Sunteți pe pagina 1din 33

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

EDUCAŢIA FIZICĂ

CURRICULUM
pentru învăţămîntul gimnazial
Clasele a V-a a IX-a

Chişinău, 2010
2

CUPRINS

I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE – CHEIE/TRANSVERSALE

III. COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE AL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI PRIMAR.

IV. COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI

V. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP.

VI. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI, UNITĂŢILE DE CONŢINUT,

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE.

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE (METODOLOGIE).

VIII. STRATEGII DE EVALUARE: ORIENTĂRI GENERALE.

IX. STANDARDE EDUCAŢIONALE PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR.

LISTA BIBLIOGRAFICĂ
3

PRELIMINĂRI
Reforma educaţională în Republica Moldova face parte din cadrul
transformărilor sociale definesc aceste procese. Curriculumul Naţional modernizat
este elaborat cu gîndul la competenţa elevilor care activ se integrează în viaţa
socială a noului secol. În acest context, modernizarea curriculumului este influenţat
de schimbările sociale, politice, economice şi culturale ale ţării noastre.
Statutul curriculumului stabileşte structura şi principiile de activitate în
cadrul sistemului de învăţămînt.
Structura curriculumului vizează elementele de conţinuturi didactice la nivel
de competenţe cognitive, competenţe psihomotrice, şi atitudini, în mod special,
conexiunile angajate la nivelul activităţii de proiectare a instruirii.
Funcţiile de competenţă ale curriculumului învăţămîntului gimnazial
determină structura procesului de realizare a conţinutului didactic la trei niveluri de
activitate: psihopedagogică, motrică şi socială.
Funcţia de competenţă psihopedagogică al curriculumului disciplinar
determină modul de aplicare a conţinuturilor didactice şi realizare a procesului
educaţional, angajînd resursele psihice şi pedagogice, al relaţiilor interpersonale
ale elevului în cadrul familiei şi în şcoală. Determină caracteristici de formare a
capacităţilor intelectuale, dezvoltarea intereselor faţă de educaţia fizică, stimularea
formării aptitudinilor.
Funcţia curriculumului în activităţile motrice reprezintă un ansamblu de
acţiuni motrice specifice articulate sistematic pe baza unor concepe, noţiuni, reguli,
principii, metodologii de organizare a procesului instructiv, avînd rezultanta
adaptivă a organismului la efort fizic.
Funcţia socială a curriculumului determină comportamentele elevilor, în
aspectul formării, competenţelor la nivel cognitiv, atitudinal şi motivaţional.
Aplicarea conţinuturilor didactice din curriculum urmăreşte proiectarea
didactică corectă în contextul priorităţii acordate competenţelor pedagogice şi
fizice.
4
În cadrul aplicării curriculumului este necesară asigurarea corespondenţelor
didactice necesare permanent între elementele unităţilor de conţinut: - competenţe
specifice de cunoştinţe, capacităţi, atitudini; - organizarea conţinuturilor activităţii
de învăţare-evaluare. Evident, este necesar de avut în vedere şi valorificarea
dimensiunilor de operaţionalizare a obiectivelor în realizarea procesului de
predare-învăţare şi formelor instruirii, integrabile din perspectiva (auto)instruirii şi
(auto) dezvoltării permanente.
Curriculumul va putea fi utilizat în procesul instructiv-educativ de către
cadrele didactice ce activează în domeniul învăţămîntului gimnazial la disciplina:
Educaţia fizică.
Instituţia de învăţămînt este obligată să creeze următoarele condiţii necesare
pentru desfăşurarea eficientă a procesului de implementare a curriculumului şcolar:
1.Realizarea integrală a procesului de predare-învăţare-evaluare.
2.Menţinerea aceluiaşi profesor de educaţie fizică la clasă pe întreaga
perioadă de studii.
3.Formarea competenţelor minime anual.
4.Evitarea suprasolicitării intelectuale, psihice, fizice, funcţionale ale
elevului.
5.Exluderea şablonizării procesului instrucţional.
6.Implicarea elevilor în situaţii ce ar mobiliza un ansamblu de resurse pentru
formarea competenţelor.
7.Respectarea demnităţii personale a elevului (relaţiile de colaborare –
cooperare „profesor-elev”).
8.Corelarea cunoştinţelor şi activităţilor didactice cu particularităţile de
vîrstă ale elevilor.
9.Crearea autonomiei elevului în activitatea didactică de învăţare.
Demersul educaţional se va desfăşura în mod integrat, pe competenţe, cu
număr de ore de planul –cadru de învăţămînt, aprobat de Ministerul Educaţiei şi
Tineretului al Republicii Moldova nr.516 din 24 iunie 2009, ref.: cu privire la
planurile de învăţămînt pentru învăţămîntul gimnazial.
5
I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A EDUCAŢIEI FIZICE.
În teoria şi practica educaţională didactică modernă a educaţie fizice este
abordată în prim plan de organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţămînt în
cadrul instruirii formative, informale şi nonformale la nivel de pregătire didactică.
Didactica educaţiei fizice este o ştiinţă psihologo-pedagogică care defineşte
principiile şi conceptele de bază metodologice în dimensiunile operaţionalizării
obiectivelor ale strategiei pedagogice concrete de ordin cognitiv, psihomotor şi
afectiv la nivelul procesului de învăţămînt în cadrul diferitelor sisteme
educaţionale şi sociale. Ea include trasee specifice de organizare a procesului de
învăţămînt în funcţie de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare intelectuală, fizică,
morală, funcţională şi biologică a elevului implicate în formarea şi evaluarea
cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor.
Curriculumul şcolar de educaţie fizică pentru învăţămîntul gimnazial este
inclus în planul-cadru de învăţămînt ca obiect de studiu obligatoriu şi reflectă
Concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt din Republica
Moldova, urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului:
a) dezvoltarea personalităţii copilului, a capacităţilor şi a aptitudinilor lui
spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim;
b) asigurarea unei pregătirii fizice multilaterale, cu caracter profesional-
aplicativ, formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului
pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 9 noiembrie
1995, nr.62-63).
Valoarea formativă a educaţiei fizice constă în:
 tehnologia implementării unităţilor de conţinut ce constituie o
contribuţie considerabilă pentru sporirea stării de sănătate, a capacităţilor motrice
ale elevilor şi corespunzător ale calităţii învăţării;
 aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii
competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală, care cuprinde
calităţile fizice, morale, estetice şi civice.
6
Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului
şcolar solită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică
în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt.
1.Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului.
2.Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor, calităţilor,
capacităţilor motrice şi atitudinilor.
3.Principiul conştientizării şi responsabilităţii în propria formare/dezvoltare.
4.Principiul funcţionalităţii.
5.Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului.
6.Principiul accesibilităţii instruirii.
7.Principiul creativităţii instruirii;
8.Principiul coerenţei dintre obiective de competenţe/conţinut educaţional şi
finalităţile educaţiei fizice;
9.Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi
dezvoltarea fizică a personalităţii umane;
10.Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a
deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al
personalităţii umane.
11.Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi
de performanţă;
12.Principiul egalităţii şanselor.
13.Principiul eficienţei.
ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
Activitatea de predare-învăţare este privită în unitatea ei didactică,
deoarece ele se interpătrund în cadrul activităţii comune a profesorilor şi elevilor
iar rezultatele finale sunt o rezultanţă a acţiunilor celor două activităţi.
În domeniul educaţiei fizice, predarea este o activitate specifică a
profesorului prin care le transmite elevilor în mod sistematic cunoştinţelor
disciplinei în cadrul sistemului de învăţămînt. În sistemul de predare în mare
măsură este influenţat de personalitatea profesorului-status-ul şi rolul
7
socioprofesional, aptitudini didactice şi ştiinţifice, trăsături de caracter, stiluri de
predare, comunicare, conducere şi evaluare, tact psihopedagogie, tipuri de
competenţă şi atitudini ştiinţifice şi psihosociopedagogice, calităţi fizice, volitive,
inteligenţă motrică şi cognitivă.
Învăţarea în domeniul educaţiei fizice este o activitate interactivă şi
intraactivă în sensul că ea depinde de elev, de caracteristicile şi condiţiile sale
interne, dar şi de alţi factori externi; profesori, părinţi, conţinuturi didactice, situaţii
pedagogice şi psihosociale. Învăţarea influenţează dezvoltarea fizică şi psihică,
fiind una din condiţiile lor fundamentale.
Predarea-învăţarea se bazează pe analiza minuţioasă a rezultatelor şcolare
în anii precedenţi pe perioada de 3-5 ani în scopul de a evidenţia problemele care
urmează să fie rezolvate în etapa următoare.
Metodologia de predare-învăţare oferă pe de o parte un mare cîmp de
libertate şi creativitate, pe de altă parte – le cere profesorului şi elevului să
selecteze, să dozeze efortul şi să utilizeze toate componentele de competenţe
specifice în funcţie de nivelul de pregătire. Fiecare mijloc în cadrul predării-
învăţării are un statut definit în disciplina dată de inovaţie, de modernizare şi se
manifestă sub cele mai diverse forme de activitate didactică.
Pentru ca profesorul să poată aplica corect conţinutul curriculei, ale fiecărei
activităţi didactice, trebuie să dispună informaţii privind succesiunea atingerii
componenţei.
Din punct de vedere didactic, componentele specifice trimit cunoştinţe,
capacităţi şi atitudini pe care elevul trebuie se le atingă, modul în care se va face
predarea, învăţarea şi evaluarea.
Sistema de operaţionalizare a competenţelor specifice este întîlnită cu mare
dificultate la începutul instruirii la orice elev sau cadru didactic care începe această
activitate. Cu timpul se transformă într-o deprindere intelectuală care va reduce
substanţial integrul efort mintal şi fizic de proiectare didactică.
8
Parte integrantă a ştiinţei pedagogice, educaţia fizică se bazează pe datele
anumitor ştiinţe speciale, cum sunt pedagogia, psihologia, anatomia, fiziologia,
biomecanica, statistica, filozofia, igiena, medicina sportivă etc.
Formele de practicare a educaţiei fizice în învăţămîntul preuniversitar sînt
numeroase şi reprezintă în concepţia sa activitatea de formare/dezvoltare, prin
valorificarea deplină a potenţialului biologic, fizic, psihologic al organismului în
condiţii specifice societăţii noastre contemporane.
Absolventul liceului la sfîrşitul celor trei ani de studii trebuie să demonstreze
competenţele că:
1.Şi-a ameliorat nivelul de dezvoltare a calităţilor fizice, fiind capabil să
desfăşoare pe cale orală la nivel ştiinţific şi cu limbaj adecvat activităţi care solicită
competenţe fizice rezistenţa, forţa, viteza, capacităţile de coordonare, îndemînarea
motrice şi combinări ale acestor calităţi, în mod eficace, în situaţii simple şi
complexe.
2.Posedă cunoştinţe suficiente de a-şi exprima şi interpreta gînduri pentru a
elabora şi a aplica un modul simplu de educare a calităţilor fizice (motrice) de bază
şi a celor specifice disciplinelor (probelor) sportive însuşite din curriculum.
3.Selecţionează, noi tehnologii informaţionale, combină, dirijează şi aplică
deprinderile motrice de bază şi cele speciale cu indici corespunzători ai calităţilor
fizice şi adecvate diverselor experienţe de mişcare:
 şi-a însuşit, la un nivel proporţional cu posibilităţile sale, conţinutul
tehnico-tactic a patru probe atletice, finalizate cu un tetratlon (pentru băieţi) şi trei
probe atletice, finalizate cu un triatlon (pentru fete);
 a parcurs minimum un model principal din gimnastică demonstrînd
creativitatea principal printr-un program pe care-l elaborează, că poate efectua
acţiuni simbolico-expresive şi că are capacitatea să aprofundeze aspectele estetico-
culturale şi exprimare artistică ale acestora (acolo unde este cazul);
 are capacitatea de a practica cel puţin un joc de echipă din cadrul
modulului Joc sportiv, cunoscînd şi aplicînd regulamentul şi caracteristicile
9
tehnico-tactice ale jocului pe posturile potrivite aptitudinilor şi înclinaţiilor sale,
din comportamentul general, pe cale-l manifestă în timpul jocului.
Trebuie să reiasă că elevul îşi disciplinează emoţiile, posedă competenţe de
relaţionare interpersonală, cooperează coechipierii şi îşi respectă adversarii
acceptînd victoria sau înfrîngerea într-un spirit de deplină sportivitate.
Pentru modulele principale competiţionale componentelor opţionale (şah, dame,
lupte, fitness, gimnastică, jocuri sportive (de echipă), înot, tenis (de masă, de cîmp), dans
sportiv, turism, atletism) după posibilităţile concrete din instituţia de învăţămînt:
 are spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, poate efectua activităţi fizice tipice
ambientului natural (înot, atletism, jocuri la aer liber, turism, etc.) utilizînd tehnici
adecvate, poate să pună în practică normele de comportament în scopul prevenirii
accidentelor;
 cunoaşte regulamentul şi tehnicile de bază dintr-un sport de autoapărare. Înţelege
semnificaţia luptei sportive şi-şi respectă adversarul direct, are capacitatea de a practica la
o luptă directă în limitele unui regulament prestabilit;
 şi-a însuşit tehnicile de bază într-un sport cu racheta, în raport cu condiţiile de
bază sportivă.
II. COMPETENŢE – CHEIE/TRANSVERSALE
Competenţă de apreciere a stării de sănătate şi a modului de viaţă sănătos
prin activităţi psihomotrice.
III. COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE
1.Educarea calităţilor şi capacităţilor psihomotrice şi funcţionale de bază care
urmăresc un mod de viaţă sănătos.
2.Formarea unor comportamente de înaltă valoare socială: onestitate şi integritate,
iniţiativă, perseverenţă, responsabilitate, abilităţi de comunicare.
IV. COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI.
1.Formarea unor valori fundamentale privind metodologia învăţării motrice şi
influenţa anatomo-fiziologică a exerciţiilor fizice asupra organismului uman.
2.Dezvoltarea calităţilor motrice de bază prin intermediului exerciţiilor fizice.
3.Formarea calităţilor de personalitate, comportamentului civilizat, a deprinderilor
comunicative şi de interacţiune socială.
10
VI. COMPETENŢELE SPECIFICE, UNITĂŢILE DE CONŢINUT,
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE

