Sunteți pe pagina 1din 5

Asociația Internațională a Procurorilor

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni a CoE


Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a CoE
Rețeaua Procurorilor Generali și șefilor instituțiilor echivalente din cadrul
instanțelor judecătorești supreme din statele membre ale Uniunii Europene
(NADAL)

DECLARAȚIE

Noi, procurorii Procuraturii Republicii Moldova, constituiți în Asociația


Procurorilor din Republica Moldova, instituție membră cu drepturi plenipotențiare
în cadrul Asociației Internaționale a Procurorilor, din inițiativă proprie, ne adresăm
către Înaltele Foruri Internaționale de specialitate cu prezenta declarație, în
speranța de reacție din partea Domniilor Voastre la tentativele de retrogradare a
independenței Procuraturii Republicii Moldova și subordonare a acesteia
politicului.
Acest apel vine pe fundalul încercărilor insistente din partea unor politicieni
de a modifica în regim alert legislația cu privire la procuratură, astfel încât
instituția noastră să fie controlată politic.
Este alarmant faptul că aceste inițiative sunt promovate într-o situație de
profundă criză politică, când deciziile se adoptă pripit, fără discuții publice, fără o
expertiză obiectivă și fără analiza impactului acestor inițiative asupra principiilor
fundamentale care guvernează activitatea Procuraturii.
Mai mult ca atât, este îngrijorător și faptul că aceste inițiative creează un
precedent extrem de periculos, prin care orice formațiune politică, care preia
puterea poate schimba conducerea Procuraturii și legile de funcționare a acesteia
după bunul său plac.
În această ordine de idei, punctăm asupra următoarelor:

