Sunteți pe pagina 1din 47

GHID DE BUNE PRACTICI INCLUZȂND ȘI O

ANALIZĂ SWOT A INDUSTRIEI DE MODĂ

CREAT CA URMARE A PROIECTULUI n° 2017-1-TR01-KA202-


046243,
"Discover the New Fashion World”
COFINANȚAT DE ERASMUS+ PROIECTE AL UNIUNII
EUROPENE

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 1
Acest studio a fost pregătit în urma proiectului n° 2017-1-TR01-KA202-046243, "Discover the
New Fashion World” cofinanțat de Erasmus + Program al Uniunii Europene
Informațiile valoroase au fost furnizate de partenerii proiectului:
Izmit District Directorate of National Education (TR), Spoleczna Akademia Nauk (PL), Pymev
(ES), Egestionpyme Internet S.L.(ES), BEST Institut für berufsbezogene Weiterbildung und
Personaltraining GmbH (AT), Istituto Dei Sordi Di Torino (IT), Initiative De Antreprenoriat Si
Dezvoltare(RO)

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 2
CUPRINS
1. Introducere ………………………………………………………………………. 1
1.1. Despre proiect ………………………………………………………………..1
1.2. Despre parteneri proiectului ………………………………………………...1
1.3. Cadrul general al subiectelor şi perspectivele temelor …………………….3
2. Tehnologie purtabilă și moda - BEST Institut für berufsbezogene Weiterbildung und
Personaltraining GmbH-Austria .........................................................................10
2.1. Trei modele de bune practici ………………………………………………..10
2.1.1. Inovație prin folosirea de noi fibre ………………………………….10
2.1.2. Moda din materiale reciclabile ………………………………………11
2.1.3. Moda imprimată 3D ………………………………………………….12
2.2. Analiza SWOT a inovației prin folosire de noi fibre ………………………12
3. Crearea unei mărci internționale în domeniul modei – Egeistonpyme Internet S.L.-Spania
……………………………………………………………………………..13
3.1. Trei modele de bune practici ……………………………………………….13
3.1.1. Agatha Ruiz de la Prada …………………………………………….13
3.1.2. Adolfo Dominguez ……………………………………………………14
3.1.3. Brownie …………………………………………………………….....14
3.2.Analiza SWOT a Mărci Agatha Ruiz de la Prada …………………………16
4. Colaborarea dintre stagiatură, educație și sectoare în lumea modei – PYMEV – Spania
……………………………………………………………………………18
4.1. Modele de bune practici ……………………………………………………18
4.1.1. Bershka ………………………………………………………………18
4.1.2. Pronovias ……………………………………………………………..18
4.1.3. Școala de Design și Modă Goymar ………………………………….19
4.2. Analiza SWOT a Școlii de Design și Modă Goymar ………………………21
5. Educație în lumea modei - Istituto Dei Sordi Di Torino – Italia ………………22
5.1. Trei modele de bune practici ………………………………………………..22
5.1.1. Institutul Marangoni …………………………………………………22
5.1.2. Polimoda ………………………………………………………………..22
5.1.3. Colegiul de Modă din Londra …………………………………………22
5.2. Alte posibilităti de a intra în lumea modei …………………………………..22
5.3. Abilități ce trebuie dezvoltate în timpul educației ..........................................23
5.4. Îmbunătățirea nevoilor din educația modei …………………………………24
6. Comunicarea în Modă și Media – Spoleczna Akedemia Nauk-Poland …………24
6.1. Trei modele de bune practici …………………………………………………24
6.1.1. Pan Tu Nie Stał …………………………………………………………24
6.1.2. Zuza Kołodziejczyk …………………………………………………….27
6.1.3. Eroi Locali (Local Heroes) …………………………………………….28
6.2. Analiza SWOT a Eroi Locali (Local Heroes) ………………………………..31

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 3
7. Comerțul online și Antreprenoriatul în ramura modei - Inițiative de Antreprenoriat şi
Dezvoltare – România …………………………………………………………….33
7.1. Trei modele de bune practici …………………………………………………..33
7.1.1. Monica Salcudean ……………………………………………………….33
7.1.2. Ana Popova ………………………………………………………………33
7.1.3. Tina Olari …………………………………………………………………34
7.2. Analiza SWOT a Ana Popova …………………………………………………..35
8. Proiecte între designeri – İzmit İlçe Milli Eğitim Müdürlüğü – Turcia ………….37
8.1. Trei modele de bune practici ……………………………………………………37
8.1.1. Bune practici de durabilitate în atelierul de design de modă organizat în
Istanbul ……………………………………………………………………37
8.1.2. Săptămâna de design Istanbul …………………………………………..38
8.1.3. Competiția pentru tineri designeri KOZA ……………………………...39
8.2. Analiza SWOT a Săptămânii de design …………………………………………40
9. Bibliografie ……………………………………………………………………………

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 4
1. INTRODUCERE

1.1.Despre proiect
Industriile creative și, în special, industria modei sunt probabil unele dintre cele mai bune
ambasadoare ale internaționalizării și globalizării. Industriile creative sunt un concept relativ nou,
care conține domenii care implică creativitate științifică sau artistică, inclusiv design de modă,
crearea de modă și accesorii. UNESCO defineşte industriile creative ca „sectoare de activitate
organizată a căror scop principal este producerea sau reproducerea, promovarea, distribuția, şi/sau
comercializarea de bunuri, servicii şi activități de natură culturală, artisitică sau patrimonială.” Ca
atare, industriile creative vizează tot ceea ce este produs de creativitatea ştiințifică şi artistică şi are
potențial industrial, creează valoare adăugată, generează venituri guvernamentale prin impozitele
plătite, creează locuri de muncă şi profit, ajută la dezvoltarea regională şi națională.
Datele statistice arată că industriile creative implică de obicei persoane motivate să-şi folosească
resursele proprii şi creativitatea pentru a dezvolta mici ȋntreprinderi. Promovarea persoanelor
creative poate aduce valoare adăugată economiei, deoarece ideeile lor pot stimula industriile
creative. Mai interesant ȋnsa, potrivit unui studiu publicat de Ernst & Young, toate cele 11 industrii
creative şi culturale mentionate ȋn acesta (industria modei fiind una dintre ele) joacă un rol din ce
ȋn ce mai important ȋn economia globală: ȋn 2013, au generat venituri de 2.250 miliarde de dolari
(3% din PIB-ul global) şi au oferit 29.5 milioane de locuri de muncă.
Ȋn acest context, proiectul “Discover the new fashion world/ Descoperă noua lume a modei” ȋşi
propune să creeze un instrument de formare inovativ care să permită persoanelor angajate ȋn
sectorul modei să ȋnvețe şi să pună ȋn practica diferite modalităţi de a-şi ȋmbunătăți cunoştiințele
din domeniul modei şi design-ului de moda, al accesoriilor şi al bijuteriilor dar nu şi ȋn cele din
urmă, cunoştiințele antreprenoriale necesare pentru pătrunderea pe piața modei şi
internaționalizarea afacerii.
Transnaționalitatea proiectului aduce avantajele ȋmpărtăşiri experienței şi expertiza fiecărei țări,
implicȃnd diferite abordări economice şi culturale prin participarea organizațiilor partenere din
Austria, Italia, Polonia, Romȃnia, Spania şi Turcia (ȋn ordine alfabetică).

1.2. Despre partenerii proiectului

Izmit İlçe Milli Eğitim Müdürlüğü (Direcția Județeană a Educatiei Nationale Izmit) (IDDNE)
este o organizație guvernamentală responsabilă cu planificarea şi coordinarea tuturor tipurilor
de activități educaționale variind de la ȋnvățămȃntul preşcolar, la cel universitar şi pentru
adulți. Direcția Județeană a Educatiei Nationale Izmit a fost ȋnființată ȋn 2008. IDDNE are
66 de membri de personal şi cuprinde 15 grădinițe, 59 şcoli primare, 43 şcoli gimnaziale, 33
licee, 5 şcoli speciale pentru copiii cu dizabilități mentale private, un centru de cercetare şi consiliere, un
centru de educație publică, un centru de ştiință şi artă, un centru de educație vocațională, un centru pentru
cadrele didactice, 50 de şcoli private, 21 de curusi de condus, 16 centre de studii. Instituția cuprinde 3992
de cadre didactice şi 65.698 de elevi. Direcția Județeană este responsabilă şi cu organizarea tuturor acțiunilor
necesare din domeniul educației pentru a realiza o creştere reală a capacității de gestionare şi organizare a
celei mai mari asociații guvernamentale din oraşul Izmit. Ȋn acest context, Direcția Județeană susține
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 5
directorii de şcoli, cadrele didactice, si ceilalți membrii ai personalului cu o varietate de cursuri de formare
continuă. Ȋn plus, colaborează ȋn multe proiecte naționale şi internaționale.

Społeczna Akademia Nauk (Universitatea de Stiinte Sociale) /SAN este una dintre
cele mai importante universități private din Polonia avȃnd 15.000 de studenţi şi
peste 700 de cadre didactice. Universitatea noastră are 18 departamente, printre care
Management, Pedagogie, Psihologie, Sociologie şi Informatică. Suntem locați ȋntr-un oraş cu o lunga istorie
ȋn industria textilelor, găzduind anual Săptămȃna Internaţională a Filozofiei Modei, cel mai mare eveniment
de moda din Europa Centrală şi de Est şi care ȋn prezent se transformă activ ȋn oraşul industriilor creative.
Universitatea noastra a ȋnfiinţat Institutul de Cercetare Antreprenoriala şi Dezvoltare Economică, care
promovează spiritul antreprenorial ȋn rȃndul studenţilor şi oferă informaţii profesionale ȋn aceste domenii.
Ca organizaţie educaţională, SAN promovează o abordare multidisciplinară, reunind cercetători din
departamente diverse (studii economice, studii umaniste, modă etc). Noi colaborăm cu instituţii care
promovează industria modei ȋn regiunea noastra: Camera Industriei Textile din Polonia, Muzeul Central al
Industriei Textile, IMM-uri care activează ȋn industriile creative şi Academia de Arte – Facultatea de textile
şi moda.

Confederația Valenciană a Ȋntreprinderilor Mici şi Mijlocii (PYMEV) a fost creată


ȋn 1977 cu intenția de canaliza eforturile si interesele ȋntreprinderilor Mici si
Mijlocii din Valencia, astfel ȋncȃt acestea să fie reprezentate şi apărate ȋn locurile
strategice de luare a deciziilor. Este cea mai reprezentativă organizație pentru
apărare şi reprezentare. PYMEV apără o politică de unitate la acţiune ȋn fiecare sector, ramură sau activitate
ceea ce nu ȋnseamnă ca ne gȃndim doar la o singură organizație de afaceri, ci la existența unor angajatori
independeți care lucreaza şi colaborează asiduu. Pe scurt, unitatea de acțiune presupune pentru IMM-uri că,
ȋn fața unei probleme care afectează ȋntreaga comunitate de afaceri, trebuie să se convină asupra unui
răspuns unitar al intereselor microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din Comunitatea Valenciană.

BEST Institut für berufsbezogene Weiterbildung und Personaltraining GmbH (www.best.at)


a fost ȋnființată ȋn 1990 ca o organizație austriacă independentă care să asigure cursuri de
formare continuă, calificare profesională şi servicii de carieră. Activitățiile sale principale
cuprind dezvoltarea de programe de formare inovatoare pentru tineri (+16) şi adulți, mulți
dintre aceştia provenind din zone dezavantajate şi avȃnd un statut de migrant, formare continuă şi
profesională, consiliere şi pregătire, dar şi stimularea şomerilor şi a angajaților. Schemele de formare sunt
orientate către beneficiar şi se bazează atȃt pe nevoile specifice ale pieței muncii cȃt şi pe situațiile, abilitățile
si competențele individuale ale participanților, experiența anterioară şi circumstanțele vieții. Institutul oferă
facilități de pregătire pentru aproximativ 15.000 de studenți pe an.

Institutul Torinez pentru persoanele cu deficiențe auditive din Pianezza este o organizație cu
origini antice, fondată ȋn 1814, născută pentru a oferi asistență şi educație copiilor cu deficiențe
auditive, dar şi pentru a-i forma şi instrui pe profesorii lor. Aceast institut este de foartă multă
vreme implicat ȋntr-un intens proces de internaționalizare a activităților şi proiectelor sale.
Relațiile cu colegii din instituții străine cu scopuri similare, ȋmpărtăşirea experiențelor şi a
proiectelor de cercetare, construirea de căi de schimb de lungă durată reprezintă, de fapt, un stimulent
necesar creşterii şi formării noastre.
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 6
Inițiative de Antreprenoriat şi Dezvoltare este o organizație non-guvernamentală, creată
pentru a juca un rol important ȋn dezvoltarea şi durabilitatea antreprenoriatului, instruirii,
mobilității şi conservării culturale a comunității romȃneşti din Romȃnia şi din afara granițelor
țării. Organizația ȋnființată ȋn iulie 2016, cu sediul la Sibiu, a fost creată ca răspuns la nevoia
de a include toate activitățile pe care fondatorii le dezvoltă ȋntr-un mod activ şi neoficial.
Această organizație promovează cultura si afacerile romȃneşti la nivel European şi susține integrarea acestor
comunități ȋn diferitele țări europene unde trăiesc sau li se propune să locuiască.

E-GestiónPyme Internet S.L. este un birou juridic şi economic cu sediul ȋn Zaragoza care
colaborează cu alte birouri asociate din Barcelona şi Madrid. Personalul fix este format din
7 membri profesionişti şi unul sau doi asociați ȋn funcție de nevoi. Avem 32 de ani de
experiență ȋn acest sector. Noi lucrăm ȋn domeniul antreprenoriatului, ȋn cȃmpurile
impozitelor, muncii, juridic şi international care ȋnsoțesc organizatiile ȋntr-o cooperare
didactică. Muncim pentru antreprenori şi ȋntreprinderi mici şi mijlocii. Biroul nostu
lucrează pentru diferite organizații non-profit, ȋn domenii legate de integrarea tinerilor,
asistența socială, consilierea grupurilor dezavantajate şi susținerea creări de microȋntreprinderi. Compania
noastră furnizează soluții multidisciplinare, domeniile noastre de intervenție corespunzȃnd cu fiecare
domeniu al firmelor. Noi creăm valoare ȋn spațiile ȋn care clienții noştri coexista, ne asigurăm că inovația,
calitatea, talentul, echipamentul şi formarea continuă contribuie la realizarea obiectivelor lor.

