In cadrul lucrarii mele de licenta am studiat CAUZELE ŞI CONSECINŢELE

INFLAŢIEI ASUPRA POLITICII FINANCIARE A STATULUI

Percepută de-a lungul timpului ca o “dezordine a dezordinilor”, inflaţia s-a
constituit ca un fenomen economic care a însoţit cea mai mare parte a istoriei omenirii.
Fenomenul inflationist s-a manifestat in viata oamenilor inca de la inceputuri sub
diverse forme care au afectat intr-o mare masura mersul vietii economice, sociale si
politice.
Inceputul inflatiei ca fenomen economic este in stransa legatura cu aparitia
diviziunii muncii, cu intensificarea relatiilor de schimb si cu aparitia banilor in economie.
De-a lungul vremii s-au emis mai multe teorii si tipologii ale inflatiei fiind in
atentia clasicilor si chiar daca fenomenul nu a fost absolut explicat, el a fost serios
dezbatut.
In istoria moderna a economiei Romaniei au existat 3 mari perioade inflationiste:
- cea de la inceputul sec XX determinata de cheltuielile cu razboiul si
preschimbarea monedelor straine din provinciile care s-au unit in anul
1918 cu tara
- in timpul celui de-al doilea razboi mondial pana la incheierea
armistitiului din 1944 inflatia preturilor de consum a crescut de 4-6 ori
- intre 1952-1990 se intreprinde o noua si ultima reforma in Romania,
manifestandu-se printr-o economie de tip socialist ce urmarea scoaterea
de pe piata a surplusului de moneda si intarirea monedei nationale.
Perioada 2005-2007 a fost una foarte alerta pentru tara nostra deoarece a trebuit sa
inrgistreze foarte multe progrese in vederea aderarii la Uniunea Europeana.
Daca inflatia exprima, de regula, un raport invers intre cresterea foarte puternica a
preturilor si dinamica cresterii economice, deflatia dimpotriva, exprima o relatie directa
intre dinamica preturilor si cea a productiei ambele variabile scazand.
Deflaţia constă în procesul monetaro-material caracterizat prin scăderea durabilă
pe termen lung a nivelului preţurilor, scădere rezultată dintr-un ansamblu de măsuri care
vizează restrângerea cererii nominale pentru a reduce tensiunile asupra dinamicii
crescătoare a preţurilor.
Inflaţia a fost un element definitoriu al crizei economice româneşti, chiar înainte
de 1989.Pentru reechilibrarea pieţei era necesar ca preţurile să crească, urmărindu-se
stimularea producţiei. Cu toate acestea, preţurile bunurilor şi serviciilor nu au fost
ajustate faţă de creşterea cererii agregat, astfel încât, penuriile au devenit regulă, iar
pieţele în care oferta şi cererea erau echilibrate, erau excepţie.
Impactul inflaţiei asupra sistemului fiscal este tot mai semnificativ.
În condiţiile unui sistem fiscal în care oamenii plătesc impozite tot mai mari pe
măsură ce veniturile nominale cresc, inflaţia determină automat creşterea cotei medii de
impozit.
Astfel ea permite statului să majoreze impozitele fără să adopte legi.
O asemenea „impozitare fără legislaţie” a dus în multe ţări la indexarea legislaţiei
fiscale în vederea prevenirii creşterii impozitelor ca urmare a inflaţiei.
Numai indexarea categoriilor de impozite nu va purifica sistemul fiscal de efectele
inflaţiei deoarece aceasta afectează modul de măsurare a venitului.
 De exemplu dacă în 2000 aţi primit o dobândă de 6% pentru fondurile
dumneavoastră, jumătate din acestea au compensat pur şi simplu scăderea puterii de
cumpărare a fondurilor proprii cu 3% cât reprezintă rata inflaţiei. Cu toate acestea, cadrul
fiscal nu face încă deosebire între venitul real şi dobânda care compensează numai
pierderea cauzată de inflaţie.
Conform teoriei clasice a inflaţiei, putem prevenii creşterea acesteia numai prin
menţinerea ratei şomajului asupra nivelului natural.
Mai mult pentru a asigura stabilitatea preţurilor, firmele trebuie să plătească un
preţ ridicat, constând în producţie nerealizată şi locuri de muncă pierdute.
Unii economişti consideră această concluzie prea pesimistă şi încearcă să
găsească modalităţi mai puţin costisitoare de frânare a inflaţiei.
Găsirea unor modalităţi de rezolvare a dureroasei dileme constând în necesitatea
creşterii nivelului şomajului pentru a putea frâna inflaţia, continuă să fie una din cele mai
prezente preocupări ale specialiştilor în macroeconomie din zilele noastre.