Sunteți pe pagina 1din 9

Facultatea de Istorie

Relații, Instituții și Organizații Internaționale

Operațiunile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în România

Irimia Daniel-Ionuț

Anul II
La sfârșitul secolului XX, Europa s-a confruntat cu o serie de schimbări majore care au
fost favorabile relațiilor internationale și economice. Bunăoară, căderea blocului comunist din
Europa de Est avea să creeze o nouă ordine mondială prin acțiunea directă a Statelor Unite și a
Uniunii Europene în zonă, care aveau ca scop câștigarea hegemoniei capitaliste asupra fostei
lumi așa-numită socialistă. Dacă pe parcursul anilor `80 în majoritatea statelor estice din Europa
au avut loc mișcări și revoluții anticomuniste, în majoritatea cazurilor fiind pașnice, situația
României reprezintă un caz special, deoarece a fost singura țară din blocul comunist unde
regimul a fost schimbat prin sângele poporului. Am insistat pe acest detaliu, deoarece vom
încerca să urmărim evoluția noului regim al României și relațiile economice cu Banca Europeană
pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru a clarifica lucrurile vom trece în revistă câteva detalii tehnice despre instituție,
urmând să urmărim obiectivele precum și acțiunile pe care le-a întreprins în România. Așadar, în
primul rând, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este o instituție relativ nouă,
apărută în 1991 cu scopul de a ajuta la democratizarea și dezvoltarea țărilor afectate de
comunism. Deși aceasta aparține de 65 de țări, BERD este patronată și de cele două instituții
interguvernamentale europene (Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții), iar
singurul principiu de colaborare este ca statul în cauză să dispună de un regim democratic1. În
prezent instituția și-a lărgit aria de activitate sudul Europei (zona mediteraneeană) precum și în
Asia, iar țările în care își desfășoară activitatea sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus,
Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, FYR-Macedonia, Egipt, Estonia, Georgia, Grecia,
Iordania, Ungaria, Kazakhstan, Kosovo, Republica Kyrgyză, Letonia, Lituania, Maroc, Moldova,
Mongolia, Muntenegru, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia,
Tajikistan, Tunisia, Turkmenistan, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan2. O realitate relevantă
care contrazice, sau cel puțin așa ni se pare nouă, activitatea BERD este faptul că în majoritatea
țărilor menționate mai sus democrația este doar un regim superficial, deoarece în majoritatea
cazurilor, statele au fost sateliții Uniunii Sovietice, sau chiar nucleul, cazul Federației Ruse, unde
sunt evidente discrepanțele democrației. Nici chiar în țările mai vestice democrația nu reprezintă
un factor stabil, bunăoară, cazul Ungariei sau chiar al României, unde regimul este superficial,
iar sistemul este corupt. În prezent BERD este în expansiune, căci în urmă cu câțiva ani și-a

1
https://www.mae.ro/node/1476, accesat la 20.05.2019.
2
Ibidem.
propus să își lărgească din nou aria de activitate în Orientul Mijlociu și în Africa. Probabil,
această expansiune este determinată și de relațiile politice și economice dintre marile alianțe geo-
politice precum Uniunea Africană, care după cum bine-știm este construită și funcționează după
modelul Uniunii Europene.

Potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, despre care nu suntem sigur că a fost
actualizat, Banca Economică pentru Reconstrucție și Dezvoltare a dispus de un capital de 30 de
miliarde Euro în urma unei contribuții semnificative de după 31 august 2012, iar până atunci
dispunea de o sumă cu 10 miliarde euro mai mică, adică 20 miliarde de euro3.

Ca orice instituție internațională, BERD este condusă de mici organisme. Aceste sunt:
Consiliul Guvernatorilor care este compus în general de Miniștrii de Finanțe al țărilor membre.
Rolul acestul organism este de a delega majoritatea puterilor Consiliului Directorilor, cel de-al
doilea organism, a cărui responsabilitate este direcția strategică a BERD. Ultimul organism este
Președintele, care are un rol reprezentativ. Acesta este ales de Consiliul Guvernatorilor, iar din
2012 până în prezent președintele BERD este Sir Suma Chakrabarti, din Marea Britanie, fiind
succesorul lui Thomas Mirow4. Datorită reformelor și parteneriatelor încheiate în timpul
primului mandat, Suma Chakrabarti i-a convins pe membrii cu drept de vot să îl aleagă pentru
încă patru ani în funcția de președinte.