CLASA A V-A

Obiective de formare Domenii educaţionale şi Evaluarea activităţii


a competenţelor conţinuturi didactice de învăţare
1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA
ÎNVĂŢĂRII MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.
I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR
COGNITIVE GENERALE.
Tema 1. Exerciţiul fizic – mijlocul de Eseu nestructurat
Elevul va fi competent:
bază al educaţiei fizice(definiţia noţiunii
• să argumenteze rolul
„exerciţiul fizic”, diversitatea şi
şi importanţa
clasificarea exerciţiilor fizice, contribuţia
exerciţiului fizic pentru
acestora în realizarea obiectivelor cu
dezvoltarea
caracter asanativ, dezvoltativ, formativ
multilaterală a omului.
etc.).
Test de cunoştinţe
Tema 2. Modul sănătos de viaţă al omului
•să caracterizeze
(definiţia noţiunii „mod de viaţă sănătos”
componentele modului
şi rolul acestuia în menţinerea sănătăţii şi
sănătos de viaţă;
sporirea capacităţii de muncă al omului;
• să demonstreze rolul
caracteristica componentelor de bază ale
modului de viaţă
modului de viaţă sănătos: alimentaţia Elaborarea complexului
sănătos în menţinerea
raţională; condiţiile sanitaro-igienice de de exerciţii fizice (6
sănătăţii omului.
muncă şi trai; regimul de muncă şi odihnă; exerciţii) pentru
activitatea motrică şi călirea sistematică a dezvoltarea îndemnării
organismului; atitudinea omului faţă de
deprinderile dăunătoare sănătăţii).

Tema 3. Îndemnarea – calitate motrice a


• să explice importanţa
omului (definiţia noţiunii „îndemnare”,
îndemînării pentru
importanţa ei în învăţarea motrice, precum
diverse activităţi ale
şi în viaţa cotidiană a omului; mijloacele
omului.
dezvoltării îndemnării mişcărilor;
corelaţia îndemnării cu alte calităţi
motrice; diagnosticarea îndemnării).

I.B. FORMAREA COMPETENŢELOR


COGNITIVE SPECIALE.
• Termeni, noţiuni, definiţii
Elevul va fi competent: • Tehnica executării exerciţiilor fizice,
• să utilizeze corect Test de cunoştinţe
procedeelor şi acţiunilor motrice
terminologia sportivă; • Rolul aplicativ al exerciţiilor fizice
• să exerseze tehnic • Regulile competiţionale elementare
corect exerciţiile fizice; referitoare la gimnastică, atletism, jocuri
• să respecte cu stricteţe sportive etc.
regulile competiţionale
11
2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE, APLICATIVE,
VOLITIVE ŞI ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE.
La finele clasei a V-a II.Competenţe psihomotrice.
elevul va fi competent: 1.Teste de diagnosticare12 a nivelului de
1. să-şi autoevalueze pregătire fizică şi funcţională.
nivelul pregătirii fizice
Teste motrice:
şi funcţionale. * alergarea de suveică:3×10 m (s);
* alergarea de durată 6 min (m); Teste motrice .
* ridicarea trunchiului din culcat dorsal
(nr. de repetări ); Aprecierea gradului de
* ”flotări” (fete)din sprijin culcat pe banca pregătire fizică iniţială
de gimnastică (nr. de repetări, ); (septembrie ) şi finală
* tracţiuni în braţe (băieţi, nr. de repetări); (mai).
- să-şi dezvolte * săritura în lungime de pe loc (cm).
proporţional indicii Teste antropometrice: Măsurări
morfologici,funcţionali * masa corporală (cm.); antropometrice
şi motrici; * talia (cm.);
* perimetrul toracic (cm.);
Teste fiziometrice: Măsurări fiziometrice
* frecvenţa pulsului în stare de repaus
( timp de 1 min.);
* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus
(timp de 1 min.) ;
* capacitatea vitală a plămînilor (cm3)
* dinamometria palmară (kg.)

