la începutul sistolei, când presiunea sângelui a
fost împins cu putere în artere este mare;
 O valoare minimă, înregistrată la sfârșitul diastolei, când presiunea sângelui este foarte
scăzută;
 Un adult sănătos în repaus fizic şi psihic va avea T.A. 130 mmHg valoare maximă, iar
cea minimă 1\2 din maxim + 1= 70-90 mmHg.
Notare: se poate nota cifric în subrubrica rezervată acestui scop sau grafic prin haşurarea
cu creion roşu între valorile maximă şi cea minimă – 1 pătrăţel = 1 cm Hg sau 10 mm Hg.
Factori care influenţează T.A.:
Factorii biologici:
 Sexul - la femei este mai scăzută iar la bărbaţi este mai crescută.
 Vârsta - tensiunea este mai mică la copil decât la adult, devine stabilă la adult; creşte uşor
la persoanele vârstnice.
 Primii ani T.A. 75- 90 mmHg\50-60 mmHg;
 Copilărie 90-110 mmHg\60-65 mmHg;
 Adulţi 115-130 mmHg\70-80 mmHg;
 Peste 50 ani 150mmHg\90 mmHg.
 Somnul - tensiunea arterială este mai mică în timpul somnului decât în stare de veghe;
 Activitatea - produce creşterea tensiunii arteriale;
 Efortul fizic - creşte tensiunea arterială.
Factorii sociologici:
 Climatul - frigul produce vasoconstricţie (tensiunea mai mare);

29
 Căldură produce vasodilataţie (scăderea tensiunii arteriale);
 Temperatura mediului ambiant:
 Frig T.A. mare;
 Cald T.A. mică;
 Tensiunea cea mai coborâtă se măsoară în timpul somnului;
 T.A.este crescută în: eforturi fizice, după mese abundente, emoţii.
Deviaţii de la normal:
 Hipertensiune arterială;
 Hipotensiune arterială.

30
4. PROCESUL DE ÎNGRIJIRE A UNUI PACIENT CU CORPI STRĂINI
OCULARI

4.1. INTERVIU (culegerea datelor):


 Numele şi prenumele: L.N;
 Vârsta: 35 ani;
 Starea civilă: căsătorit;
 Copii: 2;
 Profesia: muncitor construcţii;
 Localitatea de domiciliu .........;
 Diagnosticul la internare: Corp străin ocular, ochi stâng;
 Data internării: 11.03.2019 – 16.03.2019

Obişnuinţe de viaţă:
 Consumator de: Alcool – uneori; Cafea – da; Tutun – da; Drog – nu;
 Dietă/regim alimentar: alimentaţie bogată în fructe şi legume;
 Alergii cunoscute: Aspirină.

Probleme de sănătate:
 Antecedente medicale personale: nu se cunosc;
 Antecedente heredocolaterale: mamă: diabet zaharat;
 Motivele internării actuale: durere, senzaţie de corp străin ochiul stâng, tulburări de
vedere, lăcrimare, fotofobie, anxietate, hemoftalmie.
 Istoricul stării actuale: acuzând simptomatologia de m-ai sus pacientul se prezintă în
serviciu de urgenţă pentru investigații și tratament

31
Examenul clinic general:
 Tegumente şi mucoase: normocrome;
 Greutate: 78 kg;
 Înălţime: 1,76 cm;
 Ţesut celular subcutanat: normal reprezentat;
 Sistem ganglionar şi limfatic: nepalpabil, nedureros;
 Aparat locomotor: în limite normale;
 Aparat respirator: în limite normale, 16 r/min;
 Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, TA 140/80 mmHg;
 Aparat digestiv: în limite normale;
 Aparat uro-genital: micţiuni fiziologice;
 Sistem nervos şi organe de simţ: în limite normale.

