Sunteți pe pagina 1din 9

IONESCU ALINA

ANUL I MCEA
IONESCU ALINA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL I MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ SI AUDIT
DROBETA TURNU SEVERIN

SISTEME EXPERT
FINANCIAR-CONTABIL

In orice domeniu de activitate exista probleme cu grad ridicat de dificultate care pot fi
solutionate numai de catre expertii umani, dar elementul central al prelucrarii inteligente il constituie
rationamentul artificial.
Sistemele expert sunt sisteme de programe bazate pe tehnicile inteligentei artificiale care
inmagazineaza cunostintele expertilor umani dintr-un domeniu bine definit si apoi le folosesc pentru
rezolvarea problemelor din domeniul respectiv.
Sistemul expert, prin incercarea de a imita expertul uman, prezinta urmatoarele caracteristici:
• cunostintele sunt independente de mecanismul de rationament (modificarea unui anumit element
nu influenteaza rationamentul);
• spre deosebire de programarea clasica (unde trebuie sa se descrie explicit toate prelucrarile intr-o
maniera statica), sistemele expert se caracterizeaza printr-o abordare declarativa in care se
specifica cunostintele ce vor fi exploatate in mod dinamic de mecanismul de rationament;
• sistemele expert trebuie sa fie capabile sa explice rationamentele facute si sa argumenteze
solutiile obtinute intr-o maniera asemanatoare expertului uman;
• cunostintele manipulate de sistemele expert sunt in principal de natura simbolica, spre deosebire
de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice;
• sistemele expert trebuie sa fie capabile sa gestioneze baze de cunostinte de volum mare si sa
trateze cunostintele inexacte sau incomplete;
• sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienta care conduc la solutiile cele mai
bune.
• sistemul expert este specializat intr-un anumit domeniu si nu in rezolvarea unei singure probleme
ca programele informatice clasice.

STRUCTURA SISTEMELOR EXPERT


Structura unui sistem expert contine:
a) baza de cunostiinte;
b) baza de fapte;
c) motorul de inferenta;
d) modulul explicativ;
e) modulul de achizitie al cunostintelor;
f) inferfata cu utilizatorul.

10
IONESCU ALINA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL I MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ SI AUDIT
DROBETA TURNU SEVERIN

a)baza de cunostinte
Baza de cunostiinte contine ansamblul de cunostiinte specializate intr-un anumit domeniu.
Astfel exista mai multe metode de reprezentare a cunostintelor, dintre care cele mai importante sunt:
• retelele semantice;
• regulile de productie;
• cadrele.
Procesul de creare a bazei de cunostinte este amplu si consta in:
• preluarea cunostintelor de la expertul uman;
• modelarea cunostintelor in conformitate cu cerintele metodei de reprezentare;
• introducerea in baza si validarea cunostintelor

b)baza de fapte
Contine datele unei probleme concrete care urmeaza sa fie rezolvata (formularea
problemei), precum si faptele rezultate in urma rationamentelor efectuate de motorul de inferenta
asupra bazei de cunostinte.

c)motorul de inferenta
Motorul de inferenta este elemental efectiv de prelucrare in sistemul expert care, pornind de
la fapte (datele de intrare ale problemei) activeaza cunostintele corespunzatoare din baza de
cunostinte, construind astfel rationamente care conduc la fapte noi. Motorul de inferenta
construieste un plan de rezolvare al problemei in functie de specificul acesteia, utilizand cunostintele
din domeniul respectiv.
In urma actiunii motorului de inferenta intr-un anumit context, baza de cunostinte se
imbogateste fie prin adaugarea unor elemente noi, fie prin modificarea celor existente.
In consecinta, motorul de inferenta este un program care implementeaza
altgoritmii de rationament (deductivi, inductivi sau mixti) dar care este independent de baza de
cunostinte.

d)modulul explicativ
Modulul explicativ are rolul de a prezenta intr-o forma larg accesibila, justificarea
rationamentelor efectuate de motorul de inferenta si, totodata, prezinta intrebarile la care trebuie sa
raspunda utilizatorul.

e)modulul de achizitie a cunostintelor


Modulul de achizitie a cunostintelor are rolul de a transforma cunostintele din
forma in care le exprima utilizatorul, in forma sa interna. Totodata, acest modul asigura si interfata
de comunicare cu baza de date.

f)interfata cu utilizatorul
Interfata cu utilizatorul realizeaza dialogul utilizatorului cu sistemul expert in
sensul specificarii datelor de intrare si al furnizarii rezultatelor pentru problema de rezolvat.

