Sunteți pe pagina 1din 5

D E C L A R A Ț I A

foștilor membri ai corpului judecătoresc din Republica Moldova

În legătură cu recentele evoluții din Republica Moldova, generate de


adoptarea Hotărârilor Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie, și instaurarea unei
puteri duale, subsemnații magistrați, foști membri ai corpului judecătoresc din R.
Moldova

Fiind conștienți de gravitatea situației ce s-a instaurat în țară care prezintă


un pericol real pentru securitatea, stabilitatea, independența instituțiilor și
separarea puterilor în stat,

Reiterând aspirația pentru consolidarea democrației și statului de drept, în


calitate de ideal al justiției,

Detașându-ne de orice imixtiune în deciziile și luptele politice își exprimă


preocuparea privind evenimentele aflate în desfăşurare în R. Moldova.

În opinia noastră, Curtea Constituțională este garantul respectării statului de


drept consfințit în Constituție, contribuind la buna funcționare a autorităților
publice, separarea puterilor în stat, echilibrul și controlul dintre acestea, la
aplanarea disputelor politice și nu la acutizarea lor.

La data de 7 iunie 2019 Curtea Constituțională a publicat Decizia de


inadmisibilitate a sesizării depuse de dl. Igor Dodon, Președintele R. Moldova
privind interpretarea prevederilor constituționale cu privire la data de la care
intervine începutul curgerii termenului de trei luni de inactivitate a Parlamentului
în calitatea sa de autoritate legislativă, la expirarea căruia dizolvarea Legislativului
este admisă de Constituție.

Esența interpretării menționate se rezumă la interpretarea termenului calendaristic


de 3 luni cu care se operează în textul Constituției, în frauda legii. Astfel, Curtea a
indicat în paranteză interpretarea termenului de 3 luni ca fiind 90 de zile.

O astfel de interpretare reprezintă în esență o modificare a normei constituționale,


într-o procedură neadmisă de lege. Or, Curtea Constituțională, nu este autoritatea
competentă de a interveni în textul normei constituționale în scopul modificării
acesteia, în speță prin indicarea altor termeni în care Parlamentul poate fi dizolvat,
decât cel indicat cu o suficientă claritate de către legislatorul constituant, motiv din
care termenul de 3 luni la expirarea căruia Constituția admite posibilitatea
dizolvării Parlamentului, nu poate fi restrâns la 90 de zile, în frauda
1
funcționalității, organului suprem reprezentativ în stat - temelia democrației într-un
stat de drept.

În acest sens, Voința poporului, consfințită în Constituție, nu poate fi modificată


de nicio altă autoritate cu atât mai mult în scopul dizolvării forțate a Parlamentului,
reprezentând de fapt un exercițiu de îndepărtare forțată a poporului de la
exercitarea puterii în stat.

Mai mult decât atât, potrivit principiilor de organizare constituțională a puterii în


stat, statuate la art.1și 2 din Constituție, valori supreme a unei justiții independente
aflată la straja democrației, norma constituțională de principiu nu poate fi
interpretată în detrimentul suveranității naționale, motiv din care orice înlăturare
forțată a Parlamentului de la exercitarea puterii în stat, inclusiv prin modificarea
arbitrară a textului Constituției, reprezintă un atentat inadmisibil la suveranitatea
națională - valoare constituțională, care prin Legea Supremă a fost încredințată
Curții Constituționale a fi apărată.

Potrivit art. 7 din Constituție – ”Constituția Republicii Moldova este Legea


Supremă, legea care stă la baza sistemului legislativ național. Nicio lege şi nici un
alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Interpretarea unui termen calendaristic indicat în textul Constituției ca fiind de 3


luni, reducerea acestuia în temeiul unui exercițiu de interpretare restrictivă la 90 de
zile, în situația în care Constituția nu lasă loc de interpretare, contravine
prevederilor Constituției, iar Decizia de inadmisibilitate a sesizării nr. 102b/2019
privind interpretarea articolului 85 alin. (1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2)
și (3), 69 alin. (2) și 103 din Constituție publicată în seara zilei de 7 iunie, nu are
putere juridică și nu produce efecte juridice, în sensul modificării normei
constituționale.