Cu câțiva ani înainte ca România să adere la Uniunea Europeană, lucrurile erau puțin
diferite. Capitalul de care dispunea BERD era cu 60% mai mic, reprezentând doar 10 miliarde de
euro. Potrivit datelor furnizate de Brezeanu Petre, statele membre ale Uniunii Europene și a
Băncii Europene de Investiții de la începutul anilor 2000 dețineau împreună 51% din acest
capital, BERD fiind a treia instituție financiară multinațională cu capital în euro, iar în ceea ce
privește capitalul social, statele membre au cotizat doar cu 3% din capital, pe când Uniunea
Europenă a cotizat cu peste jumătate5

Pentru a înțelege mai ușor instituția, trebuie să determinăm care sunt principiile de
funcționare ale acestia. În primul rând, BERD nu acordă creditele fără a avea un plan, sau fără a
miza pe o anumită țară. Când un anumit stat intră sub incidența BERD, acesta trebuie să se

3
Ibidem.
4
Ibidem.
5
Brezeanu Petre, Sisteme Financiare Internaționale, Editura Cavallioti, București, 2003, p. 151.
prezinte cu un proiect viabil care va trece printr-o comisie de acordare a creditelor. În cazul în
care apar nevoi personale ale instituției, BERD nu utilizează direct capitalul, ci beneficiază de un
rating înalt, contractând împrumuturi pe piețe internaționale prin asumarea unor obligații.
Așadar, BERD dispune de fonduri în condiții favorabile și are capacitatea de a-și structura
împrumuturile în așa fel încât să răspundă cerințelor clienților săi. Titlurile emise de BERD sunt
achiziționate de investitori diferiți, cum ar fi băncile centrale, fondurile de pensii, companiile de
asigurări și așa mai departe. Finanțările din domeniul privat fluctuează între 5 milioane și 250
milioane de euro. Proiectele de proporții mai mici pot fi finanțate prin intermediari financiari sau
prin programe speciale care se adresează investițiilor de dimensiuni reduse în țările mai puțin
dezvoltate, precum a fost și cazul României până la aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a fi
validat un proiect, trebuie să îndeplinească anumite cerințe precum: să fie emis de o țară în care
BERD operează, să aibă perspective comerciale plauzibile, să dețină un aport de capital numerar
sau în natură din partea sponsorului proiectului, să fie util pentru economia locală și pentru
dezvoltarea sectorului privat și nu în ultimul rând, să satisfacă nevoile financiare și ecologice
existente6.

Referitor la structura poriectelor, BERD adaptează fiecare proiect în funcție de nevoile


clienților și de situația specifică a țării, regiunii și sectorului în cauză. De reguă, BERD
finanțează maxim 35% din costul total al unui proiect care pleacă de la zero sau 35% din
capitalizarea pe termen lung a societății responsabile de realizarea proiectului. Sponsorii trebuie
să contribuie cu un aport de capital semnificativ, cel puțin egal cu investiția BERD. Pentru a se
asigura de buna funcționare a instituției, aceasta are în vedere mereu o sursă financiară
suplimentară, fie din partea sponsorilor sau a altor co-finanțatori, fie o obține prin intermediul
programului de împrumut sindicalizat7. De asemenea, BERD acoperă principalele sectoare
economice, iar ca exemplu ar fi: întreprinderi agricole, transport, telecomunicații etc. Aceasta
poate fi și dovada succesului instituției, deoarece se bazează pe toate domeniile profitabile, de
unde își poate câștiga capitalul.

În continuare vom încerca să răspundem la întrebarea cum funcționează Banca


Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare? Instituția prezentată are o serie de funcții bine

6
Ibidem, p. 151 – 154.
7
Ibidem, p. 155.
definite care asigură buna funcționare și reprezintă garanția acestia. Prima funcție și probabil cea
mai importantă este că acordă sau garantează împrumuturi pe termen lung țărilor membre. Altfel
spus, țările beneficiatoare pe urma BERD au garanția că vor intra în posesia sumelor respective
și că vor fi folosite pentru dezvoltare. Pentru ca acest lucru să fie posibil, prin următoarea funcție
BERD coordonează statele care dispun de fondurile instituției și în fine, sprijină realizările
dezvoltării durabile8.