1.3.Cadrul general al subiectelor şi perspectivele temelor

Ȋn acest raport subiectele abordate sunt: Tehnologia de uzură si moda (de Best Institut Für
Berufsbezogene Weiterbildung Und Personaltraining Gmbh – Austria); Crearea unei mărci
internționale ȋn domeniul modei (de Egeistonpyme Internet S.L. – Spania); Colaborarea dintre
stagiu, educație şi sector ȋn domeniul modei (de PYMEV – Spania); Educația ȋn lumea modei (de
Istituto Dei Sordi Di Torino – Italia); Comunicarea dintre moda şi mass-media (de Spoleczna
Akedemia Nauk – Polonia); Comerțul online si antreprenoriatul ȋn domeniul modei (de Inițiative
De Antreprenoriat Și Dezvoltare – Romȃnia); Proiecte de design (de İzmit İlçe Milli Eğitim
Müdürlüğü – Turcia).
Textilele şi ȋmbrăcămintea sunt o parte fundamentală a vieții de zi cu zi. Mai mult, moda este o
expresie a individualității şi un sector ȋn continua creştere al economiei globale. Creşterea acestui
sector este ȋn mare parte atribuită fenomenului de ‘modă rapidă’, care necesită o producție mai
rapidă pentru a oferii mai multe colecții dar şi o rapida schimbare de stiluti şi tendințe. Ȋn acelaşi
timp, ȋmbrăcămintea este oferită la prețuri mai mici.
Sistemul de producere, distribuire şi folosire de ȋmbrăcămintei funcționează ȋntr-un mod complet
linear, ceea ce face ca procesul să fie risipitor şi poluant. Acesta include lanțuri lungi de productie,
ȋncepȃnd de la materia primă, fabricarea de textile, confecționarea de ȋmbrăcăminte, livrare,
vȃnzare, utilizare şi eliminare/aruncare de ȋmbrăcămine. Resursele folosite pentru a produce
ȋmbrăcămintea nu sunt, de obicei, regenerabile şi generează un impact negativ semnificativ asupra
societății datorită condițiilor de muncă nefavorabile din țările producătoare. Pentru a putea produce
multă ȋmbrăcăminte mai repede şi la prețuri mici, calitatea acesteia scade şi tendințele devin rapid
ȋnvechite, ceea ce duce la o mare risipă ȋn acest sector.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 7
Există un decalaj ȋntre inovația ȋn felul ȋn care hainele sunt create şi comercializate şi procesul de
producție. Accentul industriei de ‘modă rapidă’ se ȋndreaptă ȋncet către o mai mare durabilitate.
Tehnologia ar putea reprezenta o oportunitate de a face față acelor dezvoltări deoarece ar face
posibilă crearea de ȋmbrăcăminte mult mai puternică şi durabilă. Prin urmare, inovația ȋn industria
textilelor şi procesul de reciclare joacă un rol major pentru viitorul modei.
Următoarele dau o imagine generală a noilor oportunități şi a progresului inovativ ȋn industria
modei:
Experimentarea cu noi fibre şi țesături: plută, fibre din lemn sau alge trebuie menționate ȋn acest
context. Din aceasta din urmă se produce un material de vȃscoză, care este puternic, confortabil şi
chiar detoxifiant. O altă utilizare inovatoare a materialelor natural este Piñatex® care este piele
făcută din frunze de ananas. Este un material foarte durabil deoarece frunzele folosite sunt, de
obicei, deşeuri de pe plantații. Pantofi, genți, haine şi chiar mobilier pot fi făcute din acest material
durabil.
Produsele create din haine vechi şi chiar din deşeuri devin, de asemenea, o tendință ȋn industria
modei, care este folosită inclusiv de mărcile faimoase. Este mai ieftin şi mai durabil ȋn producția
sa şi un angajament pentru un stil de viață conştient de mediul ȋnconjurător. Ȋn acest aspect, moda
din materiale reciclabile se adresează dorințelor unui clase de consummator care este ȋn creştere.
Tehnologia face parte din lumea modei atunci cȃnd vorbim de FashionTech. Acest termen descrie
un spectru larg, care nu poate fi clar definit. Cu toate acestea, piaţa pentru tehnologie purtabilă este
centrală, cum ar fi de exemlu piesele de ȋmbrăcăminte cu tehnologie ȋncorporată. Acestea includ,
printre altele, textile inteligente caracterizate de anumite capacităţii pe care materialul prelucrat le
posedă.
Exemplu pentru această tendinţă este folosirea celulelor fotovoltaice miniaturale ca element de
design pentru a genera energie pentru telefoanele mobile.
Sectorul FashionTech este caracterizat prin colaborarea dintre diferite industrii cum ar fi industria
textilă, ingineria electrică sau industria tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei, precum şi numeroşi
creatori de modă. Există multe noi oportunităţi ȋn designul de modă şi ȋn utilizarea hainelor (de zi
cu zi) prin prezenţa noilor materiale si a posibilităţilor tehnice.
O poziţie extraordinară este deţinută de tendinţa modei cu imprimeu 3D. Cu fibra portivită şi
imprimantă 3D, este posibil să imprimi pe material. Moda cu imprimeu 3D este o tendină nouă
care ȋncă nu este foarte răspȃnditȃ, dar care are un potential ridicat, deoarece schimbă nu doar
procesul de fabricaţie, ci intreaga lume a modei.
Următorul capitol prezintă unele dintre aceste exemple de bune practice din domeniul tehnologiei
purtabile şi modă.
Ȋn Spania există aproximativ 6.800 de companii şi mărci dedicate modei, ȋncălţămintei şi
accesoriilor. Acest număr se ridica la 10.000 dacă include şi furnizorii care gravitează ȋn jurul lor.
Spania are un număr de companii comparabile cu Italia, care se caracterizează prin polarizare: un
grup de 7 companii mari, cu vȃnzări de peste 1.000 de milioane de euro, condus de Inditex, Mango,
Cortefiel şi Desigual; şi un număr de companii mijlocii, care au o un venit ȋntre 50 si 150 de
milioane de euro, dar care nu produc o sumă critică suficientă pentru a a le da un impuls și a le
transforma în companii de 500 de milioane. Ȋn schimb, are multe companii mici, cu venituri ȋntre
25 şi 50 de milioane de euro. Acestea au posibilitatea să se alăture altor companii şi să creeze
grupuri, ȋn acest fel reuşind sa cȃştige abilitatea de a negocia cu furnizorii şi creșterea vânzărilor și
îmbunătățirea profitabilității.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 8
Procesul de internaționalizare ȋnceput recent de companiile din Spania a presupus o mare
schimbare structurală a economiei spaniole şi a transformat sectorul extern ȋn principalul canal de
creştere al economiei.
Una dintre provocările cu care companiile din Spania ȋncă se confruntă este faptul că este o țară
care exportă produse si servicii ȋn loc să introducă pe piața internațională propriile lor mărci. Pasul
următor pentru economia Spaniei ar fi să concureze pe piața internațională atȃt calitativ, cȃt şi prin
originalitate. Moda este probabil unul dintre sectoarele care reprezenta cel mai bine evoluţie dorita
spre internaţionalizare a mărcii – pornind de la a fi producători de produse de calitate, dar
nediferenţiate, adesea comercializate cu alte mărci şi ajungȃnd la a fi o putere în acest sector
recunoscut din întreaga lume.
Desigur acesta a fost un proces condus de un grup de companii de referinţă dar, care ȋn ziua de azi
are numeroase spectacole autentice care au luat calea acelor mărci.
Există, de asemenea, două aspecte fundamentale în momentul consolidării și ȋntăririi
internaționalizării economiei spaniole, care sunt considerate puncte de referință:
Primul are de a face cu marca țării, cu imaginea produselor și serviciilor spaniole.
Aşadar, în timp ce imaginea și reputația internațională a Spaniei sunt în general pozitive, unele
dintre atributele în care valoarea noastră este mai scăzută în studiile de referință au a face cu
calitatea produselor și a serviciilor spaniole sau cu faptul că aveam puține companii și branduri. Cu
toate acestea, deşi lucrul mai sus menţionat este în general adevărat, el nu se aplică în cazul modei.
Moda spaniolă are un prestigiu considerabil și o recunoaștere internațională, construită din munca
bună a unui grup de mărci de vârf și prin prețurile competitive, dar şi prin design şi inovație. Se
spune că este un model care poate concura cu alte branduri internaţionale cu marje mai mari și cu
valoare adăugată și aceasta generează preferințe și loialitate.
Al doilea este un model, pe scurt, mai durabil. Fără îndoială, există deja multe companii spaniole
care reprezintă acest model și care reprezintă, prin urmare, vârful lansărilor economiei noastre,
fiind capabile să construiască și să administreze mărci recunoscute și relevante la scară
internațională. Pe lângă faptul că acționează ca ambasadori ai imaginii Spaniei și, în special, a
produselor și serviciilor sale, aceste companii și mărcile lor sunt într-o oarecare măsură oglinda
lumii de afaceri spaniole.
Potrivit datelor furnizate de ICEX (Institutul spaniol de Comerț Internaţional), în 2016 au fost
solicitate la Biroul de Brevete şi Mărci un total de 52.103 de branduri, îmbrăcăminte și încălțăminte
(clasa 25), asftel Spania clasȃndu-se pe locul patru în numărul de aplicații pentru noi branduri. Cu
toate acestea, este semnificativ faptul că aceste aplicații comerciale sunt primele în ceea ce privește
aplicațiile pentru produse. Adică, cel mai mare număr de mărci de produse este solicitat pentru
îmbrăcăminte și încălțăminte: pentru sectorul de modă.
În Spania, există numeroase organizații conectate de sectorul de modă care oferă oportunități de
dezvoltare profesională celor care ȋncă studiază sau și-au terminat studiile. Școlile de modă,
instituţiile de formare profesională, școlile de masterat, companiile și asociațiile oferă tinerilor
oportunități de a-și desfășura stagiile pentru a câștiga experiență la locul de muncă.
Am observat că gama de servicii de internship oferite de acestea este foarte extinsă. De la designeri,
la croitori, vânzători, asistenți de proiectare, tehnicieni de tăiere și finisare și o lungă listă de alții,
toti aceştia au posibilitatea de a-și desfășura practica profesională în companii sau lucrȃnd pentru
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 9
branduri precum Pedro del Hierro, TOUS, OYSHO, ZARA , NANOS sau Roberto Verino.
Trebuie să credem că la nivel statistic numărul mediu de afiliați din industria textilă, îmbrăcăminte
și încălțăminte din Spania este de 143.683 de persoane (Sursa: Ministerul Ocupării Forței de Muncă
și Securității Sociale – 2017). Pe sectoare, îmbrăcămintea a fost industria care și-a sporit forța de
muncă cel mai puternic. Numărul mediu de afiliați din sector a crescut cu 2,6%, până la 50.690 de
persoane. A fost urmată de textile, al căror număr de lucrători a crescut cu 2,1% în luna mai, la 47
709 de persoane. În cele din urmă, industria pielăriei și încălțămintei a încheiat luna a cincea a
anului cu 45.284 de angajați, cu 1,6% mai mult.
Această creștere semnificativă în sectorul de modă înseamnă că, în același fel, crește şi numărul de
oferte către tineri pentru a-și începe practica în sectorul modei.
Se poate spune că principalii actori în căutarea practicii profesionale ale studenților sau ale
absolvenților recenți sunt, pe de o parte, școlile de modă (în mod indirect și prin acorduri de stagii
cu firme), iar pe de altă parte, companiile din sector.
Școlile de modă cum ar fi Centrul pentru Designul de Modă din Madrid (CSDMM), Școala de
Design Indi, Școala de Design și Modă Goymar Galicia sau Școala Superioară de Design și
Inginerie din Barcelona oferă programe de stagii pentru studenți.
De asemenea, lanțuri de magazine precum Pronovias, Bershka, Massimo Duti, Pimkie sau Pepe
Jeans oferă periodic stagii în ofertele lor de muncă.
Pentru cineva care dorește să lucreze în industria modei, educația este cea mai bună modalitate de
a cunoaște industria modei și modul bun de a intra în acea lume.
A studia pentru o diplomă poate fi primul pas pentru a intra în această lume. Studierea la
universitate ar putea fi modul perfect pentru persoana care doreşte o carieră în industria modei.
Învățarea modei la universitate înseamnă că aceatsă persoana va învăța despre toate aspectele
industriei modei, inclusiv abilități tehnice și o înțelegere a industriei în sine, inclusiv dezvoltarea
istorică, tendințele actuale și problemele contemporane care înconjoară moda de astăzi, cum ar fi
aprovizionarea etică, și distribuția.
O diplomă poate oferi cunoştiinţe istorice și contextulale pe care alte rute în industrie ar putea să
nu le ofere. Proiectele industriale pot stabili un curs separat și pot oferi o experiență valoroasă în
timp ce se studiază. De asemenea, oferă posibilitatea schimbului de idei și de colaboare cu alți
studenți.
Pe lângă universitățile care specializate în arte, există mai multe colegii private care oferă cursuri
de modă. De exemplu, pentru studenții care doresc să fie editor la Vogue, Colegiul de modă și
design Condé Nast pare locul ideal de studiu. Dar numele vine la un preț: un certificat de modă
Vogue de zece săptămâni costă uimitoarea sumă de 6.600 de lire sterline, iar o diplomă de fundație
de un an costă 19.560 £ (fără TVA).
Susie Forbes, directorul Colegiului de modă și design Condé Nast, spune: "Cursurile noastre sunt
concepute pentru a accelera intrarea studenţior pe piaţa de lucru. Studenții de la Colegiul Condé
Nast au ocazii unice de a creea conexiuni, nu numai cu grupuri de aceeaşi vȃrstă, ci și cu o imensa
gamă de oameni din industrie care vin să vorbească cu ei. "
Specializarea la nivel postuniversitar este o altă modalitate. Tinerii se pot înscrie la un curs de modă
ca student direct din școală, sau pot studia mai ȋntȃi la nivel general și apoi să se specializeze.
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 10
Christopher Moore, directorul Școlii britanice de modă de la Universitatea Caledonian din
Glasgow, spune: „Studenții masteranzi care studiază la noi au venit prin două căi: fie au studiat
desing la universitate şi apoi au realizat că nu au cunoştinţe ȋn ceea ce priveşte afacerile, fie
studiază management sau bussines, sau poate chiar drept, contabilitate sau geografie şi apoi vor
să treacă ȋn lumea modei.”
O diploma de masterand dă tinerilor şansa de a se specializa si de a-si dezvolta abilităţile. De
asemenea le poate da şi o mai mare şansă ȋn căutarea unui loc de muncă. Moore spune: “Dacă
părăsiți universitatea după licenţă și încercă să meargă direct în industrie modei, nu există prea
multe oportunități de angajare pentru studenți. Piața de muncă a devenit atât de competitivă încât
adesea cele mai bune companii de modă își pot alege candidaţii, așa că vor opta pentru absolvenții
care sunt cei mai bine pregătiţi.”
Un alt tip de educație care trebuie luată în considerare este ucenicia. Ada Anoje a părăsit școala
după bacalaureat pentru a face o ucenicie la compania de confecții Savile Row, Gieves și Hawkes.
A început ca și tăietoare şi a ajuns croitor de paltoane la comandă. Ea spune: „Cred că pentru tot
ceea ce este creativ și lucrat de mȃnă, este mult mai bine să mergi și să lucrezi prin diferite
companii. Îmi pare rău pentru prietenii mei – mulți dintre ei au mers la universitate, au luat un
împrumut și ei încă nu au slujbele pe care le doresc.”
Dar găsirea unei ucenicii poate fi dificilă. Joanne Matthews, director de curriculum creativ la
Fashion Awareness Direct, spune: „Cred că nu există încă suficiente posturi pentru ucenici. Există
câteva ucenicii excelente, dar vorbim de oportunități unice disponibile, fără a vorbi despre sute
sau mii de oportunități.”
Găsirea unei ucenicii este doar primul obstacol, iar al doilea este a arăta devotament de urca pe
scara profesională. Anoje spune: „Când am început, am făcut multe treburi și nu făceam ce vroiam.
Dar la 19 ani am început să-mi colecționez pensia și m-am gândit, wow.”
Dezvoltarea durabilă, moda circulară, digitalizarea și producția de masă – toate acestea sunt
aspectele care schimbă industria modei într-un ritm rapid. Se spune că „designerii caută noi metode
de producție și o nouă cooperare care le va oferi acces mai rapid la canale de comunicare și
distribuție și le va permite să răspundă așteptărilor pieței și să ofere o mai mare transparență”.
Nu este o coincidența că cele mai noi branduri de modă sunt atât de populare. Secretul din spatele
popularității lor este strategia de comunicare planificată cu scrupulozitate. Simplitatea mesajelor
adresate grupului țintă construiește marc coerentă. De aceea, atât de multe branduri de top își dedică
timpul pentru a construi un plan strategic de comunicare. Ceea ce distinge brandurile prospere de
pe piață este utilizarea de imagini și povestiri expresive.