OBIECTIVELE SISTEMELOR EXPERT

10
IONESCU ALINA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL I MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ SI AUDIT
DROBETA TURNU SEVERIN

Sistemele expert se dezvolta cu ajutorul unei metodologii informatice care urmareste trei
obiective principale si trei obiective derivate.
Obiectivele principale sunt:
• achizitionarea usoara a cunoasterii -prin exprimarea cat mai direct posibila a expertizei obtinute de
la expertii umani;
• exploatarea eficienta a colectiei de cunostinte prin combinarea si inlantuirea cunostintelor pentru a
infera noi cunostinte prin judecati, planuri, demonstratii, decizii si predictii si prin luarea in seama a
modului in care sunt inferate noile cunostinte.
• sa suporte cu usurinta intreaga gama a operatiunilor asupra cunostintelor (adaugarea, modificarea
si eliminarea acestora).
Obiectivele derivate sunt:
• reducerea riscurilor - este posibila prin integrarea unui mare volum de informatii, experienta si
cunostinte valide provenind din cele mai variate surse;
• cresterea creativitatii – este posibila prin identificarea anticipata actiunilor cu un puternic potential,
capabile de modificare, cu impact asupra concurentei, asupra diferentei de calitate, de valoare, etc.;
• invatarea – are in vedere posibilitatile de acumulare a cunoasterii si folosirea ei in multiple domenii
cu luarea in seama a tuturor schimbarilor intervenite in mediu, in metodele de rationament, in
conceptele si metodele utilizate in solutionarea probelmelor.

MODUL DE LUCRU AL SISTEMELOR EXPERT

Exista trei activitati majore care fac parte integranta dintr-un sistem expert:
• dezvoltarea;
• consultarea;
• imbunatatirea
Dezvoltarea unui sistem implica obtinerea bazei de cunostinte prin achizitionarea cunoasterii
de la experti sau din alte surse. Cunoasterea este separata in cunoastere declarativa (bazata de
fapte) si cunoastere procedurala (bazata pe reguli). Dezvoltarea include totodata si construirea sau
achizitia unui motor de inferenta, precum si a celorlalte module componente.
Consultarea –dupa ce sistemul este dezvoltat si validat, este trecut in exploatarea
utilizatorilor. In cazul in care utilizatorii dorec un sfat, o recomandare sau un alt rezultat de la sistem,
aceste este lansat in sesiunea de cosultare care se desfasoara printr-un dialog, si anume:
• utilizatorul poate adresa intrebari pentru a-si procura faptele despre situatia specifica in
care se afla;
• sistemul accepta intrebarile si ofera raspunsuri.
Acest efort il efectueaza motorul de inferenta, singurul care decide ce altgoritm sa utilizeze pentru
cautarea raspunsului cel mai adecvat la intrebarea adresata.
Sistemele expert pot adresa la randul lor intrebari si pot astepta raspunsuri de la utilizatori.
Imbunatatirea sistemelor expert – este posibila in mai multe moduri si se efectueaza printr-
un proces de prototipizare.
UTILIZAREA SISTEMELOR EXPERT
IN DOMENIUL FINANCIAR CONTABIL

10
IONESCU ALINA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL I MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ SI AUDIT
DROBETA TURNU SEVERIN

Atat la nivel de intreprindere, cat si la nivel bancar, o parte a deciziilor pot fi adoptate cu
ajutorul unor sisteme expert. Indiferent de domeniu, s-au conturat in timp trei tipuri de sisteme
expert:
• sisteme expert de tip diagnostic – presupune realizarea unei expertize;
• sisteme expert pentru previziune-planificare - sunt utilizate in scopul elaborarii de programe sau
planuri optime;
• sisteme expert de control – sunt utilizate pentru a sprijinii decizii ce trebuie adoptate in timp extrem
de rapid si care prelucreaza un volum foarte mare de date.
La nivel de intreprindere, principalele activitati pentru care se pot dezvolta sisteme expert
sunt:
• analiza si planificarea financiara;
• gestiunea trezoreriei;
• alegerea variantelor de finantare a unei investitii.

