CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................2
CAPITOLUL I - GENERALITĂȚI...............................................3
1.1.MIEREA ȘI PROPRIETĂȚILE EI .............................................3
1.2.UNELTE ŞI UTILAJE PENTRU EXTRACŢIA,CONDIŢIONAREA
ȘI ÎMBUTELIEREA MIERII .................................................... ....15
1.2.1.UNELTE ŞI UTILAJE PENTRU DESCĂPĂCIREA
FAGURILOR......................... ....................................................15
1.2.2.UTILAJE PENTRU EXTRAGEREA MIERII .........................19
1.2.3.UTILAJE PENTRU CONDIŢIONAREA MIERII ....................25
1.2.4.APARATE PENTRU VERIFICAREA CALITĂȚII MI ERII.....30
1.2.5.MIJLOACE DE DOZARE, ÎMBUTELIERE ŞI DEPOZITARE A
MIERII......................................................................................3 3
1.3.ALEGEREA VARIANTEI OPTIME ........................................3 5
CAPITOLUL II - STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ ȘI
FUNCȚIONALĂ A LINIEI PENTRU EXTRAGEREA MIERII ....36
2.1.PĂRȚI COMPONENTE ȘI FUNCȚIONALITATE ....................3 7
2.2.ETAPELE TEHNOLOGICE ALE LINIEI AUTOMATE PENTRU
EXTRAGEREA MIERII ..............................................................4 2
CAPITOLUL III - AUTOMATIZAREA PROCESULUI ...............44
3.1.LINIE AUTOMATĂ PENTRU PROCESAREA MIERII .............44
3.2.PĂRȚI COMPONENTE ȘI FUNCȚIONALITATE .....................4 4
3.3.FLUX TEHNOLOGIC............................................................4 9
3.4.PANOU DE COMANDĂ PENTRU CENTRIFUGE ....................4 9
CAPITOLUL IV - CONDIȚII GENERALE DE IGIENĂ ȘI HACCP
ÎN PRODUCȚIA DE MIERE ...................................................... 50
4.1.CERINȚE DE IGIENĂ ÎN PRODUCȚIA DE MIERE ..................50
4.2.CONDIȚII ESENȚIALE PENTRU HACCP .............................. .51
4.3.ETAPE ÎN CARE POT APĂREA PROBLEME.........................53
4.4.PUNCTE CRITICE DE CONTROL ...................................... ....54
4.5.VERIFICAREA SISTEMULUI .............................................. ..58
CAPITOLUL V - NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN
MUNCĂ....................................................................................5 9
5.1.NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ PENTRU
LINIA DE EXTRAGERE A MIERII .............................................5 9
5.1.1.NORME DE SIGURANȚA ÎN MOMENTUL UTILI ZĂRII
UTILAJULUI.............................................................................5 9
5.1.2.NORME DE SIGURANȚĂ DIN PUNCT DE VEDERE AL
UTILAJULUI SUB TENSIUNE ....................................................58
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................60
1
 INTRODUCERE

Api cult ura (api s = al bi nă, cultura = culti vare) est e știi nț a care studi az ă vi aț a,
creș t erea și îngrij i rea al bi nel or, în scopul obți nerii și fol osi rii produs el or
api col e ș i al polenizări i cul turil or agri col e. C a ram ură a agri cult uri i, se baz eaz ă
pe i ns tinctul al bi nelor de a depozi t a rezerve hrană pest e necesarul de consum,
rez erve care sunt fol osit e de api cult or. C reşt erea popul aţi ei l a niv el mondi al ,
evoluţ i a t ehnico -şti inţi fi că şi soci o -economi că au determ inat creşt erea
neces arului de produse ali m ent are şi diversi fi carea gam ei acestora. În aces t e
condiţ ii , api cultura dobândeşt e un rol tot m ai im port ant ca furniz oare de produs e
al im ent are ( mi ere) dar şi ca vector de creşt ere a producţ i ei api col e prin
pol eniz area cult urilor ent om ofil e. De asem enea, furniz eaz ă di ferit e produs el or
cu rol î n m enţi nerea sănăt ăţi i popul aţi ei pri n i nt erm edi ul produselor, cu m are
val oare profi l acti că şi t erapeut i că.
Api cult ura, ca ramură de producţ i e agricol ă, a constit ui t î ncă di n anti chit at e o
î ndel et ni cire apreciat ă de căt re soci etat ea um ană, i ni ţi al pent ru produs el e
obţinut e (mi ere, polen, l ăpt işor de m at că, propoli s, ceară şi veni n de al bi ne), i ar
ult erior, i ncl usi v î n prez ent , pent ru cont ribuţ i a pe care acest e i nsect e o au l a
creş t erea recolt elor de fruct e, l egum e şi semi nţ e, pri n pol eniz are.
Es t e deal t fel bine cunoscut cit atul m arelui om de șt ii nț ă Al bert Ei ns t ei n,
care pri n cunoașt erea sa „ a cal cul at “ inegal abil a i mport anț ă a albinelor:
„ Dacă albi nel e ar dispărea nu ne -ar m ai răm âne decât 4 ani de t răi t. Dacă nu
m ai sunt al bi ne nu mai est e pol eniz are, nu m ai sunt pl ant e, nu m ai sunt ani m al e,
nu m ai s unt oam eni .“ Dat orit ă part i culari t ăți lor bi ol ogi ce speci fi ce, albinel e
furniz eaz ă om ului i mport ant e produse, i ar pri n acți unea
d e pol eniz are î ncruci șat ă a pl ant el or ent om ofi l e asi gură însem nat e sporuri de
producți e l a mult e cult uri agri col e.
S copul pent ru care am al es această t em ă est e de a studi a am ănunțit ram ura
i ndust ri al ă a val ori ficări i m i erii . Tehnologi a est e una foart e avansat ă cu uti l aj e
di n ce î n ce m ai com pl ex e, reducând ast fel intervenți a omul ui î n procesel e de
ext ragere și îm buteliere, ușurând ast fel m unca api cult orului.
 CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI

1.1. - Mierea și proprietățile ei

Mi ere d e sal câm

P ropriet ăț i: toni c general, anti septi c

R ecom andări: calm area tusei , calm area sist em ul ui nervos (ast eni e și nervoz e),
em ol i ent ă pent ru t ract ul di gest iv, ușor expect orant ă, favorizeaz ă t ranspi rați a.
C om poz iți e: conț ine vit ami nel e B1, B2, B6, B12, enz im e, fl avoane, fl avonoi de,
com puși arom at i ci , fi tohormoni , aciz i organi ci (l act i c, ox ali c, ci t ri c, m al i c),
dex trină, com puși ai azot ul ui . Conț inut în fructoz a m ai m are decât al celorlalt e
t ipuri de mi ere ( 41,7%) și conți ne 10% z aharoz ă și m al toz a și 34,7% gl ucoz ă,
având pH -ul 4. În t ot al, m i erea de sal câm conț ine 435 substanț e.

Mi ere d e p ădu cel și sal câm

R ecom andări: afecțiuni cardi ace cu subst rat nervos, hi pert ensiune art eri al ă,
t ul burări de m enopauz a, angi nă pectorală, insomnii , aritm ii , afecți uni aort i ce,
s t ări de i ri t abili t at e l a fem ei , cardi opati e ischem i că, arit mi i cardi ace.
C om poz iți e: Vi t amina C , săruri m ineral e, aci d crat egi c, ursoli c, ol eanol i c,
drivati fl avoni ci, aci d cl orogeni c, cafei c, ami gda li na, coli nă, sorbi tol ,
t rim et il am ina, ami l am ina, st erol i, al dehidă ani si ca, t ani nuri de nat ură cat ehi ca.

Mi ere d e tei

R ecom andări: calm eaz ă si st emul nervos, com bat e insom ni a, reduce spas mul
di gest iv şi pulm onar, trat eaz ă bronşit a şi stim ul eaz ă m et aboli sm ul . Sti mul eaz ă
poft ă de m âncare și facili t eaz ă di gest i a, i mbunăt ăţ eşt e act ivit at ea i ni mii ,
fi catului , creșt e procentul d e hemogl obina di n sânge.

Uș ureaz ă st ăril e febri l e și dureril e gast ri ce, previ ne m i grenă, e un bun rem edi u
î n ast m bronși c, st ări nervoase, t ușe, afecț iuni al e cail or respi rat orii (bronși t e,
l aringi te), răceli și tubercul oză.
C mpozi ti e: bogat ă în vit ami n e (m ai al es vi t am ina B1 (t hi amina), și am inoacizi ,
î n s edim ent ul ei granul el e de pol en ajungând până l a 70 -80 %

Mi ere d e man ă

Efect e: propri et ăți lax ati ve m ul t m ai put erni ce decât cel el alt e ti puri de m i ere,
are efect ant ii nfl am ator asupra t ubul ui di ge sti v, favoriz eaz ă elim inarea
t oxinelor din corp.

Mi ere d e trifoi

Efect e: s tim ul eaz ă di urez a şi expect oraţ ia; acț iune di uret i ca foart e bună, ajut ând
l a eli mi narea apei î n ex ces din ț esut uri și, de asem enea, are o acț iune est rogenă,
adi că aj ut ă l a fixarea cal ciului î n oase, i ar l a fem ei favoriz eaz ă accent uarea
caract erel o r femi ni ne și are efect intineri tor put erni c.

M i ere calm ant ă, aj ut ă somnul și ci rculaț i a venoasă de retur, expectorant ă ș i

em ol i ent ă.
C om poz iți e: bogată î n vi t am inele B1, B2, C

Mi ere d e ci mb ri șor

P ropriet ăț i: ant isepti c, ant idi arei c, di uret i c, anti vi ral , ci cat riz ant
R ecom andări: ri ni t e croni ce, ent ercoli ta, vi ermi int esti nali , boli hepati ce,
bronș it ă, astm bronși c, l ari ngit e, t rahei t e, tușe convulsivă, anem i e, t oni c nervos
(paralizi e, apopl exi e, scl eroz ă î n pl ăci, atrofi e m uscul ară), reconfort an t general ,
epil eps i e, afecți uni renal e, afecți uni cardi ace, gri pă, răcel i, dureri de gât,
gut urai , st im ul area scret i ei de l apt e, vomă, abcese.
C om poz iți e: ul ei vol at il , ti mol, ci neol, acis ursoli c, cafei c, t ani n, derivați
fl avoni ci, serpi li na, aci d m al i c, săruri mineral e.

Mi ere d e rap i ță

Efect e: afecți uni al e ri ni chi lor, afecț iuni le aparat ul ui respi rator și un pansam ent
foart e bun pent ru som ac.
C om poz iți e: 80% glucoz ă, un diz aharid ce are o propi et at e int eresant ă: est e de
t rei ori m ai puț în dul ce că fruct oz a.

Mi ere d e floarea soarelui

Efect e: recom andată persoanel or care au o act ivit ate circul at ori e proas t ă.
R egl eaz ă hipo și hipert ensi unea și est e indi cat ă celor care au probl em e de
ci rcul aț i e sangvi nă și o m emorie defi ci tară, propri et ăți toni ce psi hi ce ș i t oni ce
general e, est e afrodizi acă, stim ul eaz ă i munit at ea pentru dureri l e de gât și est e
anti febril ă , afecți uni cardiace cu subst rat nervos, hi pert ensiune art eri ală,
t ul burări de m enopauz a, angi nă pectorală, insomnii , aritm ii , afecți uni aort i ce,
s t ări de i ri t abili t at e l a fem ei , cardi opati e ischem i că ari tm ii cardi ace.

T in ctu ra d e p ropolis

Bol il e care l e vindecă/ am eli oreaz ă:

1 . Toat e boli l e int erne infecţ ioase care duc l a st ări febri l e se t rat eaz ă cu 30
pi căt uri pe zi .
2. La m enopauz ă, t im p de un an, 10 pi căt uri zil ni c.
3. La i nfl am area prost at ei, zil ni c 30 pi căt uri .
4. La hi pert ensi une, zi lni c 30 pi căt uri , până l a vi ndecare.
5. La i nfl am area ri nichil or şi fi cat ului, zi lni c de două ori câte 40 pi căt uri , pus e
î nt r -un pahar cu 100 ml apă cal dă. P ână l a v indecare.
6. La angi nă, fari ngi t e, gripe sau pentru evi t area unor com pl i caţi i, z il ni c de
două ori cât e 40 pi căt uri , puse înt r -un pahar cu 200 m l apă cal dă şi zil ni c de
m ai mult e ori , gargară.
7. În caz ul ul cerului de st om ac sau ent eri t e, zi lni c 40 pi cături puse î n 100 ml
l apt e cal d. S e bea pe st om acul gol .
8. Băt ăt uril e, cherat it el e se t rat eaz ă ast fel : î naint e de cul care se îm bi bă o bucat ă
de vat ă în ti nct ura de propoli s şi se aşeaz ă pe locul dureros, zi ua se poat e folosi
al i fi a de propol is (At enţ i e, cherat it el e răm ân încă dureroase zi l e întregi ).
9. La afecţ iunil e pi el ii , dacă paci ent ul suport ă spi rt ul , locuri l e bolnave sunt
frecat e cu ti nct ura de propolis. Afecţi uni l e dispar repede (în cazul când spi rtul
nu es t e suport at , propolisul t rebui e am est ecat într -o crem ă).
10. După bărbi erit , ne spăl ăm pe faţ ă , în 100 ml apă caldă adăugam 40 -50
pi căt uri de t inctură de propoli s.
11. În caz ul TBC pulm onar, de t rei ori pe z i cât e 30 pi căt uri i nt ern, şi
s ăpt ăm ânal, de două ori se fac inhal aţ ii cu 100 pi căt uri de t inct ură de propoli s
l a l it ru de apă fi erbint e.
12. Om ul beat se poat e t rezi din beţ i e dacă i a 50 picături t inct ură de propoli s î n
100 ml apă rece.
13. În boli m i coti ce î nt re deget e, locuri l e bolnave sunt unse cu t inctura de
propolis .
14. La dureri de stom ac, s e recom andă 50 pi căt uri t inctură de propoli s î n 100
m l apă. Dureril e di spar repede. C ompoz iţi a est e recomandat ă şi î n cazul
paraz it oz el or i nt est inal e, zi lni c de două ori, pe st om acul gol .
15. La dureril e de m ăsel e, se pune o vat ă îm bi bat ă cu t inct ura de pr opoli s
(propol is ul curat pus pe gingi a dureroasă sau pe m ăseaua cari at ă ali nă durerea
ş i îm pi edi că i nfecţi a).
16. În caz ul rănil or vechi , se s pal ă rană cu ext racţi e de li pan, apoi se unge de
m ai mult e ori cu t inct ură de propol is. După o perioadă scurt ă, ed em el e şi
dureri l e di spar.
17. În cazul arsuril or de gradul 1 rană trebuie unsă de m ai mult e ori cu t inctură
de propoli s. În aceste caz uri se form eaz ă vezi cul e.
18. C ând m edi cament el e făcut e di n pl ant e sau m at eri al e sint eti ce nu dau
rezult at e. Nu se recom an dă î n caz ul persoanel or al ergi ce. C ei sensi bil i l a
propolis nu l e folosesc.
Acţ iuni:
Int ern: anal gezi c, anti hem oragi c, anti fungi c, ant isept i c al căil or respi rat orii
m edi i şi superi oare, anti sept i c i nt esti nal și urinar, ant ivi ral, bact eri ost at i c și
bact eri ci d (ani hil ează st reptococi i, st afi lococi i, S alm onell a, P rot eus), febri fug,
regenerant epit eli al , sti mul ează procesel e de regenerare î n ansam bl u, st im ul ent .
Ex t ern: antii nfecţi os put erni c şi cu spect ru l arg, ci catriz ant , anal gez i c,
regenerat iv epit el i al.
In di caţ ii :
Int ern: adenom de prost at ă (adj uvant ), at eroscl eroz a, boli infecţ ioase însoţi t e
de febră, bronşit a croni că, cisti t ă, i nfecţi i reno -uri nare î n general, coli t a acut ă
ş i croni că, dureri de gât (t raheit a, fari ngi t ă), ent eri t ă, febra ti foi dă (adjuvant ) ,
gri pă în faz a incipi ent ă, gut urai, hepati t ă de toate tipuri l e (adjuvant ),
hi pert ensi une, i nfecţi i cu prot ozoarul Giarda l ambri a, i nfecţii vi ral e l a nivelul
i nt est inul ui şi al t ubului di gest iv î n ansamblu, m eningi t ă (adj uvant ), nefrit a,
pi el onefrit a, pros t ată, tulburări de m enopauz ă, tușe chi nt oasă, tușe convuls ivă,
t uș e us cat ă.