Hainele pe care le purtați, felul în care arătați și lucrurile pe care vă plac vă formează imaginea,
care este constant privită, evaluată și comentată. Acesta este motivul pentru care media este cel mai
eficace și eficient instrument folosit pentru a exista în industria modei.
Relațiile cu publicul (PR), indiferent de marca în care se utilizează, se concentrează pe comunicare.
Deși PR ȋn modă utilizează canale sau instrumente similare (planificarea strategiilor de
comunicare, relațiile cu mass-media, crearea materialelor de presă), scopul său principal este de a
construi o imagine de brand durabilă și credibilă, precum și de a sprijini toate inițiativele de
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 11
marketing. Partea importantă a strategiei PR este de a căuta ambasadori de brand, de plasare de
produse, de a organiza spectacole de modă și evenimente ȋn industrie, de a conduce un showroom
(stilisti împrumută hainele pentru sesiuni). Toate aceste piese construiesc o imagine pozitivă a
mărcii.
Unii oameni compară crearea unui mesaj de brand coerent cu povestile deoarece ambele se bazează
pe mesaje emoționale create cu utilizarea unor imagini specifice care sunt selectate cu atenție
pentru a crea interes atȃt pentru clienți cȃt și mass-media. Ca urmare, clienții își exprimă dorința
de a se identifica cu marca.
Se crede că caracteristica cea mai dorită care determină succesul activităților în mediile sociale este
creativitatea - atât în reclamele de pe Instagram sau Facebook, cât și în marketingul prin e-mail.
România este una dintre cele mai mari industrii de comerț electronic din sud-estul Europei. Piața
de comerț electronic a fost estimată la aproximativ 1,4 miliarde de euro în 2015, în timp ce valora
doar 1,1 miliarde euro în 2014 și 600 de milioane de euro în 2013. Cu toate acestea, ponderea
comerțului electronic în totalul comerțului este încă destul de scăzută, între 2,2 și 2,5%. În 2017,
industria comerțului electronic din România a fost în valoare de 2,8 miliarde de euro și se estimează
că va fi în valoare de 3,92 miliarde de euro la sfârșitul anului 2018.
Există aproximativ 5.000 de magazine online în România, cu 11% mai mult decât în 2013, când au
fost raportate aproximativ 4500 de magazine online. Cel mai mare magazin online din Romania
este eMAG.ro, care s-a deschis şi ȋn Polonia ȋn ianuarie 2015. Alte magazine online mari din
Romania sunt Altex, Domo, Flanco şi Okazii.
Dezvoltarea comerțului electronic este importantă pentru dezvoltarea economică în țările în curs
de dezvoltare. Conform Conferinței Națiunilor Unite privind comerțul și dezvoltarea, IMM-urile
reprezintă 60-70% din totalul locurilor de muncă din țările în curs de dezvoltare.
În mod evident, este esențial ca astfel de întreprinderi să fie pregătite să profite din plin de
avantajele oferite de comerțul electronic.
În legătură cu aceasta, IMM-urile sunt foarte relevante pentru că se află într-o poziție foarte bună
de a se adapta noilor tehnologii; ei se pot adapta mai repede decât companiile mai mari, care pot fi
încetinite prin birocrație și ierarhii de personal mai stricte.
Comerțul electronic le poate oferi mai multe avantaje pentru a găsi noi clienți și furnizori, în special
pe piețele pe care nu au reușit să le pătrundăsă înainte – fie la nivel internațional sau regional.
Piețele de pretutindeni se globalizează parțial datorită utilizării pe scară largă a internetului.
Comerțul electronic poate oferi IMM-urilor o șansă mai bună de a concura pe piețele lor și într-
adevăr, în unele cazuri, este sau va deveni în curând o necesitate competitivă pentru supraviețuire.
Beneficiile potențiale ale comerțului electronic pentru a „echilibra condițiile de joc” pentru IMM-
uri și pentru microîntreprinderi sunt esenţile şi trebuie ȋnţelese numai decat.
Atunci când ne axăm asupra pregătirii electronice a IMM-urilor, este important să recunoaştem
provocările suplimentare cu care ele se pot confrunta în raport cu întreprinderile mai mari. De
exemplu, IMM-urile tind să aibă mai multe dificultăți în a găsi capitalul necesar pentru a investi în
noi tehnologii și a găsirea timpul necesar de care personalul are nevoie pentru a ȋnţelege ce aspecte
ale comerțului electronic trebuie ȋnvăţate.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 12
Uniunea Europeana consideră IMM-urile ca o parte esenţială ȋn creşterea economiei aşa că au
lansat un program care să le stimuleze ȋn utilizarea internetului.
Afaceri din toată lumea pot beneficia de tehnici de comerţ electronic. Ele pot folosi aceste tehnici
pentru:
 A găsi noi clienţi, dar şi parteneri şi furnizori - atȃt pe plan intern cȃt şi international
 A servi mai bine clienţii existenţi şi noi, prin urmare oferindu-le mai multă valoare
 A ȋmbunătăţii eficienţa procesului de afaceri
 A oferi noi servicii şi produse – sau chiar ȋn a ȋncepe o nouă afacere
TIC oferă modalităţi fără precedent de a stabili relaţii noi ȋntre întreprinderi astfel creeȃnd noi
oportunităţi pentru afacerile din ţările ȋn curs de dezvoltare pentru a creşte şi a prospera ȋn regiunile
lor şi nu numai. Acest lucru este important pentru IMM-uri deoarece a fost dificil pentru ele să
ajungă pe pieţele ȋndepărtate din exterior şi să găsească partenerii acolo.
Comerţul electronic nu va aduce beneficii tuturor sectoarelor ȋn mod asemăntor sau ȋn feluri
similare. Este cel mai probabil să se transforme și să beneficieze sectoarele care au produse sau
servicii, care pot fi folosite şi livrate în mod electronic. Aceste sectoare includ îmbrăcăminte și
modă.
Există multe feluri prin care comerţul electronic poate fi benefic, prin transformarea modului de a
face afaceri cu clienţii şi furnizorii: stabilirea preţurilor, plasarea comenzilor, ȋmbunătăţirea multor
procese cum ar fi design-ul de produse ( şi colaborarea), serviciu clienţi şi distribuirea
documentaţiei produselor. Comerţul electronic aduc creşteri semnificative ȋntreprinderilor din
ţările ȋn curs de dezvoltare.
Dacă un guvern începe să utilizeze tehnici de achiziții electronice, acesta poate oferi un stimulent
important, așa cum se întâmplă în România: proiectele de comerț electronic pentru achiziții publice.
Pregătirea colecțiilor prin prezentarea de idei creative și cunoștințe tehnice este principala sarcină
a designerilor de modă. Ideile vin la viață în două dimensiuni: schițe, lucrări de culoare, panouri
de inspirație și desene tehnice. Un bun designer de moda trebuie sa aiba cunostinte extinse despre
toate procesele care duc la crearea unei colectii, de la design la productie.
Proiectele de design, cum ar fi proiectele industriale, implică întâlnirea studenților cu designeri și
profesioniști de vârf din industrie, seminarii și proiecte comune pentru a consolida o abordare
educațională bazată pe profesionalism. În cadrul acestor proiecte, designerii au privilegiul de a
examina locul și importanța designului în sector. Aceste proiecte se axează pe moda din Turcia dar
și pe plan internațional, prezentând designeri în colaborare cu parteneri ai proiectului, lucrȃnd
ȋmpreună spre îmbunătățirea designului prin cercetare vizuală, prin selecția materialului, toate
procesele de proiectare putȃnd fi mărturisite ȋn timp real. A fi un designer ȋnseamnă a fi direct legat
de crearea unei identități de design. Cu ajutorul acestor proiecte de design, designerii sunt încurajați
să dezvolte abordări inovatoare de cercetare în timp ce pun în aplicare noile idei de proiectare și au
capacitatea de a analiza condițiile industriei și pieței într-un mod analitic. Pe lângă proiectele
realizate în cadrul programului, se desfășoară şi proiecte independente, dezvoltate cu firme și
designeri, iar studenții sunt încurajați să participe la aceste proiecte.
Se realizează proiecte care sprijină crearea de diferite produse, de la modele de bază la modele
avansate bazate pe strânsa colaborare cu industria.
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 13
Cu ajutorul proiectelor de design, se ţinteşte urmărirea dezvoltărilor din domeniul modei și a
textilelor, să aducă design-urile lor pe piețele potrivite mărcilor, să-și creeze propriile branduri, să
aducă designeri de nouă generație în lume și să creeze lucrări de loc fruntaş. Scopul lor este de a
prezenta lumii designeri care se exprimă prin produse creative.
Proiectele de desing vizează sporirea schimbului de informații între sectoarele de modă, stabilirea
de noi colaborări și crearea de noi oportunități pentru antreprenori. Acestea ar trebui să includă
subiecte cum ar fi dezvoltarea abilităților de afaceri și antreprenoriat în educația modei,
identificarea și sprijinirea tinerilor talentați, dezvoltarea brandului atȃt naţional cȃt şi internaţional.

2. BEST Institut für berufsbezogene Weiterbildung und Personaltraining


GmbH-Austria

2.1.Trei modele de bune practici

2.1.1. Inovaţie prin utilizarea de fibre noi

Inovaţia ȋn acest context este caracterizată de utilizarea de tipuri alternative de fibre care sunt mult
mai durabile şi care pot fi folosite pentru a crea textile cu caracteristici benefice. Diferite exemple
de textile natural sunt fibra lyocell, un material care are la bază lemnul de eucalipt, sau materialul
brut plută, care poate fi folosit pentru a confecţiona pantofii.
Un exemplu mai exotic este Piñatex®, care este o textilă vegană făcută din frunze de ananas, un
produs provenit din recoltarea ananasului ȋn Filipine. Fibrele sunt extrase din frunze. Acest process
este numit decojire.
Apoi fibrele sunt mai departe prelucrate printr-un process industrial devenind astfel un material
nețesut. Ultimul pas, care de obicei are loc în fabricile de textile din Spania, este transformarea
acestui materil în Piñatex®. Acest process nu necesită produse chimice toxice sau metale grele.
Este susținut că Piñatex® este un material puternic, vaporous și flexibil care poate fi ușor imprimat,
cusut sau tăiat. Aceste trăsături îl fac un material durabil pentru diferite produse din lumea modei.
În anii recenți, lumea modei a reacționat pozitiv la Piñatex® și există multe branduri care lucrează
cu el în fabricarea pantofilor, accesoriilor, îmbrăcămintei ți chiar a mobilierului.
Un alt material este SeaCell™, o vâscoză făcută din alge care a fost inventat de compania germane
AG. Bazat pe o tehnologie brevetată, aditivi naturali, atât organici cât și anorganici, sunt incorporați
în fibre în timpul procesului de rotire. Acest proces permite producerea de diferite fibre funcționale
bazate pe celuloză. Algele islandeze care sunt folosite pentru SeaCell™ au o varietate de beneficii.
Ele au nutrienți cu efecte antiinflamatorii si detoxifiante care supraviețuiesc procesului de
producție, cee ace ânseamnă că materialul le secretă și în timpul purtării.

2.1.2. Moda din materiale reciclabile


Reciclarea produselor/deșeurilor naturale
Reciclarea hainelor este în strânsă legătură cu refolosirea materialelor sintetice. Dar, de asemenea
și deșeurile naturale pot fi procesate pentru a le da un nou scop. Un asemenea exemplu este pielea
de pește. Procesarea pielii de pește este o practică tradițională care a fost dezvoltată de poporul
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 14
Nanai din partea estică a Siberiei. Pielile următorilor pești sunt potrivite pentru a crea piele de
pește: rechin, somon, crap, pisică de mare, cod, lup de mare și sturion. Pielea de pește este mai
subțire decât pielea de vițel și este considerată a fi foarte elastică și rezistentă la rupere.
Procesarea de piele de pește este un proces îndelungat care necesită anumite abilități. După
eliminarea anumitor părți ale peștelui, carnea este separată de piele, și părțile rămase sunt răzuite,
de exemplu cu o lingură. Procesul de curățare al pieli de pește trebuie să fie făcut cu grijă pentru a
nu cauza stricăciuni pielii. După curățarea pielii, aceasta trebuie înmuiate în leșie, detergent sau
săpun. Pielea trebuie să fie complet acoperită și apoi lăsata la înmuiat pentru 24 de ore. După
înmuiere, aceasta poate fi colorată pentru a o face mai atractivă pentru clienți. După aceast proces,
pielea este curățată și apoi modelată prin masaj și întindere pâna devine flexibilă și moale. Solzii
de pește pot fi ținuți ca și model decorativ sau pot fi eliminați. Pielea de pește trebuie uscată pâna
când este folosită pentru confecționare.
O altă opțuine este refolosirea materialelor sintetice. În acest context, există două importante
procedee comune. Reciclarea mecanică și reciclarea chimică.