APLICATII ALE SISTEMELOR EXPERT

Aplicatii ale sistemelor expert in domeniul gestiunii:


• in productie:
- diagnosticul si intretinerea sistemelor;
- controlul calitatii;
- controlul proceselor in timp real.
• in finante:
- consiliere in plasamentele financiare;
- gestiunea impozitelor;
- marketing financiar;
- diagnostic financiar;
- acordarea de credite;
- planificarea financiara;
- gestiunea de portofolii.
• in gestiunea resurselor umane:
- evaluarea functiilor;
- stabilirea baremurilor;
- selectia personalului;
- determinarea profilului angajatilor.
• in marketing:
- evaluarea potentialului pietei;
- analiza fortei si slabiciunilor concurentei;
- gestiunea retelelor de distributie;
- alegerea mediilor publicitare.
Aplicatii ale sistemelor expert in domeniul financiar:
• in asigurari:

10
IONESCU ALINA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL I MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ SI AUDIT
DROBETA TURNU SEVERIN

- planificare financiara;
- plasamente investitionale.
• in activitatea bancara:
- prezentarea incasarilor din vanzari;
- confruntare clienti-produse;
- gestiunea datoriilor;
- schimburile cu strainatatea;
- valuarea creditelor;
- tranzactii bancare;
- evaluarea riscului bancar;
- credite comerciale.
• brokeraj:
- vanzari de actiuni;
- analiza investitiilor;
- gestiunea riscului;
- prelucrarea tranzactiilor;
- monitorizare pret actiune;
- gestiunea ratei dobanzii.
• in cotabilitate:
- audit;
- planificarea impozitelor intreprinderii;
- determinarea impozitului de profit;
- planificare financiara;
- contabilitate financiara;
- contabilitate de gestiune - in acest domeniu, sistemele expert ocupa patru zone functionale:
 sistem pentru control intern si audit;
 sistem pentru impozitare (interpretarea si aplicarea legislatiei privind impozitarea);
 sisteme de planificare financiara;
 sisteme pentru interpretarea actelor normative, altele decat cele referitoare la impozitare.

In cadrul managementului financiar se contureaza patru domenii, fiecare din ele avand
obiective distinse, formand, in acelasi timp, un intreg, datorita interactiunilor puternice existente:
1. Analiza financiara vizeaza aprecierea situatiei intreprinderii sub aspectul rentabilitate-risc,
depistarea deficientelor si estimarea posibilitatilor de dezvoltare, avand semnificatie atat ca
procedeu aparte (utilizat în vederea evaluarii situatiei financiare actuale), cat si ca procedeu folosit
in cadrul celorlalte domenii, pentru examinarea posibilelor urmari ale deciziilor luate.
2. Planificarea financiara are ca obiectiv stabilirea unei strategii de dezvoltare a intreprinderii, care
va fi consemnata in sistemul bugetar. Previziunile bugetare au o influenta puternica asupra deciziilor
financiare, iar adoptarea unor decizii concrete va genera, la randul sau, un proces de feedback în
sensul precizarii si ajustarii previziunilor.
3. Managementul financiar pe termen scurt, se refera la gestiunea activelor si pasivelor circulante,
deciziile adoptate avand un efect imediat asupra situatiei financiare a intreprinderii. Studiind
amanuntit ceea ce tine de gestiunea trezoreriei se poate observa ca in acest punct se intrunesc
toate deciziile financiare, inclusiv cele referitoare la managementul financiar pe termen lung.

10
IONESCU ALINA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL I MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ SI AUDIT
DROBETA TURNU SEVERIN

4. Managementul financiar pe termen lung, are ca obiect analiza si selectarea proiectelor de


investitii si a surselor de finantare, deciziile adoptate fiind inregistrate in bugetele de investitii, ca
parte integrata a sistemului bugetar al intreprinderii.

