ARHITECTURA NAVEI

1
INTRODUCERE
2017 - 2018
 CUPRINS

Capitolul 1. Consideraţii generale

1.1 Conceptele de bază ale teoriei navei
1.2 Consideraţii generale privind proiectarea navei
1.3 Tipuri de nave moderne

Capitolul 2. Concepte geometrice de bază

2.1 Dimensiunile principale ale navei
2.2 Coeficienţii de fineţe
 CUPRINS

Capitolul 3. Flotabilitatea

3.1 Definirea poziţiei navei în plutire liberă

3.2 Ecuaţiile de echilibru static pe carenă dreaptă
3.3 Ecuaţiile de echilibru static pe carenă înclinată
3.4 Calculul elementelor flotabilităţii pe carenă dreaptă
3.5 Curbele hidrostatice pe carenă dreaptă
3.6 Calculul lementelor flotabilităţii pe carenă înclinată
3.6.1 Diagrama Bonjean
3.6.2 Diagrama de asietă
 CUPRINS

Capitolul 4. Stabilitatea iniţială a navei

4.1 Consideraţii generale

4.2 Teorema Euler
4.3 Formulele variaţiilor elementare ale coordonatelor
centrului de carenă
4.4 Raza metacentrică
4.5 Formulele metacentrice ale stabilităţii iniţiale
4.6 Raza metacentrică diferenţială
4.7 Efecte adiţionale asupra stabilităţii statice iniţiale
 CUPRINS

Capitolul 5. Stabilitatea navei la

unghiuri mari de înclinare

5.1 Stabilitatea statică la unghiuri mari de înclinare

5.2 Stabilitatea dinamică la unghiuri mari de înclinare
5.3 Diagramele de stabilitate statică şi dinamică
5.4 Utilizarea practică a diagramelor de stabilitate
5.5 Codul stabilităţii intacte. Rezoluţia IMO-A749(18)
5.6 Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare
5.7 Convenţia internaţională asupra măsurării tonajului
navelor
 CUPRINS