Reciclare mecanică
Prin acest proces, materialul este disecat prin tăiere, sfărmare, scărmănare prin procedee mecanice,
cum ar fi tamburul rotativ. Lungimea, finețea, tăria, polimerul și culoarea determină calitatea și
alegerea produsului pentru care materialul va fi folosit.
Hainele reciclabile sunt, de obicei, colectate direct de la lanțurile de producție deoarece fibrele sunt
de o calitate mai bună decât cele colectate după ce au fost aruncate de oameni. Ele pot fi țesute sau
tricotate și apoi pot fi folosite ca material pentru îmbrăcăminte sau așternuturi de pat. Fibrele de o
calitate mai proastă sunt folosite ca întăritor pentru alte produse cum sunt covoarele, tălpicii sau
umplutura pentru jucarii.
Plasticul, printre care sticlele de plastic si fibrele termoplastice, sunt, în general, reciclate folosind
metoda mecanică. În aceste cazuri, deșeurile de plastic sunt sfărmate în fulgi mici, care mai apoi
sunt topiți și după aceea modelați într-o formă care este folosită într-un fel nou. Cu toate aceste, nu
toate fibrele termoplastice reciclate au aceleași proprietăți ca și fibrele noi.

Reciclare chimică
Fibrele sintetice, cum este poliesterul sau poliamidele, sunt portivite pentru reciclarea chimică. Prin
acest proces, îmbrăcămintea este ruptă in bucăți mici. Bucățelele obținute sunt apoi descompuse în
tereftalat de dimetil, care mai apoi este polimerizat din nou și tors în noi fibre de polyester,
filamente și fire. Reciclarea chimică s-a dovedit a nu fi de succes în cee ace privește materialele
mixte când metoda de degradare selective este folosita. În amestecurile de bumbac și poliester,
fibrele pot fi separate chimic folosind această metodă și apoi transformate în fibre noi.
În present, reciclarea mecanică este mai mai des folosită deoarece reciclarea chimocă necesită un
consum de energie mai ridicat și o investiție de capital mai mare. Prin continua dezvoltare a
tehnologiei și creșterea prețurilor pentru materia brută, este posibil ca pe viitor reciclarea chimică
să devină foarte importantă pentru industria modei.

2.1.3. Moda imprimată 3D


Imprimarea 3D este descrisă ca “un proces prin care se poate crea un obiect solid tridimensional
de orice formă plecând de la un model digital”. Este de asemenea numită confecționarea aditivă

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 15
deoarece în procesul de imprimare 3D obiectele sunt create prin plasare de straturi unul peste altul
urmarind un model digital structurat.
În crearea de haine imprimate 3D, putem distinge două tipuri: primul tip este o combinație de
unități, în timp ce al doilea este crearea de forme anormale. Ele pot fi de asemenea combinate în
crearea spectacolelor of “Ateliere XYZ”. Aceștia din urmă au dezvoltat haine purtabile prin
combinarea a doua forme: mai întâi au imprimat două unități separate. Ambele straturi sunt
proiectate pe un torso scanat în 3D pentru a putea modela materialul sub forma corpului. Stratul
din afară are un motiv ornamental de o grosime de 0.4mm permitând mișcare. Primul este un aspect
important deoarece aceste material pot fi potrivite corpului uman în mod perfect. Mai departe, prin
tehnica menționată mai sus, numeroase posibilități de design apar.

2.2. Analiza SWOT a inovației prin folosirea de fibre noi

Materialele făcute din fibre cum sunt Piñatex® și SeaCell™ au beneficii funcționale deoarece sunt
puternice, dar în același timp sunt și flexibile și vaporoase. În cazul ultimei fibre menționate, se
susține că ar avea efect detoxifiant. Această formula ar putea fi promovată pentru a intra pe piețe
de desfacere noi.
O altă calitate a acestor fibre este că sunt o alternativă reală comparativ cu fibrele convenționale
deoarece pot fi produse pentru îmbrăcăminte puternică dar care poate fi purtată și care este si
durabilă. Materia brută sunt resursele naturale regenerabile sau chiar deșeuri. Lyocell, un material
a carui fibre sunt făcute din lemn de eucalipt ca materie de bază, este obținut fără a folosi solvenți
periculoși și procesul nu necesita un consum mare de apă. Pluta este un material obținut din coaja
stejarilor, care este la rândul ei regenerabilă. Acest material este puternic si izolant, cee ace îl face
idel pentru pantofi.
Folosirea materialelor pure pentru a obține fibre este inovatoare în domeniul modei. Cu toate
acestea, experimentarea cu diferite fibre necesită resurse si anumite cunoștințe în domeniu.
Producția lor necesită la rândul ei, echipament scump pe care o companie nouă nu îl are. În acest
context, colaborarea cu alții ar putea susține inovația.
Desi fibrele prezentate mai sus sunt mult mai durabile comparative cu fibrele convenționale, unele
din materiile prime folosite sunt importate din Asia sau Africa. De exemplu, materia brută pentru
Piñatex® este importată din Filipine. Produsele sunt expediate către o companie din Spania, de
unde sunt trimise peste tot în lume. Alte materiale, precum pluta sau algele vin din țări europene,
ceea ce face ca experimentarea cu ele să fie mai ușoară, mai ieftină și mai prietenoasă cu mediul
înconurător. Cu toate acestea, exemplu plutei poate să aibă unele restricții – când folosim plută
proaspătă colectată de la copacii (în loc să o refolosim, de exemplu) – în numărul și frecvența cu
care o colectăm de la un anumit număr de copacii.
O altă problemă ce trebuie considerată este că dezvoltarea tehnologiei și experimentarea cu noi
fibre poate duce la o mai mare concurență pe piața de vânzare. Așadar, materia brută devine mai
scumpă.
În exemplele de mai sus, inovația stă în experimentarea cu fibre noi. Adesea, ele provin din resurse
natural regenerabile sau chiar de la produse secundare, cum este exemplul Piñatex®. Folosirea de
fibre natural alternative necesită idei noi pentru procesul de producție. În cazul SeaCell™,
compania deține otehnologie brevetată. Pe lânga considerarea noi materii brute pentru fibre și noile
procese de producție, ar fi de asemenea folositor să ne gândim și la calitățile pe care produsul final
ar trebui să le dețină, pentru a putea decide ce material și process să folosim.
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 16
3. Crearea unei mărci internționale în domeniul modei – Egeistonpyme
Internet S.L. – Spania
3.1.Trei modele de bune practice

3.1.1. Agatha Ruiz De La Prada


Această marcă apare in 107 țări din lume. Agatha Ruiz de la Prada este un designer din Madrid,
unul dintre cei mai vechi din industria modei din Spania. Ea a reușit să creeze un univers individual
care depășește de departe domeniul modei și care poate concur cu nume mari din lumea modei,
cum ar fi Jean Charles of Castebajac or Armani.
Născuta la Madrid în anii 60, fructul unei căsătorii între un arhitect Manuel Ruiz de la Prada și o
aristocrată catalană, Agatha a studiat moda în Barcelona. Primul ei contact cu industria modei a
fost atunci când a muncit ca și asistentă la studioul creatorul Pepe Rubio. Ea și-a început cariera
într-un beci de pe strada Marqués de Riscal în același timp cu Jesus del Pozo sau Manuel Piñ.
Numele ei a căpătat rezonanță în mișcarea madrilenă la Movida.
Creațile ei strâns legate de arta/industria binomă. Pe de o parte, piesele ei, sculpturale și
hiperstrcturale, sunt în mod frecvent expuse în muzee și galerii de artă din toată lumea. Pe de altă
parte, producția sa nu s-a axant doar pe produse de modă, ci s-a extins și în alte arii, cum ar fi
decorațiunile interioare și chiar si acesorii pentru animalele de companie. În plus, ea colaborează
cu diferite companii și organizații oficiale pentru a crea uniforme, costume și piese pentru teatru,
operă, și spectacole de dans, și chiar și luminițe de Crăciun pentru locurile de joacă a copiilor.
Stilul ei este caracterizat prin culori puternice, prin bulinuțe, stele, dungi și inimi. “Hainele te pot
face fericit sau nefericit,” susține ea. “Tendințele modei, și în mod special unele haine pot să
provoace suferință. Pentru a te da mare, tu nu ar trebui să te tratezi prost pe tine însuțiș o pereche
de pantofi cu toc înalt și o curea prea strânsă sunt neplăcute,” zice ea.

3.1.2. Adolfo Dominguez


Cunoscut în peste 31 de țări, Adolfo Dominguez este, pentru muți oameni, un simbol al clasei
sociale, al farmecului și al distincției. A reușit în timp să devină o marcă cu șarm și eleganță, care
treptat a ajuns în inima industriei de modă dar și a întregi lumi.
În 1970, la întoarcerea lui din Orense, el a creat o companie de textile și și-a deschis primul lui
magazin în Spania, corespondentul linie de îmbrăcăminte “AD Hombre”. Dar, doar după 10 ani,
marca lui a reușit să câștige renume, și “AD Mujer” s-a născut pe podiumurile din Madrid și Paris.
Astfel, începe procesul de extindere a mărcii lui prin deschiderea de diferite magazine în zone
importante din Spania, cel mai cunoscut fiind cel din Barcelona. Moda lui a ajuns și peste ocean,
Adolfo Dominguez, fiind cel care l-a îmbrăcat și pe protagonistul serialului american “Miami
Vice”.
În 1990, marca lui devine brand-ul cel mai important din Spania, și Adolfo Dominguez este primul
designer spaniol care a landat un parfum cu numele său, intrând astfel și în sectorul frumuseții.
Acesta a fost doar începutul – el a creat și alte tipuri de produse cu numele său, cum ar fi: produse
de piele, lenjerie intimă și ochelari; în 1994 deschide primul lui magazin în Portugalia.
Începând din anul 2000, alte colecții au apărut, cum ar fi “U” Chico y Chica în 2003, “AD+” și
“ADOLPHO Dominguez Niños” în 2004; pentru ultima menționată, el a câștigat în 2006, premiul
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 17
pentru cea mai bună colecție de vară la Târgul Internațional de Modă pentru copii din Valencia.
“Mi casa” a apărut în 2005, Joyas y Mascotas în 2008 și Novias, Colecția Muzicii și “U+” în 2009.
În ultimi ani, firma sa este adepta protecției mediului înconjurător, lucru văzut prin inițiative cum
sunt de exemplu, Manifestul Ecologic din 2008 sau Politica de Bunăstare a Animalelor din 2010.
Și încă continua prin procesul de extindere internațională, având în present 600 de magazine în 31
de țări.
Adolpho Dominguez este o marcă orientate spre un public cu o putere de cumpărare medie spre
mare. Modelele lui sunt create pentru clienți cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani, cu cheltuieli
stabile, care de-a lungul anilor s-a dezvoltat și în alte sectoare prin colecții orientate spre tineri,
copii și chiar parfum și cosmetic, astfel intrând și în lumea înfrumusețării.

3.1.3. Brownie
Brownie, o afacere de familie din Barcelona, a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 24 de
milioane d euro în anul 2017. Aceasta este o creștere care demonstrează atracția pe care hainele o
au pentru fete, un sector în care concurează cu alte mărci cum sunt, Noon sau Renatta & Go.
Ultima marcă menționată este preferata fetelor adolescente. Deți este o companie de origine
italienească, ea a trimfat pe plan international vănzănd un stil de viață Californian: manechine tinere
cu păr lung, sloganuri retro în limba engleză, și diferite referințe la cultura americană. O formulă
la care dacă adaugi și prețurile competitive și puternica prezență pe site-urile de socializare, a
cucerit adolescenții din jumate lumea. În țara noastră, marca are magazine în Barcelona, Madrid și
Valencia, dar are un competitor național în Brownie.
Înființată în 2007 de perechea Mercedes Ortega și Joan Morera, ultimul decedând în 2016, Brownie
a devenit un stop obligatoriu pentru fetele tinere mulțumită modelelor sale mediteraniene. În
concordanță cu informațiile publicate de Modaes, compania catalnă are înregistrat p creștere de
49% în 2017. “Compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 24 de milioane de euro în 2017,
comparativ cu cele 16 milioane înregistrate în 2016”, explică un portal specializat. În prezent, pe
lângă magazinul online, Brownie mai are și 18 magazine prin țară (majoritatea prin Madrid și
Barcelona), 11 standuri la El Corte Inglés și, cu primul magazin deschis pe plan international, la
Oporto, această marcă se pregătește pentru intrarea pe piețele modei din Londra și Paris.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 18
3.2.Analiza SWOT a mărcii Ahatha Ruiz de la Prada

FACTORI INTERNI
PUNCTE TARI (+) PUNCTE SLABE (-)
● O mare varietate de produse (rochii, pantaloni, genți, tricouri, ● Modelele în tendință sunt imediat copiate pe piața neagră.
etc.) create după un design specific care le face ușor de ● Există a distribuție bazată în Spania: poate fi un dezavantaj în
recunoscut. extinderea internațională deoarece distribuția produsului este
● Un design incredibil de original și inovator, plin de culoare și mult mai scumpă și înceată.
plăcut. ● Creatorul companiei are un rol principal dar excesiv,
● Campaniile de promovare din ziare și de pe rețelele de neinteresul clienților asupra modului intern de funcționare al
socializare sunt originale. companiei, cee ace creează confuzie.
● Protagonista mărcii este mereu prezentă în media, astfel ● Piața modei este oarecum saturate cu noi produse cu concept
obținând recunoașterea mărcii, dar și a persoanei care conduce similare.
afacerea.
● Excelează prin modul de selectare a canalelor de distribuție a
produselor
● Are control asupra lanțurilor de valoare
● Lansează mini-colecții pe tot parcursul anului: o varietate de
modele pentru toate gusturile și specifice anotimpurilor.
● O cultură de cumpărături la vedere – clienții stiu dacă le place
ceva, ei trebuie să cumprere lucrul respectiv.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 19
OPORTUNITĂȚI (+) AMENINȚĂRI (-)

● O puternică internationalizare a mărcii ● Creșterea competișiei în acest sector – în ultimii ani, moda nu
● Nu ar fi dificil să introducă pe piață produse de modă cu modele mai este doar pentru cei bogați.
abordabile. ● Clienți solicitanți – toată lumea știe modă în prezent și aproape
● Introducerea pe piața modei de concept și modele cu care acestă toată lumea vrea sa fie îmbrăcată bine. În plus, există grupuri de
marcă se ocupa de ani. oameni care nu vor să fie îmbrăcați ca și restul lumii, vor să fie
● Interes în creștere pentru imaginea personală – poate include diferiți.
tineri, bărbați, și chiar și femei însărcinate, sectoare care în ● Climat variat – fiecare țară și regiune are climate diferite, astfel
trecut au fost dezinteresate. fiecare companie trebuie să știe diferențele și să se adapteze la
● Dezvoltatea tehnologică face posibilă și mai rapidă ele.
comunicarea de informație, ține producția în ton cu noile ● Crearea de magazine online – au costuri mai scăzute și le permit
sisteme de schimb dar și cu cele logistice. oamenilor să cumpere îmbrăcăminte de oriunde din lume fără
● Lumea globalizată – este mai ușor să deschizi magazine în să fie nevoiți să călătorească.
lume.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 20
4. Colaborarea dintre stagiatură, educație și sectoare în lumea modei –
PYMEV – Spania

4.1. Trei modele de bune practice

4.1.1. Bershka
Bershka este un lanț de magazine de îmbrăcăminte care aparțin grupului spaniel Inditex, înființat
de omul de afaceri Amancio Ortega.
Brand-ul, care a fost orientat spre femei tinere, dar are și secțiuni pentru bărbați. În martie 2017,
Bershka a avut 1096 magazine în 70 de țări.
Compania oferă noilor absolvenți posibilitatea de a face stagiatură lucrând la ei, folosind anunțuri
de recrutare inovatoare și eficiente, cu imagini alese cu grijă.
Mai jos puteși vedea un model de anunț de recrutare pentru tineri care vor sa lucreze ca designer.
Putem observa aceeași originalitate, concept și scris ca și în anunțurile pentru locuri de muncă.