ANALIZA FINANCIARA
Descrierea problemelor:
1. Analiza in baza ratelor financiare
1.1.Analiza solvabilitatii intreprinderii are in vedere calcularea si interpretarea ratelor de lichiditate.
1.2.Analiza managementului datoriei are in vedere calcularea si interpretarea ratelor privind
managementul datoriei.
1.3.Analiza managementului activelor are in vedere calcularea si interpretarea ratelor de rotatie.
1.4.Analiza rentabilitatii intreprinderii are in vedere calcularea si interpretarea ratelor de rentabilitate,
dar si descompunerea acestor rate pentru a evidentia factorii de influenta.
1.5.Analiza abilitatii intreprinderii de a-si mentine pozitiile economice are in vedere calcularea si
interpretarea ratelor de crestere.
1.6.Analiza valorii de piata a intreprinderii are in vedere calcularea si interpretarea ratelor de piata.
1.7.Evaluarea riscului de faliment are in vedere calcularea scorului conform unei functii-scor si
interpretarea rezultatului.
2. Analiza echilibrului financiar
2.1.Analiza lichiditate-exigibilitate are in vedere sinteza datelor contabile sub forma de bilant
financiar, calcularea indicatorilor de echilibru financiar si interpretarea rezultatelor.
2.2.Analiza functionala are in vedere sinteza datelor contabile sub forma de bilant functional,
calcularea indicatorilor de echilibru functional si interpretarea rezultatelor.
3. Analiza rezultatelor de gestiune
3.1.Soldurile intermediare de gestiune au in vedere calcularea si interpretarea soldurilor
intermediare de gestiune.
3.2.Repartizarea valorii adaugate are in vedere o evaluare a distributiei veniturilor între participantii
directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii.
3.3.Capacitatea de autofinantare are in vedere calcularea capacitatii de autofinantare, distributia
acesteia si interpretarea rezultatelor.
4. Analiza fluxurilor financiare
4.1.Tabloul de finantare nevoi-resurse are in vedere construirea tabloului nevoi-resurse si
interpretarea rezultatelor.
4.2.Tabloul fluxurilor financiare are in vedere construirea tabloului fluxurilor financiare si
interpretarea rezultatelor.
4.3.Tabloul plurianual al fluxurilor financiare are in vedere construirea tabloului plurianual al fluxurilor
financiare si interpretarea rezultatelor.
4.4.Cash-flow-ul disponibil are in vedere calcularea cash-flow-ului disponibil (evidentiind originea si
distributia acestuia) si interpretarea rezultatelor.
5. Analiza cost-volum-profit are in vedere identificarea costurilor fixe si variabile, calcularea si
interpretarea unei serii de indicatori.

10
IONESCU ALINA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL I MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ SI AUDIT
DROBETA TURNU SEVERIN

DOMENII DE CERCETARE

1. Arhitectura sistemelor de calcul


Urmareste sa elaboreze noi concepte prin care sa se sustinã hardware si software dezvoltarea
unor sisteme de calcul superioare realizarilor actuale. Se au in vedere in primul rand arhitecturile
neconventionale.
2. Sisteme distribuite si retele de calculatoare
Sistemele distribuite si retele de calculatoare sunt doua domenii strans inrudite, care se
refera la facilitati de calcul cu diferite grade de distribuire geografica, avand resursele potential
utilizate în comun. Arhitecturile, sistemele de operare, limbajele si mediile de programare pentru
aceste sisteme constituie domenii de cercetare foarte active pe plan international.
3. Ingineria programarii - verificare si validare software
Ingineria programarii desemneaza o colectie de concepte, tehnici, unelte si proceduri pentru
realizarea eficienta a unor sisteme software mari, cu caracteristici calitative superioare.
4. Fiabilitatea sistemelor de calcul
Configurarea de sisteme de calcul tolerante la defecte, inginerie concurenta, normalizarea
mijloacelor de crestere a testabilitãtii, cresterea disponibilitãtii, mentenabilitatii si fiabilitatii sistemelor
de calcul.
5. Structuri de date si algoritmi - proiectare, analiza si performante.
Domeniul de cercetare abordeaza studiul structurilor de date si al algoritmilor din punct de
vedere teoretic si experimental cu accent deosebit pe analiza performantelor. Se urmaresc cu
precadere interconditionarile dintre cele doua domenii si impactul noilor tehnologii de programare
asupra optimizarii performantelor produselor software.
6. Sisteme timp-real
Domeniul de cercetare abordat vizeaza dezvoltarea de sisteme de programe si a unor
sisteme timp-real in contextul unor aplicatii dedicate. Un prim obiectiv in cadrul acestui domeniu il
constituie proiectarea, implementarea, testarea si determinarea performantei unor astfel de sisteme.
Un al doilea obiectiv il reprezintã dezvoltarea de software de baza de mare performanta si
flexibilitate pentru sisteme distribuite si in timp-real. Obiectivul final este acela de a dezvolta o
metodologie de proiectare, implementare si testare a unor astfel de sisteme si de a o integra intr-un
mediu de dezvoltare specializat.
7. Cuantizarea si prelucrarea numerica a semnalelor.
Domeniul de cercetare abordat vizeaza dezvoltarea sistemelor de achizitie, distributie si
prelucrare a semnalelor analogice in forma numerica, in contextul unor aplicatii dedicate. Un prim
obiectiv in cadrul acestui domeniu il constituie proiectarea, implementarea, testarea si determinarea
performantelor unor astfel de sisteme. Un al doilea obiectiv il reprezinta dezvoltarea de sisteme
distribuite si in timp-real, de mare performanta si flexibilitate, pentru aplicatii industriale, medicale si
din alte domenii. Realizarea acestor obiective asigura baza materiala pentru dezvoltarea si
verificarea contributiilor teoretice elaborate in cadrul activitatii de cercetare aplicativa din acest
domeniu.
8. Sisteme de inteligenta artificiala distribuita, retele neuronale si sisteme fuzzy.
Cercetarea se axeaza pe dezvoltarea tehnicilor de programare logica distribuita, folosirea
retelelor neuronale în procesarea simbolica, achizitia, memorarea si regãsirea cunostintelor