2. să-şi educe priceperi 2. Exerciţii cu caracter aplicativ.


şi deprinderi motrice 2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală: Complex de exerciţii.
cu caracter utilitar – 2.1.1. fără obiecte ;
aplicativ; 2.1.2.cu obiecte portative.
2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.
2.3.Escaladări.
2.4.Aruncări şi prinderi .
2.5.Tracţiuni .
2.6.Căţărări: - căţărare pe odgon Căţărare pe odgon în
procedeul „trei timpi” „trei timpi”
3.să execute tehnic şi 3.Atletism
corect poziţiile 3.1.Alergare de viteză: 60 m (startul de
startului de sus ; sus, lansarea din start, alergarea pe Alergare de viteză -60
-.să-şi dezvolte distanţă, finisarea); m(s.)
rezistenţa aerobă; 3.1.1.Alergare de rezistenţă: 800m din Alergare de rezistenţă
-să-şi formeze calitatea startul de sus; -800m (min., s.) sau
motrică detenta. 3.1.2.Alergare –cros 1500m . Cros 1500m (min., s.).
3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul Săritura în lungime cu
„îndoind picioarele”; elan – „îndoind
- să-şi formeze 3.3.Săritura în înălţime cu elan-procedeul picioarele” (cm.);
priceperi de executare „forfecare”; Aruncarea mingii la
corectă a mişcărilor de 3.4. Aruncarea mingii (150g) de pe loc şi distanţă cu elan (m.,
aruncare prin azvîrlire. cu elan ( în ţintă şi la distanţă); cm.)

4.Gimnastica de bază
4.1.Exerciţii de front şi formaţii:
* Desfăşurarea şi strîngerea unei linii pe
un rînd de pe loc;
4. să-şi formeze * Regrupare dintr-o coloană în coloane
capacităţi de cîte 2,3, pe loc.
coordonare,orientare 4.2. Exerciţii acrobatice: Rostogolire înainte.
în spaţiu şi timp; * Rostogolire lungă înainte; Echilibru pe un picior.
* Rostogolire înainte în diverse poziţii
finale;
13

ATITUDINI
3. FORMAREA CALITĂŢILOR POZITIVE DE PERSONALITATE,
COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT, A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE
INTERACŢIUNE SOCIALĂ
3.1. Să respecte  Realizarea cerinţelor igienice după Evaluare:
cerinţele sanitaro- practicarea exerciţiilor fizice;  Determinarea
igienice în cadrul  respectarea igienei personale; maladiilor aparatului
practicării exerciţiilor  călirea organismului cu aer, apă şi respirator.
fizice şi călirii razele solare.
organismului;
3.2.să manifeste  respectarea regimului alimentaţiei, Evaluare:
atitudine critică regimului motrice, de muncă şi odihnă;  Determinarea
pentru sănătatea  respectarea cerinţelor modului sănătos regimului de viaţă
proprie; de viaţă; personal.
3.3.să respecte  respectarea regulilor de securitate în Evaluare:
regulile securităţii în procesul practicării atletismului,  Aprecierea
procesul muncii şi gimnasticii, jocurilor, nataţiei. comportamentului
practicii exerciţiilor elevului în cadrul
fizice. practicării exerciţiilor
fizice.

CLASA A VI-A

Obiective de Evaluarea
Domenii educaţionale şi
formare a activităţii de
conţinuturi didactice
competenţelor învăţare
1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII
MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN.
I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR
Elevul va fi COGNITIVE GENERALE.
competent: Tema 1. Factorii naturali mijloace
• să comenteze rolul nespecifice ale educaţiei fizice (rolul şi Eseu nestructurat
factorilor naturali importanţa aerului, soarelui şi apei în
pentru sănătatea profilaxia bolilor, fortificarea sănătăţii şi
omului. călirea organismului omului; corelaţia
dintre factorii naturali şi educaţia fizică).
Tema 2. Factorii dăunători sănătăţii
• să demonstreze omului (influenţa nefastă a consumului
influenţa negativă a băuturilor spirtoase, fumatului; drogurilor, Test de cunoştinţe
viciilor pentru nerespectarea regimului zilei etc. asupra
dezvoltarea fizică organismului uman; rolul culturii fizice,
normală a sportului, căliri organismului în evitarea
organismului în lichidarea deprinderilor dăunătoare
creştere. organismului uman, sănătăţii omului).
• să discrimineze
viciile care cauzează
înrăutăţirea sănătăţii
omului. Tema 3. Odihna activă şi pasivă a omului
(semnificaţia odihnei pentru om;
14
• să distingă efectele practicarea exerciţiilor fizice – element
fiziologice ale important al odihnei active; rolul şi
odihnei active efectele fiziologice ale odihnei active în
• să clarifice restabilirea forţelor consumate în cadrul
consecinţele activităţilor didactice, profesionale etc.;
odihnei pasive. odihna pasivă şi consecinţele acesteia
pentru sănătatea omului.

Tema 4. Viteza mişcărilor – calitate Elaborarea complexului


• să explice cerinţele motrice a omului (definiţia noţiunii de exerciţii fizice (8
de bază în educarea „viteza mişcărilor”; însemnătatea vitezei exerciţii) pentru
vitezei mişcărilor, în practica sportivă, militară şi în dezvoltarea vitezei.
precum să analizeze activitatea de producţie; cerinţele
şi metodele ce metodice, mijloacele şi metodele de bază
condiţionează în dezvoltarea vitezei; metodica testării
educarea acesteia. vitezei).

B. FORMAREA COMPETENŢELOR
COGNITIVE SPECIALE.
Elevul va fi
• Termeni, noţiuni, definiţii
competent:
• Tehnica executării exerciţiilor fizice,
• să utilizeze corect
procedeelor şi acţiunilor motrice Test de cunoştinţe
terminologia
• Rolul aplicativ al exerciţiilor fizice
sportivă;
• Regulile competiţionale elementare
• să exerseze tehnic
referitoare la gimnastică, atletism, jocuri
corect exerciţiile
sportive etc.
fizice;
• să respecte cu
stricteţe regulile
competiţionale
2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE, APLICATIVE, VOLITIVE ŞI
ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE.
La finele clasei a VI- II.Competenţe psihomotrice.
a elevul va fi 15
1.Teste de diagnosticare a nivelului
competent: de pregătire fizică şi funcţională.
1. să-şi formeze Teste motrice: Teste motrice .
priceperi de evaluare * alergarea de suveică:3×10 m (s);
şi autoevaluare a * alergarea de durată 6 min (m); Aprecierea gradului de
succesului şcolar. * ridicarea trunchiului din culcat dorsal pregătire fizică iniţială
(nr. de .repetări ); (septembrrie ) şi finală
* ”flotări” (fete)din sprijin culcat la banca (mai).
de gimnastică (nr. de .repetări, );
* tracţiuni în braţe (băieţi , nr.de repetări ),
* săritura în lungime de pe loc (cm). Măsuri antropometrice
Teste antropometrice:
* masa corporală (cm.);
* talia ( cm.);
* perimetrul toracic (cm.);
Teste fiziometrice: Măsurări fiziometrice
* frecvenţa pulsului în stare de repaus
( timp de 1 min.);
* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus
(timp de 1 min) ;
* capacitatea vitală a plămînilor ( )
* dinamometria palmară (kg.) Complex de exerciţii.