4.1.2. Pronovias
Pronovias este o companie de vânzare de rochii de mireasă înființată în Barcelona în 1922. În
prezent, Grupul Pronovias îmbracă mirese în peste 90 de țări, fiind astfel lider în acest sector.
Familia care a înființat această companie încă se ocupă de conducerea ei și de procesul de extindere,
aratând restului lumii calitatea și filozofia lor de muncă. Acestea din urmă se pot observa și în cele
163 de magazine, și peste 4000 de puncte de vânzare din lumea întreagă.
Gruparea are peste 1000 de angajați la nivel international de diverse naționalități.
Una dintre strategiile cheie ale companiei a fost întotdeauna integrarea verticală a activităților sale.
Această caracteristică a ajutat-o să poată garanta designul și calitatea produselor și să stea în contact
cu piața prin lanțurile de magazine.
Pronovia un program de stagiatură care nu este doar orientat spre poziții de design, dar și pentru
alte meserii, cum ar fi asistent marketing, serviciu clienți, dezvoltarea de produse, comerț, ect.
Programul este caracterizat prin seriozitate, structurarea modular și loialitatea noilor angajați.
Durata programului de stagiatură este legată de complexitatea meseriei, incluzând și pregătirea
angajatului.
Prezentam apoi un model de anunț pentru noii absolvenți.

4.1.3. Goymar Design și Școala de Modă


Rețeaua GOYMAR a fost înființată în anul 1963, și cu centre în Madrid și Galicia, a permis o
evoluție constantă a planului de stagiatură al școlii prin introducerea de noi nevoi profesionale.
Acestea au facut posibil ca elevii noștri să iși dezvolte studiile cu ajutorul unei noi metodologii
proprie scolii.
În simultan, Goymar a creat și un birou tehnic industrial, dedicat companiilor care fac parte din
grup, astfel creeând o legătură puternică între școală și companie. În al treilea rând, Goymar a creat

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 21
și un centru tehnico-cultural pentru modă, a cărui obiectiv principal este să țină pasul cu moda,
târgurile și prezentările de modă care sunt de interesul elevilor.
Școala de Modă Goymar, care aparține unei rețele de centre cu același nume, și-a început activitatea
în La Coruña în anul 1984. Înființată ca răspuns la necesitățile industriei de textile din Galicia, a
fost considerată încă de la început un punct de referință în domeniul pedagogic.
Este o școală de design, cu programe de stagiatură excelente, prin intermediul cărora studenții sau
noi absolvenți pot lucre cu firme prestigioase cum ar fi Adidas, Adolfo Dominguez, Bimba & Lola,
Carolina Herrera, Cortefiel, El Corte Inglés, Loewe, Roberto Verino, Zara, etc..
Școala de Modă și Design Goymar este în mare căutare pe piața de muncă din Spania, în special în
Galicia, încât majoritatea angajaților sunt chiar din școală.
În acelasi timp, au un program de stagiatură semnat de mai mult de 50 de companii de textile, care
este într-o continua creștere, cu noi membrii care au din ce în ce mai multă nevoie de stagiari în
echipa lor cee ace crește numărul sudenților angajați.
În acest moment, Școala de Modă și Design Goymar are avantajul ca foști studenți să fie direct
implicați în procesul de selecție al noilor stagiari.
Școala are un portal pentru locurile de muncă unde companiile pot vedea profilul candidatilor ca
să poată allege pec el potrivit.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 22
4.2.Analiza SWOT a Școlii de Modă și Design Goymar

FACTORI INTERNI
PUNCTE TARI (+) PUNCTE SLABE (-)
 Model de formare de un professionalism înalt pentru studenții  Localizată în Galicia, este greu de accesat de către studenții care
din sectorul de textile pentru îmbrăcăminte. locuiesc mai aproape de orașele mari, Madrid, Barcelona sau
 O pozitie exceptională în cadrul Scolii de Modă din Spania. Valencia.
 Contracte de parteneriat pentru studenți cu firme de top din  Dese schimbari în legislația conducerii scolii și a contractelor
Spania de parteneriat cu studenții.
 Un grand înalt de intrare pe piața muncii.  Competiția cu alte școli de renume din Spania, din orasele mare
 Oferă programe special adaptate pe nevoile companiilor din care oferă și ele la rândul lor programe de stagiatură.
domeniul textilelor.  Nevoia de a face investiții economice pentru a putea ține pasul
 Profesorii sunt calificați, și chiar experți în domeniul modei, cu noile tendințe din design.
pregătiți prin metodologia GOYMAR, și care anual merg la
cursuri de formare.
 Stagiatură controlată a studentilor.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 23
FACTORI INTERNI
OPORTUNITĂȚI (+) AMENINȚĂRI (-)

 Numărul în creștere de companii de textile din Galicia, care  Mutarea unor centre de producție spre țări non europene.
permite angajarea în număr mai mare a studenților sau a noilor  Importul de produse asiatice ieftine amenință locurile de muncă.
absolvenți.  Salariul mic a unor angajați cauzează demotivare, și face
 Numărul mare de investiții în domeniul modei spaniole face mai imposibilă mutarea din orașul de reședință.
ușoară integrarea pe piața de muncă a studenților.  Folosirea de campanii directe de către companiile
 Programele subvenționate de inserție a forței de muncă pentru multinaționale pentru a atrage noii absolvenți fără ca aceștia sa
tinerii absolvenți. mai absolve școli de modă.
 Crearea de rețele de schimb facilotează mobilitatea sudenților 
în companii.  The exit of fashion production centers to non-European
 Faptul că studenții fac stagiatură la companii de top înseamnă countries
un număr mai mare de înregistrări.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 24
5. Educația în lumea modei – Istituto Dei Sordi Di Torino – Italia

5.1. Trei modele de bune practice

5.1.1. Istitutul Marangoni


Institutul Marangoni este extins pe trei campusuri; campusul principal se află în Milano, iar
celelalte două sunt la Londra și Paris. Școala, cu un număr de 2000 de studenți, oferă cursuri în
design de modă, afaceri și comerț în industria modei, conducerea unei mărci și promovarea de
modă. Taxele de școlarizare sunt între 16.225 de euro (20.080 dolari) și 21.320 euro (26.400 dolari)
în funcție de programul ales, naționalitate și limba de predare aleasă. Școala are o comunitate mare
de studenți internționali.

5.1.2. Polimoda
Polimoda este o școală de modă privată din Florența, capitala Toscanei. Echipa de conducere este
fromată din Ferruccio Ferragamo ca președinte, Danilo Venturi ca director și Linda Loppa ca și
consilier de strategie și viziune. Școala a fost înființată în 1986 ca un proiect între două orașe,
Florența și Prato, și Institutul de Modă și Tehnologiei al Universității de Stat din New York. Ea
face parte din Fundația Internațională a Institutelor de Modă și Tehnologie.

5.1.3. Colegiul de Modă din Londra


Colegiul de Modă din Londra, parte a Universității de Arte din Londra (UAL), iese în evidență prin
gama variată de cursuri de modă. Școala oferă nu doar cursuri de design, ci și cursuri de marketing,
jurnalism și comerț, dar și programe de estetică, știința cosmeticii, curație și critică de modă, și
chiar și cursuri specializate în încălțăminte și acesorii. Peste 5.000 de studenți sunt înscriși în
prezent, iar taxa de școlarizare este identică cu cea de la Saint martins central, deoarece ambele
colegii fac parte din UAL.

5.2. Alte posibilități de a putea intra în lumea modei


Nici chiar școlile de top nu pot sa învețe originalitatea. Trebuie sa intri în contact cu persoanele
importante din industrie și să începi local pentru a putea ajunge undeva.
Industria modei poate fi elitistă și greu de spart. Poate să țină de cine cunoști și, în mod special
după cum s-a observant în trecut, să iei parte în nenumărate stagiaturi neplătite.
Desi școlile de modă din Marea Britanie domină piața internațională (Saint Martins Central este
pe locul întâi topul celor mai bune școli de modă din lume pentru al treilea an la rând; alte patru
sunt în top 10; și încă 11 școli din Marea Britanie sunt în top 50), aproximativ 20.000 de studenți
sunt acceptați în programe universitare de design în fiecare an. Aceasta înseamnă că inclusiv
studenți de la universități de vârf au de făcut față competiției atunci când vor să intre în această
industrie. Deci ce pot face studenții pentru a ieși fruntași?

 Să aducă idei

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 25
Nici măcar colegiile de top nu pot înveța originalitatea. Caryn Franklin, commentator de modă și
professor la Școala de Artă Kingston, spune că elevii săi ar trebui să nu se uite doar la texte și
rețelele sociale pentru a găsi idei noi. “Citiți mult, admirați costumele populare și istorice și
oamenii care vă inspiră în lumea artei,” spune ea. “Dute la expoziții gratis, mergi la piețe,
vorbește cu oamenii care fac produsele și așa vei avea o experiență creativă, nu doar una online și
prin film.”
 Fă un an de practică
Un an de practică în industrie poate să fie calea spre succes în modă. Aici studenții pot să-și facă
conexiuni și să câștige experiență în muncă, și tot aici angajatorii pot identifica abilitățile pe care
le caută la studenții practicanți.
 Stai în legătură cu colegii de clasă
Colegii de facultate au un rol esențial în a te ajuta să-ți găsești o meserie în lumea modei.
Construiește aceste relații cu ei deoarece ei vor fi conexiunile si colegii tăi în viitor.
 Gândeste local
Cu peste 80% din studenți aplicând pentru un numar mic de locuri de muncă și angajatori, aceștia
ar trebuie să iși creeze propriile lor rețele locale decât să țintească dupa meseria lor de vis imediat
după facultate.
 Întâlnește în persoană profesioniștii din domeniu
Creatori de modă, editorii, stiliștii și directori creativi adesea vorbesc la universităși. Merită să te
prezinți și să te faci cunoscut.

5.3. Abilități ce trebuie dezvoltate în timpul educației


Industria modei devine din ce în ce mai importantă și toată lumea, se pare, dorește să facă parte din
ea. Așa că, în timpul școlii sau al stagiaturii, tu, ca un aspirant la o meserie în modă, ar trebui să ai
unele calități.
Abilități generale:
 Simț de afaceri bine dezvoltat: Un angajat excelent în industria modei trebuie să dețină
un bune abilități de afaceri. El trebuie să înțeleagă bugeturile, strategiile de marketing, și
conceptele de vânzare. Toate aceastea sunt necesare pentru a putea crea si vinde produse.
 Abilități în rezolvarea de probleme: Rezolvarea de problem necesită două tipuri distincte
de abilități mentale, analitice și creative. Gandirea analitică sau logică include abilități ca
ordonarea, compararea, contrastarea, evaluarea si selectarea.
 Buna comunicare: Câtiva oameni sunt implicați în crearea unei piese de îmbrăcăminte,
deci tu trebuie să poti comunica eficient celor implicați c ear trebui să facă.
 Simțul competiției: Tu încontinuu te straduiești să devi mai bun decât colegii tăi așa că
atunci poti crea produse de calitate si inovatoare mult mai repede.
 Jucător de echipă: Orice muncitor din industria modei lucrează bine în echipă. Crearea
unei piese de îmbrăcăminte pentru producție implică mai multe personae, de la model la
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 26
cusut la expediere. Ca un muncitor in lumea modei, tu trebuie sa poți lucre cu toși cei
implicați

Abilități în legătură cu lumea modei:


 Creativ: trebuie să ai un simț dezvoltat al stilului și constant aduci noi idei.
 Ochi bun pentru material: ai o anumită înțelegere a materialelor, și de asemenea a
elementelor care fac o piesă de îmbrăcăminte unică, cum ar fi culoarea sau materialul
folosit.
 Abilități de schițat: abilități bune de schițat înseamnă că poți cu ușurare sa-ți schițezi ideile
pe hârtie pentru a putea începe procesul de producție.
 Abilități de coitorie: tu poti să coși piesa de îmbrăcăminte pe care ai creat-o. Înțelegi ce
materiale se potrivesc cel mai bine cu modelul pe care îl dezvolți.
 Imaginație: un bun muncitor din industria modei poate să-și vizualizeze piesa înainte de a
pune idea pe hârtie. Poti vedea produsul înainte de producție și poți să-ți pui ideile pe hârtie
pentru ca și restul să înteleagă ideea ta.
 Cunoașterea tendințelor actuale în modă: tu trebuie să urmărești tedințele și să poți
anticipa la ce anume publicul tău va raspunde pozitiv.

5.4. Îmbunătățirea nevoilor din educația modei.