Ex t ern: aluni ţ e, am i gdal it ă, cancer m am ar (adj uvant ), cancer al pi elii

(adjuvant ), ecz em e infecţi oase, fari ngo -am i gdal it ă, laringi t ă, negi .
C ont rai ndi caţi i:
Al ergi e l a propoli s. P entru a evit a fenom enel e nepl ăcut e, în caz ul în care nu
ş ti ţi dacă aveţ i sau nu i nt ol eranţ ă l a propolis, veţ i face un t est apl i cându -o m ai
î nt âi di n abundenţ ă pe o porţ iune m i că di n pi el e, urm ări nd efect ele ce apar. În
caz ul în care ea nu det ermi nă ni ci u n fel de reacţi i nedorit e (m âncări mi, î nroşi re,
i rit aţ i e) s e poat e folosi cu succes.

Fi gura 1.1.1 Di ferit e ti puri de mi ere

B ău tu ra de p rop olis:

S e recomandă m ai mult datorit ă influenţei sal e poz it ive î n preveni rea bol il or în
perioadel e reci !
R adem 1 5-20 g propoli s soli d şi îl int roducem î nt r -un li t ru de păli ncă de bună
cal it at e. După ast upare, se agi t ă de m ai m ult e ori. P est e cât eva săpt ăm âni s e
obţine o băutură amărui e, din care se bea un păhărel înaint e de cul care.

Pol en

C om poz iți e pol enului de albine : P ol enul cuprinde toți aminoaciz ii esenți ali ,
l ipide, gl uci de, vi tam ine, mi neral e, enzim e, et c.; pol enul proaspãt recolt at
conține foarte m ul t Qi , put ând fi considerat ast fel un adevãraț ali m ent vi u (î n
real it at e așa și est e)

P ropriet ăț il e pol e nul ui : Pol enul est e afrodiz i ac, anaboliz ant bi ol ogi c,
anti bact eri an, ant idepresi v, ant iinfl am ator, anti paraz it ar, anti pi reti c, anti toxi c,
bi ost im ul at or, di et eti c, anti anemi c, diminueaz ă hemoragi il e, scade col est erol ul ,
euforiz ant , am el ioreaz ã funcț iil e ce rebral e, gast ri ce, al e i nt est inul ui gros,
funcț ii le hepati ce, sex ual e, al e t i roidei , int ervine î n procesul creșt erii , în
procesul nașt erii , am eli oreaz ã st ruct ura pi el ii , înti nerest e m int ea, crei erul și
vi aț ă em oț ional ã. În t ãreșt e capil arel e sangui ne ,i ni m a , sist em ul i muni t ar. Est e
un t oni c general.
Indi caț ii : Distrofi i, anorexi e, ri nit ã al ergi cã, boli hepatice, ul cer gast ro -
duodenal , tulburãri de dinami cã sexual ã, prost ati t e, hiperl ipidemi e, anemi e,
angi nã pectoral ã, insufi ci ent ã cardi acã, tul burãri de ci rc ul aț i e peri feri cã,
fl ebi t e, ul cer vari cos, vari ce, schiz ofreni e, oli gofreni e, în medi ci nă sporti vã că
s ti mul ator al efortului fizi c, adj uvant î n neopl azi i.
C ont ra -i ndi căți i:

1 . Al ergii de t ip respi rator l a pol en de al bi ne (at enți e, nu l a cel anemofil );

2 . P ol enul care poate pãt runde î n arborele respi rator î n t im pul inhal atii lor
cu mi ere și /sau propoli s
3 . Al ergii de t ip alim ent ar
4 . Atunci când pol enul se admi ni st reazã norm al , per oral și det erminã
s im pt om e de t ip al ergi e di gesti vă (cram pe abdomi nal e, di a ree et c.)
5 . Di abet z aharat
6 . P ol enul poat e conț ine pâna l a 30 -32 % gl ucide și nu se recom andã deci
î n canti t at e m are l a di abeti ci; î n canti t ate m i cã poat e avea î nsã rez ul t at e foart e
bune, având în vedere cã pol enul conține t oți ami no -acizii esenți al i neces ari
s int ez ei i nsuli nei
7 . Ul cer gast ro -duodenal, gast rit ă
C ând pol enul est e admi ni st rat crud (brut ), î nai nt e de m ese, î n cant it at e
rel ati v crescut ã, datorat e exinei care poat e avea o st ructura asprã, "t epoas ã".
M od de admi ni st rare: 20 -30 g/z i l a adult , 5 -10 g/z i l a copil; l a sugari se
recom andă pastura . Est e bi ne sã se administ rez e com bi nat cu mi erea și adãugat
î n sufi ci ent de m ult e li chi de , în t abl ete ("R evipol "), granul e am est ecat e cu
l eciti nã ("P ol enol eci ti nã")î n am est ecuri cu m i ere, l ãpt isor de m a t cã, pl ant e
m edi cinal e et c.

P ol enul aparț ine lojei l em n (ori gi ne veget al ã, infl uenț e predomi nant e pe
funcț ionarea fi catului , m ușchilor, l egat de mișcare, regenerare, creșt ere et c.).

Fi gura 1.1.2 Pol en crud

Mi erea d e cori and ru

De culoare deschisă, asem ănăt oare cu cea de sal ci e, î n prim el e 2

s ăpt ăm âni de l a ext racț ie are un gust nepl ăcut , dar l ăsat ă î n m ăturăt or
des coperi t ă, î și pi erde acest gust aj ungând o m i ere suavă excel enț ă.
 Mi erea d e cru şîn

Es t e l ax at ivă.

Mi erea d e i zmă

Es t e recom andat ă pen t ru afecț iunil e de st om ac și int est ine.

Mi erea d e iarb ă n eagră

Es t e bună pent ru anem i ci , cloroti ci și î n afecți unil e si st emului nervos.

Mi erea d e l evan ţi ca

Es t e recom andat ă cel or epuiz aț i fiz i c și nervos.

Mi erea d e men tă

Are arom ă m ent ei și gust dul ce, consi st ent ă uni formă, vâscoas ă,
cri st al iz eaz ă î n granul e m ărunt e, i ncom pl et e. Are culoare verz ui -brun roșcat ă și
s e recolt eaz ă î n canti t ăți m ari î n Delta Dunării și z onel e de i nundați e al e
aces t ei a. Conți ne o canti t at e m are de vi tam ina C și dat orit ă cal it ăț il or nut rit ive
ș i t erapeut i ce, se caut ă pent ru consum.

Mi erea d e p ădu cel

Es t e foart e bună pent ru bol navi i de i nima.

Mi erea d e p in

M i erea de m ană a pinului est e deschi să la culoare și consist ent ă, răm ânând
t rans parenț ă și fl ui dă.

Mi erea d e răpi ță

1. Mi erea de răpit ă est e obț inut ă di n Brasi ca napus , pl ant ă ol eaginoasa,

care, în ul ti mii ani acoperă m ari suprafeț e. Mi erea de răpi tă se recol t eaz ă î n
l una m ai, dacă provine di n insam ant ari de t oamna. Colorati a est e foart e s l abă,
nu depăș eșt e 35 m m p e scară P fund (gradat ă de l a 0 l a 140m m ). Mirosul es t e
s peci fi c, am inti nd de varz ă. În schim b, gust ul est e foart e plăcut, nefii nd at ât de
dul ce. C onți nut ul de apă est e destul de ridi cat , 18%, datorat și grabei de l a
recolt are, mi erea de răpit ă poat e crist a liz a chi ar î n faguri, deveni nd im posi bi l
de ext ras .

Val oarea ph est e relat iv ri di cat ă și acidi t at ea dest ul de sl abă - (ph = 4,

aci di t at ea t ot al ă de ordi nul a 15 meg./kg). Conduct ibili t atea el ect ri că foart e
s căz ut ă i ndi că un conți nut scăzut în subst anț e m ineral e.

S truct ura z aharuril or est e caract eriz at ă prin abundenț ă glucoz ei , care
domi nă asupra fructoz ei. Aceast ă est e cauza cri st al iz ării ext rem de rapi de a
m i erii . C ă și consecinț ă , mi erea de răpi tă se com erci aliz eaz ă doar cri st al iz at ă.
As pect ul est e al unei crem e, datorat ă crist al elor foart e fine. Deci est e o mi ere
"t arti nabil a", care răm âne pe feli a de pâine!
 M i erea de răpi t ă este recom andat ă în afecț iuni al e ri ni chil or.
2. Est e de culoare gal ben -deschis, foart e dul ce, are un gust și m iros
pl ăcut, cu o consi st ent ă densă, dizolvandu -se greu în apă. S e cri st al iz eaz ă l a 10 -
12 zil e de l a ext racț ie, chi ar în faguri , luând o culoare al bi ci oasă și ușor gălbui e.
De aceea recolt area t rebui e făcut ă rapi d, l a t ermi narea înflori rii .
3. Mi erea de răpit ă are î n com poz iți e 80% gl ucoz ă, un diz ahari d ce are o
propi et at e i nt eresantă: este de t rei ori m ai puț în dul ce că fruct oz a. O l ingură de
m i ere de sal câm îț i produce senz aț i a de saturaț i e, de dul ce, l esi os, pe când o
l ingură de m i ere de răpit ă îț i l asă dori nța de a ma i m ânca una și , în pl us, est e și
uș or di gerabi l ă.
R ăpi t ă est e o pl ant ă ce produce o m i ere cri st al iz at ă, cu o granul aț i e foart e
fi nă, cremoasa, emoli ent a, fii nd foarte i ndi cat ă î n afecț iuni l e aparat ul ui
res pi rator și un pansam ent foart e bun pent ru som ac. P o at e fi fol osit ă că at are,
fără ni ciun i ngredi ent , că m asca de faț ă, penet reaz ă epi derm a hrăneșt e ț esutul
conjuncti v, est e ușor asi mil abi l ă, are un P H aproape neut ru și nu ustură deloc.

Mi erea d e rozetă

Face part e di n pri m a cat egori e, fii nd de o cal it at e ex cepți onală - după gus t
ș i arom ă.

Mi erea d e sal câm

1. Di n cauza unei canti t ăți m ai mari de fructoz a crist aliz eaz ă foart e î ncet ,
l a câț iva ani . Face part e din șorțul de miere de cal it at e superi oară, fi ind cea m ai
s ol i ci t at ă pe pi aț ă ext ernă, datorit ă aro m ei și gust ul ui pl ăcut pe care îl are.
Im edi at după recol tare est e t ransparență, dar cul oarea va depi nde de culoarea
faguri lor uti liz aț i l a recolt area ei , put ându -se î nt âlni nuanțe de l a i ncolor la
gal ben -păi sau gal ben deschi s.
C ă i ndi ce colorim etri c, mi erea de sal câm est e admi să până l a m axi mum
18 nm pe scară Phund, pest e aceast ă lim it a, considerându -se mi ere de cal it at ea
a ÎI-a. M i erea de salcâm are un gust pl ăcut , dul ce, est e perfect fl ui dă, vâscoas ă,
fără s em ne de crist al iz are. C onți ne în medi e 41,73 % fruct oz a, 34,8 % glucoz ă
ș i 10 % z aharoz ă și m alt oz ă. Are un pH = 4,0 și nu cri st aliz eaz ă cel puț în 1,5 -2
ani ș i ni ci odat ă t otal . Arom ă pronunț at ă de fl ori de sal câm , se înt âl nește l a
m i erea l a care s -a int rodus o infuzi e de fl oare de sal câm sau cea fals ifi cat ă.
2. Dint re num eroasele ti puri de m iere, fi ecare cu propri et ățil e ei speci fi ce,
m i erea de sal câm est e un toni c general , care calm eaz ă t usea și est e fol osi t ă î n
t rat area ast eni ei și nevroz el or.
M i erea de sal câm conți ne vi t am inel e B1, B2, B6, B12, enz i me, fl avoane,
fl avonoi de, com puși arom at i ci , fit ohorm oni , acizi organici (l acti c, ox al i c,
ci t ri c, m ali c), dext rină, compuși ai az ot ul ui .

Aceast ă are un conținut în fruct oz a m ai m are decât al cel orlal t e ti puri de

m i ere (41,7%) și conți ne 10% z aharoz ă și m alt oz ă și 34,7% gl ucoz ă, având pH -
ul 4. În t ot al , mi erea de sal câm conți ne 435 subst anț e.
M i erea de sal câm are un gust pl ăcut, dul ce, est e vâscoasă și fl ui dă și nu
prez int ă sem ne de cri st aliz are când est e proaspăt ă. C ri st al iz area est e un proces
nat ural ș i depi nde de raport ul di nt re glucoz ă și fruct oza di n com ponent ă mi eri i
ș i de t em perat ura medi ului. Dat orit ă unei canti t ăți m ari de fructoz a, aceast ă nu
s e cris t aliz eaz ă decât după un an și j um ătat e doi ani , dar nici at unci î n totali t at e.
M i rosul est e speci fi c.
Trebui e să ți nem cont însă, că mi rosul pronunț at de sal câm est e un s em n
al fals ifi cării m i erii pri n i nt roducerea unei infuzi i de flori de sal câm.
 Indi caț ii t erapeuti ce
P ri nci pal a calit at e a m i erii de sal câm est e aceea de calm are a t usei, est e
anti s epti că și est e fol osi t ă în trat am entul ast eni ei și nevroz el or. Aceast ă m ai
es t e recom andat ă în:
Gast rit ă hiperacida - mi erea de sal câm , di luat ă în apă cal dă și l uat ă cu 90 -
120 de m inut e înaint ea mesei , di minueaz ă aci di t at ea gast ri că și se absoarbe
repede, cal m ând pirozisul “arsuri le” (o l ingură de m i ere în 100 ml apă);
Ul cer - est e foart e bună mi erea de salcâm dil uat ă î n 200 ml de l apt e
nefi ert . Am est ecul se bea seară înaint e de cul care, bineînțel es alături de un
regi m ali m ent ar adecvat.
M i erea de sal câm es t e un ex cel ent toni c pent ru copii, conval escenț i,
pentru î nt ări rea si stem ul ui i munit ar și pent ru gravi de.
3. S e păst reaz ă li chi dă în m od nat ural , fii nd foart e bogat ă în fruct oz a.
Are, că și cea de t ei, propri et ăț i calm ante psihi ce. Mai est e recom andat ă dre pt
cal m ant gast ri c, stim ul ent pent ru acti vit at ea cardi acă.