2. să obţină indici
2. Exerciţii cu caracter aplicativ.
2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală:
superiori de viteză
2.1.1. fără obiecte ;
manifestaţi în
2.1.2.cu obiecte portative.
diverse activităţi de
2.1.3.exerciţii de atenţie efectuate la diferite
muncă. Căţărare pe odgon în
semnale auditive şi vizuale;
„trei timpi”
2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.
2.3.Escaladări: obstacole de diferite
înălţimi;
2.4.Aruncări şi prinderi .
2.5. Tracţiuni .
2.6. Căţărări .
- căţărare pe odgon procedeul „trei timpi”
3. să-şi evoluieze Alergare de viteză -60
capacităţile de forţă- 3.Atletism m(s.)
viteză şi rezistenţă 3.1.Alergare de viteză: 60m din startul de Alergare de rezistenţă
ale organismului. jos; 3.1.1.Alergare de rezistenţă 800m din -800m (min., s.) sau
- să execute corect startul de sus; Cros 1500m (min., s.).
fazele tehnicii 3.1.2.Alergare –cros 1500m . Săritura în lungime cu
startului de jos; 3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul elan – „îndoind
- să-şi consolideze „îndoind picioarele”; picioarele” (cm.);
tehnica pasului 3.3.Săritura în înălţime cu elan-procedeul Săritura în înălţime cu
alergător de alergare „forfecare”; elan prin „forfecare ”
în condiţiile 3.4. Aruncarea mingii (150g) de pe loc şi Aruncarea mingii la
terenului cu elan distanţă cu elan (m.,
variat(cros). ( în ţintă şi la distanţă); cm.)

4. să-şi dezvolte 4.Gimnastica de bază


mobilitatea în 4.1.Exerciţii de front şi formaţii:
articulaţii şi * Desfăşurarea şi strîngerea unei linii pe un
orientarea în spaţiu. rînd de pe loc;
* Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte
2,4 prin desfacere şi contopire .
-să-şi formeze 4.2. Exerciţii acrobatice:
16

ATITUDINI
3. FORMAREA CALITĂŢILOR POZITIVE DE PERSONALITATE, COMPORTAMENTULUI
CIVILIZAT, A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ
3.1. Manifestarea  Exerciţii fizice de dezvoltare generală cu Evaluare:
interesului pentru obiecte şi fără obiecte executate sistematic;  Atitudinea elevului
practicarea privind activitatea
sistematică a motrice.
exerciţiilor fizice;
3.2.să cunoască  ştafete, jocuri dinamice şi sportive în Evaluare:
drepturile şi cadrul lecţiei de educaţie fizică;  Comportamentul
obligaţiunile  alergare pe teren accidentat; elevului în procesul
efectuate personal şi  competiţii, sărbători cu conţinut sportiv; didactic.
în grup în procesul  ajutor şi asigurarea colegilor în procesul
didactic; executării exerciţiilor fizice;
3.3.să respecte  gimnastica matinală; Evaluare:
cerinţele modului  jocuri dinamice şi ştafete;  Nivelul dezvoltării
sănătos de viaţă  călirea organismului; calităţilor motrice;
(aspectul  evaluări, testări a nivelului de dezvoltare,  Determinarea
psihomotrice). pregătire fizică şi funcţională: regimului alimentar şi
igienic al elevului.

CLASA A VII-A
Obiective de
Domenii educaţionale şi Evaluarea activităţii de
formare a
conţinuturi didactice învăţare
competenţelor
1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA
ÎNVĂŢĂRII MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.
I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR
Elevul va fi COGNITIVE GENERALE .
competent: Tema 1. Dezvoltarea fizică armonioasă a
• să interpreteze omului (definiţia noţiunii „dezvoltare
importanţa fizică armonioasă” şi importanţa acesteia
dezvoltării fizice în formarea constituţiei corporale; rolul Test de cunoştinţe
armonioase; diverselor exerciţii fizice (de gimnastică,
• să stabilească atletism, jocuri sportive etc.) în
factorii ce dezvoltarea proporţională a segmentelor
favorizează obţinerea corporale, grupelor de muşchi etc.;
dezvoltării fizice „relieful muscular” – criteriul de bază ce
armonioase.. determină frumuseţea corpului uman;
rolul practicării sistematice al exerciţiului Elaborarea conţinutului
fizic în optimizarea dezvoltării fizice regimului motric al unei
armonioase). zile
Tema 2. Regimul motric al omului
17
• să formuleze (definiţia noţiunii „regim motric” şi Elaborarea complexului
concluzii referitoare importanţa acestuia în combaterea de exerciţii fizice (10
la importanţa, hipodinamiei, fortificarea/menţinerea exerciţii) pentru
volumul şi conţinutul sănătăţii omului; volumul motric zilnic şi dezvoltarea supleţei
regimului motric al săptămînal; conţinutul regimului motric al
omului. omului).
Tema 3. Supleţea – calitate motrice a
• să deducă omului (definiţia noţiunii „supleţea” şi
importanţa supleţei în însemnătatea acesteia în învăţarea
dependenţă de genul motrice, practica sportivă, de producţie
de activitate a etc.; supleţea activă şi pasivă; factorii care
omului; condiţionează supleţea omului; mijloace şi
• să distingă mijloace metode în dezvoltarea supleţei;
pentru dezvoltarea diagnosticarea supleţei).
acesteia.
I.B. FORMAREA COMPETENŢELOR Test de cunoştinţe
Elevul va fi COGNITIVE SPECIALE.
competent: Termeni sportivi, noţiuni, definiţii;
• să utilizeze corect Tehnica şi tactica acţiunilor motrice de
terminologia bază;
sportivă; Regulile competiţionale şi arbitrajul.
• să exerseze tehnic Jocuri de echipă.
corect exerciţiile
fizice;
• să respecte cu
stricteţe regulile
competiţionale
2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE, APLICATIVE,
VOLITIVE ŞI ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE.
La finele clasei a II.Competenţe psihomotrice.
VII-a elevul va fi 18 Teste motrice .
1.Teste de diagnosticare a nivelului de
competent: pregătire fizică şi funcţională.
1. să-şi formeze Teste motrice: Aprecierea gradului de
priceperi de evaluare * alergarea de suveică:3×10 m (s); pregătire fizică iniţială
şi autoevaluare a * alergarea de durată 6 min (m); (septembrrie ) şi finală
succesului şcolar. * ridicarea trunchiului din culcat dorsal (mai).
(nr. de .repetări );
* ”flotări” (fete)din sprijin la banca de
gimnastică (nr. de .repetări, );
* tracţiuni în braţe (băieţi , nr.de repetări ),
* săritura în lungime de pe loc (cm).
Teste antropometrice: Măsuri antropometrice
* masa corporală (cm.);
* talia ( cm.);
* perimetrul toracic (cm.);
Teste fiziometrice: Măsurări fiziometrice
* frecvenţa pulsului în stare de repaus
( timp de 1 min.);
* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus
(timp de 1 min.) ;
* capacitatea vitală a plămînilor (cm3)
* dinamometria palmară (kg.)
2. Să explice şi să 2. Exerciţii cu caracter aplicativ. Complex de exerciţii.
demonstreze corect 2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală:
exerciţiile fizice 2.1.1. fără obiecte ;
învăţate. 2.1.2.cu obiecte portative.
2.1.3.exerciţii de atenţie efectuate la
diferite semnale auditive şi vizuale;
2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.
2.3.Escaladări: parcurgerea pistei cu
obstacole ; Căţărare pe odgon
2.4.Aruncări şi prinderi . (băieţi-4m.,fete-3m.)
2.5. Tracţiuni.
2.6. Căţărări : - căţărare pe odgon (băieţi-
4m.,fete-3m.)
3.Atletism
3. să consolideze Alergare de viteză -60
3.1.Alergare de viteză: 60m din startul de
tehnica pasului m(s.)
jos; 3.1.1.Alergare de rezistenţă pe pista
alergător de viteză; Alergare de rezistenţă
1000m (startul de sus, elan de start,
-să-şi dezvolte -1000m (min., s.) sau
alergare pe distanţă, finisarea);
capacităţile de Cros 2000m (min., s.).
3.1.2.Alergare –cros 2000m((alergare în
apreciere a vitezei de
pantă, sub pantă, trecerea obstacolilor).
alergare şi a ritmului Săritura în lungime cu
3.1.3.alergare de ştafetă ;
paşilor în scopul; elan – „îndoind
3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul
-creşterea nivelului picioarele” (cm.);
„îndoind picioarele”;
de dezvoltare a Săritura în înălţime cu
3.3.Săritura în înălţime cu elan -
capacităţilor de elan prin „forfecare ”
procedeul „forfecare”;
forţă-viteză, Aruncarea mingii la
3.4. Aruncarea mingii (150g) de pe loc şi
rezistenţă şi distanţă cu elan (m., cm.)
cu elan
coordonare a
( în ţintă şi la distanţă);
mişcărilor
4. să elaboreze şi să 4.Gimnastica de bază
execute o combinaţie 4.1.Exerciţii de front şi formaţii:
la acrobatic, * Desfăşurarea prin arcuire înainte şi
demonstrînd calităţi înapoi în coloană cîte 4.
şi capacităţi de 4.2. Exerciţii acrobatice:
pregătire fizică şi * rostogolire înainte din săritură; Combinaţie de evidenţă
tehnică * stînd pe omoplaţi şi rulare înainte: în elaborată de elev şi
19
ATITUDINI
3. FORMAREA CALITĂŢILOR POZITIVE DE PERSONALITATE, COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT, A
DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ

3.1. Să asocieze  Activitatea motrice în aer liber în Evaluare:


activitatea motrice cu scopul fortificării sănătăţii în regimul  Aprecierea modului
influenţa benefică a zilei; sănătos de viaţă a
factorilor naturali: în  efectuarea exerciţiilor fizice elevului;
scopul călirii pregătitoare şi speciale pentru dezvoltarea
organismului; calităţilor motrice;
3.2.să-şi evalueze  participarea la diferite concursuri şi Evaluare:
nivelul pregătirii competiţii la lecţii şi în afară de clasă;  Contrapunerea
fizice (în dinamică);  executarea sarcinilor la domiciliu. rezultatelor elevului pe o
perioadă de timp.
3.3.să se coopereze,
să respecte colegii,
adversarii şi arbitrii
în procesul
competiţiei.

