Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ

SPECIALIZAREA: Energetică industrială

PROIECT PENTRU DISCIPLINA


UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE

Student,

CONSTANȚA
2018

Mărimi, simboluri şi unităţi de măsură utilizate


Simbol Mărime Unitate de măsură

a.c.c. Apă caldă de consum -

Ad Apă de adaos -

ai Apă de încălzire -

c Căldura specifică masică J/Kg K

d Diametru m

D Debit masic Kg/h

ET Energie termică MWh

Q Cantitatea de căldură J

q Densitate de flux termic W/m2

l lungime m

R Rezistenţă termică m2 K/W

v volum m3

t Temperatura în grade Celsius °C

T Temperatura absolută termodinamică K

ΔT Diferenţa de temperatură K

λ Conductivitatea termică W/m K

α Coeficient de schimb de căldură W/m2 °C

SI:

1 kJ = 0278 · 10-3 kWh = 0.239 kcal = 2.388 · 10-8 t.e.p.

1 kWh = 3.6 · 103 kJ = 860 kcal = 8.6 · 10-5 t.e.p.

1 kcal = 4.187 kJ = 1.163 · 10-3 kWh = 10-7 t.e.p.

1 t.e.p. = 4.187 · 107 kJ = 1.163 · 104 kWh = 107 kcal

Bilanţ

Date constructive si funcționale utilaje principale:


 Cazane-4 buc
 Model cazan: TIP PIFATI AAC 1500;
 Fabricant: PIF ATI BUCURESTI;
 Anul PIF: 1998;
 Combustibil: CLU tip III;
 Parametrii nominali de functionare:
 presiunea de lucru 4 bari = 400000 N /m2
 temperatura 95°C; = 368.15 K
 debit agent termic – 2.23 Gcal/h = 2595600 W
 Instalaţie de ardere
o tip arzatoare: tip SGB 200;
o Debit: 150 l/h 0.000028 m3 /s.
o Randament termic - 90% .
o
 Instalaţii anexe:
o pompe circulatie model WILO- tip TOP S 40/10; MHI 205; MHI 805; IPN1251160;
IPNI001160; IPN80/250;
 Izolaţii termice
o Vată minerală caserată, gr, - 50mm cu protecție din tabla de aluminiu gr.- 0.5 mm;
 Evacuare gaze de ardere:
o coșuri fum - 2 buc, secţiune dreptunghiulară 3m x 3m , H= 20 m, construcţie
cărămidă.
 Schirnbatoare de caldura In placi pentru preparare apa calda de consum-2 buc:
o Configuratia suprafetelor de schimb de caldura: In placi si garnituri;
o Tip: model ALF A LA VAL V28-FG;
o Anul PIF-2003;
o Material: placi-otel inox AISI 316, grosime 0,6 mm, garnituri EPDM;
o Izolatii termice: nu este cazul
 • Schirnbatoare de caldura In placi pentru incalzire-abur:
o - Configuratie suprafetelor de sehimb de caldura: In placi si garnituri,
o - Tip: model ALF A LA VAL V28-FG;
o - Anul PIF-2003;
o - Material: placi-otel inox AISI 316, grosime 0,6 mm, garnituri EPDM;
o - Izolatii termice: nu este cazul.

Componenta energetică a sursei de căldura din centrala termică o constituie unul sau mai multe
cazane de apă caldă, în care încălzirea apei se face în ecartul de temperatură de la 80 la 110°C,
prin ardere de combustibil lichid.

Circulația apei calde dintre cazane și instalațiile consumatoare de căldură se face prin două
circuite tehnologice înseriate, respectiv:

- CIRCUITUL PRIMAR,
- CIRCUITUL SECUNDAR.
Fluxul tehnologic în circuitul primar

Cazanele de apă caldă sunt echipate cu arzătoare automate de combustibil lichid cu reglaj de
sarcină în două trepte şi preîncălzitor încorporat. Cazanul este dotat cu panou propriu de
comandă, dispozitiv de lipsă apă, termostate de protecţie şi lucru, termometre şi manometre,
fluxostat, supape de siguranță.

Evacuarea gazelor de ardere se face de la cazan prin tubulaturi metalice ce se racordează

la coşul exterior.

Instalaţia de ardere este complet automatizată asigurând pornirea şi oprirea arzătorului,


aprinderea secvenţială automată, supravegherea flăcării de combustie, declanşarea automată la
realizarea sau depăşirea valorilor normale prestabilite ale parametrilor combustibilului şi aerului
de ardere.

Panoul de comandă al cazanului colectează informaţii de la elementele de automatizare


(termostate) montate pe cazan şi pe baza cărora se reglează sarcina cazanului şi / sau oprirea
arzătorului la depăşirea temperaturii maxime a apei la ieşire din cazan (110C).

Repornirea se face la dispariţia cauzei care a determinat declanşarea instalaţiei de ardere sau
comandat în cascadă, prin instalaţia de automatizare.

Recirculaţia în cazan se face cu o pompa incorporata în ansamblul de fabricaţie.

Racordul de ieşire a apei calde (110°C) din cazan este prevăzut cu pompă de circulaţie.

Pompele de circulaţie ale cazanelor se racordează la două colectoare racordate la rândul lor la
ştuţurile de intrare în butelia de egalizare. Ieşirea din butelia de egalizare se face printr-un racord
de distribuţie a apei calde TUR în CIRCUITUL SECUNDAR. Pe acest racord sunt amplasate:

- Un termometru local pentru controlul periodic al temperaturii apei calde pe TUR, provenită
de la cazane;
- Elementul de transmitere a temperaturii (sondă de temperatură) la regulatorul climatic de
încălzire din dotarea Centralei Termice.
- Regulatorul climatic digital din dotarea centralei comandă reglarea temperaturii apei calde
de încălzire. În funcţie de semnalul sondei de temperatură pentru mediul ambiant
(amplasata în afara C.T.), regulatorul conducător şi sonda din circuitul de încălzire (TUR).