Mi erea d e sal ci e

Es t e de culoare galben deschis auri e și are uneori un gust puțî n am ărui ,

având o s avoare deosebi t ă, fii nd foart e bogat ă î n vi t ami ne (în speci al B6 și C ).
Zahari si rea se face cu cri st al e m ărunt e.

Mi erea d e tei

1. Est e t recut ă î n cat egori a cel or m ai bune și cel or m ai apreci at e șorț uri
de mi ere, bogat ă î n vit ami ne (m ai al es vit ami na B1 (thi amina), și am inoacizi ,
î n s edim ent ul ei granul el e de pol en aj ungând până l a 70 -80 % , uneori conțî nând
ș i o canti t at e însem nat ă de m âna. Fii ndcă arom ă m i erii de t ei est e foart e
put erni că, pent ru a -i di mi nua din gust, se am est ecă cu al t e șorțuri de m i ere s au
cu m iere poli floră. C ul oarea m i erii de tei est e deschisă, bătând ușor în gal ben
cât eodat ă chi ar cu refl ex e verz ui . C ri st al iz area ei se face spre t oam na și are o
consi st ent ă unt oasă, crist al el e având culoarea al bă, m i erea căpăt ând un gust și
o aparenț ă m ai atrăgăt oare. Are calit ăți li ni șt it oare fii nd prescri să î n afecț iuni le
s is t em ul ui ner vos și î n insom nii .
2. St im ul eaz ă poft ă de m âncare și faci lit eaz ă di gest i a, im bunăt ăţ eş t e
act ivit at ea i ni mii , ficat ul ui , creșt e procent ul de hemogl obina din sânge.
3. Are o put ernică arom ă de t ei că un parfum proaspăt , refl ex e gal ben -
aurii , uneori verz ui , ori cum are cul oare deschisă și est e m ai fl ui dă.

M i erea de t ei ușureaz ă st ări l e febri l e și dureril e gast ri ce, previ ne m i grenă,

e un bun rem ediu în pneum onii , ast m bronși c, st ări nervoase, t ușe, afecți uni al e
cai lor res pi rat orii (bronșit e, l ari ngit e), răce l i și t ubercul oz ă.

Es t e t recut ă în cat egori a cel or m ai bune și cel or m ai apreci ate sortim ent e
de mi ere, bogat ă î n vit ami ne, m ai al es vi t ami na B1 (t hi ami na), și ami noacizi , î n
s edi m entul ei granulel e de pol en aj ungând până l a 70 -80%. C rist aliz area ei s e
face spre t oamna și are o consist entă unt oasă, cri st al el e având culoarea albă,
m i erea căpăt ând un gust și o aparenț ă mai at răgăt oare.
Are cali t ăți liniștit oare fii nd prescrisă și î n afecți unil e sist em ul ui nervos
ș i în i ns om ni i, fi ind un bun și nat ural seda ti v nervos
4 . Are arom ă cea m ai pl ăcut ă și cea m ai put erni că dint re t oate ti puril e de
m i ere. Est e recunoscut ă drept calm ant psi hi c, som ni fer, anafrodizi ac.

Mi erea d e trif oi

Es t e consi derat ă cea m ai bună că savoare și prez ent are. Est e bogat ă î n
vit ami ne (B1, B2, C) culoarea varii nd în funcți e de speci a de l a care provine
(al bă l a t ri foiul al b pit i c, galben -roși et ică l a celel al t e vari et ăți ). C rist aliz eaz ă
l ent . Est e obți nut ă de al bi ne, at unci când sunt ț inut e în past oral ă, î n preajm a
l anuril or cul ti vat e cu soiuril e furaj ere al e speci ei Tri folium repens. Are o
acț iune di uret i ca foart e bună, aj ut ând l a el imi narea apei î n ex ces din ț esuturi ș i,
de as em enea, are o acț iune est rogena, adi că aj ut ă l a fix area cal ci ul ui în oas e,
i ar l a fem ei favoriz eaz ă accent uarea c aract erelor femi ni ne și are efect i nt ineritor
put erni c.

Mi erea extraf loral ă

P rovine din nect arul secret at de al t e părț i al e unor pl ant e (cum ar fi

porum bul, secară, măz ări chea) sau arbori (m ăr, prun, nuc, t ei , plop, st ej ar, arț ar,
fras in, m est eacăn etc.) , unde se afl ă gl ande nect ari fere asemănătoare cu cel e î n
i nt eriorul flori lor. În nopți l e răcoroase ce urm eaz ă unor zi le călduroase, s pre
dim ineaț ă, apare aceast ă secreți e ext rafloral a, pe frunz el e anumit or arbori, i ar
al bi nel e se grăbesc să o adune și s -o prelucrez e î n mi ere căci, odat ă cu apariți a
s oarel ui și încălzi rea at mosferei , part ea apoasă din aceast ă exudat ie dul ce s e
evaporă, i ar al bi nele nu o m ai pot recol t a. Mi erea ext rafl oral a are o greut at e
s peci fi că m ai m are că m i erea obișnuit ă, i ar culoarea să est e puț în m ai î nchis ă,
conțînând z aharuri val oroase că fruct oz a și gl ucoz ă dar și unele z aharuri
i nferi oare că dextrină, m el ezit oz a, precum și săruri mi nerale î n proporți i ceva
m ai m ari că l a m i erea floral ă.

Mi erea d e mană

P ent ru consumul uman are o val oare deosebi t ă, conț înând mult ă i nhibină
(un bact eri ci d foart e put erni c) și săruri m inerale (de 12,8 -20 de ori m ai bogat ă
î n s ăruri mi neral e decât cea floral ă), cal ciul și m agnez iul prez ent ând cel m ai
m are int eres t erapeuti c î nt rucât organismul um an asim il eaz ă mult m ai bi ne
aces t e s ăruri pri n al im ent ați a nat ural ă decât prin admi ni st rarea si nt eti că.

După arborii de l a care provine est e de m ai m ul t e feluri : de st ej ar, de

brad, de moli d et c.Pe l ângă fapt ul că mi erea de m âna nu e st e recom andat ă pent ru
i ernare deoarece provoacă intoxi cății grave, degenerescență și necroz ă, sunt
caz uri când, chi ar pe t impul verii poat e provoca m ul t e neaj unsuri . Atunci când
m âna conți ne z aharuri neasim il abil e și m ai al es î n ani i secet oși, când al bi ne l e
s unt li psi t e de păstura, albinel e se pot intoxi ca dat orit ă consumului sporit de
m i ere de m âna. Excepți e face m i erea de m âna de coni fere, care conți ne procent e
ri di cate de z aharuri di gest ibil e, albinel e de munt e fi ind obi șnuit e să consum e o
as t fel de hra nă chi ar și i arnă.

M i erea de m ană conține inhi bi nă, subst anț ă cu o put erni că acț iune
bact eri ci dă, i ar procent ul redus de glucoz ă și bogăți a î n dext ri ne și subst anț e
m inerale o ț i n ani de z il e în st are li chi dă. Totuși , uneori, mi erea de m ană est e
at ât de vâ scoasă, î ncât ni ci nu m ai poate fi ext rasă din cel ul e decât pri n topi rea
faguri lor în cupt or, deasupra unor grătare, ori pri n înmui ere cu apă caldă și
i nt ercal area î nt re acești faguri a unor faguri goi gat a cl ădiț i.

Al bi nel e i au di n celul e aceast ă m i ere d il uat ă și o î nti nd î n faguri i goi,

după care aceșt i a se scot și se extrag.

2. est e obț inut ă de pe frunz el e de fag, de frasin și de st ej ar. Are propri et ăț i

l ax at ive mult m ai put erni ce decât cel el alt e ti puri de mi ere, are efect
anti inflam at or asupra t ubul ui di gesti v, favoriz eaz ă elim inarea t oxinelor di n
corp.

3. Pl ant el e posedă glande nect arifere at ât int eriorul floril or, cât şi pe alt e
organe veget al e (frunz e, ramuri, peţi ol, scoarţ ă, et c.). Gl andele care produc
nect ar l a ni vel ul fl ori i sunt situat e de obi ce i l a baz a ovarului (vez i gineceul )
s au a pet al elor, num indu -se gl ande nect arifere int erflorale, i ar cel e afl at e
al tundeva decât î n fl oare, se num esc gl ande nect ari fere ext rafl oral e.Al bi nel e
prepară, pe l ângă mi erea i nt erfloral ă (mi ere de fl ori ), şi o m i ere ext rafloral ă.
Aces t a di n urm ă nu o col ect eaz ă î n m od di rect , al bi nel e cul egând ni şt e m i ci
pi căt uri de nect ar, care proveni din secreţ i a unor insect e m i ci di n cat egori a
afi del or, psyl l i delor, cocci del or, cit adi del or şi l achnidelor. Acest e insect e mi ci
s e h rănes c cu sucuril e pl ant elor, aj ut ându -se de un stil et (prel ungi re ascuţit ă a
aparatului bucal), cu care st răpung ţ esut uri l e veget al e. El e reţ în în corpul l or,
num ai s ubst anţ el e azot at e el imi nând, încă î naint e de di gesti e, z aharuri l e, de care
nu au t rebui nţ ă, sub form ă unor pi cături m i ci .

Al bi nel e col ect eaz ă aceast ă m ană, aducând -o î n st up.Mi erea de m ană
provi ne de l a unel e specii de pl ant e, m ai al es de arbori că: bradul, m oli dul,
pî nul , z ada, arţ arul , st ej arul , frasinul , moj dreanul , et c..

M i erea de m ană este m ai închi să l a culoare decât m ierea floral ă, conţi ne m ai

m ul t e s ăruri m ineral e şi are în com pozi ţi e o subst anţ ă puterni c bact eri ci dă,
exis t ent ă şi în mi erea de flori , însă în canti t ăţi m ai m i ci, denumi t ă inhi bi nă.
M i erea de m ană, deoarece conţi ne can t it ăţ i m ari de fructoz ă şi de dext ri ne
(oli gogl uci de rez ul tat e din degradarea ami donul ui ), cri stal iz eaz ă greu, cu
ex cepţ i a m i erii de zadă (l ari ce) care se z ahariseşt e foart e repede, chi ar î nai nt e
de a fi s coasă din stup

Mi erea d e moli d şi b rad

M i erea de mo lid are cul oare verde î nchis i ar cea de brad est e galben -auri e.
Am bel e conțî n 25,68% m el ez it oz a (datori t ă urm el or de rășînă conț inut e). Es t e
m ul t căut at ă de bol navii de pl ăm âni și conține un put erni c bact eri cid, i nhi bi nă,
produs al unei enzim e. Enzi m a prod ucăt oare a i nhibinei este o gl ucozooxidaz a
care în prez enț a aerul ui produce din fruct oz a hi drogen -hi perox id. Inhi bi nă est e
cunos cut ă î n m edi cină pent ru efect ul ei st eril iz at or. C ând tim pul est e călduros
m i erea de brad se ext rage cu uşurinţ ă. P e tim pul i ern ii aceast ă mi ere
cri st al iz eaz ă în faguri și de aceea nu t rebuie l ăsată pest e iarnă (lasă și m ult e
rezi duuri )

Mi erea d e fl oarea soarel ui

În s edi m ent ul ei granulel e de pol en ajung uneori până l a 100 %. Dat orit ă
conținut ul ui m are de gl ucoz ă, crist aliz area se decl anșeaz ă mult m ai repede faț ă
de cel el al t e șorțuri de mi ere, uneori chiar în faguri , ext racția ei t rebui nd s ă s e
facă repede.C ul oare: gal ben st răl uci tor , arom ă: pl ăcut ă, cri st aliz are: fi nă și
rapidă .Es te fol osi t ă pentru dureril e de gât și est e anti febril ă.Mi erea de fl oarea -
s oarel ui conți ne vit am ina p și est e recomandat ă persoanel or care au o activit at e
ci rcul at ori e proast ă. R egl eaz ă hipo și hipert ensi unea și est e i ndi cat ă cel or care
au probl eme de circul aț i e sangvină și o m emori e defi ci t ară.

Es t e cumva l a pol ul opus faț ă de cea de t ei . Are propri et ăți t oni ce psihi ce ș i
t oni ce general e, est e afrodizi acă, st imul eaz ă im unit at ea.

Mi erea d e manuk a

Di st ruge bact erii l e pri n acți unea di rect ă asupra prot ei nel or bact eri ene chei e. S -
a dem onst rat că aceast ă mi ere are m ai mult e propri etăț i curati ve decât
anti bi ot i cel e chim i ce fi ind mult m ai efi cient ă în t rat am ent ul unor pat ol ogii decât
anti bi ot i cel e indust ri al e.Al t e afecț iuni î n care est e i ndi cat t ratam ent ul cu mi erea
de M anuka sunt : artri t ă, acnea, he rpesul l abi al , scabi a, erupți i cut anat e, ars uri,
ul cer, i nfecți i, î nț epăt uri de insect e, păduchi, pi el e uscată, herpes, răni , dureri
m us cul are, mi ros corporal nepl ăcut , psori az is, refl ux gastri c.

P ent ru întări rea si stem ul ui i munit ar se ia cât e o li nguri ț ă de mi ere cu j um ătat e

î nai nt e de m asă.P ent ru t rat am entul di feri t el or i nfecți i produse de ciuperci s au
bact erii sunt i ndi cate 3 li nguri ț e pe zi cu jumăt at e de ora î nai nt ea m esel or .
 Fi gura 1.1.3 Mi ere m edi cinal a

1.2 Unelte şi utilaje pentru extracţia , condiţionarea și îmbutelierea

mierii

Ex t racţi a şi condiţionarea mi erii reprezi nt ă operaţ iil e cel e m ai im port ante ale
act ivit ăţ ii api col e el e reprez ent ând de fapt fi nal iz area t uturor operaţi unilor
ant eri oare şi anum e î ndepli ni rea scopului pri ncipal al aces t ei î ndel et ni ci ri –
obţinerea acelui produs nat ural şi val oros – mi erea produsă de
al bi ne.Ext ragerea şi condiţ ionarea mi erii t rebui e ast fel ex ecut at e încât ea s ă -ş i
m enţ ină şi conserve propri et ăţil e nat ural e şi aceast dez iderat se obţi ne prin
uti liz area u nor unelte, ut il aj e, m at eri al e, î ncăperi şi t ehnologi i perform anț e şi
care s ă îndepli nească l a m axim norm ele de i gi enă ali m ent ară.

Principalele utilaje, aparate şi unelte folosite pentru operaţiile de extracţie şi prelucrare a mierii
sunt cele pentru:

- descăpăcirea fagurilor în vederea extracţiei mierii din ei,

- extragerea mierii,

- condiţionarea mierii,
- verificarea calităţii mierii,

- dozarea, îmbutelierea şi depozitarea mierii.