CLASA A VIII-A

Obiective de formare Domenii educaţionale şi Evaluarea activităţii de


a competenţelor conţinuturi didactice învăţare
1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII
MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR
COGNITIVE GENERALE. Calculul indicilor
Elevul va fi Tema1. Reglarea efortului fizic (definiţia pulsometrici de
competent „efort fizic”; volumul şi intensitatea antrenament
• să explice diferenţa efortului fizic; dozarea efortului fizic
dintre volumul şi conform stării de sănătate,
intensitatea efortului particularităţilor de vîrstă, gradului de
fizic; dezvoltare şi pregătire fizică a omului;
• să clarifice criteriul pulsul mediu individual de antrenament –
de bază în reglarea criteriul de bază în reglarea efortului fizic;
efortului fizic. determinarea pulsului nominal, mediu, şi
maximal de antrenament conform
formulei Kervonen).
Test de cunoştinţe
• să demonstreze Tema 2. Autoperfecţiunea fizică a omului
rolul autoperfecţiunii (definiţia noţiunii „autoperfecţiune
fizice pentru fizică”; direcţii şi obiective, conţinuturi şi
dezvoltarea fizică finalităţi ale perfecţionării fizice; rolul
armonioasă. autoperfecţionării fizice permanente în
scopul fortificării sănătăţii, dezvoltării
fizice armonioase, obţinerea
performanţelor la susţinerea testelor
motrice şi normelor de învăţămînt; Test de cunoştinţe
metodica desfăşurării antrenamentelor
independente în vederea realizării
20
autoperfecţionării fizice).

Tema 3. Jocurile Olimpice antice şi Elaborarea complexului


•să distingă moderne (caracteristica generală a de exerciţii fizice (10
deosebirile dintre Jocurilor Olimpice ca fenomen social; exerciţii) pentru
Jocurile Olimpice primele jocuri olimpice antice din anul dezvoltarea rezistenţei
Antice şi moderne; 776; evoluţia Jocurilor Olimpice moderne:
•să recunoască menirea jocurilor, programul
simbolica Jocurilor competiţional, durata şi periodicitatea;
Olimpice moderne. simbolica şi ritualele Jocurilor Olimpice
moderne.
• să argumenteze
importanţa rezistenţei Tema 4. Rezistenţa – calitate motrice a
în diverse activităţi omului (definiţia noţiunii „rezistenţă” şi
ale omului; însemnătatea vitală a acesteia pentru om;
• să demonstreze rezistenţa aerobă şi anaerobă; mijloacele
relaţia dintre şi metodele de bază utilizate în scopul
rezistenţă şi dezvoltării rezistenţei; diagnosticarea
capacitatea de muncă rezistenţei).
a omului.
I.B. FORMAREA COMPETENŢELOR
Elevul va fi COGNITIVE SPECIALE.
competent: Termeni sportivi, noţiuni, definiţii;
• să utilizeze corect Tehnica şi tactica acţiunilor motrice de
terminologia bază;
sportivă; Regulile competiţionale şi arbitrajul.
• să exerseze tehnic Jocuri de echipă.
corect exerciţiile
fizice;
• să respecte cu
stricteţe regulile
competiţionale
2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE, APLICATIVE, VOLITIVE ŞI
ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE
II. Competenţe psihomotrice
1.Teste de diagnosticare21 a nivelului de
pregătire fizică şi funcţională.
Elevul va fi capabil: Teste motrice:
1. să-şi formeze * alergarea de suveică:3×10 m (s); Teste motrice .
priceperi de evaluare * alergarea de durată 6 min (m);
şi autoevaluare a * ridicarea trunchiului din culcat dorsal Aprecierea gradului de
succesului şcolar. (nr. de .repetări ); pregătire fizică iniţială
* ”flotări” (fete)din sprijin culcat la banca (septembrie) şi finală
de gimnastică (nr. de .repetări, ); (mai).
* tracţiuni în braţe (băieţi , nr. de repetări ), Măsuri antropometrice
* săritura în lungime de pe loc (cm).
Teste antropometrice:
* masa corporală (cm.); Măsurări fiziometrice
* talia ( cm.);
* perimetrul toracic (cm.);
Teste fiziometrice:
* frecvenţa pulsului în stare de repaus
( timp de 1 min.);
* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus Complex de exerciţii.
(timp de 1 min.);
* capacitatea vitală a plămînilor (cm3)
* dinamometria palmară (kg.)
2. Să selecteze 2. Exerciţii cu caracter aplicativ.
exerciţii aplicative 2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală: Căţărare pe odgon
pentru dezvoltarea 2.1.1. fără obiecte; (băieţi-4m.,fete-3m.)
armonioasă a 2.1.2.cu obiecte portative.
corpului şi pregătirea 2.1.3.exerciţii de atenţie efectuate la diferite
organismului pentru semnale auditive şi vizuale; Alergare de viteză
efort fizic; 2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri. -60m(s.)
Alergare de rezistenţă
2.3.Escaladări: parcurgerea pistei cu
-1500m (fete), 2000m
obstacole; (băieţi), (min., s.) sau
2.4.Aruncări şi prinderi. Cros 2000m (fete),
2.5.Tracţiuni. 3000m(băieţi), (min., s.).
2.6. Căţărări. Săritura în lungime cu
- căţărare pe odgon (băieţi-4m.,fete-3m.) elan – „îndoind
3.Atletism picioarele” (cm.);
3.executarea corectă 3.1.Alergare de viteză: 60m din startul de Săritura în înălţime cu
a startului de jos pe jos; 3.1.1.Alergare de rezistenţă pe pista elan prin „forfecare ”
turnantă; Aruncarea mingii la
1500m (fete), 2000 m.(băieţi);
- consolidarea distanţă cu elan (m.,cm.)
3.1.2.Alergare –cros 2000m(fete),3000m
startului de sus în (băieţi)
pluton; 3.1.3.alergare de ştafetă ;
- perfecţionarea în 3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul
continuare a „îndoind picioarele”;
calităţilor de forţă, 3.3.Săritura în înălţime cu elan-procedeul
viteză, rezistenţă . „forfecare”;
3.4. Aruncarea mingii (150g) de pe loc şi
cu elan
Combinaţie de evidenţă
( în ţintă şi la distanţă);
din elemente însuşite
4.Gimnastica de bază elaborată de profesor.
4.1. Să selecteze
4.1.Exerciţii de front şi formaţii:
exerciţii aplicative
* întoarceri împrejur de pe loc şi în
pentru dezvoltarea
mişcare;
armonioasă a
* regrupări / desfăşurări de formaţie dintr-
corpului şi pregătirea
un cerc în două sau trei cercuri.
organismului pentru
efort fizic; Săritura cu picioarele
4.2. Exerciţii acrobatice: depărtate peste capra
4.2 să-şi
22

ATITUDINI
3. FORMAREA CALITĂŢILOR POZITIVE DE PERSONALITATE, COMPORTAMENTULUI
CIVILIZAT, A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ

3.1. Să-şi formeze  Complexe de exerciţii fizice pentru Evaluare:


calităţi personale de dezvoltarea armonioasă a organismului;  Evidenţa
integrare în viaţa  exerciţii fizice executate în diverse activismului motrice
socială; condiţii; săptămînal al elevului.

3.2.să-şi formeze  activităţi motrice din diferite ramuri de


capacităţi sport practice de elevi;
manageriale în  concursuri şi competiţii sportive.
activitatea motrice.