Din racordul ce iese din butelia de egalizare apă caldă se trimite prin conducte în CIRCUITELE
SECUNDARE care deservesc consumatorii din cadrul centralei termice.

Din conducta TUR aferenta C.T. se face:

- Alimentarea cu agent de încălzire (apă caldă la 110°C) a liniei de preparare apă caldă de
încălzire (90°C.);
- Alimentare cu agent de încălzire (apă caldă la 110°C) a liniei de preparare a apei calde
menajere (60°C).
La partea inferioară a buteliei de egalizare se racordează cele două conductele de RETUR prin
care se primeşte apa de 80°C din CIRCUITELE SECUNDARE.

De la partea inferioară a buteliei de egalizare pleacă colectorul de RETUR, din care la rândul lor
pleacă cele două colectoare prin intermediul cărora se face alimentarea cu apă la 80°C a
cazanului. În acest fel se realizează circulaţia continuă a apei calde între ieşire cazan - butelie
egalizare şi intrare cazan.

CIRCUITELE SECUNDARE ale sursei de căldură sunt în permanenţă în legătură directă cu


CIRCUITUL PRIMAR prin intermediul buteliei de egalizare. Circulaţia apei se face în fiecare
circuit prin intermediul pompelor din dotarea acestora.

Fluxul tehnologic in circuitul secundar

De la partea superioară a buteliei de egalizare, apa caldă de 110°C este preluată în liniile de
preîncălzire respectiv o linie pentru preîncălzirea apei calde de încălzire şi o linie de preîncălzire
apă caldă menajeră în funcție de temperatura necesară a apei de încălzire sau a apei calde
menajere (reglată de regulatorul climatic de încălzire sau de regulatorul digital de preparare a
apei calde menajere).

Reglarea se realizează prin intermediul pompelor de circulație dotate cu motoare cu turație


variabilă, prin care se permite astfel modificarea continuă a debitelor de apă caldă de 110°C ce
trece prin schimbătoarele de căldură corespunzător consumului de căldura ale acestora.

Fiecare linie de preîncălzire este dotată cu unul sau mai multe schimbătoare de căldură cu plăci,
care preiau căldura într-un ecart de temperatură de 30°C a agentului primar de încălzire
(110/80°C) şi o transmit agenţilor secundari într-un ecart de:

- 20°C (70/ 90°C) a apei calde de încălzire;


- 50°C (10/ 60°C) a apei calde menajere.

Circulația apei în CIRCUITUL SECUNDAR (butelie de egalizare - schimbător de căldură (TUR)


şi schimbător de căldură - butelie de egalizare (RETUR) se realizează cu pompe cu turaţie
variabilă.

Variaţia volumului de apă ce apare în timpul încălzirii apei în cazane se preia în vasele de
expansiune închise prevăzute cu membrane elastice.

Vasele sunt racordate la colectorul de retur apă de 80°C returnată din liniile de preîncălzire.

Compensarea pierderilor de apă din circuitele de apă caldă (CIRCUIT PRIMAR şi CIRCUIT
SECUNDAR) se face prin adaos de apă dedurizată furnizată de instalaţia specializată.

Fluxul tehnologic în instalația de preparare a apei calde de consum

Apa caldă menajeră se livrează consumatorilor la temperatura nominală de 60°C. Prepararea


acesteia se face prin preîncălzirea apei potabile preluate din reţeaua orăşenească la care este
racordată centrala termică. Consumatorii de apă caldă de consum sunt alimentați prin conducte
TUR.

Asigurarea debitului de apă caldă menajeră se face din reţeaua de apă potabilă, prin presiunea
disponibilă a acesteia sau prin hidrofoare.

Pentru preluarea variațiilor de volum a circuitului de apă caldă menajeră, conducta de retur este
racordată la un vas de expansiune cu membrană elastică.

Apa potabilă de consum trece prin linia de preîncălzire echipată cu două schimbătoare de căldură
cu plăci la un ecart de temperatură pentru agentul primar de 110 / 80°C şi de 10 / 60°C pentru
agentul secundar (apa potabilă).

Din schimbătoarele de căldură, apa caldă de încălzire ajunge în conductele TUR care
alimentează consumatorii arondați.

Determinarea consumului de căldură, pe fiecare conductă TUR, se face prin contoare de energie
termică de tip Kampstrup Ultraflow în fabricaţie GENERAL FLUID.

Schimbătorul de căldură este protejat la suprapresiune printr-o supapă de siguranţă care


deschide la depăşirea nivelului de presiune admis în circuit.

Alimentarea cu combustibil a instalațiilor de ardere

Din depozitul subteran de combustibil lichid se transvazează cu pompele în rezervorul de zi.

Consumul total de combustibil al C.T. este măsurat şi contorizat la refularea pompelor de


transvazare. Funcționarea pompei de transvazare este comandată de nivelul combustibilului din
rezervorul de zi (pornește la nivel minim şi se opreşte la nivel maxim).

Rezervorul este pus în legătură cu atmosfera (din exteriorul incintei C.T.) prin intermediul unei
conducte de aerisire prevăzută cu opritor de flacără.