INVESTIGAȚII:
a) Analiza sângelui:
Analiza Valori obţinute Valori normale
VSH 1h = 7 mm 4 – 6 mm
2h = 14 mm 9 – 11 mm
Hemoglobină 11 g% 14 – 15 g%
Hematocrit 37 g% 36 – 42 g%
Uree 0,38 g% 0,20 – 0, 40 g%
Glicemie 0,85 g% 0,60 – 1,10 g%
Leucocite 9800 mm3 7000 – 9000 mm3
Neutrofile 60 % 25 – 60 %
Monicite 4% 2,4 – 11,8 %

b) Alte investigaţii:
 Examenul funcţional al ochiului:
1) Acuritatea vizuală:
 OS = p.1.
 OD = p.1.
2) Percepţie şi protective luminoasă:
 OS = bună;

32
 OD = bună.
3) Dimensiuni pupilare:
 OS = 3 mm orizontal, 5 mm vertical;
 OD = 3 mm.
4) Tensiunea interoculară:
 OS = 6/5,5 g;
 OD = 6/5,5 g mobilitate oculară normală.
5) Examen oftalmologic:
 F.O.D – normal;
 F.O.S – inflamat, uşor tulbure.

Tratament instituit:
 Ederen 2tb/zi;
 Viplex 3 dj/zi;
 Algocalmin 3f/zi;
 Romergan 2dj/zi;
 Atropină 2% 3 pic/zi;
 Xilină 2%; 1fl.

Epicriza şi recomandări la externare:


 Evitarea emoţiilor frigului;
 Evitarea condimentelor şi a băuturilor alcoolice;
 Evitarea mişcărilor bruşte;
 Să se prezinte la control periodic chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară;
 Să doarmă în cameră bine aerisita, obscură;
 Să nu privească la tv până la indicaţia medicului;
 Să nu se aplece 3 – 4 săptămâni deoarece ai creşte tensiunea intraoculară.

33
4.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Nevoile fundamentale după Virginia Henderson
Nevoile fundamentale Manifestări de Manifestări de Sursa de
independenţă dependenţă dificultate
1.A respira şi a avea o R 16/min. - -
bună circulaţie. -
2.A bea şi a mânca. - Alimentaţie Mediul spitalicesc.
inadecvată.
3.A elimina. - Vulnerabilitate față de Acuitate vizuală
pericole. scazută.
4.A se mişca şi a păstra Risc de complicații și Procesul bolii.
o bună postură. - infecții nosocomiale.
5.A dormi, a se odihni. - Insomnie. Mediul spitalicesc.
6.A se îmbrăca şi Ţinută corespunzătoare, în - -
dezbrăca. concordanţă cu anotimpul.
7.A menţine tegumente Tegumente şi mucoase de - -
curate şi îngrijite. aspect îngrijit.
8.A păstra temperatura În limite normale. - -
corpului în limite
normale.
9.A evita pericolele. - Risc de complicaţii şi Mediul spitalicesc.
infecţii nosocomiale.
10.A comunica. - Comunicare Preocupare pentru
ineficientă la nivel prognostic.
afectiv.
11.A se realiza. - Inapetență.

12.A se recrea. Independentă în - -


satisfacerea nevoii.
13.A învăţa. - Deficit de cunoştinţe. Lipsa surselor de
informare.
14.A-şi practica religia. Independentă în a-şi - -
satisface nevoia.

34
4.3. PLANUL DE ÎNGRIJIRE
Data Diagnostic de Obiective Intervenţiile autonome și Evaluarea
îngrijire de îngrijire delegate îngrijirilor
11.03.2019 Durere datorită Pacientul să - Asigur repaus la pat în În urma
prezinte o camera cu semiobscuritate; îngrijirilor
corpilor străini
diminuare a - Ajut pacientul să descrie acordate
manifestată prin
durerii. corect durerea; pacientul
facies crispat, jenă
- efectuez spălătură oculară prezintă
oculară, senzaţie
pentru a îndepărta o diminuare a
de arsură.
corpurile străine durerii.
conjunctivale, sau le
îndepărtez cu un tampon
din tifon steril;
- Aşez pacientul într-o
poziţie antalgică (care să îi
calmeze durerea), cu capul
pe două perne;
- Încurajez pacientul
spunându-i că este o stare
trecătoare;
- Crecetez posibilităţile
bolnavului şi încerc să îi
câştig încrederea;
- Monitorizez în
permanenţă funcţiile vitale
şi pregătesc instrumentele
necesare pentru măsurarea
tensiunii intraoculare;
- Administrez corect
tratamentul:
EDEREN 2tb/zi;VIPLEX
3dj/zi;ALGOCALMIN

35
3f/zi;ROMERGAN
2dj/zi;ATROPINĂ 2%-
3pic./zi;XILINĂ 2%-1f/zi
şi urmăresc efectele
medicamentelor;
- Învăţ pacientul să anunţe
orice schimbare cu privire
la boala să, îi explic
importanța medicaţiei
corecte cu privire la
procesul de vindecare şi
riscul complicaţiilor ce pot
surveni, nerespectând
indicaţiile.