CLASA A IX-A
Obiective de
Domenii educaţionale şi Evaluarea activităţii
formare a
conţinuturi didactice de învăţare
competenţelor
1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII
MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR
Elevul va fi COGNITIVE GENERALE.
competent: Tema 1. Efectele psihofiziologice ale Test de cunoştinţe
• să recunoască călirii organismului (călirea ca fenomen
efectele psihofiziologic şi importanţa vitală a
psihofiziologice ale acesteia în viaţa omului; sistemul fiziologic
călirii; de termoreglare a organismului; rolul călirii
• să formuleze în fortificarea sistemului nervos uman,
concluzii referitoare optimizarea metabolismului, sporirea
la relaţia dintre umanităţii organismului, educarea
fenomenele călire şi caracterului sportiv etc.)
sănătatea omului.
Test de cunoştinţe
• să distingă factorii Tema 2. Sănătatea omului – valoare
ce condiţionează supremă personală şi socială (definiţia
sănătatea omului şi a noţiunii „sănătate”, caracteristica şi
noţiunii; importanţa socială a acesteia; factorii
• să demonstreze socio-economici, psihopedagogici, igienici
relaţia dintre şi naturali care condiţionează sănătatea
sănătatea omului şi a omului şi a noţiunii; rolul primordial al
noţiunii; practicării sistematice al exerciţiului fizic,
• să recunoască rolul călirii organismului, respectării modului de
hotărîtor a viaţă sănătos în fortificarea şi menţinerea
mijloacelor educaţiei sănătăţii).
fizice în
fortificarea/menţinere
a sănătăţii.
23
• să caracterizeze Tema 3. Mişcarea olimpică în Republica
mişcarea olimpică Moldova (rolul Comitetului Naţional Test de cunoştinţe
naţională; Olimpic, Academiei Naţionale Olimpice,
• să distingă federaţiilor naţionale altor organizaţii
personalităţile sportive în dezvoltarea mişcării olimpice;
remarcabile ale simbolica olimpică naţională; participarea
mişcării olimpice sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice
naţionale. de vară şi de iarnă, performanţele acestora.

• să recunoască Tema 4. Programul motric individual


importanţa şi (importanţa programării activităţii motrice Elaborarea programului
necesitatea activităţii independente; obiectivele de bază a motrice individual
motrice independente programului motric individual, structura şi
în scopuri asanative, conţinutul acestuia; selectarea exerciţiilor
dezvoltative, fizice şi dozarea efortului fizic conform
formative etc. obiectivelor urmărite, stării de sănătate,
gradului de pregătire şi dezvoltare fizică).

• să distingă Tema 5. Forţa – calitate motrice a omului Elaborarea comlexului


particularităţile de (definiţia noţiunii „forţă” şi însemnătatea de exerciţii fizice (10
bază ale forţei vitală a acesteia pentru om; forţa dinamică exerciţii) pentru
dinamice şi statice; şi statică; relaţia forţă – viteză; mijloacele dezvoltarea forţei şi
• să demonstreze şi metodele de bază utilizate în scopul capacităţilor de forţă-
relaţia dintre forţă şi dezvoltării forţei precum şi a capacităţilor viteză
viteza mişcărilor. de forţă – viteză, diagnosticarea acestora).
Elevul va fi B. Formarea competenţelor cognitive
competent: speciale.
• să utilizeze corect • Termeni, noţiuni, definiţii
terminologia • Tehnica executării exerciţiilor fizice,
sportivă; procedeelor şi acţiunilor motrice
• să exerseze tehnic • Rolul aplicativ al exerciţiilor fizice
corect exerciţiile • Regulile competiţionale elementare
fizice; referitoare la gimnastică, atletism, jocuri
• să respecte cu sportive etc.
stricteţe regulile
competiţionale
2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE, APLICATIVE,
VOLITIVE ŞI ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE.
La finalul clasei a II.Competenţe psihomotoriu.
IX-a 24 a nivelului de
1. Teste de diagnosticare
elevul va fi pregătire fizică şi funcţională.
competent: Teste motrice: Teste motrice.
1. să valorifice * alergarea de suveică:3×10 m (s);
optim indicia * alergarea de durată 6 min (m); Aprecierea gradului de
somatic şi motrici ai * ridicarea trunchiului din culcat dorsal pregătire fizică iniţială
organismului. (nr. de repetări ); (septembrie) şi finală
* ”flotări” (fete)din sprijin la banca de (mai).
gimnastică (nr. de repetări);
* tracţiuni în braţe (băieţi, nr. de repetări),
* săritura în lungime de pe loc (cm).
Teste antropometrice: Măsuri antropometrice
* masa corporală (cm.);
* talia (cm.);
* perimetru toracic (cm.);
Teste fiziometrice: Măsurări fiziometrice
* frecvenţa pulsului în stare de repaus
( timp de 1 min.);
* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus
(timp de 1 min.) ;
* capacitatea vitală a plămînilor (cm3)
* dinamometria palmară (kg.)
2. Exerciţii cu caracter aplicativ.
2. să respecte 2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală: Complex de exerciţii.
normele sanitaro- 2.1.1. fără obiecte ;
igienice şi cerinţele 2.1.2.cu obiecte portative.
de prevenire a 2.1.3.exerciţii de gimnastică igienică,
accidentelor; proceduri de călire a organismului;
- să-şi formeze ţinuta 2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.
corectă, 2.3.Escaladări: parcurgerea pistei cu
obstacole ;
2.4.Aruncări şi prinderi.
2.5. Tracţiuni.
2.6. Căţărări. Căţărare pe odgon
- căţărare pe odgon la viteză (băieţi- (băieţi -5m., fete-4m.,s.)
5m.,fete-4m., s).
3.perfecţionarea 3.Atletism Alergare de viteză
tehnicii alergărilor -60m(s.)
3.1.Alergare de viteză: 60m din startul de Alergare de rezistenţă
de viteză şi de jos; 3.1.1.Alergare de rezistenţă pe pista
rezistenţă -1500m(fete), 2000 m.
1500m (fete), 2000 m.(băieţi); (băieţi), (min., s.) Cros
-să aprecieze corect 3.1.2.Alergare –cros 2000m(fete),3000m 2000m (fete), 3000m
tempou şi ritmul (băieţi) (băieţi), (min., s.).
paşilor de alergare , 3.1.3.alergare de ştafetă 4×50 m.; Săritura în lungime cu
- să crească în 3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul elan – „îndoind
conrinuare a „îndoind picioarele”; picioarele” (cm.);
nivelului calităţilor 3.3.Săritura în înălţime cu elan-procedeul Săritura în înălţime cu
motrice de bază; „forfecare”; elan prin „forfecare”
Aruncarea mingii la
3.4. Aruncarea mingii (150g) la distanţă cu
distanţă cu elan (m., cm.)
elan. Testare: P.b. pas înainte,
echilibru-
4. să-şi formeze 4.Gimnastica de bază 2,0;îndreptare,pas înainte,
4.1.Exerciţii de front şi formaţii: sprijin ghemuit(pentru
deprinderi motrice băieţi - împingerea cu
cu character utilitar- * întoarceri împrejur în mers;
*regrupare dintr-o coloană cîte 2,3,4 cu ambele, stînd pe cap şi
aplicativ; mîini, sprijin ghemuit-
întoarcere în mişcare.
2,5); (pentru fete –
4.1. să –şi dezvolte 4.2. Exerciţii acrobatice: întoarcere împrejur
supleţea şi * echilibru pe un picior (menţinere),două ,rulare înapoi în stînd pe
25
ATITUDINI
3. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE, A COMPORTAMENTULUI
CIVILIZAT ŞI A PRICEPERILOR DE COMUNICARE SOCIALĂ.

3.1. Să respecte  Cunoştinţe generale şi speciale privind Evaluare:


cerinţele modului locul şi importanţa modului sănătos de  Evaluarea activismului
sănătos de viaţă, să viaţă; influenţa lui pozitivă asupra stării motrice a elevului;
realizeze potenţialul sănătăţii;  Teste de
cognitiv în diverse  dezvoltarea armonioasă a organismului comportament.
forme de activitate; elevului prin intermediul exerciţiilor fizice
în regimul zile;
3.2. Să  elaborarea şi practicarea individuală şi .
demonstreze cu colegii a variatelor complexe de
comportament în exerciţii fizice;
conformitate cu  arbitrarea concursurilor şi competiţiilor
condiţiile create; sportive;
 exerciţii fizice din ramura de sport
practicată;
3.3. Să manifeste  ştafete şi jocuri sportive;
insistenţă şi toleranţă  organizarea jocurilor dinamice cu
în diverse activităţi colectivul clasei;
de practicare a  momente competiţionale în cadrul
exerciţiilor fizice. lecţiei;
 exerciţii acrobatice elaborate de elevi;
 complexe de exerciţii din gimnastica
aerobică, elaborate de elevi.