Prin instrumente financiare înțelegem totalitatea proceselor de administrație a finanțelor


pe care le folosește instituția pentru a-și îndeplini scopul. Așadar, Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare dispune de trei instrumente financiare. Acestea sunt: În primul rând
împrumutirile, deoarece prin acestea banca asigură reciprocitatea dezvoltării căci prin sumele
împrumutate beneficiarii își pot dezvolta anumite domenii, iar banca va primi dobânda din
ramburs, aceasta fiind fixă sau variată. Rambursarea se face într-o perioadă cuprinsă între 5 și 7
ani, însă după ce trece perioada de grație de la 1 la 2 ani, termenii fiind negociabili. Al doilea
instrument este capitalul social prin care banca investește în capital, de obicei în firmele private,
iar scopul nu este de a le susține permanent, ci în special la început, fiind ca o rampă de lansare,
neurmărind să preia controlul sau să-și asume responsabilitățile manageriale ale companiilor
respective. Ultimul instrument financiar este reprezentat de facilitățile comerciale prin care banca
include diferite bănci locale în anumite Programe pentru Facilități Comerciale cu scopul de a le
forma o reputație solidă și pentru a le fi ca o rampă de lansare9.

În ceea ce privește relațiile BERD cu România, potrivit site-ului oficial al instituției,


acestea au început odată cu anul înființării, adică la 28 martie 1991, iar acest lucru ne face să ne
întrebăm dacă nu cumva și România făcea parte din țările vizate pentru a intra sub incidența
acesteia încă de la înființare10. Reprezentantul României în cadrul BERD, adică guvernator, este
ministrul finanțelor publice, iar guvernator supleant este guvernatorul Băncii Naționale Române,
în prezent Eugen Orlando Teodorovici, respectiv Mugur Isărescu. Statele sunt împărțite pe
sectoare numite Constituente, iar România, alături de Republica Moldova, de Georgia și de
Armenia face parte in Constituenta condusă de Ucraina. În 2007, după ce România a aderat la
Uniune Europeană, BERD a investit la noi în țară cu peste 50% față de 2006. Altfel spus, Petre

8
Ibidem, p. 163.
9
Ibidem, p. 164 – 166.
10
https://www.ebrd.com/where-we-are/romania/overview.html, accesat la 21.05.2019.
Brezeanu estimează o sumă de 350 milioane de euro11. Carmen Adriana Gheorghe descrie BERD
ca fiind un catalizator major pentru investiții în România cu un portofoliu la sfârșitul anului 2007
de peste 3,5 miliarde de euro, cumulate încă din 1991, existând 248 de proiecte. De asemenea,
mai stipulează că 70% din totalul investițiilor au fost făcute în mediul privat reușind să atragă
alte investiții în valoare de 6,4 miliarde de euro, fiind co-investiții, adică de la finanțatori, în
perioada 1991 – 2008. În anul din urmă, România se situa pe locul al treilea în rândul țărilor de
operare din punct de vedere al volumului finanțării12. Unul din principalele merite ale BERD este
dezvoltarea conducerii corporative a unor instituții din România, fiind vizibilă domeniile:
energetic, transport, infrastructură, comunicații etc. De asemenea a susținut activ și dezvoltarea
sectorului financiar non-bancar prin promovarea investițiilor în societăți de leasing și asigurare,
precum și în fonduri de capital, pensii și ipoteci13.

În România au existat mai multe strategii de dezvoltare. Pe site-ul oficial al BERD am


găsit un document care ne prezintă câteva strategii de dezvoltare. Bunăoară, la cea din 2008 –
2009 se punea problema unor investiții de concordanță cu prioritățile și nevoile economiei
românești, probabil adaptate la criza economică mondială din acea perioadă. Strategia prevedea
investiții de 40% pentru dezvoltarea sectorului privat autohton, 35% pentru sectorul financiar, iar
restul pentru cel energetic. Principalele direcții prioritare erau trei: sectorul privat, energetic și
infrastructură. Practic, acestea au fost doar planurile care aveau să dezvolte România, însă
datorită faptului că am aderat la Uniunea Europeană, fondurile nu au mai fost alocate până la
capăt, socotindu-se că aveam posibilitatea de a ne susține singuri cauza, deoarece aveam dreptul
de a accesa fonduri europene comunitare14. În 2009, președintele BERD de la acea vreme,
Thomas Mirrow a efectuat o vizită în România pentru a se asigura de buna funcționare a
instituției și că se îndeplinesc toate condițiile, iar potrivit unui comunicat oferit de purtătorul de
cuvânt, BERD urmărea o dezvoltare economică reală a României; „In acest an, prioritatile sunt
sprijinirea economiei reale, prin ajutarea bancilor sa se afle intr-o pozitie care sa le permita
creditarea intreprinderilor mici si mijlocii, precum si sectorul energetic si cel de eficientizare a
energiei“15, însă efectele au fost vizibile abia câțiva ani mai târziu.