Necesită a fi menționat faptul că potrivit art. 140 din Constituție, legile și alte acte
normative sau unele părți ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărârii
corespunzătoare a Curții Constituționale, care devine la data adoptării definitivă și
nu poate fi atacată.

În cazul normelor din Constituție, Curtea Constituțională, nu are competența legală


de anulare sau modificare, iar deciziile de interpretare restrictivă a Constituției nu
pot produce efectele unei hotărâri și în acest sens nu pot fi opozabile prin efectul
legal atribuit la art. 140 din Constituție.

Conform art. 62, lit. b) a Codului jurisdicţiei constituţionale, Curtea interpretează


Constituția prin hotarâre. Prin decizii de inadmisibilitate Curtea Constitutională nu
2
poate interpreta normele constituționale și în acest sens decizia Curții
Constituționale nu poate fi asimilată ca efect și opozabilitate unei hotărâri așa cum
sunt definite de Constituție la art. 140.

În conformitate cu legislația în vigoare - Curtea interpretează normele prin


adoptarea hotărârilor de interpretare și nicidecum prin decizii de inadmisibilitate,
adică acte juridice prin care Curtea refuză interpretarea unei norme constituționale,
solicitată de autorul sesizării.

Odată ce judecatorii au indicat în decizia de inadmisibilitate că: ”Astfel, data


validării alegerilor reprezintă data expirării mandatului Guvernului, circumstanță
care determină necesitatea formării unui nou Guvern, prin urmare, din textul
articolului 103 alin. (1) din Constituție rezultă că termenul de trei luni (90 de zile)
în care Parlamentul nou ales trebuie să formeze Guvernul curge de la data validării
alegerilor. Curtea observă, în acest caz, aplicabilitatea regulii in claris non fit
interpretatio” (textele clare nu au nevoie de o interpretare).

Constatăm că, Curtea de fapt a modificat textul normei constituționale prin


intermediul unui exercițiu de interpretare într-o procedură de inadmisibilitate a
sesizării a unui termen prevăzut de Constituție printr-un act procedural - decizie de
inadmisibilitate, act prin care Legea indică în mod expres că interpretarea
Constituției nu poate fi realizată, fapte ce contravine prevederilor art. 62, lit. b) a
Codului jurisdicţiei constituţionale.

Codul jurisdicției constituționale, indică Curții Constituționale, că nu este loc


pentru adoptarea de decizii, în situațiile în care legea indică în mod expres că
problema se soluționează prin hotărâre, art. 64 în coraborare cu art. 62 lit. "b" din
Codul jurisidicției constituționale, motiv din care atât Curtea Constituțională cât și
alte autorități, nu pot pretinde decizia de inadmisibilitate a sesizării nr. 102b/2019,
valoare constituțională atribuită la art. 140 din Constituție în materie de
interpretare a Constituției. Or, o decizie a Curții Constituționale de principiu nu
poate avea valoarea de hotărâre privind interpretarea Constituției și în acest sens nu
este opozabilă ca efecte constituționale în sensul art. 140 din Constituție.

De asemenea, atenționăm că, Curtea Constituțională, prin intermediul acelui


exercițiu arbitrar de interpretare a Constituției realizat într-o procedură greșită și în
temeiul unui act jurisdicțional inadmisibil pentru interpretarea Constituției -
decizie, lipsită de valoarea constituțională atribuită la art. 140 din Constituție, a
modificat dreptul constituțional al Președintelui țării de a dizolva Parlamentul în
obligație, modificând de fapt statutul funcției de Președinte al R. Moldova, ulterior
investirii în funcție, fără să analizeze dacă au fost întrunite și alte condiții impuse

3
de art. 85 ”Dizolvarea Parlamentului” din Constituție, al. 1, în care Constituția
admite dizolvarea Parlamentului, și anume "imposibilitatea formării Guvernului
sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele
Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve
Parlamentul.”