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE (METODOLOGICE)

1.Strategia didactică la disciplina „Educaţia fizică” în şcoală va reieşi din


faptul că copii au diferit nivel de pregătire din punct de vedere intelectual şi fizic,
deosebindu-se şi prin dezvoltarea psihofiziologică. Aceasta cere o atenţie deosebită
privind selectarea conţinutului instruirii, ajutînd elevii în realizarea capacităţilor
sale, creîndu-se condiţii pentru formarea optimală a competenţelor.
Activitatea motrice (didactică) realizată sistematic va reprezenta
interacţiunea componentelor anatomic, fiziologic şi psihologic al elevului,
orientîndu-l spre asimilarea valorilor culturii fizice, formarea motivaţiei privind
importanţa personală şi socială a practicării sistematice a exerciţiilor fizice,
formarea reprezentărilor despre cultura sănătăţii, respectarea regulilor unui mod
sănătos de viaţă.
26
2.Repere şi modalităţi de proiectare a strategiilor didactice.
Proiectarea strategiei didactice la educaţia fizică va fi orientată spre activităţi
de formare a competentelor elevilor (cognitive, psihomotrice şi comportamentale)
prin activitate formativă. Proiectarea strategiei didactice va reieşi din esenţa
obiectivelor de formare a competenţelor şi nu din conţinuturile educaţionale.
Strategiile didactice vor fi active şi interactive, practicîndu-se metodologii ce
se referă la activitatea profesorului şi a elevului în cadrul lecţie de educaţiei fizice.
Se va respecta structura logică de corelare dintre obiective, conţinuturi şi evaluări
iniţiale, formative şi finale. Va fi şi o abordare ştiinţifică a strategiei didactice ca
proces şi ca produs.
Strategiile didactice se vor selecta reieşind din obiectivele de formare a
competenţelor, din particularităţile de vîrstă a elevilor, tipurile de lecţii. Procesul
didactic va fi orientat spre învăţare independentă şi aplicativă bazată pe formarea
interesului subiectului.
3.Metodele şi tehnicile de învăţare se vor baza pe următoarele criterii:
competenţe, obiective, conţinuturi, clasa şi vîrsta elevilor.
Metodele de predare-învăţare (de formare a competenţelor) vor fi: expunerea
orală, demonstraţia, conversarea, învăţarea în echipă, analogia, exerciţiul,
descoperirea şi problematizarea; modelarea, simularea, cooperarea, asaltul de idei,
studiul de caz, feeb back-ul, experimentul; metoda statistică – matematică.
4.Diversificarea formelor de învăţare va fi următoarea:
 Îmbinarea solicitărilor cognitive, psihomotrice de tip frontal cu cele
de tip individual;
 Comportamentul didactic al profesorului va reieşi din ritmul de
învăţare a fiecărui-elev;
 Organizarea procesului educaţional nu trebuie să frîneze posibilitatea
unor elevi cu aptitudini motrice superioare;
 Formarea personalităţii elevilor în cadrul practicării exerciţiilor fizice
va fi integrală: formarea competentelor cognitive, psihomotrice şi
comportamentale.
27
5. Realizarea interdisciplinarităţii.
În cadrul procesului educaţional se vor intercala cunoştinţele din diferite
domenii ale cunoaşterii: cultura fizică, sport, anatomie, fiziologie, chimie, biologie,
fizică, biomecanică etc. Interdisciplinaritatea relevînd caracteristica epocii noastre,
reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării, oferind imagine
unitară a proceselor studiate în cadrul disciplinei „Educaţia fizică”.
6. Centrarea pe elevi. În procesul instructiv-educativ accent deosebit se
va pune pe competenţele elevului la momentul actual: nivelul de competenţe
cognitive, psihomotrice şi afective. Activitatea didactică se va direcţiona spre
formarea competenţelor ce reiese din obiectivele generale şi cele curriculare.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE


Evaluarea defineşte eficienţa învăţămîntului prin prisma raportului dintre
competenţele specifice proiectate şi rezultatele obişnuite de către elevi în
activitatea de învăţare, merite să reflecte nivelul volumul şi calitatea reală a
cunoştinţelor cognitive şi psihomotorice.
Evaluarea vizează:
a)în ce măsură competenţele cheie şi specifice au fost atinse;
b) progresul sau insuccesul elevilor;
c) eficienţa strategiilor didactice folosite de profesor în activitatea de instruire.
Tipuri de evaluare a competenţelor:
1.Cunoştinţe – pregătirea teoretică:
 competenţe cognitive speciale – prevede cunoaşterea tehnicii şi
tacticii exerciţiilor. Se va evalua concomitent cu însuşirea practică a acţiunilor
motrice (în cadrul evaluării curente);
 competenţe cognitive generale – se va realiza conform temelor de
prelegeri la educaţia fizică. Pregătirea teoretică a elevului are funcţie de formare a
orizontului;
 evaluarea prin teste docimologice – un set de probe practice cu
întrebări teoretice cu ajutorul căruia se verifică şi se evaluează nivelul asimilării
28
competenţelor de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de
apreciere etalon, elaborată în prealabil.
2.Competenţe psihomotrice.
 pregătirea tehnică – a performanţelor elevilor. Evaluarea competenţei

practice nu sunt rezultatele aplicării cunoştinţelor teoretice ci provin şi din


transferul motrice a ceea ce se numeşte „savoar fair” – a şti să faci.
 pregătirea fizică - se evaluează capacităţile fizice conform testării şi

progresului din septembrie pînă la sfîrşitul anului de învăţămînt. Evaluarea


rezultatelor competenţelor se va realiza în diverse tipuri.
 evaluarea iniţială – conform testelor de diagnosticare a nivelului de

pregătire fizică şi funcţională (septembrie, mai).


 evaluarea continuă (sau formativă) – desfăşurată pe tot parcursul

procesului de învăţare în cadrul lecţiilor şi la încercarea compartimentului –


atletism, gimnastică, jocuri pentru fiecare probă sportivă.
 evaluarea sumativă – efectuată de profesor periodic prin lucrări de

sondaj şi de verificare la încheierea unui trimestru.


 evaluarea finală – desfăşurată la sfîrşitul ciclului gimnazial se

finalizează în conformitate cu standardele de competenţă.


Pentru a asigura evaluarea performanţelor şcolare vor funcţiona diverse
tipuri de activităţi:
- evaluarea independentă a competenţelor;
- evaluarea colectivă (a clasei, a echipei de elevi);
- evaluarea în cadrul activităţilor practice de instruire organizate în
procesul instructiv-educativ în şcoală şi în extraşcolar. Participarea activă la
concursuri didactice, competiţii sportive, alte activităţi de valoare.

STANDARDE DE COMPETENŢĂ
ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL
a) Competenţă transversală-cheie.
Competenţă de apreciere a stării de sănătate şi a modului de viaţă sănătos prin
activităţi psihomotorice.
29
b) Competenţe transdisciplinare.
1.Educarea calităţilor şi capacităţilor psihomotore şi funcţionale de bază care
urmăresc un mod de viaţă sănătos.
2.Formarea unor comportamente de înaltă valoare socială: onestitate şi
integritate, iniţiativa, perseverenţa, responsabilitate, abilităţi de comunicare.
c) Competenţe specifice.

1.Utilizarea mijloacelor de călire a organismului, de sporire a capacităţii de

muncă fizică şi intelectuală.

2.Respectarea regulilor de formare a culturii sănătăţii şi deprinderilor de a


duce un mod de viaţă sănătos.
3.Dezvoltarea calităţilor motrice de bază: forţa, viteza, îndemînarea,
rezistenţa. Formarea deprinderilor motrice.
4.Autoevaluarea gradului de pregătire fizică şi a stării de sănătate.
5.Acordarea atenţiei colegilor, înţelegerea sentimentelor şi nevoilor acestora
şi încrederii în cuvîntul şi competenţa lor.
6.Dezvoltărea competenţelor în sesizarea conduitei şi semnificaţiei pentru
cooperare.
STANDARDE DE CONŢINUT
PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL
a) FORMAREA CUNOŞTINŢELOR GENERALE
Competenţe minime (iniţiale)
Definirea noţiunii „Mod de viaţă sănătos” şi rolul acestuia în menţinerea
Standardul 1.
sănătăţii omului.
Influenţa mijloacelor educaţiei fizice în dezvoltarea armonioasă a
Standardul 2.
omului.
Standardul 3. Cunoaşterea factorilor dăunători sănătăţii.
Rolul activităţii motrice în menţinerea capacităţii înalte de muncă a
Standardul 4.
organismului uman.
Descrierea sistemei „Cultura fizică” – parte componentă a culturii
Standardul 5.
universale a omului.
Standardul 6. Verificarea frecvenţei cardiace, frecvenţei respiraţiei înainte.
Competenţe maxime ( grad înalt)
Identificarea concepţiei: „Exerciţiile fizice, factorii naturali şi igienici –
Standardul 7.
mijloace eficiente în profilaxia bolilor.
30
Efectele fiziologice ale călirii organismului ca fenomen biopsihologic şi
Standardul 8.
importanţa ei vitală în viaţa omului.
Standardul 9. Interpretarea rezultatelor mişcării olimpice mondiale.
Definirea noţiunilor „viteza mişcării”, „forţa fizică umană”,
Standardul 10.
„autoperfecţiune fizică”, „suprasolicitare”.

b) FORMAREA CUNOŞTINŢELOR SPECIALE.


