Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Descrierea proiectului din punct de vedere stiintific si tehnic, incluzind gradul de noutate si
posibilitatea aplicarii rezultatelor cercetarilor (maxim 5 pagini)
Prezentarea succinta a stadiului realizarilor S/T din domeniu, la nivel national si international,
raportat la tema proiectului (max ½ pag)
La nivel European, se apreciază că cele mai multe soluri prezintă o stare de dezechilibru în
ceea ce priveşte conţinutul de materie organic ă ca urmare a aplicării unor practici de
management şi folosinţă a terenurilor necorespunzătoare. JRC ISPRA a efectuat un studiu de
monitorizare a conţinutului de materie organică , realizând o hartă pentru întreaga Europă.
Aceasta însă, nu este suficient de concludentă având în vedere lipsa programelor de
monitorizare la nivel naţional a conţinutului de materie organic ă. În România există studii
efectuate în această direc ţie, dar reţeaua de monitorizare nu este exactă şi completă fiind
necesară completarea bazei de date cu noi determinări pentru evaluarea cantităţii şi calităţii
materiei organice din sol.
Există la nivel european studii şi cercetări privind riscul de eroziune. Au fost efectuate aprecieri
fie de tip expert (calitative), fie bazate pe un model (cantitative). În ultima decadă au existat
numeroase iniţiative în ceea ce priveşte evaluarea riscului de eroziune. Cele mai cunoscute
metodologii de evaluare a riscului la eroziune sunt: i) CORINE (1992); ii) RIVM (1992); iii)
GLASOD (Van Lynden, 1994, 1995), iv) EEA (2000), v) USLE (Van der Knijff şi al., 2000;
Grimm şi al., 2002), and vi) PESERA (Gobin şi al., 1999). La nivelul ţării noastre au fost
efectuate estimări prin studii realizate în ultimele decade şi s-a stabilit că anual se pierd prin
eroziune aproximativ 126 milioane tone sol fertile. Bazele de date însă trebuie completate şi
actualizate având în vedere schimbările climatice din ultima perioadă.
Salinitatea determină probleme deosebite în majoritatea ţărilor mediteraneene. (Spania,
Portugalia, sudul Franţei, Italia, Grecia) şi este de aşteptat să se intensifice dacă apar în
continuare modificări climatice prin creşterea valorilor extreme ale precipitaţiilor şi secetei. În
ţara noastră în interiorul Bazinului Carpatic sunt prezente suprafeţe destul de mari cu soluri
sodice care nu sunt destinate practicării agriculturii, acestea sunt în creştere având în vedere
modificările climatice din ultima perioadă, fiind necesară o nouă monitorizare şi evaluare a
riscului apariţiei unor astfel de procese.
Recent Horn şi al., (2005), Simota şi al., (2005) şi Van den Akker (2004) au utilizat o apreciere
deterministică în evaluarea riscului la compactare. Această metodologie permite elaborarea
unor hărţi de la nivel de fermă până la scară europeană (Horn şi al, 2005). Jones şi al. (2003) a
utilizat date din Baza de Date de Sol Europeană şi climatice şi a elaborat o hartă provizorie a
susceptibilităţii subsolului la compactare la nivel European. Toate acestea metodologii sunt
bazate pe determinarea vulnerabilităţii solului la compactare, care parţial include alţi factori:
climă, apă şi management al solului, dar nu iau în considerare un indicator important şi anume
rezilienţa solului la compactare. În ţara noastră au fost efectuate cercetări privind elaborarea
unor metodologii de estimare a riscului la apariţia compactării pe solurile agricole, dar acestea
nu sunt nici pe departe finalizate. Problematica este încă de actualitate, sunt necesare în
continuare efectuarea de studii şi cercetări.
Contributia proiectului la dezvoltarea cunostintelor in domeniu, inclusiv noutate şi complexitate al
solutiilor propuse
Având în vedere complexitatea problematicii la nivelul ţării noastre, faptul că mai mult de 60 %
din terenurile agricole sunt afectate şi supuse pericolului apariţiei diferitelor procese de
degradare agrofizică este impetuos necesară elaborarea unei metodologii complexe şi unitare
de evaluare a riscului la astfel de procese. Este cunoscută diversitatea condiţiilor climatice, a
tipurilor de sol, complexitatea formelor de relief şi nu în ultimul rând intensitatea şi natura
proceselor negative care afectează suprafeţe din diferite zone ale ţării. De asemenea
compactarea de exemplu, un proces de degradare care afectează suprafeţ e importante la
nivelul ţării noastre este determinată în unele zone de procesele naturale de formare a solului,
iar în altele de aplicarea necorespunză toare a sistemelor tehnologice agricole care au condus
în timp la deteriorarea stării de calitatea a solului. Prin urmare metodologia de evaluare a
riscului la degradare agrofizică elaborată va avea capacitatea de a oferi o caracterizare reală,
clară şi precisă fiecă rui tip de degradare în funcţie de condiţ iile specifice locale existente în
arealul studiat. Baza de date care va fi creată va fi uşor accesibilă, va fi, sperăm, completă ş i
va avea un grad rircat de precizie din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare a stării
solului, iar parametrii de estimare a riscului la degradare agrofizică vor fi armonizaţi în acord cu
condiţiile specifice fiecărei zone de studiu. Se vor identifica, de asemenea, suprafeţele afectate
de degradare agrofizică prin pierderea cantitativă şi calitativă a materiei organice, eroziune,
salinizare, compactare utilizând metodologia elaborată în cadrul proiectului şi care va fi mai
clară, corectă, precisă.