Pentru prevenirea deversării accidentale a combustibilului, lichid rezervorul este dotat cu un


preaplin ce deversează, printr-o închidere hidraulică, într-un vas de colectare atmosferic (butoi
metalic).

Din rezervorul de zi se face alimentarea instalațiilor de ardere de pe cazane cu pompele care


asigură presiunea necesară de 2 bar.

Returul de combustibil de la instalațiile de ardere se trimite printr-o conductă de transport în


rezervorul de zi.

Stabilirea unităţii de referinţă, asociate bilanţului

Pentru a obţine rezultate relevante cu privire la regimul de funcționare, având în vedere că factorii
de influenţă, variaţia temperaturilor exterioare, fluctuaţia parametrilor de preparare şi furnizare a
apei calde de consum datorită variaţiilor mari ale consumului pe parcursul unei zile sau la sfârșit
de săptămână, variaţia cererii de agent termic primar pentru prepararea de energie termică pentru
încălzire, precum şi structura conturului de bilanţ, s-a stabilit, ca perioada de timp pe care se va
face bilanţul sa fie un an calendaristic.

Aparate de măsură folosite

 Pentru analiza gazelor de ardere:

MSI 150 - 4 Pro 2-i


ANALIZOR PORTABIL PENTRU GAZE ARSE
Fabricat de firma: MSI Elektronik Gmbl-lmembra Draeger Grup, din Germania.

 Pentru măsurarea temperaturilor:

Termometru cu infraroșu şi spot laser TESTO 860 T2, termorezistenţă de contact;


Termometru digital cu termorezistenţă Testo 825 T4;
Termometre aflate în instalaţie.
 Pentru măsurarea debitelor, temperaturilor pe conductele tur şi retur, cantităţilor de
energie termică:

Contoare de energie termică (debitmetru ultrasonic) Kamstrup;


Contor de energie termică (ultrasonic);

 Pentru măsurarea presiunilor:

Manometre aflate în instalaţie

FISA DE MASURATORI

Caracteristicile combustibilului:

Nr. crt. Caracteristica UM Valoare

1 Densitate la 20 °C Kg/m3 924.6

2 Punct de inflamabilitate °C 80

3 Punct de congelare °C -18

4 Sulf total % 0.46

5 Viscozitate la 80 °C °E 1.95

6 Apă % 0.05

7 Cenuşă % 0.003

8 Carbon rezidual % 0.022

9 Putere calorifică Kcal/kg 9950


inferioară
10 Distilare % 0.05

Analiza elementală a combustibilului:

Nr. Element Simbol UM Valoare


crt.

1 Carbon C % 86

2 Hidrogen H % 11.5

3 Sulf S % 0.46

4 Oxigen O % 0.5

5 Azot N % 1.49

6 Umiditate W % 0.05

SUMA 100

Rezultate analiză gaze de ardere

Parametri CO2 Temp. Temp. O2 CO CO2 NO NOx Pct. CO λ η SO2


max la coş exterioară rouă max

UM % °C °C % ppm % ppm ppm °C ppm - % Ppm

9.4 181 25.2 8.9 9 9.4 50 52 41 15 1.64 90.6 77

ECUATIA DE BILANT. CALCULUL COMPONENTELOR DE BILANT (EXPRESII ANALITICE,


FORMULE DE CALCUL)

Ecuatia general a a bilantului termic este data de relatia conservarii energiei:


𝑄𝑇 = 𝑄𝑢 + 𝑄𝑃 [kW, kJ/kg, (m3N)]

Unde 𝑄𝑇 - reprezinta cantitatea total a de caldura intrata in cazan (kW; kJ/kg, (m3N)comb);
𝑄𝑢 - caldura utila, regasita in produsul energetic util (agent termic incalzitor), (kW; kJ/kg,
(m3N)comb);
𝑄𝑝 - caldura totala pierduta sub diferite forme în mediul ambiant (kW; kJ/kg, (m3N)comb).

Modelul matematic general de calcul desfășurat, are forma:

𝐵(𝑄𝑖 + ∆ℎ𝑐 + ℎ𝑐0 ) + 𝐵𝑊𝑓 (ℎ𝑓 − 2510) + 𝐵𝑒𝑓 𝛼𝑝′ [𝐻𝑎𝑢𝑚0


(𝑡𝑝′ ) − 𝐻𝑎𝑢𝑚
0 0
(𝑡0 )] + 𝐵𝑒𝑓 ∙ ∆𝛼 ∙ 𝐻𝑎𝑢𝑚 (𝑡0 ) =
𝑄𝑢 + 𝐵𝑒𝑓 ∙ 𝐻𝑔 (𝛼𝑒𝑣 , 𝑡𝑒𝑣 ) + 𝐵 ∙ (𝑄𝑚 + 𝑄𝑐ℎ + 𝑄𝑒𝑥 + 𝑄𝑟𝑓 ) [kW]