Capitolul 6. Nescufundabilitatea

6.1 Introducere
6.2 Calculul stabilităţii de avarie
6.2.1 Metoda ambarcării de greutăţi
6.2.2 Metoda deplasamentului constant
(a excluderii)
6.3 Cerinţele SOLAS privind stabilitatea
navelor avariate
6.4 Cerinţele MARPOL privind stabilitatea
navelor avariate
Frigate hull with a tuna’s tail - P. Chaillée (cca. 1680)
Fregată având forma inspirată de forma tonului!
Constructors with drawings in a dockyard [1746]
Constructori navali şi ...planul de forme!
 Probabil aşa arăta un şantier naval de la Dunăre
la Chilia sau Cetatea Albă
Reproduceri după: „Corăbii Străbune” – Cristian Crăciunoiu, 1983
 Pânzarul
Moldovenesc
(cca. 1500)
“Pânzarul Modovenesc” a fost reconstruit în 2004 când s-au
comemorat 500 de ani de la moartea Domnitorului
Ştefan cel Mare şi Sfânt
Caraca de la Bălineşti (lângă Siret) cca. 1450
Caiacul Brîncovenesc
(participant la asediul
Vienei - manuscris
secolul XVIII)
Şalupă canonieră în portul Giurgiu la 1845
România – prima navă de război a Principatelor Unite
(1859)
Pierre Bouguer (n. 16.02.1698 –
d. 15.08.1758) a fost un om de
ştiinţă şi un matematician prolific
care a avut multe contribuţii
importante în diverse domenii.
Cu toate acestea, nu a fost
niciodată considerat un iluminist
al vremii sale şi este foarte puţin
cunoscut astăzi. A fost, pe bună
dreptate, considerat “părintele
arhitecturii navale” mai ales
pentru invenţia sa, metacentrul.
Acest lucru este foarte puţin
cunoscut astăzi chiar şi de către
conaţionalii lui francezi!
Importantă este publicarea cărţii
Traité du navire (Tratat despre
navă) în 1746 de către Pierre
Bouguer. Apariţia acestei cărţi a fost
surprinzătoare, mai ales pentru că
Bouguer a fost un matematician şi
astronom francez, nu un constructor
de nave, neavând nici o experienţa în
acest domeniu. El a scris Traité du
navire, care a fost prima sinteză
coerentă în domeniul Arhitecturii
Navale în timpul unei misiuni geodezice
în Anzii peruvieni pentru a măsura
forma pamantului. Cartea nu conţine
informaţii practice cum să construieşti o
navă, dar explică, pentru prima dată
cum să prognozezi caracteristicile şi
performanţele navei înainte de a fi
construită.
Cartea subliniază faptul că arhitectura navală a fost
dezvoltată şi implementată mai ales ca un răspuns la
nevoile birocratice ale administraţiilor navale de a
exercita un mai mare control asupra constructorilor
decât nevoia de optimizare a proceselor ingineresti.
Principalele trei elemente ale teoriei navei se referă
la:
• Manevrabilitatea navei şi teoria navigaţiei;
• Rezistenţa la înaintare şi hidrodinamica navei;
• Teoria stabilităţii navei.
Una dintre problemele importante se referă la definirea
noţiunii de arhitectură navală, care în mod frecvent,
este asociată cu definiţia ingineriei.
Prin utilizarea fundamentelor teoriilor matematice,
sau pe baza datelor obţinute empiric, scopul ingineriei
este capacitatea de a prognoza caracteristicile şi
performanţele unui sistem înainte de a fi construit și
este parte a procesului de creatie tehnologică. Practic,
ingineria este condiţionată de procesul de dezvoltare
tehnologică, undeva între formularea conceptuală şi
construcţia propriu-zisă a navei.
Prin urmare, poate fi utilizat următorul set de
definiţii:
- Tehnologia – reprezintă crearea de unelte
şi mijloace în vederea atingerii unui scop
specific;
- Ştiinţa – explicarea teoretică a fenomenelor
fizice prin utilizarea modelelor matematice
fundamentale;
- Ingineria – aplicarea teoriilor şiinţifice la
procesul de creaţie tehnologică.
Acest concept defineşte arhitectura navală ca o
disciplină inginerească, între concept şi
fabricaţie, în procesul de proiectare şi
construcţie a navei. Se pot astfel defini:
- Proiectarea şi construcţia navei –
tehnologia de creare a navei de la concept la
fabricaţie;
- Teoria navei – ştiinţa explicării fizice a
comportării navei prin utlizarea modelelor
matematice fundamentale şi a datelor
empirice;
- Arhitectura navală – ramură a ingineriei
care constă în aplicarea teoriei navei în
procesul de proiectare şi construcţie a navei,
având ca scop prognozarea caracteristicilor
şi performanţelor navei înainte de a fi
construită.
Ecuatiile generale de miscare pot fi scrise sub forma matriceala:

 
(M A) X B X CX Fe

Problematica abordată de statica navei se referă numai la

termenul C din ecuaţiile generale de mişcare. Importanţa
acestui coeficient este legată de problemele de stabilitate
a navei pentru mişcările “redresabile”.
Aplicaţiile de statica navei sunt primele care trebuie
realizate in cadrul ciclului de proiectare şi care se
regăsesc ca prime elemente in aşanumita “spirală de
proiectare”. De altfel, acestea sunt primele documente
cerute de cştre societăţile de clasificare.
Mişcările navei
Mişcările navei
 An overview of the general problem
Validation
Full scale sea-trials Real system Physical Ship Hydrodynamics
(Full Scale) model Laboratories

Conceptual Model manufacturing

Validation

Validation
design

Mathematical
model
ALL ACTIVITIES REQUIRE
CONTINUOUS DEVELOPMENT
Specific software AND TRAINING

Conceptual Basic
design preliminary
structure design Detail design,
production and Finished
Shipyard product
technological
Class design according Approved
data
to Classification Rules Class design

New shipbuilding
END
Structural Facilities technologies and prototype
USERS
analysis manufacturing
 PIETE SI TIPURI DE SERVICII