10
IONESCU ALINA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
ANUL I MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ SI AUDIT
DROBETA TURNU SEVERIN

experimentale, aplicarea starilor fuzzy in retele neuronale pentru realizarea sistemelor adaptive.
Aplicatiile vizate sunt: construirea unor sisteme expert hibride, recunoasterea si clasificarea formelor
in domeniul simbolic, rationamentul aproximativ bazat pe logica fuzzy, paralelizarea si distribuirea
procesarii in acest domeniu, modelarea si simularea acestor sisteme pentru evaluarea
performantelor.
9. Baze de date distribuite si in timp real.
Domeniul de cercetare vizeaza dezvoltarea unor baze de date distribuite implementate în
retele de calculatoare, cu posibilitatea de acces in timp real.
Obiectivele urmatoare sunt:
- proiectarea unor structuri relationale de baze de date implementate in retele locale de calculatoare
cu performante ridicate privind flexibilitatea in exploatare si timpul de acces;
- realizarea unor programe de interfata de timp real între bazele de date si procesele industriale
(achizitii de date, comanda unor procese).
10. Circuite integrate
Domeniul de cercetare vizeaza diferite aspecte privind metodologia de proiectare, simulare
si testare ale circuitelor integrate numerice cat si implicatiile integrarii pe scara din ce in ce mai mare
in arhitectura si proiectarea sistemelor de calcul. Un al doilea obiectiv il reprezinta implicarea unei
tehnologii de proiectare si realizare asistata de calculator cu extindere in toate sectoarele plecand
de la conceperea circuitului integrat, proiectarea si verificarea acestuia pana la fabricarea structurilor
numerice asistate de calculator si testarea asistata de calculator.
11. Definirea, studiul si implementarea limbajelor de programare.
Se abordeaza atat aspectele teoretice legate de studiul unor limbaje de programare si chiar
definirea unor limbaje noi cat si cele practice privind implementarea unor limbaje de
programare.
12. Sisteme de programe pentru proiectarea automata a circuitelor digitale
Cercetarea se orienteaza in directia dezvoltarii unor metode eficiente pentru sinteza
automatã, de nivel inalt, a unor circuite digitale. In prezent eforturile se concentreaza in vederea
sintezei circuitelor specificate în limbajul VHDL. Problematica centrala o constituie sinteza
specificãrilor VHDL concurente. O alta directie o reprezinta cercetarile in domeniul verificarii formale
a unor specificari hardware folosind "BoyerMoore Logic".
13. Limbaje si medii de programare pentru calcul paralel.
Cercetarea se orienteaza in directia definirii si implementarii limbajelor destinate calculului
paralel, care sa imbine atat aspecte de paralelism sincron cat si asincron. De asemenea se
urmareste desvoltarea unor medii cu posibilitati de simulare a diverselor arhitecturi paralele si de
executare a programelor pe arhitecturile simultate. Un alt aspect al cercetarii este orientat în directia
dezvoltarii unor algoritmi paraleli pentru medii de programare implementate pe retele de
calculatoare.

14. Prelucrarea si recunoasterea imaginilor si vorbirii


Prelucrarea imaginilor, vedere artificiala, analiza si recunoasterea imaginilor si dezvoltarea
de componente pentru recunoasterea si sinteza automata a semnalului vocal, cu scopul integrarii
viitoare in diverse aplicatii.

10