Unde:
- B, Ber- consumul total, respectiv efectiv de combustibil in (kg/s), cu puterea calorifica
inferioara 𝑄𝑖 ;
- ∆ℎ𝑐 = 𝑐𝑐 (𝑡𝑐 − 𝑡0 ) - variația de entalpie specifica a combustibilului (caldura sensibila),
(kJ/kg,m3N);
- 𝑐𝑐 - este caldura specifica a combustibilului utilizat (kJ/kg, m3N·K) si 𝑡𝑐 – temperatura
combustibilului la intrarea în cazan, în ℃.
- ℎ𝑐0 - entalpia specifica a combustibilului la temperatura mediului ambiant;
0
- ∆𝛼 - creșterea excesului de aer prin infiltrațiile de aer fals pe întreaga instalație; 𝐻𝑎𝑢𝑚 –
3
entalpia teoretica a aerului umed, in (kJ/m N);
- 𝐻𝑔 - entalpia gazelor de ardere, (kJ/m3N);
- 𝑄𝑚 , 𝑄𝑐ℎ , 𝑄𝑒𝑥 , 𝑄𝑟𝑓 - cantitatile de caldura pierdute prin elementele din combustibil nearse
mecanic, nearse chimic, pierdute în mediul exterior prin pereții cazanului si respectiv prin
radiatie prin orificii şi neetanseitati, (kW; kJ/kg, (m3N)comb).

a) Cantitatea totala de căldura 𝑄𝑇 intrata în cazan se determina cu relatia:

𝑄𝑇 = 𝑄𝑐 + 𝑄𝑎 + 𝑄𝑖𝑛𝑗 + 𝑄𝐿 [kW]

Unde:

- 𝑄𝑐 - este caldura introdusa cu combustibilul (atat caldura fizica cat si cea chimica) (kW;
kl/kg, (m3N) comb);
- 𝑄𝑎 - caldura sensibila a agentului termic la intrarea in cazan, in (kW; kJ/kg, (m3N)comb);
- 𝑄𝑖𝑛𝑗 - caldura aburului folosit pentru injecția combustibilului lichid, în (kW; kJ/kg,
(m3N)comb);
- 𝑄𝐿 - caldura fizica a aerului de ardere intrat in cazan (inclusiv aerul fals), în (kW; kJ/kg,
(m3N)comb).

b) Caldura utila 𝑄𝑢 , ce se identifica cu caldura agentului termic produs de cazan:

𝑄𝑢 = 𝐷𝑎𝑏 (ℎ𝑎𝑏 + ℎ𝑎𝑙 ) [kW; kJ/kg, (m3N)comb]

Unde:

- 𝐷𝑎𝑏 - este debitul de agent termic produs (kg/s);


- ℎ𝑎𝑏 , ℎ𝑎𝑙 - reprezinta entalpiile agentului termic la iesire , respectiv de alimentare, (kJ/kg).

c) Caldura pierduta in exteriorul cazanului are mai multe componente:

𝑄𝑃 = 𝑄𝑔𝑎 + 𝑄𝑐𝑜 + 𝑄𝑟𝑐 + 𝑄𝑝 [kW; kJ/kg, (m3N)comb]

Unde:

- 𝑄𝑔𝑎 - este caldura sensibila (fizica) a gazelor arse in (kW; kJ/kg ,(m3N)comb);
- 𝑄𝑐𝑜 - caldura pierduta prin arderea chimic incompleta, în (kW; kJ/kg, (m3N)comb);
- 𝑄𝑟𝑐 - caldura pierduta in mediul inconjurator prin convectie si radiatie, prin peretii
cazanului si orificiile de vizitare, in (kW; kJ/kg, (m3N)comb);
- 𝑄𝑝 - caldura sensibila pierduta prin purja continua sau intermitenta, in (kW; kJ/kg,
(m3N)comb).
In cele ce urmeaza se prezinta defalcat componentele mai sus mentionate, in scopul explicarii
modului lor de calcul:

Cantitatile de caldura intrate

a.1) Caldura introdusa cu combustibilul utilizat 𝑄𝑐 :

𝑄𝑐 = 𝑄𝑐𝑓 + 𝑄𝑐𝑐ℎ [kW; kJ/kg, (m3N)comb]

Unde:

- 𝑄𝑐𝑓 - caldura fizica a combustibilului (kW; kJlkg, (m3N)comb);


- 𝑄𝑐𝑐ℎ - caldura chimica (kW; kJ/kg, (m3N) comb).

Notand cu B consumul de combustibil, cu 𝑄𝑖 puterea sa calorifica inferioara pe unitatea de


masa sau volum , iar cu ℎ𝑐 , entalpia unitatii de combustibil la temperatura de intrare a acestuia
in arzator, expresia lui 𝑄𝑐 devine:

𝑄𝑐 = 𝐵(𝑄𝑖 + ℎ𝑐 ) [kW; kJ/kg, (m3N) comb]

Pe de alta parte caldura sensibila (fizica) a combustibilului este:

𝑄𝑐𝑓 = 𝐵 ∙ ℎ𝑐 [kW; kJ/kg, (m3N) comb]

Iar cea chimica:

𝑄𝑐𝑐ℎ = 𝐵 ∙ 𝑄𝑖 [kW; kJ/kg, (m3N) comb]

Unde:

ℎ𝑐 = 𝑐𝑝𝑚 ∙ 𝑡𝑐 [kJ/kg, (m3N)]

iar 𝑐𝑝𝑚 este caldura specifica medie a combustibilului, in (kJ/kg, m3N·K)


a.2) Caldura sensibila a agentului termic la alimentare, 𝑄𝑎

𝑄𝑎 = (𝐷𝑎 + 𝑝)ℎ𝑎 [kW; kJ/kg, (m3N) comb]

unde:

- 𝐷𝑎 - debitul de agent termic, in [kg/s];


- 𝑝 - debitul de purja (in cazurile in care exista), in [kg/s];
- ℎ𝑎 - entalpia specifica a agentului termic, in [kJ/kg, m3N]
- ℎ𝑎 = 𝑐𝑝𝑎 ∙ 𝑡𝑎 [kJ/kg, m3N]

a.3) Cantitatea de căldura introdusa cu aerul de ardere intrat in cazan, 𝑄𝐿 :

𝑄𝐿 = 𝐿𝑡 ∙ ℎ𝐿 [kW; kJ/kg, (m3N) comb]


unde: 𝐿𝑡 reprezintă cantitatea totala de aer intrata în cazan, iar ℎ𝐿 entalpia sa specifica.