Educația formală este unul dintre cele mai bune moduri de a învăța ceva, dar atunci când vei munci
trebuie să-ți îmbunătățești unele calități.
Așa că, la nivelul educației, formale și non-formale, aceasta ar trebui să tea jute să-ți dezvolți
anumite calități.
 Dezvoltarea profesională în taierea și construcția modelului.
 Identificarea și rezolvarea problemelor la probă.
 Pregatire deceficiență.
 Eliminarea de risipă și reducerea costurilor.
 Tehnologia îmbrăcămintei și metode de producție.
 Producția de desene specific și pachete tehnologice.
 Modele si monstre.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 27
6. Comunicarea în Modă și Media – Spoleczna Akedemia Nauk-Poland

6.1. Trei modele de bune practice

6.1.1. Pan Tu Nie Stał


În 2006, Justyna Burzyńska și Maciej Lebiedowicz au înființat compania lor Pan Tu Nie Stał.
Un fapt interesant despre proprietare este că ele nu sunt creatoare de modă, ci au meseriile de
sociology, respectiv specialist IT.
În ciuda acestui lucru, ele au putut crea o marcă prosperă, care creează o nouă calitate estetică,
transformând cuvintele uitate, obiectele și modelele în produse pe care clienții actuali le doresc.
Principala caracteristică a acestei mărci este reîntoarcerea lor sentimentală la era post-belică a
socialismului din Polonia. Produsele sunt proiectate cu grijă și făcute din materiale de calitate.
Produsele lor oferă o alternative mărcilor mondiale. Tricouri imprimate cu diverse grafici, intr-un
croi universal, fac ca hainele să devină o sursă de expresie și caracter.
Povestea lui “Pan tu nie stał” a început pe un blog, unde autorii au documentat lucruri create bine
din perioada PRL: etichete, ambalaje, coperți de reviste, cîrți pentru copii etc. pasiunea lor s-a
transformat într-o afacere atunci când au început să-și creeze propriile lor tricouri, care, la fel ca și
blogul lor, au generat un mare interes. În timp au observat că, de fapt, mult mai mulți oameni erau
interesați de produse asemănătoare cu cele din Polonia socialistă. Mai apoi, Maciej a început să
lucreze cu grafica, diversificând sloganurile și imaginile imprimate pe tricouri și bluze – un tractor,
un mic Fiat, urechi de secară, inscripții ca „zołza”, „obibok”, „Art. Spożywcze”, sau „Jan
Kowalski”, „zimny drań” și „miss turnusu”.
Inspirația lor a fost și rămâne în general poloneză. Prin urmare, sloganuri șocante sunt puse pe
tricourile produse de ele: “dziadostwo” (porc), “absztyfikant” (admirator) sau “lowelas”
(afemeiat), dar sunt despărțite în mod intelligent în silabe astfel creând jocuri atât verbale, cât și
estetice. Fascinația lor cu moda poloneză a însemnat că ele nu s-au oprit acolo. “Am vrut să aveam
un magazin, asemănător unui apartament din anii 70 – cu mobilă pe perete și un covor turcesc, cu
o atmosferă casnică. Totul s-a petrecut în mod treptat, începând cu blogul, apoi primele producții
de tricouri, imprimate într-un garaj, până am ajuns să avem propriul magazin online și să
producem tricouri la comandă pentru firme din țară. Inițial, doar tricourile cu imprimeu au fost
inspirate de PTNS, dar apoi ne-am extins oferta și pentru alte lucruri drăguțe,” spun fondatorii
mărcii.
Prin urmare, Justyna și Michał au decis – la început fiind doar un hobby – să producă tricouri cu
imprimeu pentru toți doritorii. Ca rezultat, în anul 2008, un magazine online a fost deschis și un an
mai târziu, ei au deschis alt magazine. De-a lungul timpului, cererea pentru bunurile lor s-a dovedit
a fi atât de mare încât producția a trebuit să fie externalizată, și personae de renume din lumea

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 28
grafică, cum ar fi Bohdan Butenko1, Janusz Stanny2 și Andrzej Krajewski3, au fost invitați să
coopereze. Pas cu pas, ei și-au dezvoltat compania. O data cu creșterea interesului clienților, ei au
hotărât că e timpul să angajeze noi oameni și au schimbat și locația companiei. Cele trei elemente,
tradiția, umorul și nostalgia, sunt centrul creaților lor.
Toate produsele sunt create local, în Lodz, Polonia. Pan Tu Nie Stał poate, de asemenea să fie
caracterizată ca și o companie responsabilă social, deoarece ei au propriul lor magazine unde pot
modela și crea prototipuri. Au colaborat cu companii de cusut și în present au angajați 2 designeri.
În plus, pe fiecare etichetă scrie, “100% bumbac”.
La început, vindeau doar tricouri, dar mai târziu au adăugat și șosete, lenjerie intima sau curele, ei
nu s-au oprit aici. Au decis să producă și accesorii cum ar fi caiete, căni, produse care fac referire
la perioada PRL. Cea mai mare popularitate au avut-o carțile lor. “Siała baba mak”, în designul lui
Katarzyna Bogucka, a avut o paletă simplă de culori – negru, alb și roșu – și a câștigat preminul
Trebuie Avută la festivalul Dizajn din Łódź. După doi ani, același premiu a fost câștigat de
etichetele lor pentru conserve, care au fost o serie stickere cu inscripții ca “Pyszne ogórki”
(Castraveți Murați Delicioși) sau “Grzyby z lasu” (Ciuperci din Pădure).
“Deși noi încontinuu introducem linii noi de produse care strâng un număr mare de opinii bune
pe site-urile de socializar, cele mai populare au rămaas tot tricourile cu sloganuri. „Dziadostwo”,
“Miss Turnusu”, “Zołza”, “Mięso drób wędliny, și de preferabil pe negru sau gri.” spune Maciej
Lebiedowicz în interviul cu revista Culture.pl.
Proprietari Pan Tu Nie Stał, au pregătit și oferte special pentru tineri. În magazinul lor, putem găsi
cărți, jocuri și jucării originale, care sunt sunt dificil de găsit în alte magazine. Ele au publicat și o
serie de cărți pentru copii „Siała baba mak”, „Dziadek z babką żyli w zgodzie”, “Nu râde, bunice!”
și mini-albumul de fotografii “ŁKS vs. RTS”.
"Miss Turnusu", "Zołza", " Mięso drób wędliny", and preferably in grey or black version 4” – said
Maciej Lebiedowicz in the interview for Culture.pl.
Comunitatea Pan Tu nie stał
Majoritatea clienților au vârsta medie de 30 de ani (18 – 34, în orașele mari), adesea cu familii mari
cu copii de vârste mici. Dar au și clienți cu un fundal divers.
Brand-ul are unele modele care sunt în producție de anii de zile, dar sunt înca foarte populare. Cu
toate acestea, din cauza drepturilor de autor ale unor artiști și fotografi, aceste produse sunt lansate
în serii limitate. De exemplu, colaborarea cu Institutul de Carte, “Pisarze na lato/a”. Ca rezultat, în
1
Bohdan Butenko - one of the most awarded Polish graphic designers and illustrators. Author of comics and books, designer of dolls and
decorations for puppet theaters and scenography for the Cabaret of Elders. The creator of the adventures of Gapiszon, Kwapiszon, Gucia and
Caesar. Among his foreign distinctions, it is worth mentioning, among others the Leipzig IBA prize, which he received three times: for illustrations
and the development of the book "Dong, which has a glowing nose" by E. Lear (1965), for "Krople na start" by L. Górski (1971) and for "Pali się!"
by J. Brzechwa . In 1976, he was awarded the Premio Europeo prize in Padua for illustrations to the book "Marianna's

2 Janusz Stanny –one of the most prominent Polish creators of book and press illustration, graphic artist, poster designer, and illustrator.”

3Andrzej Krajewski - a well-known innovator of the Polish Poster School, expressed his bold creative vision in a wide range of media, including
paintings, drawings, collages, comics and prose in over 65 years of career on several continents and innumerable media of expression..
4
https://culture.pl/pl/tworca/pan-tu-nie-stal
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 29
fiecare an, înainte de vacanța de iarnă, ei lansează o colecție de tricouri cu portrete de scriitori.
Unele tricouri nu au fost puse niciodată în vânzare (portretele lui Herbert or Miłosz) – Institutul a
putut să le doneze pentru premii și ca și cadouri.
Pan Tu Nie Stał este, înainte de toate, un magazine online. Clienții sunt informați despre toate
produsele noi prin Facebook. În cazul produselor lor, nu există colecții. În general, când un produs
nou este lansat, clienții sunt informați prin buletinul informativ (newsletter) sau prin Facebook.
Ceea ce face Pan Tu Nie Stał diferit este independența lor și ezitarea lor de a folosi metode de
promovare tipice. Ei nu sponsorizează evenimente și nici nu cumpără spațiu pentru reclame. De
asemenea ei nici nu dau multe interviuri în presă. Maciej spune: “Odată ne-am oferit să închiriem
tricouri unui program de televiziune în schimbul promovării mărcii, dar aceasta nu ne-a ajutat în
creșterea vânzărilor. Tot ceea ce am „câstigat”, au fost produse folosite și stricate. Ambiția noatră
nu este să fim o marcă imensă sau la modă. Nu căutăm simpatia blogger-ilor de modă. Noi facem
haine pentru oameni ca noi – cărora le plac tricotajele de bună calitate cu design-uri originale.”
Singura formă de comunicare pe care firma o folosește sunt postarile pe internet.

Pan Tu nie stał în present


De ceva vreme, compania nu mai este locală. Are propriile magazine în Varșovia și Cracovia –
care este o dezvoltare natural în concordanță cu nevoile pieței. În present, au 20 de angajați, printer
care 2 designeri grafici și 4 designeri.
Pan Tu Nie Stał educă clienții săi în cee ace privește moda, dar și despre moștenirea culturală, și
chiar și în domeniul de creare de semen fluorescente, postere și alte tipuri de semne.
Marca a câștigat mai multe premii, cum ar fi medalia de bronz la Premiile Europene Pentru Design
în urmă cu trei ani. Ei de asemenea cooperează cu mulți artiști polonezi, cum ar fi designer-ul grafic
Bartek Bojarczuk (alfabetul Morse în colecția din Nennuko), Kasia Ostrowska (bazgrania.com:
imprimeuri pentru o colecție de copii) sau fotografii: Sonia Szóstak, Przemek Dzienis.
În spatele succesului firmei Pan Tu Nie Stał stă un adevăr simplu – vechi design-uri poloneze, scris
și grafică, care sunt extrem de frumoase și originale. Istoria lor arată că oricine poate avea succes
dacă au o idea bună și își găsesc nișa.

6.1.2. Zuza Kołodziejczyk

Zuza Krajewska, născută în 1975, este o absolventă a Academiei de Arte Gdańsk. La începutul
carierei, ea a creat sub pseudonimul Madame Żużu, reprezentând membrii a grupărilor artistice din
Varșovia. Ea este asociată cu agenția LAF AM, deoarece de ani de zile, ea fotografiază modă și
celebrități, devotându-se tuturor proiectelor care implică societatea.
Ea este câștigătoarea multor premii pentru coperte și editotiale, de exemplu Grand Press Front,
Gold KTR sau Vulturul Auriu.
Ea este unul dinte cei mai faimoși fotografi – sesiunile ei nu sunt publicate doar în revistele
poloneze despre stiluri de viață luxoase, dar chair și fotografiile ei pentru reclame ies în evidență
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 30
prin originalidate. Ea prezintă celebrități, politicieni sau scriitori în poze remarcabilem uneori
controversate, dar întotdeauna memorabile. Ea face și sesiuni minilasite, altele pline de spendoarea
barocului, sau chiar chicioase sau rezervate. Ea poate fotografia celebrități într-un mod plin de stil,
chiar daca o data au pantoful în cap ori înoată goi în piscină.
În plus, pe lângă crearea de sesiuni și poze pentru reclame, Zuza Krajewska este de asemenea un
fotograf care lucrează în lumea artei. Ea are peste o duzină de expoziții în care a expus lucrării din
afara sferei comerciale.
Din anul 2007, ea cooperează cu Bartek Wieczorek. Principalele subiecte ale muncii ei sunt: sexul,
altul, excluderea, fetișurile, și frumusețea. Una dintre trăsăturile cele mai importante ale operelor
ei este imaginea masculinității care reinstaurează dimensiunea erotică a nudității masculine. În
pozele ai actuale, Zuza face referire la probleme curente, cum ar fi cea a genului. Lucările ei sunt
adesea considerate controversate datorită modului ei de a vizualiza sexul, deaorece Zuzana vede
sexul ca pe un rol social impus pentru cetățeni.
Operele lui Krajweska sunt caracterizate prin curaj, simțul umorului, nesimțire și liniile neclare
dintre chici și rafinament.
O altă opera de a ei, “Boyeurism”, este creată în stil erotic, considerând că imaginea este
fotografiată în așa fel încât să pară că bărbații urinează afară, printre copaci sau în jurul lacului, și
chiar atârnând de ramura unui copac. “Fotografiile sunt senzuale și delicate, uneori frumoase până
în punctul de rezistență. Este ceva pervers în estetica lor, ceea ce atrage atenția spre imagini, chiar
dacă nu mai vrei să te uiți la ele.”
Zuza Krajewska continuă să surprindă lumea, cum ar fi de exemplu imaginile din anul 2006 care
prezintă băieți din centrul de corecție din Studzieniec. Acele poze au fost diferite de cele pline de
culoare din diferitele reviste de modă prin faptul că prezentau băieți izolați pedepsiți pentru crime
mai mari sau mai mici. Krajewska a menționat că a petrecut mai mult timp decât a crezut făcând
acele fotografii așa că sesiunea care trebuia sa dureze doar câteva săptămâni a fost extinsă la un an.
“Am ales acest proiect pentru că are de a face cu multe probleme actuale: cruzimea, trecerea
frontierelor, pedepsele, dar de asemenea și sensibilitatea copiilor și nevoia lor de iubire și
acceptare.” spune Krajweska.
Krajweska a prezentat viața de zi cu zi a elevilor din centrul de corecție, sentimentele și emoțiile
lor, nu doar experiențele lor dramatice din trecut.

Zuza Krajewska în present


Zuza Krajewska nu este genul de persoană care poate fi pusă într-o categories au alta. De la operele
ei pline de culoare pentru revistele de modă, până la forografiile care prezintă probleme sociale de
actualiate, cum ar fi genul, Krajewska arată o varietate de stiluri și idei. Ea continua să spună că
fotografia este stilul ei de viață și pasiunea care ăă permit nu doar să se exprime ci și spă vadă
lumea și să vorbească despre ea.