Convertirea de către Curtea Constituțională a discreției Președintelui de dizolvare a


Parlamentului „poate” în imperativa „obligație”, neexecutarea căreia se
sancționează cu suspendarea exercitării funcției de Președinte, reprezintă o
modificare esențială a statutului funcției de șef de stat, incompatibilă principiilor
generale de drept aplicabile în materie de răspundere juridică.

Prevalându-ne de raționamentele expuse, în calitate de magistrați


manifestăm dezacordul total și față de procedura arbitrară care a stat la baza
ultimelor decizii și hotărâri succesive adoptate în grabă de Curtea Constituțională,
cu mari abateri de la prevederile Constituției și a jurisdicției constituționale, având
drept finalitate înlăturărea Parlamentului de la exercitarea puterii, instaurând în
consecință instabilitatea politică în țară cu atribuirea exercitării puterii de stat altor
persoane decât celor cărora le-a fost încredințată de cetățeni în cadrul unui scrutin
democratic.

Haosul politic este susceptibil de a afecta securitatea națională și imaginea


statului, în calitatea sa de stat democratic guvernat de drept, fapte care îndreptățesc
bănuiala rezonabilă că judecătorii constituționali nu au acționat de o manieră
independentă și imparțială în procesul de luare a deciziilor.

Conștiința juridică și experiența judiciară ne dictează de a recunoaște că


Parlamentul și Guvernul R. Moldova au fost constituite în strictă conformitate cu
legislația în vigoare și că voința cetățenilor R. Moldova exprimată în scrutinul
parlamentar din 24 februarie 2019 trebuie să prevaleze în raport cu ambițiile
politice. Justiția este obligată de a apăra suveranitatea națională a poporului
Republicii Moldova și nu de a-l înlătura de la conducerea țării!

În concluzie, facem apel către:

Judecătorii constituționali, să-și revizuiască de urgență hotărârile adoptate


în 7, 8 și 9 iunie 2019, pentru a restitui suveranitatea națională a poporului
Republicii Moldova, respectând voința acestuia precum au decis cetățenii să
încredințeze exercitarea puterii de stat în cadrul scrutinului democratic din 24
februarie 2019.

4
Magistrații corpului judecătoresc, procurorii și funcționarii să dea
dovadă de maximă prudență, independență, profesionalism, corectitudine în decizii
în strictă conformitate cu normele de drept și respect față de voința suverană a
poporului după cum a fost exprimată în cadrul alegerilor parlamentare, recunoscute
de Curtea Constituțională ca având loc conform Coinstituției.

Cetățenii R. Moldova să manifeste calmitate, responsabilitate și abținere


de la acțiuni de ură și violență.

Astfel, împreună să contribuim la apărarea democrației, consolidarea


imaginii R. Moldova drept națiune civilizată cu dorința sinceră de modernizare în
domeniile economiei, social şi statului de drept pentru a se alătura Uniunii
Europene.

Semnatari:

Alexandru Șpac - fost judecător al Curții de Apel Chișinău

Domnica Manole - fost judecător al Curții de Apel Chișinău

Dumitru Pulbere - fost judecător al Curții Constituționale

Dumitru Visterniceanu - fost judecător al Curții Supreme de Justiție

Elena Gligor - fost judecător al Curții de Apel Chișinău

Nicolae Osmochescu - fost judecător al Curții Constituționale

Tatiana Chiriac - fost judecător în Judecătoria Călărași

Tatiana Duca - fost judecător al Curții de Apel Balți

Tatiana Raducanu - fost judecător al Curții Supreme de Justiție

Victor Pușcaș - fost judecător al Curții Constituționale

Lista semnatarilor rămâne deschisă.