Întrucât, 𝐿𝑡 = 𝛼 ∙ 𝑉𝛼0 unde 𝛼 este coeficientul de exces de aer, iar 𝑉𝛼0 este volumul specific de aer
teoretic necesar arderii în m3N/kg comb sau m3N/m3N,comb și deoarece conturul de bilanț coincide
cu conturul fizic al cazanului, 𝛼 trebuie masurat la sfarsitul drumului de gaze de ardere (inainte
de intrarea in cos si la ieșirea din cazan) pentru a putea cuprinde si pătrunderile de aer fals.

Coeficientul 𝛼 se poate determina din triunghiul arderii (Ostwald sau Brilnte) folosind analiza
gazelor arse prelevate de la ieșirea din cazan, sau utilizând relațiile sale de definitie, iar debitul
de aer cu una din ecuatiile :

𝑉𝑎0 = 0,0089(𝐶 + 0,375𝑆) + 0,265𝐻 − 0,03330 [m3N/kg]

pentru combustibilii solizi sau lichizi, și:

𝑛
𝑉𝑎0 = 0,0476 [0,5𝐶𝑂 + 0,5𝐻2 + 1,5𝐻2 𝑆 + ∑ (𝑚 + ) 𝐶𝑚 𝐻𝑛 − 𝑂2 ] [m3N/ m3N]
4

pentru combustibilii gazosi.

Notațiile se refera la compoziția volumetrica a combustibilului gazos și la cea gravimetrica a celui


solid sau lichid.

Coeficientul de exces de aer se poate determina si analitic cu o relație generală, care tine cont
de procentele volumetrice ale componentelor gazelor de ardere :

21
𝛼=
𝑂2 − 0,5𝐶𝑂
21 − 79
100 − (𝑂2 + 𝑅𝑂2 + 𝐶𝑂)

in care O2, RO2 = CO2 + SO2, CO reprezintă elementele procentuale volumetrice din analiza
gazelor de ardere la finele focarului cazanului.

In cazul unor calcule exacte trebuie să se ia in considerare si umiditatea absoluta a aerului. Fie
𝜑(%) umiditatea relativa, iar 𝜒(𝑔⁄𝑘𝑔𝑎𝑢𝑠 ) sau d (kg/kgaus) continutul de umiditate a aerului, care
se calculeaza din relatia:
𝜑𝑝𝑠
𝜒 = 622 [𝑔⁄𝑘𝑔𝑎𝑢𝑠 ]
𝑝𝑏 −𝜑𝑝𝑠

unde 𝑝𝑠 este presiunea de saturatie a vaporilor de apa la temperatura aerului, in (mmHg), iar 𝑝𝑏
este presiunea barometrica, in aceleași unități.

Pentru un calcul rapid si direct se poate aproxima 𝜒 = 10 𝑔⁄𝑘𝑔𝑎𝑢𝑠

In acest caz debitul de aer umed necesar arderii devine:

𝑉𝑎0 𝑢𝑚 = (1 + 0,00161𝜒)𝑉𝑎0 ≈ 1,1061𝑉𝑎0 [m3N/kg] sau [m3N/m3N]

Entalpia aerului umed ℎ𝐿 , se deterrnina din tabelele de proprietati ale aerului umed.
Cantitatea de căldura utila, 𝑄𝑢

Se calculează cu formula generala:

𝑄𝑢 = 𝐷𝑎 ∙ ℎ𝑎𝑏 [kW; kJ/kg, (m3N) comb]

unde ℎ𝑎𝑏 este entalpia fluidului termic la iesirea din cazan (abur, apa fierbinte etc).

Cantitatea de căldura pierduta în mediul ambiant, 𝑄𝑝

c.1) Caldura sensibila pierduta prin gazele de ardere care parasesc cazanul la temperatura tga.

Aceasta caldura se poate calcula în mai multe moduri:

𝐶+0,375𝑆 𝑖 9𝐻 𝑖 +𝑊 𝑖 +100𝑦𝑖𝑛𝑗
𝑄𝑔𝑎 = 3,72 ∙ 10−4 [0,536(𝑅𝑂 + 0,46 ] ∙ 𝑡𝑔𝑎 ∙ 𝐵 + 0,697 ∙ 𝐵 ∙ 𝑦𝑖𝑛𝑗 [kW]
2 +𝐶𝑂) 100

valabila si pentru combustibilii gazoși daca se transforma compoziția volumetrica a acestora în


analiza elementara gravimetrica.

Aceasta pierdere se mai poate calcula si cu ajutorul ecuatiilor arderii incomplete, astfel:
𝛼 𝛼𝑒𝑣,𝑡0 100−𝑞4
𝑄𝑔𝑎 = 𝑉𝑔𝑎 ∙ ℎ𝑔𝑎 = (𝐻𝑔𝑎𝑒𝑣,𝑡𝑒𝑣 − 𝐻𝑔𝑎 ) 100
. [kW, kJ/kg, (m3N)comb]

unde: 𝑉𝑔𝑎 este volumul de gaze de ardere( m3N/s); ℎ𝑔𝑎 - entalpia acestora (kJ/m3N); 𝑞4 – pierderile
procentuale prin nearsele mecanic; 𝐻𝑔𝑎 - entalpia totala a gazelor de ardere calculata pentru
excesul de aer măsurat la evacuarea din cazan, la temperatura de evacuare (indice superior 𝑡𝑒𝑣 )
si respectiv la temperatura de referință (indice 𝑡0 ).