6.1.3. Eroii Locali (Local Heroes)


Marca Eroi Locali (Local Heroes) a fost creată în 2012 de către Areta Szpurek și Karolina Słota.
Aceasta oferă haine și accesorii simple, cum ar fi tricouri, bluze, geci, rochii tip tricou ți pantaloni
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 31
scurți. Totul este făcut din bumbac și poliester. Această marcă este întruchiparea tendințelor
internetului, a toot ceea ce contribuie la crearea unei imagini.
Ambele fondatoare sunt iubitoare de mocă. Areta, deși tânără, are experiență în domeniu deoarece
a lucrat ca și asistentă a unui stilist, specialist de media social și stilist pentru companii mari, cum
ar fi Sinsay, H&M sau New Look. Pe de altă parte, Karolina a absolvit colegiul de fotografie și
mai apoi a lucrat ca și paparazzi pentru revista “Kmaga”. De asemenea, ambele au și experiență în
blogging.
Fetele sunt foarte active pe site-urile de socializare, prezentându-și modul de gândire prin diferite
imagini și sloganuri. Ceea ce este interesant despre acele imagini este faptul că ele prezintă
bomboane, sau sunt în stilul infantil din anii ’90. Se pare că acele imagini au fost create ca un mod
de a lăsa în urma realitatea plictisitoare și gri, unde oameni se axează doar pe orarul lor zilnic de la
9 la 5.
Când fetele au observat interesul crescut în ideologia lor (“A face lucruri normale este de rahat”),
ele au decis să pună idea lor în practică. Au văzut că exista o nișa pentru aceasta pe piața modei,
nu doar în Polonia – tuturor adolescenții de 15 – 20 de ani le pasă doar de imaginea lor. Principala
lor inspirație a fost platforma Tumblr.com.
Prima data nu au avut decât 3 modele pentru tricourile și bluzele lor: “A face lucruri normale este
de rahat” (Doing Real Stuff Sucks), “Singur/ă, Luat/ă, Înfometat/ă” ( Single, Taken, Hungry) și
“La Naiba, Idiotule” (Fuck You You Fuckin Fuck). Inscripțiile de pe tricouri erau glumețe și
câteodată provocatoare, de celem mai multe ori în engleză.
Ca și în alte cazuri, inceputul a fost greu. Fetele au avut problem cu furnizorii, neprimind produsele
comandate la timp. Când, într-un final, fetele au primit tricourile, acestea nu erau aceleași cu cele
comandate, deci nu au putut fi folosite. După acest accident, ele au schimbat furnizorul.
Marca lor a început să aibă succes atunci când cântărețul Canadian Justin Bieber a fost fotografiat
purtând un tricou inscripționat “A face lucruri normale este de rahat” (Doing Real Stuff Sucks).
“De fapt, noi nu am făcut prea multe. Pe Google Maps, am găsit adresa lui Bieber și i-am trimis un
pachet cu tricouri. După câteva luni am apărut pe prima pagină pe Yahoo. Încă îmi amintesc titulul:
Justin Bieber într-un tricou de designeri polonezi.” spune Areta.
Dintr-o dată, de la o firmă mică și locală, marca lor a devenit internațională. Fetele au fost invitate
la multe programe naționale și au apărut în multe ziare ca exportul minune al Poloniei. Hainele lor
au fost vândute în 24 de ore. Ținând pasul cu imensa lor popularitate, ele și-au extins colecția prin
vânzarea de costume de baie, șosete și accesorii (brichete, carcase pentru telefon, genți, ghiozdane,
pălări).
Fetele au mai urmărit aceeași campanie de promovare din nou, și au trimis hainele lor și lui
Rihanna. Mai apoi, ele au postat o poza a cântăreței purtând un tricou Eroi Locali (Local Heroes).
Curând multe celebrități, cântăreți și nu numai, au început să poarte produsele lor. Printre clienții
lori faimoși se numără Rihanna, Rita Ora, Ellie Goulding, Miley Cyrus și Cara Delevigne. Care
este rețeta succesului lor? Este autenticitatea, fideliatea la ideile lor, coerența, hărnicia. Se spune
că “Eroi Locali (Local Heroes) este mai mult decât un brand cu un mesaj fericit. Este un exemplu
de credibilitate în lumea modei care a câștigat un număr imens de admiratori.”

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 32
Comunitatea Eroi Locali (Local Heroes)

Eroi Locali (Local Heroes) a fost promovată, în mare parte, prin site-urile de socializare, cum ar fi
Facebook, Instagram sau diferite blog-uri. Majoritatea fanilor și clienților aceste mărci sunt loiali
acesteia, ei urmărind websit-ul brand-ul sau participând la multe evenimente, de exemplu la târguri
de modă doar pentru a le vedea pe fete. Fondatorii mărcii sunt deschiși contactului cu clienți și
admiratori lor la aceste evenimente, adesea ei schimbând păreri cu ei despre tendințele actuale. Eroi
Locali (Local Heroes) folosesc site-urile de socializare, având conturi de Facebook, Instagram,
Tumblr, Pinterest și Snapchat).
Deoarece firma este cunoscută ca un exemplu de marketing de conținut, nu e de mirare că
fondatoarele poartă și ele produse Eroi Locali (Local Heroes). Printre celebritățile poloneze care
sunt admiratorii aceste mărci se numără: actrița Olga Bołądź, cântărețele Margaret și Marina,
manechinele Monika JAC Jagnaciak și Kasia Struss. Eroi Locali (Local Heroes) admit:
“Accidental am deschis ușa spre Polonia întregii lumi. Anterior a existat un Mare Zid Chinezesc
în jurul nostrum. Am arătat că se poate. Alții ne-au crezut. Dacă au putut reuși două adolescente,
de ce nu ai putea și tu?”

Eroi Locali (Local Heroes) în prezent


Printre multele succese ale mărci Eroi Locali (Local Heroes) este și o colecție limitată pentru
Reebok: Rainbow Vantilators creați de Areta în 2015 și X Local Heroes NPC II. Areta a apărut și
într-un documentar produs de ramura poloneză a mărcii Reebok. Pe lângă colaborarea lor cu
Reebok, Eroi Locali (Local Heroes) colaborează și cu alte brad-uri faimoase, cum ar fi NYLON,
URBAN sau ASOS.
Marca are mulți clienți în Polonia dar și în străinătate, în principal în Anglia, unde doresc să
dechidă un lanț de magazine. Printe numeroasele lor succese, Eroi Locali (Local Heroes) au creat
tricouri ediție unică pentru Netflix și Dinsey, au colaborat cu NCLA (companie de produse
cosmetic) pe care celebrități precum Beyonce sau Miley Cyrus o admiră. Un alt succes, este
colaborarea cu Chiara Ferragni, unul dintre cei mai polulari bloggeri din lume.
Eroi Locali (Local Heroes) este într-o continua Dezvoltare. În present, Eroi Locali (Local Heroes)
este cea mai cunoscută marcă poloneză.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 33
6.2. Analiza SWOT Eroi Locali (Local Heroes)

FACTORI INTERNI
PUNCTE TARI (+) PUNCTE SLABE (-)

 bună cunoaștere a Internetului și a site-urilor de socializare:  Nu folosesc o agenție de reprezentare și comunicare.


marca lor nu are doar un website, ci unul foarte eficient, plin ce
 Fondatoarele sunt implicate în toate activitățile mărcii – de la
conținut, și o pagină de Facebook, Twitter, Instagram și un
website Tumblr. desing la producție, promovare, cooperare cu magazinele,
serviciu clienți etc.
 strategie ce comunicare puternică și coerentă – fiecare campanie
 Un nivel scăzut de performață și al calității hainelor.
are de a face cu valorile cu care brand-ul se identifică, și pe care
noi, ca și clienți le atribuim acestuia.  lungă așteptare pentru a primi comanda (până la 14 zile)
 Afacere bazată pe marketing de conținut.  Dependența de producătorul de îmbrăcăminte.
 marcă care este în continuă dezvoltare și care crește în același
timp cu clienții săi.
 Numeroase contacte.
 Cooperare cu persoane faimoase – cântăreți, modele, actrițe etc.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 34
FACTORI EXTERNI
OPORTUNITĂȚI (+) AMENINȚĂRI (-)

 O abordare spontană în afaceri.  O abordare spontană în afaceri.


 Nișă de piață.  Competiție necinstită – designer pentru alte mărci sunt clar
inspirați de design-urile mărcii.
 Cooperare cu alte mărci.
 Schimbarea gusturilor clienților.
 Extinderea colectiilor cu alte produse.
 Creșterea costurilor de menținere.
 Creșterea numărului de comezi făcute pe Internet.
 Posibilitatea de neportrivire de mărime și numeroase returnări.
 Creșterea interesului clineților cu oferte unice pentru ei.
 Dificultăți în a intra pe piață cu noile colecții.
 Creșterea conștientizării modei și a aspectului frumos la
adolescenți.  Posibilitabea de a nu fi acceptate noi produse sau alte servicii pe
piața modei.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 35
7. Comerțul online și Antreprenoriatul în ramura modei - Inițiative de Antreprenoriat şi
Dezvoltare - România
7.1. Trei modele de bune practice
7.1.1. Monica Salcudean
Casa de Modă Monesse, promovată de talentata creatoare de modă din Cluj, Monica Salcudean, a
fost lansată în România în 2011.
Magazinul Monesse din Gold Plaza, Baia Mare, a fost deschis în iulie 2012, la etajul întâi, cu
îmbrăcăminte de ocazie, casual sau pentru birou. Materialele folosite sunt de calitate, ceea ce crește
și valoarea creațiilor, în timp ce eleganța lor se găsește în detalii.
Monesse, ca marcă, s-a născut din dragoste pentru frumos și din dorința creatoarei de a vedea
femelile imbrăcate adevcat petru variatele ocazii din viața lor, ceea ce nu întodeauna trebuie să
însemne ceva scump.
“Întotdeauna mi-am dorit ca viziunea mea asupra modei să aiba un impact semnificativ în modul
femeilor de a se îmbrăca pentru diferite ocazii. A te îmbrăca sofisticat este ceea ce face diferența
dintre rutina zilnică și o ocazie specială, și dorința de a te îmbrăca bine este rezonabilă – o untă,
o aniversare, un bal sau cocktailm deschiderea unui local sau o seară la teatru. Nu uita, dacă te
simți frumoasă, ești frumoasă.” spune creatoarea.
Monessea a creat un website și a deschis un magazine online deodată cu lansarea mărcii în 2012.
Firma are un site stilat care este consistent cu filozofia mărcii. Pagina principal este în armonie cu
conceptul fundamental al brand-ului – frumusețea este simbioza dintre eleganță și simplicitate.

7.1.2. Ana Popova


Compania “Ana Popova” oferă îmbrăcăminte și bijuterii, 100% artizanale, folosind doar materiale
natural, cristale natural și părți metalice non-alergice. În cei peste 7 ani, marca a devenid bine
cunoscută în peste 20 de țări din toată lumea.
Detaliile unice creatoarei, cum sunt florile din material sau chiar creațiile de bijuterii, sunt protejate
sub legea drepturilor de autor. Datorită acestor elemente unice, colecțiile “Ana Popova” sunt ușor
de recunoscut.
Compania dă o mare atenție calității produselor și răspunde imediat comenzilor angro, oferind
colecțiile la un preț de producător. Firma intenționează să creeze relații strânse cu furnizorii și
împreună să facă femeile din întreaga lume mai frumoase și mai feminine.
În curând marca “Ana Popova” va sărbători 10 ani de activitate, un timp îndelungat pentru a putea
deveni cunoscută pe piața modei, și destul timp pentru a putea să-și îndeplinească visul.
Colecțiile de bijuteri, și linia de lenjerie intimă, deși diferite, au reușit să se amestece perfect într-
un tandem armonios.
DACĂ VREI REZULTATE DIFERITE, NU FACE ACELAȘI LUCRU

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 36
“Cred că femeile din ziua de azi își arată egalitatea într-un mod diferit, nu o revendica, pentru
mine acesta din urmă este un mod învechit, care sună mai mult a feminism decât orice altceva.
Sectoarele unde vrem să fim cunoscute, să ne arătăm valoarea și capacitatea de condurere
similară bărbaților sunt sectoarele noi, cum este comerțul online unde este mai ușor să te simți
egală decât in sectoarele vechi care pot infulența modul de a fi percepute.”

7.1.3. Tina Olari

Creatoare Haute Couture Tina Olari este recunoscută la nivel internațional și a câștigat premiul
oficial pentru Cel Mai Bun Creator pentru Concursurile Internaționale de Frumusețe. Colecțiile ei
au apărut pe podiumuri din întreaga lume, cum ar fi Dubai, Milano, Barcelona, Madrid și România.

ROCHII DE MIREASĂ
Totul îmcepe cu o idee, o iluzie, un vis. Creația prinde viață în schițe și apoi, datorită incredibilului
talent și dedicarea creatoarei, noi creem rochia perfecta.
Pentru ca rochia să fie unică, noi aplicam cristale Swarovski, o pictăm manual, sau adaugăm dantelă
și brodeii. În atelierul Tina olari, noi lucrăm cu materiale de calitate din Spania, italia, Japonia,
Insia, Franța etc.

ROCHII DE SEARĂ
Creațiile designer-ului român, indifferent dacă sunt rochii de seară, rochii de mireasă sau rochii de
zi cu zi, reprezintă femeia în esența sa senzuală, fascinantăm rafinată și elegantă.

CREAȚII PENTRU COPII


Originaliatea fiecărei creații, sufletul pus, dedicarea și profesionalismul fac ca fiecare client Tina
Olari să simtă că trăiește o experiență memorabilă într-un mediu rafinat, unic și profesionist. În
plus, de trei ani, Tina Olari creează și rochii de botez, ceremoniale și de comuniune pentru copii.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 37
7.2. Analiza SWOT Ana Popova
FACTORI INTERNI
PUNCTE TARI (+) PUNCTE SLABE (-)

 Diversificarea produselor complementare (bijuteri și  Produse la modă, ca multe altele de pe piață.