12.03.2019 Risc de Pacientul să - Asigur pacientului În urma


prezinte risc microclimat corespunzător,
complicaţii şi intervenţiilor
minim în a salon aerisit, pat
infecţii cu rol propriu
dezvolta confortabil, lenjerie curată;
nosocomiale pacientul nu a
complicaţii - Schimb lenjeria de corp şi
datorită mediului prezentat
şi infecţii de pat ori de câte ori este
spitalicesc complicaţii şi
nosocomiale nevoie;
manifestată prin infecţii
pe toată - Izolez pacientul de restul
posibile accidente. nosocomiale
durata pacienţilor cu potenţial
pe toată durata
spitalizării. infecţios;
spitalizării.
- Respect regulile de
asepsie şi antisepsie în
efectuarea oricărei tehnici;
- Furnizez informaţii
pacientului asupra
îngrijirilor programate;
- Supraveghez în
permanenţă funcţiile vitale
şi le notez în F.O.;

36
- Administrez medicaţia
prescrisă de medic
respectând dozajul şi calea
de administrare.

12.03.2019 Lăcrimare datorită Pacientul să - Spăl cu apă din În urma


corpilor străini nu mai abundenţă ochiul pentru a
îngrijirilor
manifestată prin lăcrimeze. îndepărta corpurile străine
acordate
disconfort, prurit. conjunctivale, sau le în
pacientul nu
depărtez cu un tampon din
mai prezintă
tifon steril;
lăcrimare.
- Aplic pansament steril.

13.03.2019 Comunicare Pacientul să - Liniştesc bolnavul cu În urma


ineficientă la nivel comunice privire la starea sa, îngrijirilor
senzorial-vizual eficient la explicându-i scopul și acordate
datorită scăderii nivel natura intervențiilor; pacientul
acuităţii vizuale, senzorial- - Familiarizez pacientul cu comunică în
manifestată prin vizual. mediul său ambiant; mod eficient
anxietate, inhibare - Încurajez pacientul la nivel
în sine, nelinişte, spunându-i că este o stare senzorial-
agitaţie, spaimă. trecătoare; vizual.
- Cercetez posibilităţile
bolnavului de a comunica;
- Furnizez mijloace de
comunicare verbale şi
nonverbale;
- Învăţ pacientul să
utilizeze mijloace de
comunicare conform
posibilităţilor sale;
- Asigur un mediu de
securitate, liniştit;
- Suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor sale.

37
13.03.2019 Insomnie datorită Pacientul -Asigur pacientului În urma
mediului să-şi microclimat corespunzător:
intervenţiilor
spitalicesc diminueze salon aerisit, pat
atât cu rol
manifestată prin frică şi să confortabil, lenjerie curată;
propriu dar şi
oboseală, agitaţie, prezinte un -Asigur o stare de bine
delegat
cearcăne. somn atât pacientului prin conversaţii
pacientul şi-a
calitativ cât libere;
diminuat
şi cantitativ -Stabilesc cu pacientul un
insomnia şi a
pe toată program somn-odihnă;
prezentat un
durata -Administrez medicaţia
somn atât
spitalizării. prescrisă de medic.
calitativ cât şi
cantitativ
conform
nevoilor sale.

14.03.2019 Risc de accidente Pacientul să - Asigur pacientului În urma


datorită scăderii accepte microclimat corespunzător,
intervenţiilor
acuităţii vizuale ajutorul salon aerisit, pat
proprii
manifestată prin celor din jur confortabil, lenjerie curată;
pacientul a
sentiment de şi să nu - Ofer pacientului lămuriri
prezentat risc
neputinţă. prezinte risc cu privire la întrebările şi
minim de
de neliniştile pe care le
accidentare pe
accidentare manifestă cu privire la
toată durata
pe toată prognosticul bolii;
spitalizării.
durata - Asigur pacientului suport
spitalizării. psihic pentru a depăşi
sentimentul de
incompetenţă;
- Discut cu familia ca să-i
ofere sprijin fizic, psihic şi
moral de câte ori este
necesar;
- Rog familia să-l ajute în
tot ceea ce face pentru a

38
evita accidentările;
- Ajut pacientul în
efectuarea băii generale.