11
Petre Brezeanu, Finanțe europene, Editura C.H. Beck, București, 2007, p. 56.
12
Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar comunitar, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 215.
13
Ibidem, p. 221.
14
https://www.ebrd.com/where-we-are/romania/overview.html, accesat la 21.05.2019.
15
https://www.money.ro/presedintele-berd-vine-la-bucuresti/, accesat la 21.05.2019.
În perioada respectivă a existat și un scandal legat de BERD, fiind acuzat de presa
românească că ar fi finanțat cu bani publici două firme celebre din Europa (Kaufland și Lidl). La
data de 3 iulie 2015, pe pagina ziarului Adevărul apare un articol în care sunt prezentate o serie
de informații care au rolul de a scandaliza scena economică. Autorul articolului acuză lanțurile
de supermarketuri Kaufland și LIDL că s-ar fi extins în Europa de Est, mai cu seamă în România
cu ajutorul a 900 milioane de euro, aceștia fiind bani europeni. Exemplul oferit de articol ne
prezintă situața magazinelor LIDL din mai multe țări, însă noi am reflectat mai mult asupra
cazului din România. Potrivit articlului, piețarii autohtoni erau nemulțumiți de apariția și
dezvoltarea lanțului de supermarketuri, deoarece le era afectată, în mod evident, sursa de venit pe
care am putea să o considerăm și evaziune fiscală16. De asemenea, potrivit structurii articolului,
acesta cuprinde cam toate elementele unui articol de anti-reclamă prin care se încearcă
descurajarea frecventării supermarketului, iar argumentul principal care stă la baza articolului
este un mesaj subliminal prin care se evocă faptul că țăranul român vinde marfă proaspătă în
piețe pe când în supermarket există o varietate de chimicale și produse agricole crescute forțat,
iar ca țap ispășitor a fost Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare care nu negăm că
nu ar fi sprijinit dezvoltarea lanțurilor de supermarketuri în România, însă au făcut acest lucru în
condițiile în care în România era lipsită de produse din export care se găseau în toată Uniunea
Europeană. Ca un revers al medaliei, considerăm că și în cazul companiei românești Dedeman
BERD a luat aceleași măsuri pentru a o ajuta să se extindă în anumte țări din Europa.

Deși, la 12 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană există mulți critici al


instituțiilor Europene, inclusiv ai BERD, noi considerăm că aceasta a avut un rol important în
dezvoltarea țării, iar în cei aproape 30 de ani de activitate s-a bucurat de un succes mult mai mare
decât în alte țări atât din fostul bloc sovietic, cât și din Astia sau Orientul Mijlociu. Acest progres
s-a văzut, mai ales după 2015, când România a devenit finanțator de energie pentru statele din
Europa de Est, contribuind cu 40.000 de euro pentru diferite proiecte în Republica Moldova.
Potrivit unei prognoze întocmită de BERD, în România, în 2018 a avut loc o creștere reală a

16
https://adevarul.ro/economie/afaceri/lidl-kaufland-scandal-s-a-aflat-primit-900-milioane-dolari-banca-
mondiala-berd-extinderea-europa-est-inclusiv-romania-1_559675e3f5eaafab2c32469f/index.html, accesat la
21.05.2019.
PIB-ului cu 4.2%, iar în cele aproape 6 luni din 2019 cu 3,6%, însă creșterea cea mai mare și
scurta perioadă de prosperitate a avut loc în scurta perioadă cuprinsă între 2016 – 201717.

În concluzie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a reprezentat un pilon


important pentru țările abia ieșite de sub tutela unui regim perfid. Practic, scopul acestei instituții
a fost acela de a educa fostele state comuniste în spiritul capitalist, deoarece aceasta nu acționa
doar în sectorul public, ci și în cel privat. În cazul României, precum și a multor state care au
făcut parte din blocul sovietic, principala piedică care a stat între o economie prosperă a fost
corupția dublată de incapacitatea unor persoane puse în funcții cheie pe baza nepotismului sau a
altor criterii mai puțin meritocratice.

17
https://www.ebrd.com/where-we-are/romania/overview.html, accesat la 21.05.2019.
Bibliografie:

1. Brezeanu Petre, Sisteme Financiare Internaționale, Editura Cavallioti, București, 2003;


2. Idem, Finanțe europene, Editura C.H. Beck, București, 2007;
3. Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar comunitar, Editura C.H. Beck, București, 2008;
4. www.adevărul.ro;
5. www.ebrd.com;
6. www.mae.ro;
7. www.money.ro;