1.2.1 Unelte şi utilaje pentru descăpăcirea fagurilor

Unelt el e şi uti l aj el e uti liz at e pent ru descăpăcit sunt: cuţ it el e şi furculi ţ el e

de descăpăcit , cil indrii cu dinţi pent ru descăpăcit , perforatoarel e m anual e
s au profesi onal e, t ăvil e şi m esele pent ru descăpăci t şi m aş inil e
s emi aut om at e sau aut om at e de descăpăcit .
C uţ it el e de descăpăci t sunt util iz at e pent ru descăpăci rea faguri lor cu
m i ere cu suprafeţ e uni form e (pl at e) î n vederea ext ragerii mi eri i. Principal el e
t ipuri util iz at e sunt: cel e si mpl e di n inox şi cel e încălz ite cu aburi s au
el ect ri c.

Fi gura 1.2.1 .1 C uți te pent ru descăpăcit sim pl e

Fi gura 1.2. 1.2 C uți te pent ru descăpăcit încălzi t e elect ri c

Furculiţ el e de descăpăcit se fol osesc î n general l a descăpăcirea faguri lor

cu s uprafeţ e neuni form e precum şi la descăpăci re suprafeţel or redus e de
faguri . S e ut il izeaz ă m ai m ul t e vari ant e de astfel de furculi ţe di sti ngându -
s e vari ant el e din al um iniu t urnat cu ace de oţ el , furculi ţe din t abl ă de i nox
cu ace de oţ el şi m âner de l emn, di n t abl ă de i nox st anţ at ă şi cu m âner de
pl as ti c şi ace d e oţ el.
 Fi gura 1.2. 1.3 Furcul iț e de descăpăcit

C ili ndri cu dinţi pent ru descăpăcit sunt rul aţ i pe suprafeţ el e căpăcit e al e

faguri lor şi dinţ ii acestora vor perfora căpăcel el e celul el or ast fel ca mi erea
s ă poat ă curge l a extracţ i e di n celule.

Fi gura 1.2. 1.4 C ili ndri cu dinț i pent ru descăpăci t

Tot pent ru descăpăci t faguri i pent ru extracţ i a m i erii di n ei se pot uti liz a
ş i perforat oarel e m anuale sau profesi onal e, numit e şi pi şcăt oare. În caz ul
aces tora t recând rama cu faguri căpăci ţi print re ni şt e t am buri cu dinţi .

Fi gura 1.2. 1.5 P erforat or m anual

Fi gura 1.2. 1 .6 P erforat or (P ișcător) P rofesional

P erforatoare pent ru descăpăci re.

Tăvil e ş i m esel e de descăpăcit servesc ca suporţi pent ru ramel e cu faguri i care
t rebui es c descăpăci te înaintea ext racţi ei mi eri i şi l a col ect area căpăcel el or de
ceara rez ul tat e şi a m i erii scurse l a efect uarea operaţi unii .
Tăvil e de descăpăcit sunt confecţi onat e di n t abl ă cosit orit ă, i nox alim ent ar s au
m at eri al pl asti c de cel puţin 0,5m m grosim e, având m argi nil e î n t ărit e. P ereţii
s unt obli ci, i ar fundul est e prevăz ut cu o sit ă m et ali că pentru uz ali m ent ar cu
ochiuri de 2 x 2mm . În pereţ i i t ăvi i sunt m ont aţ i suporţ i pe care se aşeaz ă ram a
î n poz iţi e verti cal ă sau obli că pent ru ex ecut area operaţi ei de descăpăcire a
fagurel ui . S ub sit a tăvii se află o t avă col ect oare de m iere prevăz ut ă cu şt uţ şi
dop de s curgere.

Fi gura 1.2.1.7 Tăvi de descăpăcit

M esel e de descăpăci t au form e, m ări mi şi const rucţ ii di feri t e pent ru

ex ecut area descăpăci rii faguril or fi e m anual fi e aut om atiz at în funcţi e de
randam ent ul necesar.

Fi gura 1.2.1.8 Masă de descăpăcit

O descăpăci re cu randam ent ri di cat necesar î n cazul ext racţ i ei mi eri i

di nt r -un num ăr m are de ram e se obţi ne cu aj ut orul unor m aşi ni semi aut om at e
s au autom at e de descăpăcit acţi onat e el ect ri c.
În caz ul m aşi nil or sem i autom at e de descăpăcit pent ru descăpăcit acest ea
s unt dotat e cu ni şt e t amburi rot at ivi şi peri i de nail on. R am el e cu fagurii de
des căpăcit se îm pi ng m anual între t am buri de descăpăcit roti ţi de un m ot or
el ect ri c şi căpăcel el e desprinse se colect eaz ă înt r -un recipi ent des ti nat
aces tui scop.
 Fi gura 1.2.1.9 Mașini sem i autom at e de descăpăcit

M aşi ni l e autom at e de descăpăcit ex ecut ă automat operaţi a prel uând la

com andă ram el e şi int roducându -l e în sist em ul de descăpăci re care
efect ueaz ă operaţi unea ram el or pe am bel e feţ e şi col ect ând descăpăceal a.
Tam buri i sist emului de descăpăci re se pot regl a pent ru di feri t e m ărim i de
ram e. Toat e el em entel e componente sunt realiz at e di n inox al im ent ar.

Fi gura 1.2.1.10 Maşi nă aut om at ă de descăpăcit .

1.2.2 Utilaje pentru extragerea mierii

P ri nci pal el e m etode de ext ragere a mi erii di n ram el e cu faguri al e
fam ili il or de al bi ne sunt extragerea prin scurgere li beră, st oarcerea pri n
pres are şi ext ragerea pri n cent ri fugare.
P ri nci pal ul avant aj al mi eri i obţ inut e prin scurgere l iberă sau pri n pres are
es t e cant it at ea m are de granul e de pol en di n m i ere p ri n faptul ca se î nl ătură
procesul de oxidare care are l oc în caz ul obţinerii pri n cent ri fugare ce poat e
ş i depreci a gust ul mi erii .
În caz ul ext ragerii mi eri i prin scurgere liberă aceast a operaţi une s e
real iz eaz ă în reci pi enţi şi î nci nt e adecvat e acestui s cop şi având î n vedere
rel aţi a di nt re vâscozit at ea mi erii şi vit ez a de scurgere în acest ea s e
 real iz eaz ă o uşoară încălzi re (m aximum 35 l a 40° C ) pent ru uşurarea
operaţ iuni i. Mi erea obţinut ă pri n această m etodă est e de cali t at e superi oară
fapt ce contraba l anseaz ă dez avant aj ul producti vi t ăţ ii şi randam ent ul ui redus
al m etodei .
Tot o mi ere de cali t at e superioară se obţ ine şi pri n st oarcerea prin pres are
î n care scop se util iz eaz ă z drobit oare şi t eascuri m anual e sau hidraul ice la
fel ca cel e fol osi t e în t ehnologi a de real iz are a vinul ui di n st ruguri . În
general el e sunt dotat e şi cu filt re cu site de nail on.

Fi gura 1.2.2.1 Zdrobi tor şi t easc m anual e pent ru obţi nerea m ieri i pri n pres are.

E xtractoarel e d e mi ere p rin cen trifugare numi t e cent ri fuge sunt util aj e
care servesc l a ext racţ i a m ierii di n faguri pri n forţ a cent rifugă ce se dez voltă
l a m işcarea de rotaţie.
În pri ncipal, un ext ract or cent rifugal este com pus din:
- cuva ext ract orului;
- coşul (t oba) ext ract orului;
- canea de scurgere a mi erii;
- angrenajul coni c cu si st em ul de ant renare a roti rii coşului (m ani vel a s au
m ot or el ect ri c).
C uva ext ractorul ui se real iz eaz ă sub form a cil indri că cu fund coni c având
vârful spre i nt eri o rul fundul ui pe care se fixeaz ă l agărul de j os al axului
coş ul ui . Cuva se confecţ ioneaz ă din oţ el inoxidabi l alim ent ar sau alt
m at eri al care corespunde scopului (de exem pl u t abl a cosi torită) şi în part ea
de jos se afl a mont ată caneaua de scurgere a mi eri i. În part ea de sus a cuvei
d e-a curm ez işul ei se fix eaz ă o bară care are î n mij loc o gaură pri n care
t rece capătul de sus al axul ui coşul ui cu sist em de prindere în angrenaj ul de
roti re fixat tot pe ea.
C oşul ext ract orul ui est e const rui t ast fel ca î n el să se aşeze ram el e cu
faguri i descăpăciţ i di n care t rebui e ext rasă m ierea form a fii nd î n funcţi e de
t ipul de ext ract or. Pe axa longit udinal ă a coşul ui se afl ă axul sau care s e
fix eaz ă jos în l agăr şi sus î n angrenaj ul conic de roti re.
Angrenajul est e un m ecan i sm de t ransmi si e a m işcări i de rot aţ i e având
roţi di nţ ate coni ce, raport ul di nt re di nţi fi ind de 44/ 20 şi mişcarea de rot aţi e
fi ind i mprim at ă m anual , cu ajutorul unei m ani vel e sau m ecani c, cu aj ut orul
unui m ot or el ect ri c.
C anaua de scurgere a m i eri t rebui e să fi e prevăzut ă cu sist em de închi dere
ş i, ţ inând cont de vâscozit at ea m are a mi eri i, să ai bă di am et rul i nt erior
s ufi ci ent de m are pent ru ca mi erea să se scurgă cu uşuri nţ ă.

După modul de centri fugare şi de aşez are a ram el or faţ ă de axul coşului,
î n pr ez ent exi st ă două tipuri de ext ract oare:
- t angenţi al e
- radi al e.
In caz ul extractoarel or tan gen ţi al e ram el e sunt aşez at e î n coş cu feţ el e
faguri lor paral el e l a o t angent a im agi nară l a ci rcum feri nţ a cuvei şi ext racţi a
m i erii are l oc pri n cent ri fugare de p e part ea ram ei cu fagurel e di ns pre
peret el e cuvei şi apoi , după î nt oarcerea ram ei de pe part ea ceal alt ă.

Fi gura 1.2.2.2 Extract oare t angenți al e cu acț ionare m anual ă

Fi gura 1.2.2.3 Extract oare t angenți al e cu acț ion are aut om ată

După felul cum sunt m ânui t e ram el e, extract oarel e t angenţi ale pot fi:
 - reversibil e î n care caz coşul conţi ne caset e pent ru ram e şi acestea s e
î nt orc m anual sau aut om at
- nereversi bi l e î n care, după ext ragerea m i erii dint r -o part e a fagurelui ,
s e s coat e ram a şi se î nt oarce cu ceal alt ă faţ ă.
La ex t ract oarel e radi al e ram el e sunt aşez at e în coş pe di recţi e radi al ă ş i
operaţ i a de ext racţi e se real iz eaz ă t ot prin cent ri fugare dar fără înt oarcerea
ram elor, doar prin inversarea sensul ui de rot aţi e.

M ărim ea şi randam ent ul ext ract oarel or est e foart e di ferit î ncepând de la
posi bil it at ea de extracţ i e si mult ană a mi erii din 56 de ram e, sau m ai m ul t e
(3, 4, 12, 16, 28, 36 şi 56) şi , evi dent, că acţi onarea ext ract oarel or cu multe
ram e se face m ecanic cu m ot or el ect ri c.

Fi gura 1.2.2.4 Extract or radi al cu acți onare m anual ă

Fi gura 1.2.2.4 Extract oare radi al e cu acți onare autom at ă de capacit at e mi că

 Fi gura 1.2.2.5 Extract or radi al de capacit at e m are cu acționare aut om at ă

Ş i î n caz ul extractoarelor radial e exi sta ext ract oare reversibil e acest ea
put ând fi de m are randam ent şi care pot procesa 4,6, 8, 12 şi 16 ram e
s im ul t an.

Fi gura 1.2.2.6 Extract or reversibil

În caz ul laboratoarel or de procesat m i ere, unde se aduc m ari cant it ăţ i de ram e

cu faguri pent ru extracţ i a şi condi ţi onarea mi eri i se pune probl em a ut iliz ări i
unor ut il aje şi i nst al aţi i de foart e m are randam ent şi cu producti vit at e
ri di cată.P ent ru realiz are a acest or deziderat e se ut iliz ează m aşini speci al
conceput e care de cel e m ai m ul t e ori sunt şi cu sist em e de descăpăci re aut om at a
a ram el or. Di nt re acest ea se pot exem pl i fi ca: ext ract oarel e orizont al e şi
ext ract oarel e profesionale cu sau fără si st em e de de scăpăci re î ncorporat ă.

Un exempl u de ext ract or orizont al î l reprez int ă extractorul ori zon tal care î şi
baz eaz ă funcţi onarea pe folosi rea principi ului Venturi şi a forţ ei centri fuge care
s e dezvol ta l a o mişcare de rot aţi e.

Fi gura 1.2.2.6 Extract or oriz ont al

Aces t t ip de ext ract or orizont al permite obţi nerea unor randament e ridi cat e
privind ext ragerea m i erii . În acest caz ext ragerea mi eri i se face folosi nd
aducerea în st are de depresi une a pernei de aer creat ă înt re pi ept eni şi ast fel
crearea unui put ernic efect de absorb ţi e care ri di că mi erea din cel ul e şi apoi pe
baz a forţ ei centri fuge, dez volt at ă de m işcarea de rot aţi e, aceast a est e îm pi ns ă
pe pereţii extractorul ui de unde curge spre fund şi apoi pri n robi net în
reci pi ent ul de col ectare.
C u acest ti p de extract or se poa t e extrage o î ncărcăt ura complet ă î n două l a cinci
m inut e î n funcţ i e de t em peratura m ediul ui ambi ent şi de vâscozit at ea m i erii .
P oziţ i a înclinat ă a ext ract orului uşurează col ect area şi scurgerea mi eri i ext ras e
ş i poziţ ionarea extract orului într -o poziţ i e î nalt ă perm it e folosi rea unor
reci pi enţi de depozi tare înalţi .
P ent ru depoz it are şi t ransport suportul ext ract orului perm it e poz iţi onarea
aces tui a în pozi ţi e vert i cal ă ca să ocupe cât m ai puţi n spaţi u.

Util aj indu stri al p en tru extragerea mieri i

Fi gura 1.2.2.7 Extract orul oriz ont al cu descăpăci re î ncorporat ă

E xtractorul ori zontal cu d escăpăci re în corporată est e un util aj de

ult im a generaţ i e i deal pent ru ext racţ i a unor m ari canti t ăţi de m i ere cu
eforturi fizi ce mi nim e şi cu durat e reduse. Acest util aj perm it e ext ragerea
 m i erii di n 180 de ram e în 5 l a 8 m inut e. În com punerea sa uti l aj ul are un
s is t em de descăp ăci t care est e al im ent at aut om at şi descăpăceşt e ram el e pri n
i nt erm edi ul a două cuţi t e încălzit e care se rot esc.
După descăpăcire ram el e sunt î mpinse în ext ract orul propriu -z is ca apoi
s ă fi e scoase di n el .
Toat e el em ent el e uti l aj ul ui care vi n î n contact cu mi erea sunt realiz at e
di n inox ali ment ar şi ext ractorul est e ast fel conceput pent ru a se roti cu
t uraţ ii regl abi l e între 60 şi 120 ture/m inut ast fel că fagurii fri abil i s e
prot ej eaz ă şi ti mpul de procesare est e între 1 l a 17 mi nut e.