14.03.2019 Deficit de Pacientul să - Încurajez activităţile de În urma


fie îngrijit proprie îngrijire ale
autoîngrijire intervenţiilor
din punct de pacientului;
datorită atât cu rol
vedere - Ajut pacientul în
traumatismului propriu dar şi
igienic pe efectuarea îngrijirilor de
ocular manifestată delegat
toată durata igienă când acesta solicită;
prin igienă pacientul a
spitalizării. - Supraveghez că pacientul
defectuoasă, prezentat
să nu prezinte alterarea
repaos la pat. tegumente şi
integrităţii tegumentelor;
mucoase
- Asigur lenjerie curată.
curate şi
integre pe
toată perioada
spitalizării.

15.03.2019 Inapetență datorită Pacientul să - Cercetez obiceiurile În urma


mediului prezinte alimentare ale pacientului
îngrijirilor
spitalicesc poftă de şi le corectez pe cele
acordate
manifestată prin mâncare si dăunătoare;
pacientul se
slăbiciune, - Recomand alimentaţie
să se alimentează și
paliditate. desodată, fără condimente,
se hidratează
hidrateze în alcool, cafea;
corespunzător.
mod - Servesc alimentele în
adecvat mod atrăgător, la o
T°moderată şi mese
regulate;
- Urmăresc pacientul să
consume numai alimente
cuprinse în regim;
- Fac bilanţul ingesta-
excreta pe 24/h;
- Administrez perfuzii cu

39
ser fiziologic, glucoză şi
vitamine.
16.03.2019 Dificultate în Pacientul să -Asigur nivelul de În urma
efectuarea fie cunoştinţe al pacientului cu
intervenţiilor
activităţilor echilibrat privire la starea sa;
proprii dar şi
recreative datorită psihic şi să -Creez un mediu calm,
delegate
mediului efectueze relaxant;
pacientul a
necunoscut activităţi -Asigur o stare de bine
acceptat să
manifestată prin recreative pacientului prin conversaţii
efectueze
retragere în sine, fără minim libere;
activităţi
apatie. de efort. -Recomand pacientului să
recreative.
audieze unele emisiuni,
terapie muzicală pentru
ocuparea timpului;
-Rog familia să-i fie alături
şi să-l susţină;
-Administrez medicaţia
prescrisă.

16.03.2019 Cunoştinţe Pacientul să -Verific mediul de În urma


insuficiente cumuleze cunoştinţe ale pacientului;
intervenţiilor
datorită ignoranţei cât mai -Aduc la cunoştinţă
cu rol propriu,
manifestată prin multe pacientului informaţii clare
pacientul a
deficit de informaţii pe înţelesul sau privind
acumulat
cunoştinţe. privind situaţia în care se afla;
cunoştinţe noi
boala sa, -Avertizez pacientul să
privind boala
evoluţiei. evite orice forţă a ochiului
sa, evoluţiei şi
chiar şi la defecare;
tratament.
-Explic pacientului
necesitatea aplicării
pansamentului pe ochi
pentru a evita orice
traumatism accidental.

40
5. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A UNUI PACIENT CU CORPI STRĂINI
OCULARI

Veriga principală pe care ar trebui să acţioneze serviciile de sănătate şi cele educaţionale