In general debitul volumic de gaze de ardere real se calculează cu relația:

𝑢𝑠𝑐
𝑉𝑔𝑎 = 𝑉𝑔𝑎 + 𝑉𝐻2𝑂 [m3N/s]

care se particularizează pentru combustibilii solizi/lichizi și respectiv gazoși :

Pentru combustibili solizi/lichizi:

1 𝑁𝑖 1,886
𝑉
𝐵 𝑔𝑎
= 0,79[0,0889(𝐶 𝑖 + 0,375𝑆 𝑖 ) + 0,265𝐻𝑖 − 0,0333𝑂𝑖 ] + 100 0,8 + 100
∙ (𝐶 𝑖 + 0,375𝑆 𝑖 ) +
(𝛼 − 1)𝑉𝑎0 + 𝑉𝐻2 𝑂 [m3N/kg]

sau:

𝑁𝑖 1,866
𝑉𝑔𝑎 = [0,79 ∙ 𝑉𝑎0 + ∙ 0,8 + ∙ (𝐶 𝑖 + 0,375𝑆 𝑖 ) + (𝛼 − 1) ∙ 𝑉𝑎0 + 𝑉𝐻2 𝑂 ] ∙ 𝐵 [m3N/s]
100 100

deci:

𝑉𝑔𝑎 = [(𝛼 − 0,21)𝑉𝑎0 + 0,008𝑁 𝑖 + 0,01866(𝐶 𝑖 + 0,375𝑆 𝑖 ) + 𝑉𝐻2 𝑂 ] ∙ 𝐵 [m3N/s]


unde:

𝑉𝐻2 𝑂 = 0,111𝐻𝑖 + 0,0124𝑊 𝑖 + 0,00161𝜒𝑉𝑎0 + 1,24𝑦𝑖𝑛𝑗 + 0,00161 ∙ 𝜒 ∙ (𝛼 − 1) ∙ 𝑉𝑎0


[m3N/kg]

sau:

𝑉𝐻2 𝑂 = 0,111𝐻𝑖 + 0,0124𝑊 𝑖 + 0,00161𝜒𝛼𝑉𝑎0 + 1,24𝑦𝑖𝑛𝑗 [m3N/kg]

Pentru combustibilii gazosi


𝑢𝑠𝑐
𝑉𝑔𝑎 = 𝑉𝑔𝑎 + 𝑉𝐻2 𝑂 [m3N/s]

unde:

𝑢𝑠𝑐
𝑉𝑔𝑎 = [0,79 ∙ 𝑉𝑎0 + 0,01 ∙ (𝑁2 + 𝐶𝑂2 + 𝐶𝑂 + 𝐻2 𝑆 + ∑ 𝑚𝐶𝑚 𝐻𝑛 )] ∙ 𝐵 + (𝛼 − 1) ∙ 𝑉𝑎0 ∙ 𝐵

iar:
𝑛
𝑉𝐻2 𝑂 = [0,01 (𝐻2 + 𝐻2 𝑆 + ∑ 𝐶𝑚 𝐻𝑛 + 0,124𝑑) + 0,00161𝜒𝛼𝑉𝑎0 + 0,00161𝜒(𝛼 − 1)𝑉𝑎0 ] 𝐵
2
𝑛
= 𝐵 [0,01 (𝐻2 + 𝐻2 𝑆 + ∑ 𝐶𝑚 𝐻𝑛 + 0,124𝑑) + 0,00161𝜒𝛼𝑉𝑎0 ]
2

deci în final:

𝑛
𝑉𝑔𝑎 = 𝐵 [(𝛼 − 0,21)𝑉𝑎0 + 0,01 (𝐻2 + 2𝐻2 𝑆 + 𝐶𝑂2 + 𝐶𝑂 + ∑ (𝑚 + 2 ) ∙ 𝐶𝑚 𝐻𝑛 + 0,124𝑑) +
(0,00161𝜒𝛼 + 𝛼 − 1)𝑉𝑎0 ] [m3N/s]

Entalpia gazelor de ardere ℎ𝑔𝑎 se calculeaza in functie de participatiile volumetrice ale


componentelor si entalpiile specifice ale acestora, astfel:
1
ℎ𝑔𝑎 = 100 (𝑅𝑂2 ∙ ℎ𝑅𝑂2 + 𝐶𝑂2 ∙ ℎ𝐶𝑂2 + ⋯ ) [kJ/ m3N]

unde entalpia componentelor ℎ𝑅𝑂2 ℎ𝐶𝑂2 etc, (din analiza gazelor de ardere), se deterrnina in
functie de temperatura gazelor de ardere, din tabelele de proprietati termodinamice

Tabel. Entalpia unui m3N pentru diverse gaze in kJ/m3N

t(°C) O2 N2 Aer H2 CO CO2 H2O CH4

0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

100 131,73 130,06 130,44 129,31 130,27 171,75 150,61 165,56


200 276,23 261,08 262,42 259,57 261,63 359,74 304,62 353,55

300 407,38 393,74 396,58 390,18 395,41 561,76 462,55 567,62

400 551,71 528,69 533,72 521,16 532,10 775,67 626,23 807,90

500 699,48 666,83 673,53 652,60 672,27 999,20 793,67 1359,6

c.2) Pierderea de caldura prin arderea chimica incompleta, 𝑄𝑐ℎ = 𝑄𝐶𝑂

Aceasta pierdere se deterrnina prin doua metode:

a - direct prin relatia de definitie, cunoscandu-se puterea calorifica a oxidului de carbon