1.2.3 Utilaje pentru condiţionarea mierii

C ondi ţi onarea m i eri i reprezi nt ă acel e operaţ iuni care se fac după
ext ragerea mi erii pent ru ca aceast a să -şi păst rez e cal it ăţ il e naturale ş i
i ni ţi al e până aj unge să fi e consum at ă de benefi ci ar.

În pri ncipal operaţiil e de condi ţ ionare sunt:

- st recurarea, fil trarea şi pomparea;
- m at urarea;
- crist aliz area cont rol at a;
S trecu rătoru l e şi si stemel e d e f il tre pentru mi ere fac strecurarea ş i,
res pect iv, filt rarea m i erii care se scurge de l a ext ractor pent ru a î ndepărta
căpăcel el e, sfărâm ăturil e de ceară, al bi ne m oart e şi al t e corpuri st răi ne care
au aj uns î nt âm pl ător î n cuva ext ract orului .
S trecu rătoril e pot fi rotunde în form a unor cal ot e sferi ce avea doua
rânduri de pl asă din oţ el i noxi dabil sau di n pl asti c, prim ul rând având
och iuri l e de 2,5 x 2,5 mm , i ar al doil ea cu ochi uril e de 1,5 x 1,5 mm dar pot
fi fol osit e şi sit e m ai dese. Exi st ă şi st recurători î n form ă coni că di n nail on
care au suporţi cu pi cioare de l em n şi un cerc di n pl atbandă di n oţ el
i noxidabil al im ent ar care, pent ru o goli re rapi dă, sunt dot at e cu un şnur de
s t rângere.

Fi gura 1.2.3.1 St r ecurătoare din oț el

i noxidabil
 Fi gura 1.2.3.3 St recurătoare î n form ă
Fi gura 1.2.3.2 St recurătoare din pl asti c de con din nail on

S is temel e d e f il tre sunt de confi guraţi i di feri t e î n care mi erea est e t recut ă
cu s au fără ajutorul unor pompe adecvate. S ist emul de fi lt rare „ DAN A api
T HERMA“ est e foart e efi ci ent m ai al es î n cazul sorturil or de m i ere foart e
vâs coase sau care au î nceput să crist aliz ez e. El est e com pus din rezist enţ ă
de î ncălz i re, con met ali c, fi lt ru conic di n nail on cu suport ul aferent ş i
reci pi ent de decant are.

Fi gura 1.2.3.3 Si st em de fi lt rare „ DANA api THER MA“.

R ez ist enţ a de încălzi re est e în form a de spiral ă coni că şi est e dot at ă cu

s enz or de t emperat ură şi t erm ost at pent ru regl area şi m enţi nerea
t emperat uri i i mpuse de procesul de fi lt rare pentru a nu depreci a mi erea pri n
s upraîncălzi re.
 P ent ru o m ai bună dist ri bui re a căl du rii generat e de rezi st enţ a de încălzi re
aceas t a est e i nt rodusă î nt r -un con di n inox alim ent ar cu pereţi i perforaţ i.
Fi lt rarea propri u -zi să se face print r -un fi lt ru coni c din nail on care s e
s pri ji nă pri n i nt ermedi ul suport ul ui cu pi ci oare di n l emn de gura u nui
reci pi ent decant or din inox al im ent ar.

Fi l tru l con tinuu est e compus di nt r -un recipi ent cil indric din oţ el
i noxidabil şi un fil t ru coni c de nailon poz iţi onat în part ea de sus a
reci pi ent ul ui . P ent ru fil t rare se um pl e cu mi ere până l a nivelul robi net ulu i
s uperior ast fel că fi lt ru se m enţi ne în perm anenţ ă pli n şi part icul el e de ceară
vor pl uti l a suprafaţa fi lt rul ui i ar mi erea di n part ea de jos a reci pi ent ul ui va
fi curat ă fi ind evacuat ă prin robi net ul de j os.
În caz de nevoi e mi erea di n fil t ru poat e fi î ncălz it ă cu rezist enţ ă spi ral at ă
t ermost at at ă.

Fi gura 1.2.3.4 Fi lt ru conti nuu

Pref il tru l cu în călzi re se fol oseşt e pent ru a m ări vi t ez a şi cali t at ea

fi lt rării . P ent ru aceast a prefil trul , care dispune de o sit ă cu ochi uri m ari ,
prei a mi erea di rect la i eşi rea din ext ractor şi dacă aceast a este prea vâscoas a
odată cu prefi lt rarea o şi î ncălz eşt e prin i nt erm e diul unui rezi st enţ e
t ermost at at e. P refi ltrul are un recipi ent cu înălţi m e de 300 m m şi di am et rul
de Ø 60 mm . El reţine t oat e part i culel e grosi ere de ceară şi de al t ă natură
(res turi de albi ne, albi ne, aşchii et c.).
 Fi gura 1.2.3.5 P refi lt ru cu î ncălzi re

Fi gura 1.2.3.6 Fi lt ru rot ati v

Fi l tru l rotativ reprezi nt ă un si st em de fi lt rare de m are capaci t at e fii nd

consti tuit dint r -un fi lt ru propri u -zis de form ă cili ndri că, care se rot eşte, ş i
un baz in paral el ipipedic decantor. Am ândouă sunt real iz at e di n inox
al im ent ar, i ar rot aţia filt rul ui se realiz eaz ă cu ajutorul unui motor el ectri c
s au m anual.
P ent ru fi lt rare, mi erea se i nt roduce în fil t ru în ti mp ce acesta se rot eş t e
as t fel că part i cul el e de ceară şi alt e i mpuri t ăţi sunt reţi nut e l a baz a fi lt rului
ş i prin rot aţ ie se evi t a agl om erarea i mpurit ăţil or care ar obt ura ori fi cii l e
fi lt rului.
P ri nci pal el e avant aje al e acestui si st em de filt rare const au în: exploat area
uş oară, pri n fapt ul că pentru curăţ are se dem ont eaz ă rapi d, şi m area
capacit at e de fi lt rare obţ inut ă pri n dimensi unil e m ari al e fi lt rul ui (Ø 430
m m ) şi baz inul ui decantor (1000 x 490 x 450 mm ).

T an cu ril e d ecan toare s unt nişt e bazi ne din inox alim ent ar având m ai
m ul t e compart im ente cu pereţ i dubli prevăzuţ i cu filt re detaşabi l e. Mi erea
es t e t recut ă prin com part im ent e, est e fil t rat ă şi im purit ăţil e se decant eaz ă.
P ent ru m ări rea efi cienţ ei t ancuri l e pot fi com pl et at e şi cu prefilt re şi cu
rezi st enţ e t erm ost atat e de î ncălz i re.
C u ajutorul t ancurilor se pot filt ra cantit ăţi de 150 la 300 kg mi ere.

Fi gura 1.2.3.7 Tancuri decantoare

Int roducerea şi vehicul area mi eri i pri n si st em el e de fil t rare şi al t e ut il aj e

ş i reci pi enţ i se poat e face fol osind si st em e de t ubul at uri cu el em ent ele
aux ili are aferent e şi , având î n vedere vâscozit at ea uneori ridi cat ă, cu
aj ut orul unor pom pe îm pi ngătoare .
C ondi ţi a pri nci pal ă pe care t rebui e să o î ndepli nească acest e el em ent e
es t e ca părţi l e care vi n în cont act cu m ierea să fi e din m at eri al e care s ă nu
i nt re în reacţ i e cu aceast a şi astfel să o im puri fi ce afect ându -i cal it at ea.
M at eri al el e ideal e care îndepli nesc acest dez iderat sunt pl ast i cul şi inoxul
care au at est are pentru a fi ut il izat e în cont act cu produsel e al im ent are.

Fi gura 1.2.3.8 P om pe pent ru mi ere

P om pel e îm pi ngătoare pent ru mi ere sunt î nt r -o m are vari et at e de form e şi

dim ensiuni , de capaci t ăţi şi put eri di feri t e, m obil e sau fix e şi aşa m ai
depart e
 1.2.4 Aparate pentru verificarea calității mierii

După extragerea şi condiţ ionarea mi eri i producători i t rebui e să -i veri fi ce

param et ri i de cal it ate şi drept urm are o exploat aţi e api col ă ar t rebui să aibă
î n dot are un m ini m de aparat e pent ru verifi carea anumit or param et rii de baz a
ai cal it ăţ ii mi erii procesat e.
Di nt re acest e aparat e am inti m: refract om et ru, conduct om et ru şi anal iz orul
de cul oare.
Ref ractometru est e un aparat cu aj ut orul cărui a se det ermina uşor şi rapi d
i ndi cel e de refracţ i e al m i erii şi î n funcţie de acest a densit at ea şi um idit at ea
ei .

Fi gura 1.2.4.1 Ti puri de R efract om et re

În caz ul m i erii densi t at ea se raport eaz ă de obi cei l a greut at ea apei l a
t emperat ura de 20° C (se not eaz ă cu D 2 0 2 0 ) şi est e put erni c influenţ ată de
conţinut ul ei de apă. Mi erea cu umi di tatea de 20% are densi tat ea de 1,471 ceea
ce î ns eamnă ca 1 lit ru de mi ere (1 dm 3 ), l a temperatura de 20° C , cânt ăreş t e
1,471 kg.

Ref ractometrel e t rebui e să aibă î n compunerea l or t erm omet re care s ă

permi t ă corect area val oril or m ăsurat e în funcţi e de t em perat ura m edi ul ui
am bi ent .
Densitatea şi umiditatea în funcţie de indicele de refracţie al mierii
Indicele Densitatea Umiditatea Indicele Densitatea Umiditatea
de [D2020] [%] de [D2020] [%]
refracţie refracţie
(la 200C) (la 200C)
1,4992 1,4510 15,0 1,4860 1,4158 20,2
1,4987 1,4496 15,2 1,4855 1,4146 20,4
1,4982 1,4482 15,4 1,4850 1,4134 20,6
1,4976 1,4468 15,6 1,4845 1,4122 20,8
1,4971 1,4454 15,8 1,4840 1,4110 21,0
1,4966 1,4440 16,0 1,4835 1,4096 21,2
1,4961 1,4426 16,2 1,4830 1,4082 21,4
1,4956 1,4412 16,4 1,4825 1,4068 21,6
1,4951 1,4398 16,6 1,4820 1,4054 21,8
1,4946 1,4384 16,8 1,4815 1,4040 22,0
1,4940 1,4370 17,0 1,4810 1,4026 22,2
1,4935 1,4358 17,2 1,4805 1,4012 22,4
1,4930 1,4346 17,4 1,4800 1,3998 22,6
1,4925 1,4334 17,6 1,4795 1,3984 22,8
1,4920 1,4322 17,8 1,4790 1,3970 23,0
1,4915 1,4310 18,0 1,4785 1,3958 23,2
1,4910 1,4296 18,2 1,4780 1,3946 23,4
1,4905 1,4282 18,4 1,4775 1,3934 23,6
1,4900 1,4268 18,6 1,4770 1,3922 23,8
1,4895 1,4254 18,8 1,4765 1,3910 24,0
1,4890 1,4240 19,0 1,4760 1,3896 24,2
1,4885 1,4226 19,2 1,4755 1,3882 24,4
1,4880 1,4212 19,4 1,4750 1,3868 24,6
1,4875 1,4198 19,6 1,4745 1,3854 24,8
1,4870 1,4184 19,8 1,4740 1,3840 25,0
1,4865 1,4170 20,0
C onţi nutul m axim de apă regl em ent at de norm el e ofi ci al e di n ţ ara noas tră
es t e de 20%. Aceast a condiţ i e având î i vedere fapt ul că î n m om ent ul
î nchei erii procesului de prelucrare de căt re al bi ne (m om ent ul căpăci rii
cel ul elor) şi în cont inuare până l a extracţ i a ei di n faguri , umi di t at ea mi erii
nu depăşeşt e val oarea m enţi onat ă, di n cont ră ea se si tueaz ă în mod obi şnui t
î n dom eni ul 18 -19%.
At unci când conţi nutul de apa est e m ai mare de 20% poat e fi vorba de una
di n urm ăt oarel e situaţ ii:
- ex tracţi a m i erii s -a făcut din faguri necăpăci ţi când procesul de
prelucrare, respectiv m at urare, a mi eri i de căt re albine nu era î nchei at,
- păst rarea mi eri i î n spaţ ii um ede şi în reci pi enţ i defect uos închişi .
Condu ctometru perm it e det ermi narea conducti vit ăţii el ect ri ce a mi erii
care est e unul di n param etrii cu ajutorul cărui a se det erm ina aut enti ci t at ea
m i erii de m ană.
Det erm inarea conduct ivit ăţ ii el ect ri ce se face fol osind o sol uţ i e de m i ere
de o anum it a concent raţ i e cu aj ut orul unui conductom et ru echipat cu un
el ect rod adecvat. Val oarea conducti vi t ăţ ii se ci t eşt e pe scala aparat ul ui ş i
s e ex prim ă î n uni t ăţi „Sim ens“ (Ohmi - 1 ) cu si mbol ul S , i ar în caz ul mi eri i
î n s ubunit ăţ i „m i croS im en s“, cu si mbolul µS , (1 S = 10 6 µ S).
 Fi gura 1.2.4.2 C onduct om et ru

P ent ru determi narea conducti vit ăţii se prepară o soluţi e de m i ere cu

concent raţ i e în st are uscat ă de 20% care î n m om ent ul det erminării se aduce
l a t em perat ura de 20° C , deoarece num ai în acest e condiţi i valoarea
conducti vit ăţii el ectri ce est e m axim ă.
S e det erm ină conţi nut ul de subst anţ ă uscat ă al mi erii ce se cercet eaz ă,
prin m et oda refractom et ri că şi pent ru a afl a canti t at ea de m i ere necesară
pentru prepararea a 100 ml sol uţi e cu concent raţ i e î n subst anţ ă uscat ă de
20% se apli că form ul a:
M = (100x20)/S,
î n care M reprez int ă canti t at ea de m i ere necesară, i ar S – conţ inut ul ei î n
s ubs t anţ ă uscat ă determ inat refract om et ri c.
S e cânt ăreşt e cant itat ea det erm inată de m i ere M, cu form ul a pre z ent at ă
ant eri or, se di lui az ă cu o cantit at e de apă, ast fel ca să ocupe un vol um de
100 ml . S e aduce sol uţ i a l a t em perat ura de 20° C , se umpl e cuva
conductom et rului până l a reper, se i nt roduce el ect rodul şi apoi se cit eşt e
val oarea conducti vităţ ii pe scal a aparat ul ui .

Val oril e i mpuse de regl em ent ări l e în vi goare pent ru m i erea de m ană sunt :
- pent ru m i erea de m ană de cali t at e superi oară => mi nim 700 µS
- pent ru cea de cali tat ea I -a => mi ni m 600 µS .
Val oril e m ai mi ci decât cel e m enţi onat e pot i ndi ca urm ătoarel e sit uaţi i:
- am est ec de mi ere de m ană cu mi ere di n nect ar (fl ori ),
- mi ere i nt egral ă di n nect ar (fl ori ),
- mi ere falsi fi cat ă.
La m i erea de fl ori conducti vi t at ea el ect rica est e mult m ai m i ca şi val oarea
ei di feră de l a un sort l a al tul. De aceea acest param et ru nu const it ui e cri t eri u
de cont rol al cal it ăţ ii m i erii de fl ori .
 La fel ca î n caz ul refract om et rul ui şi conduct om et rul est e dot at cu sis t em
de corect are a valoril or m ăsurat e în funcţ i e de t em perat ura m edi ul ui
am bi ent .