Obiectivele generale si specifice ale proiectului
Obiectivul general al proiectului este de a elabora o metodologie complexă şi unitară de
evaluare a riscului de degradare agrofizică a solului prin diferite procese negative
(salinizare, scăderea conţinutului de materie organică şi compactare) sub impactul
diferitelor practici agricole, în diferite areale, în contextul aplicării noilor directive europene.
Se va efectua o analiză comparativă a metodologiilor specifice larg utilizate la nivel
european, din punct de vedere al conceptului, modului de abordare, a parametrilor utilizaţi,
obiectivelor măsurabile ş i a nivelului de adaptabilitate la la diferite procese de degradare
agrofizică a solului şi la condiţiile existente la nivelul ţării noastre. Se va crea o bază de
date complexă care va cuprinde informaţii privind indicatorii de caracterizare agrofizică a
solului, climă, relief, condiţii tehnico-materiale, financiare şi sociale existente la nivel local.
Metodologia elaborată se va baza pe principiile modelării de sistem, în care comportarea
la nivel general a unui sistem este rezultatul interac ţiunii mai multor sub-sisteme.
Degradarea agrofizică va fi integrată într-un astfel de sistem, care va fi apoi împărţit în mai
multe sub-sisteme, care sunt dezvoltate şi cercetate în cadrul diferitelor domenii ştiinţifice
(securitate alimentară, calitatea apei, agricultură, climă etc.) Vor fi utilizate modele de
simulare şi funcţii de pedotransfer pentru estimarea parametrilor de caracterizare a riscului
de degradare agrofizic ă a solului şi care vor fi armonizaţi în func ţie de condiţiile specifice
locale. Vor fi identificate arealele geografice cu risc ridicat la apariţia unor procese de
degradare agrofizică cu impact negativ asupra principalelor resurse de mediu.
În acest tablou de ansamblu obiectivele specifice ale propunerii de proiect sunt:
Inventarul metodologiilor de evaluare a riscului la eroziune, salinizare, scăderea
conţinutului de materie organică, compactare existente şi utilizate pe plan
european.
Analiza comparativă din punct de vedere teoretic şi practic a metodologiilor de
evaluare a riscului deteriorării resurselor de sol (mod de abordare, parametri utilizaţi,
obiective măsurabile, nivel de adaptabilitate la condiţii specifice locale şi diferite
procese de degradare).
Selectarea opţiunilor (metodelor) de armonizare a parametrilor de estimare a riscului
la degradare agrofizică
Identificarea arealeor cu risc/susceptibilitate ridicată la apariţia eroziunii, salinizării,
scăderii conţinutului de materie organică, compactării.
Detalierea activitatilor in corelatie cu obiectivele propuse
Având în vedere obiectivele specifice ale proiectului activităţile care se urmăresc sunt:
Obiectiv 1:
1.1 Inventarul metodologiilor existente de evaluare a riscului la degradare agrofizică a
solurilor destinate activităţilor agricole, utilizate în Uniunea Europeană.
1.2 Dezvoltarea unei metodologii unitare de evaluare a riscului la degradare agrofizică a
solurilor destinate activităţilor agricole, în contextul aplicării noilor directive
europene.
1.3 Elaborarea de chestionare pentru autorităţile locale în vederea obţinerii datelor privind
condiţiile tehnico-materiale, financiare şi sociale.
1.4 Elaborarea unei baze de date prietenoase utilizând structurile INSPIRE.
1.5 Evaluarea chestionarelor şi completarea bazei de date cu informaţiile oferite de chestionare
Obiectiv 2:
2.1 Studiu comparativ al metodologiilor existente de evaluare a riscului apariţiei unor procese
negative pe solurile destinate activităţilor agricole, din punct de vedere teoretic: tip de
instrument, date necesare, disponibilitatea acestora.
2.2 Studiu comparativ al metodologiilor existente de evaluare a riscului apariţiei unor procese
negative pe solurile destinate activităţilor agricole, din punct de vedere practic:
consistenţă (spaţială şi temporală), ambiguitate, aplicabilitate şi validitate.
Obiectiv 3:
3.1 Dezvoltarea criteriilor de armonizare a parametrilor de estimare a proceselor de
degradare agrofizică.
3.2 Evaluarea criteriilor de armonizare a parametrilor corespunzătoare metodologiei
elaborate utilizând baza de date creată.
Obiectiv 4:
4.1 Realizarea de 2 studii caz utilizând metodologiile propuse pentru identificarea arealelor
geografice cu risc ridicat la apariţia unor proceselor negative care afectează solurile cu
destinaţie agricolă.
OJSPA Arges: : Responsabilul de proiect din partea Oficiului Judetean de Studii Pedologice si
Agrochimice a acumulat o bogata experienta in domeniul gestionarii proiectelor prin participare
atat ca colaborator cat si ca responsabil. Mentionam coordonarea de parteneriat la urmatoarele
proiecte CEEX:”Sistem infprmatic pentru consultanţă în managementul agricol din zonele
vulnerabile la poluarea
cu nitraţi din surse agricole – SICOMANT”; „Model de distribuţie spaţială pentru prognoza st
ării agrofizice a solului, sub influienţa lucrărilor agricole – MOSTA”; „Indicatori agroecologici
bazaţi pe informaţii numerice de teren pentru caracterizarea vulnerabilităţii sistemelor agricole
din zona colinară – IAGINT” – toate trei in desfasurare in prezent.