𝐶𝑖
𝑄𝐶𝑂 = 126,23 ∙ 𝐶𝑂 0,536(𝐶𝑂 ∙𝐵 [kW, kJ/kg, (m3N)comb]
2 +𝐶𝑂)

valabila și pentru combustibilii gazosi in urma transferarii compozitiei lor volumetrice in analiza
elementara gravimetrica. Participatiile procentuale de CO și CO2 sunt determinate din analiza
gazelor de ardere.

b - indirect, calculand factorii expresiei:


𝑔𝑎
𝑄𝐶𝑂 = 𝑉𝐶𝑂 ∙ 𝑄𝑖𝐶𝑂 [kW, kJ/kg, (m3N)comb]
𝑔𝑎
unde: 𝑉𝐶𝑂 este volumul de CO din gazele de ardere, deci:

𝑔𝑎 𝐶𝑂
𝑉𝐶𝑂 = ∙ 𝑉𝑔𝑎 [m3N/m3N ga]
100

iar 𝑄𝑖𝐶𝑂 este puterea calorifica a CO (3018 ≈ 3020 kcal/Nm3 = 12624 kJ/m3N),

deci:
𝐶𝑂
𝑄𝐶𝑂 = 12624 ∙ 𝑉𝑔𝑎 ∙ 100 [kW, kJ/kg, (m3N)comb]

sau:

𝑄𝐶𝑂 = 126,24 ∙ 𝑉𝑔𝑎 ∙ 𝐶𝑂 [kW, kJ/kg, (m3N)comb]

c.3) Pierderea de caldura în mediul ambiant 𝑄𝑟𝑐 (sau 𝑄𝑒𝑥 ) se determina fie grafic din analize
statistice functie de tipul si sarcina cazanului, fie în mod direct prin calcule de transfer de caldura.

In primul caz, din nomograme statistice (figurile 1 si 2) rezulta pierderea procentuala raportata
(qrc) :
𝑄𝑟𝑐
𝑞𝑟𝑐 = 𝑄𝑇
∙ 100 [%]
1
𝑄𝑟𝑐 = 𝑞𝑟𝑐 ∙ 𝑄𝑇 100 [kW, kJ/kg, (m3N)comb]

Figura 1: Diagrama statistica pentru pierderile procentuale de căldură In mediul ambient (recomandări germane pentru cazane
de debite mici)
Figura 2: Diagrama statistica pentru pierderile procentuale de caldura In mediul ambient (recomandari din literatura rusa
pentru cazane)

In al doilea caz, 𝑄𝑟𝑐 se deterrnina prin insumarea pierderilor de caldura proprii fiecarui element
din suprafata exterioara a cazanului care schimba caldura cu mediul inconjurator și de aceea
metoda este mai laborioasa si mai dificil de aplicat. Astfel relatia de calcul este :

𝑄𝑟𝑐 = ∑ 𝛼𝑖 ∙ 𝑆𝑖 ∙ (𝑡𝑖 − 𝑡𝑜 ) [kW, kJ/kg, (m3N)comb]

unde:
- 𝑆𝑖 - este suprafata elementului de constructie "i", în m2;
- 𝛼𝑖 - coeficientul de transfer de caldura prin radiatie si convectie de la elementul de
constructie "i" la mediul înconjurător, in kW/m2 grd;
- 𝑡𝑖 - temperatura elementului de constructie "i",'in °C;
- 𝑡0 - temperatura mediului ambiant, in °C.

Coeficientul de transfer de caldura adoptat de normele metodologice in vigoare se calculeaza


cu relatia:

𝑐 𝑡𝑖 +273,15 4 𝑡0 +273,15 4
𝛼𝑖 = 1,16 ∙ 10−3 {𝑚 4√𝑡𝑖 − 𝑡0 + 𝑡 −𝑡 [( 100
) −( 100
) ]}. [kW/m2K]
𝑖 0

in care, in afara marimilor definite anterior s-au mai notat:

- m - coeficient ce depinde de orientarea suprafeței (pentru perete vertical m = 2,55;


pentru perete orizontal cu suprafața exterioara dirijata in sus m = 3,25 si pentru perete
orizontal cu suprafața exterioara dirijata in jos m = 1,625);
- c - coeficient de radiatie al suprafetei (pentru tabla neagra, c = 4,0).

Randamentul termic brut al cazanului se deterrnina prin metoda directa din relatia:
𝑄 −𝑄
𝜂𝑡𝑏 = 𝑄𝑢 −𝑄𝑎 ∙ 100 [%]
𝑇 𝑎
sau:
𝑄𝑢 −𝑄𝑎
𝜂𝑡𝑏 = 𝑄 ∙ 100 [%]
𝐶 +𝑄𝑖𝑛𝑗 +𝑄𝐿

Inchiderea bilantului termic se face pe baza ecuatiei generale:

𝑄𝑇 = 𝑄𝑢 + 𝑄𝑃 [kW, kJ/kg, (m3N)comb]

cu o eroare dependenta si de eroarea aparatelor de măsură utilizate .