1.2.5 Mijloace de dozare, îmbuteliere şi depozitare a mierii

S ervesc l a doz area şi î mbut eli erea mi erii , î nchiderea erm eti că, et i chetarea
ş i depoz it area reci pienţi lor şi, î n final , conservarea şi păst rarea mi eri i.
P ri nci pal el e mij loace fol osit e î n acest e operaţ iuni sunt:
- recipi enţi (bi doane m et ali ce sau di n pl ast i c , but oai e m et ali ce, borcane
di n sti cl ă, peturi et c.),
- doz at oare pent ru îm but el i erea m i erii ,
- s ist em e de î nchidere erm et i că şi et i chet are a recipienţ il or umpluţi cu
m i ere,
- încăperi speci ale.

Dozatoarel e p en tru î mbu tel i erea mi erii exist ă într -o l argă v ari et at e de
form e şi ti puri având producti vit ăţi diferit e. S pre exempli fi care se vor
prez ent a cât eva ti puri m ai sem ni fi cative:
- doz at oare cu sist em e de pom pare şi pi ni oane di n pl ast i c ideal e pent ru
m i ci producăt ori ,
- doz at orul cu pompa im pulsoare foarte robust şi preci s şi poat e face
î mbut eli eri de l a 30 m l l a 9999 ml ,
- doz at orul pneum ati c î mbut eli az ă doz ând m ierea de l a 30 m l l a 800 ml
uti liz ând pent ru aceast a un pi st on,
- doz atorul profesional motoriz at conceput pentru îm but el i erea unor m ari
canti t ăţi de mi ere cu o m are producti vi t at e, ceri nţ a a m ari lor ex pl oat ări
api col e şi cent rel or de procesarea m i erii.

Fi gura 1.2.5.1 Doz atoare cu pi ni oane din pl ast i c

Fi gura 1.2.5.3
Fi gura 1.2.5.2 Doz ator cu Doz ator Fi gura 1.2.5.4 Doz ator
pompă im pulsoare pneum at i c profesional m onit oriz at
 L ini e automată p entru i mbu teli erea mieri i

În caz ul exploat aţi ilor m ari api col e, l aboratoarelor de procesat m i erea în
m ari cant it ăţ i operaţ iuni l e de doz are, îm but el i ere şi am balare a mi eri i se
ex ecut ă cu li nii autom at iz at e care pot fi com puse di n: depozit recipi enţi
pentru îmb ut eli at , desfăcător capace, bandă t ransport oare la si st em ul de
î mbut eli at , sist em de sort at al reci pi enţi lor, sist em de doz at şi îm but eli at,
m aşi na de ri di cat care ri di ca recipi enţii pent ru pl asarea şi rot irea capacelor,
caps at or capace, m aşină de apl i cat eti chet e, masa de col ect at recipi enţi şi ,
î n final, depozit recipi enţi umpluţi , căpăci ţi şi et i chet aţi .

Fi gura 1.2.5.5 Li ni e aut om at ă de î mbut eli ere m iere

Depozi t area recipi enţ il or cu mi ere în vederea desfacerii cu am ănunt ul s e

va face î n i nci nt e curat e, dezi nfect at e, uscat e şi bi ne ventil at e cu t emperat uri
de la 18 l a 20° C . În acest caz peri oada de garanţi e est e de 12 luni .
P ăst rarea recipi enţ ilor având mi ere peste 2 kg î n vederea desfacerii en
gros s e va face în inci nt e cu t emperat uri până l a m axi mum 14° C şi umi di t at e
de 60% caz în care val abi lit at ea mi eri i est e neli mit at ă.

1.3 Alegerea variantei optime

Linie automată pentru extragerea mierii LYSON

 CAPITOLUL II

Structura constructivă și funcțională a liniei pentru extragerea

mierii
A/A1- Alimentator pneumatic automat cu rame pentru alimentarea mașinii de descăpăcit; B-
Mașină automată de descăpăcit( capacitate 5-10 rame/minut, cuțite încălzite electric);
C- Alimentatorul cu rame pentru centrifugă, cu suport pentru rame în așteptare, cu acționare
electrică; D- Centrifuga radială pentru miere, orizontală, pentru 52 de rame cu control
automat (cu 7 programe de operare); E-Suporți pentru rame descăpăcite F-Bazin decantor cu
pompă (pentru miere) G-Storcător cu melc pentru căpăceală(separă mierea de ceară), cu o
capacitate de 200kg/h, cu container de 40kg pentru ceară stoarsă;
H-Transportor cu role pentru corpurile stupurilor

2.1. Părți componente și funcționalitate

2.1.1 Alimentator pneumatic automat cu rame pentru alimentarea mașinii de descăpăcit

Fi gura 2.1.1 Alimentator pneumatic automat cu rame pentru alimentarea mașinii de descăpăcit

»»Es t e dot at cu un piston – ali m ent at de l a un com presor pneum ati c, care
l ucreaz ă l a o presi une de 2 bari (com presorul pneum ati c pent ru al im ent area
pis tonul ui nu este incl us). Pi st onul pneum at i c permit e ri dicarea ram elor di n
corpul st upului;
»»Al i m ent at orul are o capacit at e de 10 ram e;
»»M ot orul acț ionare / ali m entare a m așinii de descapacit are o put ere de 0,12
kw (opț ional poat e fi m ărit ).

2.1.2 M așină aut om at ă de descăpăcit

Fi gura 2.1 .2 Mași nă aut om at ă de descăpăci t

» »C u ț i t e l e s u n t a c ț i o n a t e e l e c t r i c : 0 , 1 8 k W ;
» »C u ț i t e l e s u n t î n c ă l z i t e e l e c t r i c - 2 x 0 , 4 k W ;
»»Timpul de incălzire a cuțitelor la temperatura de lucru: până la 5 min;
» »C a p a c i t a t e d e l u c r u : 6 r a m e / m i n .
» »R a m e l e s u n t p r e l u a t e a u t o m a t d e p e u n s t a t i v c u c a p a c i t a t e d e 5 - 7 r a m e
și coborâte automat între cuțitele vibratoare. Ramele descăpăcite sunt
preluate automat și împinse în cuvă fără aportul apicultorului. Distanța
dintre cuțite și adâncimea de descăpăcire pot fi reglate.
»»Buton de oprire în caz de urgență
»»P anou de com and a PC -03

2.1.3 Alimentator cu rame pentru centrifugă

Figura 2.1.3 Alimentator cu rame pentru centrifugă

» »C a p a c i t a t e t o t a l ă : 5 2 r a m e ;
»»Alimentatorul poate funcționa manual , ramele se manipulează cu mâna pe
suportul cu rame în așteptare , sau acționat electric.

2.1.4 Storcătorul cu melc

 Figura 2.1.4 Storcătorul cu melc

»»Di s pozi ti vul est e proi ect at și realizat pent ru a separa căpăceal a -ceara de
m i ere pri n m etoda stoarcerii m ecani ce.

»»P roces ul de st oarcere are loc în i nt eri orul unui cil indru cu perforaț ii, î n care
s e rot eșt e un rot or cu m el c, care presează căpăceal a storcând m i erea care s e va
s curge pri n găuril e ci li ndrul ui în tim p ce ceara răm asă este presat ă și scoas ă
prin part ea di n faț ă a cil indrului cent ral .
»»C eara ast fel obținut ă, st oarsă și presat ă est e gat a pent ru a fi topi tă.
S torcăt orul cu m el c est e construi t î n tot alit at e din oț el inox de cea m ai bună
cal it at e.
»»Di s pozi ti vul est e dot at cu roț i, ceea ce permi t e mi șcarea u ș oară a sa. Unul
di nt re cel e m ai m ari avant aje oferit e este dat de fapt ul că storcatorul est e ușor
de uti liz at și fapt ul că are dim ensiuni reduse -com pact .
»»U n avant aj secundar est e dat de fapt ul că poate fi ali mentat l a o t ensiune de
220V. S torcăt orul po at e fi util iz at și în i ndust ri a ali m ent ară pent ru st oarcerea
fruct el or și a l egumel or.
»»C el m ai im port ant el em ent al storcătorul ui est e axul cu m el c care asi gură
pres area și separarea, dar și acți onarea asi gurat ă de un mot or de acți onare a
axului m el cat .
»»Toat e acest ea sunt fixat e pe un suport regl abil . S epararea m i erii de ceară ș i
s toarcerea și presarea căpăcel ii sunt procese ce au loc sim ul t an l a nivelul
ci li ndrul ui central, cu perforaț ii .

2.1.5 Centrifuga orizontală

 Figura 2.1.5 Centrifuga orizont ală
» »C a p a c i t a t e 5 2 r a m e ;
»»Diametrul coșului 1300mm;
» »P u t e r e a m o t o r u l u i : 1 , 5 k w ;
»»Turația motorului: 2800 r/min;
» »M o d e l r e d u c ț i e : 5 0 , r a p o r t d e r e d u c ț i e : 1 : 7 , 5 ;
»»Turația maximă la nivelul coșului centrifugii: 370 rot/min;

2.1.6 Bazin decantor cu pompă pentru miere

Figura 2.1.6 Bazin decantor cu pompă pentru miere

»»B az i n cu fi lt ru vert i cal pentru m i ere cu senz or de ni vel pentru mi ere si pom pa;
»»C apaci t at ea bazi nul ui: 120l;
»»C apaci t at ea pom pei : pana l a 1500l/ h;
»»P ut erea pom pei : 1,5 kW .

2.1.7 Transportor cu role pentru corpurile stupurilor

 Figura 2.1.7 Transportor cu role pentru corpurile stupurilor

»»2 Secțiuni pentru ramele extrase

»»C ârl i ge pentru a facili t a pli erea t ransportorulu i
»»R ol e pentru transportul efi ci ent al corpuri lor st upi lor
2.2 Etapele tehnologice ale liniei automate pentru extragerea mierii
Faza 1 - Alimentarea mașinii de descăpăcit cu rame
Faza 2 - Descăpăcirea ramelor
Faza 3 - Separarea mierii de ceară
Faza 4 - Alimentarea centrifugii cu rame nedescăpăcite
F a z a 5 - Fi l trarea mi eri i și p omparea î n b utoai e d e acu mu lare
Faza 6 - Încărcarea corpurilor goale pe rame

2.2.1 Faza 1 Alimentarea mașinii de descăpăcit cu rame

Al im ent at orul pneum ati c are un pi st on pneum at i c care ri di că ram el e din corpul
s tupul ui , ram el e fii nd luat e și t ransport ate autom at î n m așina de descăpăci t, care
l e prei a una cât e una pent ru descăpăci re . Corpul stupului est e pl asat pe l ini a
t rans portoare
2.2.2 Faza 2 Descăpăci rea ramelor
Di spozi ti vul de descăpăci re cu baz e și un rez e rvor aut omat cu 10 ram e es t e
echipat cu un alim ent ator cu l anț și cuț ite î ncălzi t e. P erformaț a est e de
5 -10 cadre/mi nut. În ti mpul procesul ui de descăpăci re se form eaz ă dopuri de
ceară care sunt int roduse st orcătorul cu m el c.
2.2.3 Faza 3 S ep ararea mi erii d e ceară
Di spozi ti vul est e proi ect at și realiz at pent ru a separa capaceal a - ceara de mi ere
- pri n m et oda st oarceri i m ecani ce. P rocesul de st oarcere are loc în i nt eri orul
unui cili ndru cu perforații , în care se rot eșt e un rot or cu m el c, care pres eaz ă
căpăceal a storcând m i erea - care se va scurge pri n găuri le cil indrului î n t im p ce
ceara răm asă est e presat ă și scoasă prin part ea di n faț ă a ci li ndrul ui cent ral.
C eara as tfel obți nută - stoarsă și presat ă - est e gat a pent rua fi t opit ă.

2.2.4 Faza 4 Al i men tarea cen trifugii cu rame n ed escăp ăci te și e x t r a g e r e a

mierii prin centrifugare

R am el e nedescăpăcit e sunt puse pe li ni a de î ncărcare care conect eaz a aparat ul

de des căpăci re și ext ractorul de mi ere.
Li ni a de î ncărcare est e dispusă cu un separat or care cu anti fi că un num ăr de
ram e care sunt i nt roduse în centri fugă. Acest pas poat e fi acț ionat at ât autom at
cât ș i m anual . Procesul dureaz ă î nt re 5 -7 mi nut e
2.2.5 Faza 5 Fi ltrarea mi erii și p omp area în bu toai e d e acu mu lare

M i erea ext rasă curge prin si t a verti cal ă cu o capacit at e de 120 de l it ri si m i erea
es t e filt rat ă și t ransm isă î n bazi nul decant or. Atunci când bazi nul se um pl e cu
m i ere s enz orii el ect ri ci pornesc pom pa cu perform aț a de 1500 de l it ri /oră.
M i erea est e pompat ă m ai apoi în but oai ele de acum ul are care m ai apoi urm eaz ă
s a fi e t recut e pri n procesul de dez um idifi care.
2.2.6 Faza 6 În cărcarea corp u ril or goal e p e rame

După fi l are ram ele sunt î ncărcat e în corpuril e st upilor care aj ung pe
t rans portorul cu role pent ru st upi și sunt î ndepărt at e de pe l inie pent ru a face
l oc urm ătorul ui l ot .

CAPITOLUL III
AUTOMATIZAREA PROCESULUI
3 .1 . Li n i e a u t o ma t ă p e n t r u p r o c e sa r e a mi e r i i
 Figura 3.1 Linie automată pentru procesarea mierii

3 .2 P ă r ț i c o mp o ne n t e ș i f u n c ț i o n a l i t a t e

3.2.1 Cameră de încălzit butoaie

Figura 3.2.1 Cameră de încălzit butoaie

Echipam ent pent ru decri st al iz area m i erii. Est e echipat cu un el em ent încălz it or
ș i un si st em de vent il are care perm it e o disipare uniform ă a căl durii î n i ncint ă.
Ut iliz eaz ă un regulat or el ect ri c de t emperatură, care previne supraî ncălzi rea
m i erii .

S peci fi cații t ehni ce:

Al im ent are 220V

R egl are t em perat ură: 30 -75 GR ADE

P ut erea m otorul ui : 2 KW

Di m ensi uni ext eri oare 1250x1250x1250m m

C am era est e mobi l ă pe roți

3.2.2 Pompa de aspirație pentru miere

Figura 3.2.2 Pompa de aspirație pentru miere

P om pa cu aspi raț i e/ reful are pent ru miere est e ut il ă pentru pomparea unor
canti t ăți m ari de mi ere în i nt erval e rel at iv mi ci de t im p.