pentru a avea rezultate bune, pe termen scurt şi lung, privind îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei, este educaţia pentru sănătate.
După Ch. Gernez-Rieux şi M. Gervois, educaţia pentru sănătate îndeplineşte trei roluri, în
funcţie de scopul urmărit:
a. Preventiv – temele de educaţie conţinând elemente de instrucţie a populaţiei pentru
prevenirea îmbolnăvirilor;
b. Constructiv – de realizare a adeziunii opiniei publice în favoarea sănătăţii;
c. Curativ – pentru educarea şi convingerea pacienţilor de a urma prescripţiile medicale.
Putem considera educaţia pentru sănătate ca fiind o componentă a instrucţiei generale, o
ramură a culturii umane, una din bazele sănătăţii, cu rol în influenţarea modului de viaţă modern
spre conţinut favorabil sănătăţii, în realizarea de generaţii care să aibă un comportament sanogen
şi în formarea voinţei politice pentru acordarea de către forurile decidente a adevăratului rol ce se
cuvine sănătăţii.
Educaţia pentru sănătate, la fel ca în celelalte ramuri ale culturii, trebuie să deţină un fond
material, fizic, care să stea la baza cuvântului cu rol educativ, ea având viabilitate doar atunci
când exprimarea teoretică este susţinută de un material adecvat cu caracter educativ şi cu
aplicabilitate practică. Educaţia pentru sănătate presupune acceptabilitate, respect reciproc,
informare, mijloace pentru deprinderea diferitelor obiceiuri sanogene, cooperarea receptorilor, ea
fiind totodată şi un drept al omului şi o obligaţie a societăţii, concretizată printr-o programă
analitică şcolară anuală integrată programei tuturor treptelor de instrucţie (bazate pe mesaj
educativ de cultură sanitară, imagini de exemplificare şi demonstraţii practice). Educaţia pentru
sănătate implică, obligatoriu, cunoaşterea şi aplicarea continuă a tehnicilor de comunicare, ca
element fundamental. Pentru a putea preveni intrarea unor corpi străini în ochi, este recomandată
purtarea ochelarilor. Protejarea ochilor devine şi mai importantă când se lucrează la aparate ce
pot produce aşchii de lemn, metal, plastic, sticlă.

41
În cazul în care o particulă de lemn, metal, plastic sau sticlă vă intră în ochi, este bine să
procedaţi astfel:
 Nu atingeţi ochiul deoarece puteţi muta particulă, astfel faceţi ca aceasta să fie mai greu
de extras sau puteţi afecta o altă zonă a ochiului;
 Încercaţi să ţineţi ochiul afectat mai mult timp închis pentru a nu creşte intensitatea
iritaţiei;
 Nu scoateţi particula singuri deoarece puteţi agrava afecţiunea;
 Mergeţi imediat la un medic oftalmolog;
 Explicaţi-i medicului mediul în care s-a produs accidentul.

42
III. BIBLIOGRAFIE

o Buiuc Sergiu, Leonida Jolobceastai, Oftalmologie practica, vol. 2, Ed. Junimea, Iaşi;
o Francis Fodor, Doina Pop D.Popă, Oftalmologie, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti
1981;
o Prof. Dr. Manolescu Nicolae, Oftalmologie, Bucureşti 1981;
o Dr. Gerogeta Baltă, Tehnica îngrijirii bolnavului, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti
1983;
o Francis Fodor, Liana Sireteanu, Oftalmologie, Ed. Didactică şi pedagogic, Bucureşti
1981;
o Andrei Popovici, Tehnici chirurgicale Vol. I, Editura Medicală, 2002;
o Kyovsky A. Tehnici de îngrijire a bolnavului, Editura Corint, 2007;
o Titircă Lucreţia, Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate asistenţilor medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, 2002;
o Titirică Lucreţia, Ghid de nursing, Ediţia a IV-a, Editura Viaţa Medicală Românească,
1996;
o Popovici Iuliana, Termiologie Medicală şi Farmaceutica, Editura Polirom;,
o Anatomia şi fiziologia omului, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2000, dr.
Alexandru Teodor Ispas;
o Medicină internă, bolile aparatului respirator vol I, Editura medicală bucureşti 2001;
o Manual Merk, Ediţia a XVII, Ed. BIC ALL 2002;
o Anatomia omului, atlas şcolar, Editura Bucureşti, 2007;
o Regimul alimentar în tratamentul bolilor, Ed. Triumf 2002, Dr. Popescu Aurel Bălcescu;
o Agenda medicală 2009, Editura Medicală 2009 Bucureşti;
o Urgenţele medico-chirurgicale, Editura Medicală Bucureşti;
o Lucreţia Titircă, Urgente medico-Chirurgicale, Editura Medicală, 2008;
o Mozes Carol, Tehnica Îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, 2005.

43