îmbrăcămintea de relaxare) urmărind un model
characteristic care le face recunoscute publicului.  Distribuția centralizată pe România – poate fi un
desavantaj în extinderea internațională deaorece
 Modele originale și inovatoare, elegante, confortabile și distribuirea produselor este mai înceată și mai scumpă.
plăcute.
 Posibiliatea ca piața să fie saturate de produse similare.
 Campanii de promovare de o bună calitate în presa scrisă,
reviste și site-urile de socializare.
 Bune canale de distribuție, în concordanță cu imainea
brand-ului.
 Control asupra lanțului de producție, folosind foarte rar
angajați din exterior.
 Colecții mici de-a lungul anului – o varietate de modele
adaptate la toate gusturile și vremii. Evită să producă
produse care nu se vând.
 O cultură de cumpărături vizuale. Clienții știu dacă le
place ceva, și o cumpără în momentul acela.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 38
FACTORI EXTERNI
OPORTUNITĂȚI (+) AMENINȚĂRI (-)

 O puternică extindere pe plan internațional a mărcii.  Creșterea competiției în acest sector – în ultimii ani, modă este
pentru toată lumea nu doar pentru clasa bogată.
 Când avem de a face cu produse cu modele cordiale, este mai
ușor ca ele să fie introduse pe diferite piețe internaționale fără  Clienți solicitanți – totată lumea are o părere despre modă și toti
să cauzeze pobleme. vor să se îmbrace bine. În plus, există grupuri de oameni care
vor sa fie unici, și nu voar aceleași haine ca toată lumea.
 Deschiderea pieței modei la concepte și modele cu care brand-
ul lucrează de mai mult timp.  Obiceiuri legate de diversitate – climate diferite, deci
companiile trebuie să știe să facă diferența între ele și să se
 Interesul în creștere în igiena personală și îmbrăcămintea de adapteze.
relaxare – inclusiv grupuri țintă care nu au fost interesați în
trecut.
 Dezvoltare tehnologică continuă care face posibilă și mai rapidă
comunicarea de informație, ține producția în timpul limită prin
folosirea de mașini și sisteme logistice complexe.
 Lume globalizată – este mai usor să creezi filiale în toată lumea.
 Potential pentru magazine online – costuri scăzute, posibilitatea
de a cumpăra haine de peste tot din lume fără a fi nevoi să
călătorești.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 39
8. Proiecte între designeri – İzmit İlçe Milli Eğitim Müdürlüğü – Turcia
8.1. Trei modele de bune practici
8.1.1. Bune practici de durabilitate în atelierul de design de modă organizat
în Istanbul
Nouăsprezece tineri creatori de modă care sunt calificați în materiale și creare de modă, îmreună
cu nume de renume din domeniul modei și al mediului, au creat produse din materiale reciclabile
intr-un atelier de design de modă la Academia de Modă din Istanbul (IMA) între 17 – 21 iunie.
În prima zi a atelierului, managerul de Dezvoltare Globală a Afacerilor a companiei H&M, Hülya
Sevindik Özyiğit, a dat informații despre produsele de modă durabile confecționate de H&M, din
colecția “Conscious” (Conștient), și materialele reciclabile, cum ar fi fibra, firele de denim și
materialele organice. Participanții au descoperit ce pot face cu acestea fiind puși să recunoască
acest tipe de materiale.
Creatoara suedeză Johanna Törnqvist, cunoscută pentru proiectul ei de modă durabilă, Proiectul
Gunoi (Project Trash), a tinut alteliere atțt în ziua a doua, cât și a treia. Ea a prezentat proiectul
participanților, și a explicat cum pot fi folosite materialele reciclabile, cum sunt cutiile, plicurile,
sacii de gunoi, sacii de plasa de la fructe și legume, paharele de hârtie, deșeurile de plastic, frânghia
de nylon. Apoi participanții au creat îmbrăcăminte din aceste materiale durabile.
În ultimile două zile de ateliere, creatorul de modă și președintele Asociației de Designeri (MTD),
Mehtap Elaidi, a dat idei creative tinerilor designeri și și-a împărtășit experiențele cu aceștia.
Participanții au creat panouri de inspirație imaginându-si că trăiesc într-o lume viitoare,
completându-si schițele prin povești, iar la final și-au terminat modele.
Toate modelele au fost transformate într-o instlație și expuse la Hotelul ADAHAN din 13
octombrie în cadrul Bianualului de Design din Istanbul.

Participanți la ateliere: Ann Sofie Johansson și Föreningen Handarbetets Vänner – Consultantul


Creativ H&M; Președintele Asociației de Meșteșugari – Lotta Ahlvar; redactor șef revista Glamour
– Özge Sarıkadılar; Formatorul Academiei de Modă din Istanbul - Raf Stesmans; consultantul
creative – scriitorul de modă, Ece Sükan; creatorul de modă – Zeynep Tosun; consultantul țn
comunicare și scriitorul de modă – Barış Çakmakçı au fost aleți pentru un juriu internțional condus
de Billur Saatçi.
Al treile Bianul de Design din Istanbul a fost oganizat de Fundația pentru Artă și Cultură din
Istanbul (IKSV) și a fost sponsorizat de fundația ENKAși VitrA, și a avut tema – Suntem oameni?
A fost ținut între 22 octombie și 4 decembrie 2016 sub conducerea lui Beatriz Colomina și Mark
Wigley. Expozițiile au avut loc la Școala Primară Privată Galata, DEPO și Sudio – X din Istanbul.

8.1.2. Saptamâna de design din Turcia

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 40
Cel mai mare eveniment de design de modă din Turcia este saptamâna de design, unde participă
toate industriile, atât naționale, cât și internaționale, a adus un numar de 65.000 de partcipanți.
Saptamâna de design dorește să cladească o conștientizare asupra industriei modei și succesul să
fie cea mai importantă țintă a creatorilor. Acest eveniment adduce împreună reprezentanți ai
industriei și designeri creând astfel un loc de întâlnire pentru a produce produse cu valoare
adăugată.
Acest eveniment se concentrează pe a întării economiile creative, promovarea antreprenoriatului,
pe proiectele interdisciplinare și multidisciplinare, pentru a favoriza cercetarea riguroasă, și este
creat de un grup de acționari locali și internaționali.
Istanbul este unul dintre orașele care integrează creativitatea ca un instrument de dezvoltare
strategică și durabilă prin aderarea la Rețeaua de Orașe Cretive UNESCO. Istanbul a fost ales
pentru abiliatea de a putea crea lucruri, o abilitate observată de-a lungul istoriei, dar și pentru
abordările inovatoare și tehnologice în cee ace privește designul. Unul dintre obiectivele
evenimentului a fost acela de a da naștere și dezvolta proiecte împreună cu mărci de succes, cu
creatori faimoși sau cu instituții și universități.
Consiliul de Exportatori din Turcia împreună cu Ministerul Comerțului (TIM) au organizat acest
eveniment pentru al treile an la rând, și au dorit să atragă atenția asupra creșetrii contribuției modei
în export. În timpul acestui eveniment, creatori de modă locali și internaționali se pot întâlni cu
industrialiști și să le prezinte produsele create.
Acest eveniment ține trei zile și a avut 22 de mese rotunde și conferințe cu peste 50 de oratori, 19
expoziții, 16 ateliere, peste 100 de creatori de modă și mii de participanți.
Evenimentul care a avut loc din 16 pâna în 18 noiembrie la Centrul de Congres Haliç, a acoperit o
variată gamă de discipline de design, de la designul industrial la modă, de la arhitectură la
comunicare vizuală. Unul dintre vorbitori de renume din cadrul acestui eveniment a fost Benjamin
Hubert, câștigător a numeroase premii de specialitate, care a discutat despre diferite subiecte cum
ar fi inginerie, experiența utilizatorului, design-ul UI/UX.
Ministerul Exportului, Consiliul de Exportatori din Turcia și Societatea de Designeri din Turcia
au efectuat cu ajutorul TURQUALITY® un program de premii, care a răsplătit modelele care au
avut la bază nevoile utilizatorilor și care adaugă valoare produselor pe piața națională. Anul
acesta au participat produse din 13 sectoare și în ultimi 3 ani au fost evaluate de 30 de membri
internaționali. În acelați timp, ideiile noi și ideile care încă nu au avut șansa de a fi puse în
aplicare, au fost evaluate în categoria Design Conceptual. În plus, Saptamâna de Design din
Turcia, cu susținerea Asociației de Designeri Industriali (ENTA), a organizat concursul pentru
Cel Mai Bun Tânăr Antreprenor, permițându-le să identifice tineri antreprenori, să le evidențieze
creațile și să apeleze la resursele investitorilor sau a producătorilor.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 41
8.1.3. Bune Practici - Competiția KOZA pentru Tineri Creatori de Modă

Organizată de Asociația de Îmbrăcămite a Exportatorilor din Istanbul (IHKIB) din anul 1992,
Competiția KOZA pentru Tineri Creatori de Modă este cea mai importantă platformă care aduce
împreună tineri creatori de modă care vor sa aibă o carieră în domeniu cu persoane importante din
industrie.
Un lider în industria modei, KOZA a devenitîn ultimii 27 de ani un reprezentant al dezvoltării
modei din Turcia. Toti finaliștii din competiția KOZA și-au stabilit propriile lor mărci și au devenit
unii dintre cei mai cunoscuți designer turci sau au devenit liderii unor mărci de renume.
Competiția KOZA are 3 runde de evaluare. Comitetul de selectare este format din designer,
persoane academic și oameni ai industriei.
EVALUAREA ONLINE
În aceatsă etapă, toate aplicațiile sunt evaluate de juriu prin www.kozayarismasi.com.
INTERVIUL FAȚĂ ÎN FAȚĂ
Participanșii care ajung să ia parte în această etapă trebuie să dea informații detaliate juriului despre
colecțiile pe care le pregătesc. În urma acestei etape rămân 10 candidați.
JURIUL FINAL
Ultima etape, cea a juriului final, ținută la Gala KOZA, toate colecțiile de 6 piese, create de finaliști
sunt prezentate juriului. Primii 3 finaliști sunt determinați dupa evaluare. Pe langă premiul în bani
pentru primii primi trei finaliști, alte premii, precum Premiul Educației Străine sau Premiul
Educației într-o limbă străină, vor fi acordate.
Asociația de Îmbrăcămite a Exportatorilor din Istanbul (IHKIB), este una dintre industriile
renumite din acest sector. Ea a fost înființată în 1986, și în present peste 7.000 de companii din
Istanbul și împrejurimi fac parte din această asociație. Din acestă cauză, și deoarece ei produc peste
75% din exporturile Turciei, asociația este cea mai reprezentantă a sectorului modei din această
țară.
IHKIB – principalul obiectiv este să crescă numarul esporturilor și abiliatea de a produce pentru
întreaga lume. De asemenea, asociația dorește să protejeze interesele acestei industrii atât pe
platforme naționale și internțiomnale, cât și în fața guvernului. În acest cadru, IHKIB susține toate
activitățile comerciale ale membrilor ei.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 42
8.2. Analiza SWOT a Săptămâmii de Design, Turcia
FACTORI INTERNI
PUNCTE TARI (+) PUNCTE SLABE (-)

 Susține crearea de modă pe bază de proiecte.  Nu face acțiuni de diseminare pentru reprezentanți din școli
vocaționale.
 Acordă o platformă unde tineri designeri și reprezentanți ai
industriei se pot întâlni.  Modelele sunt create pentru export.
 Este susținută de guvern.  İngineria, experiența utilizatorului, tehnicile de design, nu
sunt abordări reflactate din plin în model.
 Este o platformă internațională.
 Rezultatele antrepenoriatului nu sunt incluse în eveniment.
 Se adresează tuturor prin conferințe, ateliere, seminarii etc.
 Cuprinde diferite discipline, cum ar fi arhitectura, moda,
comunicarea vizuală.
 Numărul de participanți este mare.
 Asigură continuitate – este organizată de 7 ani.
 Crește producția și rata angajărilor.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 43
FACTORI EXTERNI
OPORTUNITĂȚI (+) AMENINȚĂRI (-)

 este organızat în ıstanbul, oraș creatıv.  Ministerul de Comerț și Ministerul Educației Naționale nu pot
dirija muncă comună între un număr mici de școli.
 cooperează cu ınstıtuțıı șı asocıațıı de stat.
 Lipsa de comunicare dintre instituțiile vocaționale și angajatori
 jurıul este format dın persoane dın țărı dıferıte, nume cunoscute
în acest sector.  Diferențele socio-culturale observate în competiții.
 partıcıpă presă națıonală șı ınternțıonală  Inovația este ignorată, folosindu-se același format în competiții.
 un număr în creștere al acțıonarılor dın dıferıte sectoare susțin  Nu se organizează competiții noi – pare un eveniment repetitiv.
produsele și nu numai.
 Informații nesigure despre munca ulerioară a concurenților.
 Numărul de întreprinderi care au transformat creațiile în
produse este mare.

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded with support from the European Commission.
This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may
be made of the information contained therein.

Page | 44
9. Bibliografie

Carrasco Rozas, A. (2017). https://fashionunited.de/nachrichten/business/nachhaltige-


textilinnovationen-pinatex-die-vegane-alternative-zu-
leder/2017071422582https://fashionunited.de/nachrichten/business/nachhaltige-
textilinnovationen-pinatex-die-vegane-alternative-zu-leder/2017071422582
https://www.dhl-in-motion.com/en/fashion/article/fashion-technology-and-innovation-shape-the-
future-of-fashion
Ellen MacArthur Foundation (2017). A new textiles economy: Redesigning fashion’s future.
Retrieved from: http://www.ellenmacarthurfoundation.org/publications
Hye-Won, L., Cassidy, T.D. (2014). 3D Printing Technology Revolution in Future Sustainable
Fashion. Conference paper. Retrieved from: researchgate.net
Jackinsky-Sethi, N. (2014). FishSkinas a Textile Material in Alaska Native Cultures. First
American Art Magazine. No. 5, 2014. Retrieved from:
https://www.academia.edu/8869603/Fish_Skin_as_a_Textile_Material_in_Alaska_Native_Cultu
res
https://www.leather-dictionary.com/index.php/Fish_leather
Leonas, K.K. (2017). The Use of Recycled Fibers in Fashion and Home Products. Textile and
clothing sustainability. Recycled and upcycled Textiles and Fashion. Muthu, S.S. (Ed.).
https://www.springer.com/de/book/9789811021459
Ogunfojuri, C. Good Stoff. 110 % Magazin.
Ohnemus, J./Rasel, F. (2018). FashionTech – Smart Textiles. Kurzexpertise im Auftrag des
BMWi. Zentrum für europäische Wirtschaftsforschung. http://ftp.zew.de/pub/zew-
docs/gutachten/Kurzexpertise-FashionTech-ZEW2018.pdf
Schlomski, I. (2016). Ananasblätter, Meeresalgen, Rohmilch? https://textile-
network.de/de/Technische-Textilien/Fasern-Garne/Ananasblaetter-Meeresalgen-Rohmilch
http://www.smartfiber.de/ueber-uns/#c33
European creative Industries Summit, Brussels 2015, http://ecbnetwork.eu/wp-
content/uploads/2015/09/ECIS-2015-Brussels.pdf
https://ec.europa.eu/growth/sectors/fashion_en
https://www.businessoffashion.com/articles/basics/the-basics-part-7-production
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 45
https://www.topuniversities.com/courses/art-design/top-fashion-schools-around-world
https://www.bls.gov/bls/proghome.htm
https://www.encyclopedia.com/fashion/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/fashion-
industry
https://www.arts.ac.uk/colleges/london-college-of-fashion
https://ceoworld.biz/2018/05/15/best-fashion-schools-in-the-world-for-2018/
https://www.theguardian.com/education/2013/dec/06/students-routes-into-fashion-industry
https://www.arts.ac.uk/colleges/central-saint-martins
http://www.fitnyc.edu
http://www.iscistitutomarangoni.com
https://www.polimoda.com
http://esmod.com
https://www.ecole-couture-parisienne.com/en/
https://www.ap.be/en/royal-academy-fine-arts-antwerp
https://bwu.bunka.ac.jp/languages/english/
https://study.com/articles/Fashion_Apprenticeships_How_Do_They_Work.html
https://www.theguardian.com/education/2018/jan/10/how-to-break-into-fashion-a-good-school-
wont-give-you-an-easy-pass
https://study.com/articles/Fashion_Industry_Careers_Educational_Requirements_and_Career_In
fo.html

This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded


with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 46
This project (project n° 2017-1-TR01-KA202-046243) has been funded
with support from the European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for
any use which may be made of the information contained therein.

Page | 47