P om pa de 0,37kW

»» C apaci t at e: până l a 900l/ h, pent ru miere l a t em peratura de 30oC;

»» P ut ere: 0,37 kW ;

»» Al i m ent are: 400V;

»» P oat e fi alim ent at de l a 220V, prin int erm ediul unui convert izor de put ere;

»» P anou de com andă are ca rol regl area t urați ei și a sensului

3.2.3 Omogenizator miere

 Figura 3.2.3 Omogenizator miere

Di spozi ti vul est e proi ect at pent ru a asi gura decrist aliz area și procesul de
t rans form are a m i erii î n crem a;
»» Es t e prevăzut, de asem enea, și cu palet e că și un mix er, real iz at e din i nox,
ceea ce permi t e am est ecarea mi eri i ușurând procesul de crem ui re
P roces ul de crem ui re est e am est ecarea uni form ă a m i erii li chi de cu mi ere
cri st al iz at ă, l a o vi tez ă redusă. P rocesul se desfășoară î n ci cl uri repet at e, care
const au în i nt erval e de 15 m inut e î n care se realiz eaz ă am estecarea
com pozi ți e, cu int erval e de pauz ă de câte o ora.
»» Di s pozit ivul est e dot at cu t ermost at pent ru a preveni
s upraîncălzi rea mi eri i
.

3.2.4 Fil t ru pent ru m i ere verti cal fără încălzi re

Fi gura 3.2.4 Fi lt ru pent ru m i ere verti cal fără încălzi re

Fi lt rul verti cal est e uti liz at pent ru fi lt rare a mi erii ext rase de cent ri fugă. Est e
echipat cu fi lt re di n inox, cu găuril e de di ferit e di am et re, care permi t fi lt rarea
m i erii .
3.2.5 Li nie aut om at ă pent ru îmbut eli erea mi erii

Fi gura 3.2.5.1 Li ni e aut om at ă pent ru îm but el i erea m i erii

Li ni a est e form at ă di n:
»» Două m ese rot ative aut om at e cu di amet rul de 90cm ;
»» Doz at or de mi ere;
»» Trans portor cu bandă pent ru borcanel e umplut e.
Li ni a a fost proi ect at ă pent ru a put ea fi uti liz at ă de căt re o si ngură persoană,
care poat e cont rol a înt reg procesul cu ușurinț ă. Fiecare dint re com ponent ele
l ini ei are panou el ect ri c de com andă separat
Transport orul cu bandă t ransport a borcanel e um pl ut e de
l a nivelul m esei dozat orului.
S e pot doz a cant it ăți de l a 250g până l a 1250g. Foart e efi ci ent ă pent ru
doz area în borcane de capaci t at e m are, dat ori t ă pompei cu debit m are.

Dat e t ehni ce:

»» Lungi m e tot al ă: 3,8m
»» Fi ecare component ă are propriul si stem de com andă;
»» P ut erea m esei : 200W ;
»» P ut erea doz atorului: 1,5kW ;
»» Am bel e m ese rotat ive ș i doz atorul sunt realiz at e di n oț el i nox;
»» Înt reaga l i ni e este fixat ă pe pi cioare cu roți , care permit m ut area
cu uș uri nț ă .
Doz ator m are
Dat e t ehni ce:
»» P om pa propri e, de t urați e mi că, cu pal e din sil i con;
»» Di s pozit iv cont rol at de t ehnologi e com put eriz at ă ;
»» Doz eaz ă până l a 600 borcane de 500g pe oră (î n funcți e și de ti pul și de
densit at ea mi eri i îmbut eli at e);
»» C apaci t at e doz are: 250g - 45kg;
»» P oat e fi ut iliz at și că pom pă;
»»Toat e părț il e/ com ponent el e care vi n î n cont act cu
m i erea sunt realiz ate din oț el i nox sau m at e ri al pl asti c avizat din punct de
vedere ali m ent ar;

Fi gura 3.2.5.2 Doz ator m are

3.3 Flux tehnologic

După ce mi erea est e ex t rasă î n butoai e, acest ea sunt int roduse în camerel e d e
î n căl zi t bu toai e . După ce mi erea est e î ncălz it ă cu aj ut orul unei pomp e d e
asp i rați e/ reful are , m i erea est e prel uat ă di n but oi și pom pat ă î n fil trul verti cal
fără î n căl zi re. Mi erea est e fi lt rat ă și cu ajutorul unei pom p e de
as pi rați e/ reful are est e int rodusă în omogen i zatorul d e mi ere unde î ncepe
procesul de decri st aliz are. După ce mi erea a fost decri st al iz ată, cu aj ut orul unui
furtun mi erea este int rodusă î n d ozatoru l d e mi ere . În acest mom ent mi erea
es t e doz at ă in borcane, am bal at ă și m ai depart e î n com erț .
3.4 Panou de comandă pentru centrifuge
P anou de com andă aut om at HE-02 pent ru cent ri fuge radi al e și cu caset e . P ermi te
l ucrul cu până l a 8 progrm e după cum urm eaz ă:

- pri m el e 2 sunt pent ru modul m anual de rot ați e - S t ânga și Dreapt a

- program ul 3 est e preset at aut om at di n fabri că pentru modul de lucru full
aut om at
- program el e de l a 4 l a 8 sunt aut om at e și pot și edi t at e de căt re operat or

Fi ecare program edit abi l const ă în 7 etape, i ar fi ecare et apă are 3 param et rii
aj us t abili : ti mp, vi tez ă de rot ați e și di recț i a de rot ați e. Ulti m a et apă permi t e
aj us t area unui singur param etru: t im pul de frânare.
P anoul de com andă est e echi pat cu i nvertor de î nal t a calit at e, m arca Mitsubis hi .

Fi gura 3.4 P anoul de com andă HE -02

CAPITOLUL IV

Condiții generale de igienă și HACCP în producția de miere

Haz ard Anal ysi s and C riti cal C ont rol Points (HAC CP ) se t raduce pri n "Anal iz a
haz ardel or și a punct elor cri ti ce de cont rol ". Est e o m odal it at e prevent ivă
uti liz at ă pent ru creșt erea si guranț ei al im ent elor, a produsel or cosm eti ce și a
m edi cam ent elor.

4.1 C eri nț e de i gi enă î n producți a de miere

Igi ena în producţi a de mi ere reprezi nt ă prot ecţi a îm pot ri va:

• murdări ei şi a bol il or

• alim ent elor st ri cate

• recl am aţi il or

• pi erderil or fi nanciare

Igi ena î n producţi a de mi ere est e necesară pent ru că o cer:

• l egi sl aţii l e (Regulam ent el e C E 852/853/ 854)

• prot ecţi a consum atoril or

• răs punderea pent ru produse sub aspect ul si guranţ ei produselor al im ent are (C E -
R egul am ent ul 178/02)

• condiţ i e esenţ i al ă pentru HACC P Igi ena funcţi oneaz ă doar pentru echi pe, dacă
t oat ă l um ea foloseşte acel aşi set de regul i.

Acţ iunil e de sal ubri tat e se apli că l a

• z ona de l ucru

• echi pam ent e

•l a pers oanel e care vi n î n cont act cu sau aproape de produs

Ins t al aţi il e de spăl at t rebui e să fi e disponi bil e î n: cam erel e de l ucru şi t oal et e

De as em enea, est e necesar:

- O venti lare sufici ent ă a aerul ui pent ru a preveni condensarea apei şi a

m i rosuril or st răi ne

- Tem perat uri adecvat e

- Il um i nare art i fi ci ală cu prot ecț i e Splinter

- C am ere cu dul ap pent ru hai ne curat e de l ucru (separat e de î mbrăcăm int ea de

s t radă)

- Ex cl ude rea persoanel or care suferă de boli infecţi oase

Echipam ent :

- Li ps it de corozi une

- R eci pi ent e î n care să se depozi t ez e mi erea î n condiţ ii de si guranţ ă, uşor de

curaţ at ş i net ede

- Pot fi dezi nfect at e cu uşuri nţ ă

 - Inox

4.2 Condiț ii esențial e pent ru HAC CP

C urăţ eni e și salubrizare

C ont rolul dăunăt orilor

Furnizori aprobaţi

Ins t rui rea angaj aţ il or

Igi ena personal ul ui

C ont rolul apei

De înt reţi nere

S peci fi caţii produs

De cont rol al e produsul ui de st ocare

P ri nci pii HACCP î n prel ucrarea mi eri i

· Realiz are a unei analiz e de ri sc

· Ident i fi carea şi st abi li rea punct elor cri ti ce de cont rol (PCC )
· S t abili rea l imi t elor cri ti ce şi a st andardelor
· Moni toriz area fiecărui PCC rel evant î n producţi a de mi ere
· P roceduri l e de document are
· S t abili rea de acți uni correct ive
Im pl em ent area HAC CP

• Trebui e să exi st e un m anagem ent de angaj am ent (At ri buţi il e şi răspunderil e

fi ecărei persoane î n part e. C el e m ai multe eşecuri de si guranţ ă ali m ent ară s unt
eş ecuri de m anagement )

• Trebui e să urm ez e cel e 7 princi p i i al e HACC P -ului Im pl em ent area HAC CP

es t e l egat ă de st abi li rea î n preal abil a reguli lor de bună pract i că pri vi nd
urm ăt oarel e:

- const rucţ i a

- ampl as area util aj elor

- proces ul t ehnol ogic

- pers onal ul

- curaţ eni a și dezi nfecţ i a

- com bat erea daunătoril or

- m at eri il e prim e și aux ili are folosit e, incl usiv apă

- t ras abil it at ea produsul ui

- t ransport ul

As ambl area echi pei HACCP .

Echipa m ul ti di scipl inară. Ex em pl u: api cult ori , lucrători di n st aţi il e de

col ect are, anali şt i, personal de cont rol al cal it ăţii , ingi ne ri . C el puţî n 4 -6
pers oane. Echi pa t rebui e să fi e î n m ăsură să eval uez e ri scuri l e şi să i a deciz ii
de si guranţ ă ali m entară.

Ti puri l e de m at eri i prim e, (de ex em pl u: m i ere li chi dă, cremă de mi ere, fagure
de mi ere, m i erea vrac, ceară, pol en, propoli s).

Des cr ierea uti liz ări i preconiz at e şi a consum at oril or.De ex em plu: i ndus t ri a
farm aceuti că, i ndust ri a ali m ent ară, indust ri a cosm et i că De consum t oat e
grupuri l e de popul aţi e . R ealiz area unei di agram e. C are să i ncl udă toat e et apel e
procesul ui , (de ex em plu, descăpăci rea, ex tragerea, strecurare, fil t rare,
om ogeniz are, am estecare, am bal are, depoz it are. Incl usiv toat e întrăril e, (de
ex emplu: m at eri i prim e, m at eri al e de împachet at, apă, aer)

S it uarea confi rm ărilor din di agram ă şi m odi fi carea di agram ei după cum es t e
neces ar. Toat e et apel e de funcţ ionare Toat e t ipuril e de producţ i e

Li s t a cu toat e ri scuril e pot enţ ial e asoci ate cu fi ecare pas, efect uarea unei analiz e
a ris curi lor şi luarea î n consi derare a t ut uror m ăsuri lor pentru a cont rol a
ri s curil e ident i fi cat e.

Din punct de vedere al riscuril or (peri col el or, cont ami nanţil or), i nt âlnim:

Ri s curi fiz i ce:

• R est uri le de insect

• De s ol

• De m at eri al veget al

• De st i cl ă

• C ânt ări re şi ambalare

• Echipam ent e
R is curi chi mi ce:

• P est i ci de şi erbi cide

• M edi cam ent e, an tibi oti c

Ri s curi bi ol ogi ce:

• Agenţ ii patogeni (de ex em pl u: clost ri di um bot ul inum ) P ericol el e pot apărea că

urm are a unui fl ux de i nt rare, a procesului î n si ne sau prin cont ami narea di rect
s au i ndirect ă, de l a "al t e surse".

4.3 Et ape în care pot apărea probl em e

• S coat erea faguril or di n st upi

• Depozi t area şi păstrarea în cam era fi erbi nt e

• Des căpăci rea

• Ext ragerea

• Li chefi erea

Punct ul crit i c de cont rol și l imi t el e crit ice

PC C = o et apă î n care poat e fi apli cat control ul care est e esenţi al pent ru
preveni rea, elim inarea sau reducerea unui peri col pentru si guranţ a ali m ent ară l a
un nivel accept abil

PC = îns eamnă ori ce punct , pas sau proceduri într -un sistem de ali m ent are,
s peci fi ce, l a care fact ori i bi ol ogi ci , fiz ici şi chi mi ci pot fi control ați

Li m i t ă crit i că = Un cri t eriu care separă accept abil ul de neaccept abil

Li m i t e crit i ce pent ru mi ere

•P ent ru apli carea de antibioti ce

•Li m i t e în m iere: conţi nutul de apă (ferment are), HMF (Hidroxim etil furfurol ul ),
i nvert az ă, di ast az ă, anti bi ot i c, pest icide (regl em ent at e prin lege),

•Cont ami narea cu agenţi de curăţ are

•Fal si fi carea de exem pl u cu trest i e de z ahăr, porum b (C 4 -z aharuri ) -

Hi droxi m eti l furfurolul (HMF) est e o com ponent ă chi mi că a mi erii ce s e
form eaz ă pri n t ransform area m onoz ahari del or în prez enţa acizi lor şi sub
i nfl uenţ a t em peraturi i şi durat ei de acţ iune a acest ei a. Mi erea, păst rat ă î n
depozit e răcoroase, prezi nt ă după un an o valoare a HMF ce nu depăş eş t e
1m g/ 100g produs.

4.4 Punct e crit i ce de cont rol în procesarea mi erii

1.S tupul şi recolt area mi erii

2.Transport ul m ierii î n s uporturi l e pent ru faguri

3.Des căpăci re

4.Filt rare

5.Depozi t are

6.P regăt irea pent ru sti cl ă și îm but el i ere

7.Di st ri buţi e şi ex punere

1. St upul și recol t area mi eri i

P eri col e

• Fizi ce: sol , sârm ă, l emn, part i cul e de l acuri, rugi nă, e t c

• C him i ce: - Medi cam ent e cont ra dăunăt ori lor: Ant ibioti ce, -Toxi ne - de l a
di ferit e pl ant e (tuti n) - Vopsel e, conservanţi

• Biologi ce: - Spori i bact eri eni, de exempl u: Cl ostridium

M onit oriz are

A s e evit a cont act ul cu sol ul și veget aț ia; - Subst anţ el e ch im i ce apl i cat e s ă fi e
uti liz at e adecvat ; - Inspecţi i regul at e pent ru a det ect a infestări cu paraz iţi ;

- Trat am entul;

- Ins t rucţi uni de ut iliz are;

- Si guranţ a l aborat orului, a probelor şi a rez ul t at el or (rapoart elor).

Acţ iuni de cont rol şi de corecţ i e

• Evacuarea (înl ăturarea) mi eri i

• Fol os i rea m i erii că hrană pent ru i arnă (num ai dacă est e recunoscut că fi ind
s i gură)

2.Transport ul m ierii î n suportul pent ru ram e

P eri col e

• C ont am inare fizi că şi chim i că de l a: - Transport - Anim al e - Apă de pl oai e

M onit oriz are:

• Veri fi carea vehi cul elor – Curăţ area de benzi nă, ul ei , sol, plant e și m at eri al de
ori gine anim al ă – Acoperi rea foart e bi ne; de ex em pl u cu foai e de poli et il en
Acţ iuni de cont rol şi de corecț i e:

• Evacuarea mi eri i

3. Des capaci rea și ext racț ia

P eri col e

• C ont am inarea de la 10

- Echi pam ent (nu piese di n oţ el i noxidabil )

- S al a

- P ers oane

M onit oriz are

• Ins pect area t ut uror echipam ent el or • C urăţ eni e z il ni că, respecti v î n mod
regul at

• Furniz area de îm brăcăm int e adecvat ă

Acţ iuni de cont rol şi de corecţ i e :

• Faceţi t oat e veri fi cări l e înai nt e de a î ncepe prel ucrarea

• Document aţi e!