PROCURATURA Republicii Moldova este o instituție eminamente


apolitică, care a fost, este și va fi întotdeauna în serviciul Cetățeanului, iar
supremația Legii este pilonul de bază al activității noastre.
CONSTITUȚIA - care este Legea Supremă a Statului, prevede la articolul
124 alineat (1) că, Procuratura, este o instituţie publicăautonomă în cadrul
autorităţii judecătoreşti, ce contribuie la înfăptuirea justiţiei, apărarea drepturilor,
libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei, societăţii şi statului prin
intermediul procedurilor penale şi al altor proceduri prevăzute de lege.
Cu toții ne asumăm plenar să nu deviem vreodată de la acest postulat.
Astăzi, suntem martori ai evenimentelor și acțiunilor prin care se urmărește
reîntoarcerea Procuraturii sub influența și controlul politicului. Cunoaștem că
evenimente politice de tentativă de atac asupra independenței justiției și
magistraților, implicit procurorilor, au avut loc și în alte state, unde colegii noștri
au fost activi în riposta lor față de aceste tentații politice.
Afirmăm cu tărie că procurorii din Republica Moldova la fel nu își doresc
derularea unor scenarii similare or, pentru valorile, independența și autonomia
Procuraturii, atât de greu obținute, s-a muncit enorm.
Dintre instituțiile publice din țară, încă de la proclamarea independenței
statului, Procuratura a fost cel mai frecvent reformată.
Ba mai mult, în toată perioada de după independență, nici o schimbare de
clase politice în țară nu a decurs fără a se atinge și Procuratura, or aceste schimbări
imediat aduceau și schimbarea conducerii instituției, fapt ce inevitabil se
răsfrângea asupra activității și statutului procurorilor. Or, de fiecare dată, noul
conducător începea cu schimbarea structurii interne și a conducătorilor acestora.
Ultima reformă de modernizare a Procuraturii a urmat un traseu îndelungat
și anevoios, dar produsul final a fost înalt apreciat de procurori, de societatea civilă
și de organizațiile internaționale.
Vom aminti celor ce descalifică actuala reformă a Procuraturii că aceasta a
început mult mai devreme, încă în anul 2013, când a fost constituit grupul de lucru
pentru elaborarea proiectelor de legi in scopul realizării și promovării reformei
procuraturii. Din cei 12 membri ai grupului de lucru, doar 4 au fost procurori, iar
președinția grupului de lucru a fost acordată societății civile.
Au urmat zeci de ședințe, cooptarea în grupul de lucru a reprezentanților
partenerilor de dezvoltare, a mediului academic, au fost puse pe foaie mai multe
alternative de formule cu privire la funcționarea procuraturii, pentru ca în final, să
fie selectate opțiunile cele mai apropiate de valorile europene.
La 21 aprilie 2015 și 19 aprilie 2016 în cadrul unor Conferințe
Internaționale, au fost realizate dezbateri publice pe marginea proiectelor legilor cu
privire la Procuratură, cu privire la Procuraturile specializate și de modificare a
cadrului constituțional.
Nici una dintre cele două legi fundamentale pentru Procuratură, nu s-a supus
votului în Parlament fără girul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a
Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), care a recunoscut calitatea înaltă a
actelor normative menționate și de recomandările căreia s-a ținut cont în Parlament
în procesul de adoptare.
Nu mai puțin anevoios a fost parcursul implementării legilor despre care am
menționat supra. În baza unor proceduri axate pe noile prevederi legale și
transparente, au fost inițiate concursuri publice pentru selectarea procurorilor
conducători. Evaluarea candidaților de către Consiliul Superior al Procurorilor la
fel s-a realizat în baza unor criterii obiective și transparente, iar învestirea în
funcție s-a făcut prin detașarea acestei prerogative de la forul legislativ și
transferul de competență, în baze constituționale, la Președintele Republicii
Moldova.
Legea a fost gândită astfel, încât politicul să nu poată influența cariera și
mandatul unui Procuror General, ci să-i asigure autonomia și independența de
politic.
Inspirate din modelele unor state europene cu democrație dezvoltată,
inclusiv modelul Parchetului din România care are în componență două structuri
independente DNA și DIICOT, au fost create cele două procuraturi specializate:
Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale. Rezultatele activității acestor două procuraturi le
vedem în fiecare zi în spațiul mediatic, când sunt identificate și destructurate
grupări criminale, reținuți în flagrant delict funcționari corupți etc.
Începând cu anul 2016 procurorii și-au consolidat capacitățile, pornind de la
crearea și dezvoltarea organelor sale de autoadministrare: Adunarea Generală a
Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor și colegiilor din cadrul acestuia.
Efectele pozitive ale reformei Procuraturii nu pot fi negate, or, astăzi procurorii
sunt în realitate independenți procesual, ei nu pot primi indicații prin care să le fie
sugerate soluții asupra fondului cauzei, beneficiază de locuri de muncă amenajate
corespunzător, de salarii decente etc., iar împotriva eventualelor abuzuri sunt
implementate suficiente pârghii și mecanisme prin care își pot proteja drepturile și
interesele.
Standardele stabilite pentru exercitarea competențelor Consiliului Superior
al Procurorilor - care este garantul independenței și imparțialității procurorilor – au
fost gândite la cel mai înalt nivel. Or, nu în zadar, la alineatul (2) al articolului
1251 din Constituție, imperativ este menționat că procurorii, în cadrul Consiliului
Superior al Procurorilor, constituie o parte importantă. Aceasta prezumă că
autoadministrarea procurorilor trebuie, în principal, să o decidă procurorii, iar prin
prezența în Consiliu a celorlalți membri, trebuie să aducă un plus de valoare și, nu
în ultimul rând, să se vocifereze și să fie scoase la iveală eventualele abuzuri.
Consiliul Superior al Procurorilor activează deja potrivit unor principii noi,
de detașare din funcțiile deținute anterior, pentru un mandat stabil de 4 ani. Unii
dintre actualii membri ai Consiliului, au renunțat la funcții de procuror conducător,
cunoscând ab initio, că rolul și votul lor în Consiliu, contează, sau poate fi decisiv
și înclina balanța în favoarea unei sau altei soluții.
Pe această cale, noi, procurorii din cadrul Procuraturii Republicii Moldova,
dăm un semnal de alarmă a tot ceea ce se întâmplă în jurul instituției noastre și
susținem cu toată puterea că nu acceptăm să fim intimidați prin presiuni venite din
partea politicului, dimpotrivă, ne vom consolida întru apărarea principiilor
constituționale care ne guvernează activitatea – autonomia, independența și
imparțialitatea – să rămână sacre și de neatins. Aceste valori nu au doar sens
declarativ, dar sunt realizarea atinsă de noi prin efort de lungă durată.

Reafirmăm că instituția Procuraturii rămâne detașată de tot ce se produce în


viața politică, noi nu dăm aprecieri situației politice din țară și continuăm să
veghem la respectarea Legii, prin exercitarea competențelor legale.

Rugăm să fie apreciat acest apel ca fiind un APEL SINCER al tuturor


procurorilor, uniți de un singur scop onest – PROTEJAREA STATUTULUI
PROFESIEI de PROCUROR!

Așa să ne ajute DUMNEZEU!

Prezenta declarație este semnată de către 612 procurori din numărul total de 637
procurori angajați în Procuratura Republicii Moldova.
Semnăturile anexă, sunt parte integră a prezentei DECLARAȚII și exprimă poziția
de susținere și aderare la conținutul ei.