Sunteți pe pagina 1din 14

Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

Creare cont Autentificare

ENCIPEDIA PROIECTARE STRUCTURI DIN BETON ARMAT APLICAREA CODURILOR DE PROIECTARE SCRIS DE NICU STOICA PUBLICAT LA 25.08.2016

1. Caracteristici generale

Redistribuția de eforturi se realizează în mod natural la structurile ductile solicitate seismic. Controlul numeric al acestui
fenomen oferă posibilitatea realizării unei detalieri simple a proiectului și implicit o execuție mai ușoară. Luarea în calcul a
redistribuțiilor reduce consumul de armătură, evitarea aglomerării armăturilor în noduri, timpul de execuție la fasonarea și
montajul armăturilor.

Pentru grinzile de cadru solicitate la încovoiere, în literatura de specialitate, se specifică că se pot redistribui momente până
la 25-30% din valoarea acestora ( conform exemplului de calcul prezentat pe Encipedia sau [3], [4]). Redistribuția de eforturi
implică o cerință mai mare la deschiderea fisurilor (implicit a rotirilor plastice) în secțiunile în care s-a redistribuit momentul. Se
recomandă ca redistribuția să se realizeze uniform pe întreg ansamblul, o redistribuție necontrolată poate duce la o
vulnerabilitate structurală. În cazul unei structuri în cadre, la care s-au făcut redistribuții doar pe cadrele de fronton,
se poate ajunge la o sensibilitate la torsiune în urma reducerii regidității de cadru față de cadrele interioare prin o fisurare
prematură a grinzilor.

În mod asemănător și pentru structurile cu pereți de beton armat. Se recomandă ca (MRd,1+MRd,2)≥(1.1...1.2)xMRd,3

1 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

Astfel, în cazul sistemului cu pereți, se poate distribui 20%...30% din momentul de proiectare a nucleului la cei doi pereți,
rezultând doar o armare constructivă a nucleului (la procent minim pe întregul nucleu). În cazul pereților cuplați, pentru a nu
supraarma peretele "întins" (sau care are o forță axială mai mică), se va face o redistribuție de efort de la cel "întins" la cel
comprimat.

Nu se recomanda utilizarea redistribuțiilor, la proiectare, pentru elementele supuse la acțiuni ciclice, la care
intervine verificarea la oboseală și/sau la elementele solicitate de acțiuni dinamice din exploatare (nu seism).

Schema de redistribuții de moment pentru o grindă de cadru solicitată seismic.

2. Evaluarea încărcărilor. Gruparea încărcărilor. Stări de eforturi

În vederea simplificării înțelegerii fenomenului, a controlului parametrilor cu care se lucrează, se va analiza o structură în
cadre cu o singură deschidere și mai multe travei. Corp C2 cu regim de înalțime S+P+5E, cu funcțiune de birouri, amplast în
mun. Craiova (ag=0.20g, TC=1.0s, γ1=1), clasa de ductilitate H, factorul de comportare q=6.25, coeficient seismic c%=6.80%.
Materiale utilizate: Beton C25/30, Oțel Bst 500.

Conform [1] acțiunile la care este supusă structura se împart în 3 categorii: acțiuni permanente, acțiuni variabile și acțiuni
seismice. Aceste acțiuni se grupează în două stări limită:

SLU- starea limită ultimă, stare limită ce implică verificări pentru siguranța vieții oamenilor și a siguranței structurii.

2 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

SLS- starea limită de serviciu, stare limită ce implică verificări pentru funcționarea structurii sau a elementelor structurale în
condiții normale de exploatare, condiții de confort (limitarea vibrațiilor planșeelor), condiții de estetică (limitarea deplasărilor sau
a degradărilor - fisuri).

În calculul structural pentru amblele stări limită se face o suprapunere liniară a efectelor asupra structurii.

(1) SLU - gruparea fundamentală, utila ca acțiune predominantă (GF-U)

(2) SLU - gruparea fundamentală, zăpada ca acțiune predominantă (GF-Z)

(3) SLU - gruparea fundamentală, acțiune seimică (SX, SY etc)

(a) SLS - gruparea caracteristică (SLS-C)

(b) SLS - gruparea frecventă (SLS-F)

(c) SLS - gruparea cvasipermanentă (SLS - CV)

(d) SLS - gruparea cvasipermanentă seism (SLS-S)

3 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

Diagrama de moment pentru acțiunile Gk,1, Gk,2, Gk,3, Qk,1.

Diagrama de moment pentru acțiunea seismică AEd:

Secțiuni de calcul și convenție de semn:

Diagrama de moment pentru gruparea seismică (3):

4 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

Starea de eforturi pentru grupările (1), (3), (a), (b), (c), (d):

3. Redistribuţii de eforturi pentru elemente structurale (grinzi)

S-a expus doar grinda din axul 3, cota +7,00. Se poate observa că:

- în gruparea (1) 45% din capacitate ar fi "consumat" pentru susținerea proprie a structurii ( grindă și placă);

-în gruparea (3) acțiunea seismică ar "consuma" 67% din capacitate.

30% din MEd,1,seism , ΔMEd,1=136.8kNm, la partea inferioară ar rezulta un moment de 182+137=319kNm. Pentru a uniformiza
armarea pe verticală, acest 30% se va distribui proporțional și în elevație (la nivelurile superioare, inferioare), astfel încât pe

5 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

E1, E2, E3 să existe aceeași armare. La secțiunile în care s-a atins domeniul plastic, capacitatea nu mai crește foarte mult
(creștere de 5-9%), doar rotirea (curbura) creaște, implicit deplasarea structurii.