4 . Fil t rare

P eri col e

• ceară cu reziduuri

• corpuri străine

M onit oriz are

• Veri fi carea filt relor î nai nt e şi după uti liz are

Acţ iuni de cont rol de corecț i e

• Înl ocui rea fil trelor cu fil tre bune şi depist area defect el or după util iz are

5. Depozit are

P eri col e

• C ont am inarea de la:

- Cont ainere

- Îm prej uri mi

- Dăunători

• HM F ridi cat di n cauz a t emperaturi lor ridi cat e

• Um idit at e m are l a suprafaţ ă

M onit oriz are

• Veri fi carea cont ainerelor pent ru depozi t area adecvat ă a alim ent elor

• P reveni rea absorbţi ei um idit ăţ ii

• Ut iliz area adecvată a capacel or

• M enţi nerea t emp. sub 40 ° C

Acţi uni de cont rol și corecţi e

• As i guraţ i -vă că au fost î ndepl init e condi ţii l e înaint e de îm but el i ere

• Tes t organol epti c

• M ăs urare HMF, um idit at e

• Ut iliz are că mi ere i ndust ri al ă în cazul î n care acţ iuni le de m ai sus au eşuat

6. P regăti rea pent ru sti cl e și îm but el i ere

P eri col e

• C reşt erea HMF

• C ris t aliz are (mi ere z ahari si t ă)

• P eri col e ext erne că urm are a cont am inări i de l a:

- M ediul încoenjurător

- Spargerea sau ci obi rea sti cl ei

M onit oriz are

• Moni toriz area t emperaturii sub 50 ° C;

• Veri fi caţ i z ona şi î mprejuri mi le;

• Veri fi ca reci pi ent el e din sti cl ă / pl asti c, înai nt e şi după îm but el i ere.

Acţ iu ni de cont rol şi corecţ i e

• A nu s e depăşi 50 ° C , î n caz cont rar m i erea se va degrada;

• Nu s e util iz eaz ă st i cl ă dacă aceast ă nu est e curat ă;

• S e el imi nă mi erea expusă l a sti cl ă spart ă;

• R e-veri fi carea borcanelor de sti cl ă neocupat e.

7. Dist ribuț i e și expunere

P eri col e

• De absorbţi e a um idit ăţii dat orat ă:

- Si gil ii det eriorat e;

- M anipul are negl ij ent ă;

- Ambal area necorespunz ăt oare.

• HM F

• C ris t aliz are (mi ere z ahari si t ă)

M onit oriz are

• C ont ai nere de t ransport m arit im adecvat e;

• Tem perat ură adecvat ă.

Acţ iuni de comt rol şi corecţi e

•Elim inaţi produs defect .

4.5 VER IF IC AR EA S IS TEMULU I

S t abi li rea procedurilor de veri fi care.

• P rocedura pent ru a se asi gura că HACCP est e efect uat în mod corect şi că est e
effi ci ent :

• Es t e si st em ul pot rivit?

• Sunt proceduril e speci fi cat e (de ex em plu, de m onit oriz are), precum şi acţ iuni l e
corecti ve apl i cat e corect?

Veri fi cări l e pot fi:

• Veri fi carea HACCP -i nspecţ ii ;

• Veri fi carea abat eril or; o Audi turil e;

• Val idarea li mi telor determi nat e şi a t oleranţ el or.

CAPITOLUL V

NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ

5.1 Norm e de sănătat e și securi tat e î n m uncă pent ru folosi rea ut il ajului de
ext ragere a mi eri i .

5.1.1 Norm e de si guranț a în m om ent ul ut iliz ării util ajului

Di spozi ti vul nu est e conceput pent ru a fi uti liz at de persoane cu li mi t e fiz i ce,
s enz ori al e sau problem e psi hol ogice sau persoanel e care nu au experi enț ă î n
cunoaș t erea di spozi ti vului, cu excepț i a si tuați ei în care sunt sub supraveghere a
pers oanel or responsabil e pent ru si guranța acest ora.
În caz de avari e, pent ru a evit a peri colul , reparaț iil e pot să fi e efect uat e num ai
de un agent speci al sau de o persoană cal i fi cat ă . Efect uarea ori căror l ucrări de
î nt reți nere asupra ut il aj ul ui în ti mp ce est e î n funcț iune est e st ri ct i nt erzi s ă.
Toat e carcasel e t rebui e at așat e ferm l a di spozi ti v în t im pul m uncii .
În caz de urgenț ă, fol osi ți com ut atorul de si guranț ă i medi at . R eporni rea
ext ract orului de mi ere poat e fi posibi l ă num ai după ce peri col ul a fos t
î ndepărt at.
Ut il aj ul t rebui e pus în funcț iune num ai în int eri or ! Dispoz it ivul nu est e proi ect at
s ă fi e uti liz at î n exteri or. C entura ventil atorul ui t rebui e să răm ână l iberă. Nu
poate fi t ensionat ă.
Nu comut aț i di spozit ivul și nu î l păst rați l a t em perat uri sub 0 º C .
Nu porniț i când t emperatura am bi ant ă est e sub 5 °C .
Înai nt e de a porni ext ractorul de m i ere, m ai al es când est e mut at di nt r -o cam eră
î n care s unt t em perat uri m ai scăzute înt r -o cam era cu t em perat ură ri di cat ă,
aș t ept ați până aj unge l a t em perat ura de am bi ent .
5.1.2 Norm e de si guranț ă di n punct de vedere al uti l aj ului sub t ensiune

Ins t al ați a el ectri că trebui e să fi e echipată cu un rez iduu de

curent ș i est e conceput pent ru a evi t a un curent de scurgere
de 30 m A. P rot ecți a l a supracurent t rebui e veri fi cat ă periodi c. Dacă cabl ul de
al im ent are est e det eri orat și t rebui e schi mbat t rebui e să se facă pri n punct ul
nost ru de di st ri buți e sau punct ul de reparare aut oriz at pentru a evit a peri col ul
Ex t ractorul de m i ere nu poat e fi uti liz at în caz ul în care cabl ul de ali m entare
es t e det eri orat . Înai nt e d e a porni di spoz iti vul, asi gurați -vă că acest a es t e
program at orul est e oprit . Comut at orul t rebuie să fi e set at l a ni velul "0".
As i gurați -vă că sursa de ali m ent are rămâne î n li ni e cu al im ent area
furniz a t ă de ext ractor de mi ere. Aveți gri j ă deosebi t ă când co nect aț i un cabl u
de al im ent are. M âinil e t rebui e să fi e uscat e. Așez ați -l num ai pe suprafaț a us cat ă.
C ând porniț i ext ractorul de mi ere,
But onul "OP R IR E DE UR GENȚĂ" t rebui e să răm ână oprit (în
pentru ao opri , rot iți -o ast fel î ncât să i asă afară) Apăsarea but onul ui
But onul "OP R IR E DE UR GENȚĂ" va avea ca rezult at im ediat
opri rea ext ract orul ui de mi ere.
În t i m pul rot irii , capacul ext ractorul ui de mi ere t rebuie î nchis.
Des chi derea capacului în t im pul cent ri fugări i est e st ri ct int erzi să.
Ex t ractorul de m iere nu po at e fi m ișcat î n t im pul funcți onări i. C ând lucrați cu
ext ract oare elect ri ce de m iere urm aț i regul il e: prot ej aț i m ot orul și di recți a
î mpot riva um ez eli i (de asem enea î n ti mpul depoz it ări i) .

Înai nt e de pri m a ut iliz are și după t ermi narea ext racți ei de m iere,
ext ract orul de mi ere t rebui e spăl at cu gri j ă cu apă fi erbi nt e și cantit at ea mi că
de detergenți (permisă pent ru ut il izare în i ndustri a al im ent ară ) sau folosi nd o
m ași nă de spăl at sub presiune. În t im pul spăl ări i acordați o at enț i e deosebit ă
pentru a nu uda mot orul și direcți e (acest ea pot fi acoperit e cu un m at eri al
rezi st ent l a apă pe toat ă durat a curăț ării). În t im pul spăl ări i, asi gurați -vă că nu
um ezi ți rul m enții care sunt sunt sit uaț i sub t am bur. P ent ru a evit a um ez i rea
rulm enț ilor prot ej ați sl ot ul din i n t eriorul t am burul ui .
După finaliz are, cl ăti ți -l cu apă curat ă și uscați bine.
Înai nt e de fi ecare sez on t rebui e să fi e veri fi carea t ehni că efect uat ă. Dacă vreo
defecți une a fost găsi t ă, cont act aț i cel mai apropi at servi ce .
 BIBLIOGRAFIE
[1] Bot is Ni st oran, M., (2009), Bi ot ehnol ogii i n i ndust ri a ali m entara Ed. Vest
[2] Bot iş, M., Tul can, L., Gubencu, D., (2008), Baz ele proces el or
agroal im ent are, Editura de Vest
[3] Fl eşer, T. Mneri e, D., Herm an, R . (2002), Uti l aj e t ehnologi ce: Tehnol ogii
de fabri caţ ie [ uti l aj e t ehnol ogi ce], Edi tura Polit ehni ca
[4] Herm an, R ., Ol ari u, M., C rai ni c, N., R evi cz ky - Leva y, A., Vasil escu, M .,
Tul can, L., Măl ai mare, G., S aft a, V., Han, A. -A., (2014), Apl i caţi i
s peci fi ce în t ehnol ogi a m at eri al el or Editura P ol it ehni ca
[5] Herm an, R ., (2010), Tehnologi a m ateri al elor, Vol um ul II, Edit ura
P ol it ehni ca
[6] Laz a, I., (1995), Mași ni fri gori fi ce, C ent rul de Mult ipli care al
Universit ăţi i Tehni ce din Timi şoara
[7] M neri e, D., (2017), Mași ni și i nst al aț ii desti nat e prelucrării produsel or de
ori gine anim a l ă, S uport de curs, UPT
[8] Ţucu, D., Mneri e, D., (coord. ), (1998), Si st em e i nt egrat e pentru producți a
agroal im ent ară, Editura Oriz onturi Universit are
[9] Ţucu, D., (2010), Managem entul afaceril or, Editura Oriz ont uri
Universit are
[10] htt p: // www.fonduri -st ructural e -eu ropene.ro/ pndr/ produse -agri col e -
forest i ere.htm l
[11] www.apdrp.ro
[12] www.Infoal im ent
[13] Vasil e P opescu -Albi nă, “Fi l e di n i st ori a api cul turii bănăţ ene”,
Edit ura Marineasa, Tim işoara 1996
[14] Maet erli nck, Mauri ce, “Vi at a Al bi nel or”, Edit ura Apim ondi a, 1976
[15] Asoci aţi a crescă t ori lor de al bine din Rom âni a, ”Api cult ura -
M anual ul Cursantului - Ediţ i a I”, Edit ura C repuscul , 2012
[16] Asoci aţi a crescăt ori lor de al bi ne di n R om âni a, “Manual ul
Api cult orul ui , Edi ţia a VII -a”, Bucureşti 2004
[17] Barac I., ” Inm ulţ i rea fam ili il or de albine”, Asoci aţ i a crescăt ori lor
de al bi ne, Bucureşt i, 1980
[18] Mil oi u Ion, ”Iernarea fami lii lor de al bi ne”, A.C .A Redacţi a
publi caţi il or api col e, Bucureşt i, 1988
[19] Mărghit aş L. A., ”Al bi nel e si produsel e lor, P rodusel e api col e si
principal el e l or i nsuşi ri ”, Edit ura C ere s, Bucuresti , 2005
[20] Apim ondi a, ”Produsel e St upului -hrană, sănăt at e, frumuseţ e”, 1989
[21] Banu, C . şi col aborat orii – “Manualul ingi nerului de i ndust ri
al im ent ară” – vol . II – Edi tura Tehni că, Bucureşt i, 1999.
[22] Bura M., P at rui ca Sil vi a, Bura , V. – “Tehnol ogii api col e” – Edit ura
Faraon, Bucureşti, 2006.
[23] Bura M., P ăt rui că S., “El em ent e pract i ce de t ehnol ogi e apicol ă“,
Edit ura de
[24] Vest, Tim işoara, 2004
[25] Asoci aţi a crescăt orilor de al bi ne di n R epubli ca Soci ali st ă Rom âni a,
“M anual ul Api cul torul ui ”, Bucureşt i 1966
[26] Mari a Turt oi , Mat eri al e de am bal aj şi am bal aj e pent ru produs el e
al im ent are, Edit ura ALMA Gal aţi 2000
[27] P aunescu T., Hossu T., “Api fi tot erapia“, Edi tura A pi mondi a, 1988
[28] Ș t efan Laz ăr şi O.C.Vorni cu, Api cult ura, Edi tura ALFA, Iaşi 2007)
[29] Boj idar, D. D. – “Ex pertiz area ali m ent elor – calit at e şi fal suri ”,
Edit ura Universit ăţi i “Aurel Vl ai cu”, Arad 2005.
[30] Ml adenov S ., “Mi erea ;i t erapi a cu mi ere“, Edit ura C eres, 1971
[31] P opescu, N; Mei că, S . – “P rodusel e api col e şi anal iz a l or chi mi că”
– Edit ura “Di acon Coresi ”, Bucureşti , 1997.
[32] .Neacşu, Compendi u de apit erapi e, Edit ura Tehni că, 2002
[33] Banu, C ., Bărascu El ena, St oi ca, A., Ni col au Anca, S uveranit ate,
s ecuri t at e şi si gura nţ ă al im ent ară, Edit ura ASAB, 2007
[34] Minist erul Muncii şi soli darit ăţi i soci ale Nr. 508 di n noi em bri e
2002, Mi ni st erul sănăt ăţ ii şi fam ili ei Nr. 933 di n 25 noiem bri e 2002,
”Norm e generale de prot ecti a m uncii ”, 2002
[35] Leont e, M. , “C eri nţe de Igi enă – HACCP şi de C al it at e – IS O 9001:
2000 în Uni tăţi l e de Industri e Ali m entară conform Norm el or Uniuni i
Europene “, Edi tura Mil eni um , Pi at ra Neam ţ, 2006
[36] S t et ea G., S ut eu L. , “Norm e de i gi enă î n indust ri a al im ent ară“,
Edit ura R isoprint, Cl uj -Napoca 2010
 DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE
A LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Subsemnatul _________________________________________________________ ,
legitimat cu _____________seria ________nr. ___________________________,
CNP _____________________________________________________________
autorul lucrării _____________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
elaborată în vederea susţinerii examenului de finalizare a studiilor de LICENȚĂ,
specializarea MAȘINI ȘI INSTALAȚII PENTRU AGRICULTURĂ ȘI
INDUSTRIA ALIMENTARĂ, organizat de către Facultatea de Mecanică din cadrul
Universităţii Politehnica Timişoara, sesiunea IUNIE 2018 a anului universitar
2017/2018, luând în considerare conţinutul art. 39 din RODPI – UPT, declar pe proprie
răspundere că această lucrare este rezultatul propriei activităţi intelectuale, nu conţine
porţiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislaţiei
române şi a convenţiilor internaţionale privind drepturile de autor.

Timişoara,

Data, Semnătura,
20 iunie 2018