Standarde minime (iniţiale)
Aplicarea terminologiei sportive în cadrul instruirii interactive în scop de
Standardul 11.
comunicare.
Comentarea şi demonstrarea tehnicii de execuţie a exerciţiilor de
Standardul 12.
atletism, jocuri sportive, nataţie, gimnastică, aerobică.
Standardul 13. Cunoaşterea şi aplicarea regulilor competiţionale.
Analiza rolului dezvoltativ, asanator, aplicativ şi competitiv al
Standardul 14.
exerciţiilor de dezvoltare fizică generală, din diferite ramuri de sport.
Standarde maxime (grad înalt)
Calcularea capacităţii de efort fizic, de oboseală, procedeelor de dozare a
Standardul 15.
efortului fizic.
Standardul 16. Elaborarea exerciţiilor speciale pentru dezvoltarea calităţilor motrice.
Calcularea rezultatelor pregătirii fizice la efectuarea exerciţiilor de forţă,
Standardul 17. forţă-viteză, forţei în regim de rezistenţă, de viteză, mobilitate în
articulaţii şi coordonării mişcărilor.

c) FORMAREA CALITĂŢILOR ŞI CAPACITĂŢILOR

STANDARDE DE INDICICATORI PENTRU APRECIEREA CAPACITĂŢILOR FIZICE


A ELEVILOR LA FINALIZAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI GIMNAZIAL
Standarde (fete) Standarde (băieţi)
Standarde Conţinuturi minime maxime minime maxime
Standardul 1. Alergare de viteză: 60 m (s) 10,5 9,3 9,8 8,6
Alergare de rezistenţă: 200 m (min., s) 10:45,0
Standardul 2. 13:00,00 12:00,00 10:00,00
0
Standardul 3. Sărituri în lungime de pe loc (cm) 150 190 180 220
Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu
Standardul 4. elan (m) 20 28 30 40
56 kg 8 13
Din atîrnat la bara fixă,
Standardul 5. 60 kg 7 12
tracţiuni în braţe - elevi,
67 kg 6 11
(numărul de repetări).
75 kg 5 10
Din sprijin culcat mîinile pe banca de
Standardul 6. gimnastică, flotări - eleve, (numărul de 13 18
repetări).
Din culcat dorsal, ridicarea trunchiului pe
Standardul 7. verticală (numărul de repetări). 19 24 22 29
Standardul 8. Săritură pe verticală (după Abalakov, cm) 30 40 35 45

Standarde de teste pentru determinarea indicilor antropometrici,


(septembrie-mai, în fiecare an).
31
1.Talia (cm).
2.Masa corporală (kg).
3.Perimetru toracic (cm).
Standarde de teste pentru determinarea indicilor fiziometrici.
1.Frecvenţa pulsului în stare de repaus, timp de 1 min.
2.Frecvenţa respiraţiei în stare de repaus, timp de 1 min.
3.Capacitatea vitală a plămînilor (cm3).
4.Dinamometria palmară (kg).

CONŢINUTURI STANDARDIZATE.
1.Exerciţii de front şi formaţii, exerciţii cu caracter aplicativ; exerciţii de
dezvoltare fizică generală.
2.Exerciţii statice şi dinamice de acrobatică.
3.Săritura cu picioarele depărtate şi îndoite peste cal în lăţime.
4.Din balans cu unul şi bătaia cu celălalt urcare prin răsturnare în sprijin pe bara
de jos şi pe bara de sus la paralele inegale.
5.Mers şi sărituri fără întoarceri şi cu întoarceri; echilibru pe un picior;
semisfoara; coborîri fără întoarceri şi cu întoarceri; combinaţii din elemente
însuşite la bîrnă.
6.Din balansări pe braţe, urcare în sprijin; echerul; stînd pe umeri; coborîre la
balans înapoi spre stînga (dreapta); îmbinări şi combinaţii însuşite la paralele.
7.Din forţă urcare prin răsturnare în sprijin - balans înapoi, rotire înapoi - coborîre
la balans înapoi la bara fixă.
8.Complex de exerciţii de gimnastică aerobică; fitness-aerobică şi elemente şi dans
popular moldovenesc.
9.Alergare de rezistenţă 800m (eleve), 1000m (elevi).
10.Sărituri în lungime cu elan.
11.Elemente tactico-tehnice din jocuri sportive.

D) FORMAREA ATITUDINILOR
32
1.Valorificarea modului de viaţă sănătos, influenţa exerciţiilor fizice asupra
organismului.
2.Demonstrarea atitudinei respectuoasă faţă de colegi în cadrul practicării
culturii fizice şi sportului.
3.Utilizearea independenţă a culturii fizice şi sportului - mijloace de
fortificare a sănătăţii şi manifestare a demnităţii personale.
4.Manifestarea activităţii independente în scopul prevenirii dereglărilor
ţinutei şi a altor deficiente în starea de sănătate.
5.Evidenţierea sistemică a dinamicii dezvoltării, pregătirii fizice şi stării
funcţionale a organismului.
6.Respectarea modului de viaţă sănătos, grijii de sănătatea proprie.
7.Demonstrarea responsabilităţii faţă de ţinuta corporală în viaţa cotidiană.
8.Demonstrarea insistenţei în atingerea scopului preconizat în activitatea
psihomotrice.
9.Practicarea sistematică a gimnasticii matinale.
10.Manifestarea comportamentului de înaltă valoare socială: onestitate,
iniţiativă, perseverenţă, responsabilitate, abilitate de comunicare.

Lista bibliografiei
1.Boian I., Lungu A. Educaţia fizică a elevilor în conţinutul învăţămîntului
formativ. Editura „Tip Gim”., Cimişlia, 1996.
2.Boian I., Bicherschi S., Sava P. Concepţia educaţiei fizice şi sportului în
învăţămîntul preuniversitar. Chişinău, 1998.
3.Boian I. Aspecte frazeologice de formare la elevi a competenţelor în cadrul
lecţiilor de educaţie fizică. În lucrarea „Calitatea educaţiei: teorie, principii şi
realizări” (materialele conferinţei internaţionale). – Chişinău, 2008, pag. 110-114.
4. Boian I. În discuţie se naşte adevărul. În săptîmînalul „Univers Pedagogic
Pro”, 31 ianuarie, 2008.
5. Boian I. Manual de educaţie fizică clasa a IX-a. Editura „Ştiinţa”, 2006.
33
6.Boian I., Hîncu L. Organizarea procesului educaţional la educaţia fizică în
anul de studii 2009-2010. În lucrarea „Organizarea procesului educaţional în
învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal” în anul de studii 2009-2010.
Chişinău, 2009, pag. 321-330.
7.Boian I., Voiniţchi V., Hîncu L. Educaţia fizică în grupele medicale speciale
(suport metodologic pentru profesori, inspectori, metodişti şcolari, elevi şi părinţi).
Editura „Grafema Libris”, 2009. – 56 pag.
8.Boian I. Implementarea şi dezvoltarea curriculumului de educaţie fizică în
şcoală. În revista „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”, 1(4) 2009, pag.7-12.
9.Boian I. Metodologia instruirii şi managementului lecţiei de educaţie fizică
în şcoală. În revista „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”, 3/2009, pag. 9-16.
10.Bontaş I. Pedagogie, Bucureşti, 1995.
11.Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. Chişinău,
1994.
12.Cristea S. Dicţionar de termeni pedagogici. Editura Didactica şi pedagogia,
RA. Bucureşti, 1999.
13.Cristea Gh. Educaţia fizică. Fundamente teoretice şi metodice, 1999.
14.Ghid metodologic pentru profesori. Educaţia fizică pentru clasele V-IX.
Univers pedagogic, Chişinău, 2007.
15.Oprea O. Didactica nova. Tehnologia didactică. Vol. I-II, Chişinău, 1992.
16.Lege cu privire la cultura fizică şi sport, nr.330 XIV din 25.03.99.
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 83-86/399 din 05.08.1999.
17. Sava P., Filipov V., Vîrlan I. Integrama – modalitate de consolidare şi
evaluare curentă a cunoştinţelor speciale ale elevilor la educaţia fizică. În: „Teoria
şi Arta Educaţiei Fizice în şcoală”, 2008, nr.1, pag. 58-60.