MAJOR MARKETS

Commercial Offshore oil and

Defence
Marine gas

SERVICES
Consultancy Operational
Design and Research and
and Project support and
Engineering Development
Management training
Partile principale ale navei
 Planele principale de referintă

PD – Planul diametral (center plan)

PB – Planul de bază
Cuplul maestru (amid ship section)
BL – linia de bază (base line)
WL – planul plutirii (waterline plan)
60m High Speed Craft for 578 passengers, max. Speed 36.5 knots
The Starship Express a 300 passenger catamaran
Research ship of the SWATH design which evolved

from the catamaran concept.

Large, commercial high-speed catamaran ferry
Portcontainer ship
Commercial crude oil supertanker
Knock Nevis, the largest ship in the world
Bulk carrier
Passenger ships
Offshore ships
Mega yachts

PELORUS
 Ships - Selection

• Purpose Built
Vessels

MARITIME SUPPLY VESSEL AHTS OSPREY

SHRIMP TRAWLER

• Bulk Carriers

B. C. PANAMAX 65/75,000 DWT 170,000 DWT BULK CARRIER BULK CARRIER 7,500 DWT

• Containers

MP S-R CARGO VESSEL 3,000 DWT MP CARGO VESSEL 7,500 DWT 1100 TEU CONTAINER VESSEL

• Passengers QUEEN MARY II

CORAL PRINCESS CRYSTAL SERENITY

 Ships - Selection

• Military Vessels

GUNBOAT T22 Frigate T45 Destroyer

• Chemical Tankers

CH TANKER 37,000 DWT CHEMICAL TANKER 1,100 DWT CHEMICAL TANKER 7,000 DWT

• Product Tankers

PROD TANKER 6,000 DWT PROD TANKER 150,000 DWT PRODUCT TANKER 45/47,000 DWT

• Special Projects

HEAVY LIFT VESSEL of 1,600 T. H. O. RESEARCH VESSEL M P & PIPE CARRIER - UT 745
 Ships - Selection

• Offshore

MP FIELD SUPPLY VESSEL FPSO SCHEHALION FLOATING PLATFORMS

• LPGs

LPG CARRIER 5,600 m3

• LNGs

LNG CARRIER OF 74,000 CM

LNG CARRIER OF 153,500 CM
Offshore Oil & Gas

OIL AND GAS FIELDS IN ROMANIA BLACK SEA SHELF

Offshore Oil & Gas

New generation of mobile jack up drilling platforms. Six platforms of the new type
were built: ORIZONT, PROMETEU, FORTUNA, ATLAS, JUPITER and SATURN.

NEW ORIZONT PLATFORM TOWED TO OIL FIELD LOCATION

Offshore Oil & Gas

JACKET ON FLOATING BUOYS READY TO BE TRANSPORTED ON LOCATION

 Offshore Oil & Gas

First Romanian Floating Mobile Jack-up Platform “GLORIA”.

- width overall: 40.85 m;

- hull depth : 6.40 m;

- towers: four, cross triangular, length of 122 m;
- maximum water depth: 90 m;
- maximum well depth: 6,000 m;
- maximum hook load: 320 t;
- accommodation: 72 persons.

GLORIA is still in operation after

30 years of activity.

MOBILE JACK UP DRILLING PLATFORM GLORIA

 Offshore Oil & Gas

Central fixed production platform (PFC), well supporting jacked and tripod structure for flare.

CENTRAL FIXED PRODUCTION PLATFORM - GENERAL VIEW

 Offshore Oil & Gas

SINGLE BUOY MOORING SYSTEM

The buoy:
- max. hull diameter: 18114 m;
- hull height: 6.400 m;
- diameter of rigid arm roller bearing: 3.775 m;
- mooring chain leg: 6 chains, size 100.

and the 35,000 dwt storage tank (FSO).

 Offshore Oil & Gas

FIXED PRODUCTION PLATFORM ON THE “LEBADA EST” OIL FIELD

Offshore Oil & Gas - Conversions