TABELUL DE BILANT SI DIAGRAMA SANKEY

Elementele bilantului termic real

Intrări Ieșiri

GJ % GJ %

𝐸𝑇𝐼𝑁𝐶
𝑖 𝐸𝑇𝐴𝐶𝐶
𝐸𝑇𝐶𝑂𝑀𝐵 100

𝑄𝑃

TOTAL 100 TOTAL 100

𝑖
𝐸𝑇𝐶𝑂𝑀𝐵 =

CONTUR DE
BILANT 𝑄𝑃 =

𝐸𝑇𝐴𝐶𝐶 = 𝐸𝑇𝐼𝑁𝐶 =
Rezolvare
Calcule:

Consumul de combustibil ( B ):

B=Dcomb *ρcomb =Dcomb *ρcomb =0.000041 m3 ⁄s * 924.6 kg/m3 = 0.038525 kg⁄m3

Entalpia specifiaca a combustibilului (hc ) :

hc =cpm * t c =1800 J⁄kgK * 293.15K=527670 J/kg

Caldura introdusa cu combustibilul utilizat ( Q c ):

Q c =B*(hc +Q i )=0.038525 kg⁄m3 *(527670 J/kg + 41658659.9 J/kg)=180818.47 W

Debitul de agent termic ( Da ):


Pc 1963000 W
Da = = =15.543 Kg/s
hae -hai 461,841KJ/kg - 335,547 KJ/kg

Caldura sensibila a agentului de alimentare ( Q a ):

Q a =Da *hai =15.543 Kg/s*335547 J/kg=5215439 W

Volumul specific de aer teroretic necesar arderii ( 𝑽𝒂 ):

𝑉𝑎 = 0.0089(C + 0.375 ∗ S) + 0.265 ∗ H − 0.03330


= 0.0089(86 + 0.375 ∗ 0.46) + 0.265 ∗ 11.5 − 0.03330
= 3.78m3 𝑁/𝑘𝑔
Coeficientul de exces de aer (α) :
21 21
α= O2 -0.5co = 9.1-0.5*0.0001*13 =1.7Kg/m3 N
21-79( ) 21-79( )
100-(O2 +R02 +C0) 100-(9.1+39+0.0001*13)

Volumul specific de aer umed necesar arderii (Va um ):

Va um =1.1061*Va =1.1061*3.78m3 N/kg=4.18m3 N/kg

Cantitatea totala de aer din cazan (𝐿𝑡 ):

𝐿𝑡 = α*Va um =1.7 Kgm3 N*4.18 m3 N/kg=7.106

Cantitatea de caldura introdusa cu gazele de aerul de ardere (Q L ) ∶

Q L =hL *Lt = 293556*7.106=2104090.7 W

ℎ𝐿 = 𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑎 𝑎𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 20°C si 1 atm


http://www.peacesoftware.de/einigewerte/luft_e.html

Cantitatea de caldura utila (Q u ) :

Q u =Da *hae =15.54309 Kg/s*461841 J/kg=7178439 W

Volumul de apa pe kg de combustibil lichid:

VH2O =0.111H+0.0125W+0.00161*X*α*Va =

=0.111*0.01*11.5+0.0125*0.01*0.05+0.00161*0.001*1.7*3.78=0.0128 𝑚3
Volumul de gaze de ardere ( Vga ) :

Vga =[(α-0,21)Va0 +0,008N i +0,01866(Ci +0,375S i )+VH2O ]∙B

Vga =[(1.7-0,21)*3.78+0,008*0,01*1,49+0,01866(86*0.01+0,375*0,01*0,46)+0,01]∙

0.038525=0.22

Entalpia specifica gazelor de ardere( hga ):


1
hga =
100
(CO2 ∙hCO2 +CO ∙hCO +O2 *ho2 )=
1
= (8.7∙292.06+0.0013∙214.3+9.1*224.2)=45.8 J/kgK
100

Caldura specifica pierduta prin gazele de ardere (𝑄𝑔𝑎 ):

𝑄𝑔𝑎 = 𝑉𝑔𝑎 ∙ ℎ𝑔𝑎 = 0.22 ∙ 45.8 = 10.07 𝑊

Pierderile de caldura prin arderea incompleta( Q CO ):

Q CO =12624000∙Vga ∙CO=126,24∙0.22∙13*0.0001*0.01=36.1269 W

Tabelul de bilant:

Intrări Ieșiri
GJ % GJ %
ETinc 18.09
ET C
27.00115167 100 ETacc 7.753
OMB ETQP 0.27
TOTAL 100 TOTAL 26.11 100
Pierderea de caldura in mediul ambiant (Q rc ):
1 1
Q rc =qrc ∙Q T =1∙5374822 =75003.19 W
100 100
Pierderea procentuala raportata: qrc =1%

Cantitatea totala de caldura intrata in cazan (Q T ):

Q T =Q c +Q a +Q L =180818W+ 5215439.8+2104090=7500319.9 W

Suma efectului util si a pierderilor:

Q T =Q u +Q P =7178439 +75049.41 W=7253489.3 W

Caldura totala pierduta sub diferite forme in mediul ambiant (Q P ):

Q P =Q ga +Q co +Q rc =10.07 W + 36.1269 W + 75003.19 W=75049.41 W

Eroare de masura:
100 100 7253489.3 W − 75049.4 W
∗ (𝑄𝑡 − 𝑄𝑢 − 𝑄𝑝 ) = ∗( ) = 3.29%
𝑄𝑡 7253489.3 W −7178439 𝑊

Randamentul termic brut al cazanului (𝜼𝒕𝒃 ):


𝑄𝑢 −𝑄𝑎 7178439 W−5215439.8 W
𝜂𝑡𝑏 = ∙ 100 = ∙ 100 =85.91%
𝑄𝑇 −𝑄𝑎 7500319.9 W−5215439.8 W