Schema de redistribuții presupusă pentru elevația axului 3:

Astfel prin schema de redistribuție propusă se poate realiza o armare identică pe cele 3 niveluri, rezultând în detaliere un
singur tip de grindă. Se poate observa că momentul de redistribuție de la partea superioară la partea inferioară nu depășește

6 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

30% din valoarea acestuia.

Schema de armare:

Prin modul de detaliere a armăturii se vor "dirija" articulațiile plastice către extremitățile grinzii. Lungimea de ancoraj a
armăturilor care se opresc în câmp, indiferent de poziție (sus sau jos), se calculează din secțiunea de solicitare
maximă. Calculul prezentat urmărește stabilirea eforturilor în domeniul elastic, dacă se utilizează un calcul plastic, aceste
redistribuții se realizează în mod implicit.

4. Redistribuţii maxime admise de eforturi. Calculul la Starea Limită de Serviciu (fisurare)

Pentru orice structură de beton armat la care s-au utilizat redistribuții sau la care elementele au fost dimensionate în
domeniul plastic sub acțiunile de proiectare (SLU), elementele structurale astfel dimensionate trebuie să se comporte elastic
sau cvasielastic sub acțiunea încărcărilor normate (SLS-C) pentru toate schemele defavorabile de calcul. Din punct de vedere
static, comportarea elastică a structurii presupune lipsa articulațiilor plastice (armătura nu depășește domeniul elastic, betonul
întins poate depăși domeniul elastic, iar betonul comprimat nu depășește domeniul elastic).

Verificarea la SLS a elementelor de beton armat implică o limitare a efortului unitar de compresiune pentru gruparea
caracteristică (SLS-C), o limitare a deschiderii fisurilor sau a efortului unitar de întindere în armături și o limitare a deformatei
pentru gruparea caracteristică. Calculul sau verificarea la fisurare presupune o determinare a deschiderii fisurii. Acest lucru
este impus de criteriul funcțional stabilit prin SLEN (starea limită de exploatare normală) sau SLS (starea limită de serviciu).
Conform SREN 1992-1-1/2004 wmax=0.4mm, pentru gruparea cvasipermanentă (SLS-CV). Pentru clasele de expunere XC1
sau X0 această limitare poate fi tratată mai puțin strict.
Ușurința în calculul de acest tip se obține urmărind stadiile de lucru ale betonului. Pentru secțiunea dată se vor trata cele 3
stadii de lucru. Calculul s-a realizat în secțiunea 1-1 și 3-3.

Din graficul M-φ se poate observa că rezultatele sunt comparabile pentru calcul analitic sau calcul "exact" cu un program de

7 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

calcul secțional. Astfel zona comprimată x, tensiunea în armătura întinsă σs și betonul comprimat σs se pot lua din programul
de calcul.

8 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

9 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

10 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

11 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

Aici se găsesc fișierele de calcul prezentate. În excel se vor completa doar câmpurile cu albastru, iar în mathcad cele cu
galben. Deschiderea ultimă a fisurii nu este relevantă, este dedusă utilizând relații de liniaritatea.

5. Observaţii

În [5] se face observație importantă asupra distanței maxime între fisuri pentru elementele ce au armare transversală, în
SREN 1992-1-1, [7] nu se face referire la poziția fisurilor. În mod curent fisurile apar în secțiunile slăbite, în dreptul etrierilor.
Dacă din calcul se obține o distanță între fisuri mai mare sau mai mică de cât pasul etrierilor, acesta va fi "ajustată" cu ±50mm
față de pasul etrierilor.

Modelul de calcul din STAS 10107-0/90, [11], este același cu cel din [6], deci implicit cel din [7], respectând o dezvoltare
asemnătoare cu vechea normă din 1976. Indiferent de norma de calcul aplicată se obțin rezultate comparabile. Diferențele
substanțiale apar doar la stabilirea tensiunii în armătură, STAS 10107 lucrează cu eforturi stabilite pentru gruparea
caracteristică, iar SREN 1992-1-1 cu eforturi stabilite pentru gruparea cvasipermanentă.

Caracteristicile acestui tip de calcul (calcul la fisurare) sunt stabilite prin proiectarea pe criterii de performanță impusă prin
norme începând cu anul 2006, de la prima generație a normativului P100-1 și eurocoduri. Proiectarea actuală impusă
prin Legea 10/1995, face trimitere la codurile și normativele de referință ce au implementat conceptul de proiectare pe criterii
de performanță, concept ce face referire doar la două stări limită: SLU și SLS (sau SLEN); conceptul de proiectare se poate
rezuma la verificări de deplasări/rotiri, ductilitate, de funcționalitate și aspect.

Proiectarea la capacitate, prin "dirijarea" articulațiilor plastice către extremitățile elementelor a adus un plus enorm în calculul
structural. Primele modele de calcul plastic, la începutul anilor '60, stabileau modelul de mecanism în momentul în care se

12 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

atingea condiția de sistem static determinat pentru sistemul static nedeterminat dat. Astfel se puteau forma articulații plastice în
orice secțiune și se verificau doar condițiile statice ale sistemului.Cu timpul aceste modele de calcul au fost îmbunătățite până
s-a ajuns, la începutul anilor '80, la modelul actual de proiectare la capacitate. Totuși acesta are și el limitările sale;
cutremurele de la mijlocul anilor '90 din Japonia și America (Kobe-1995, Northridge-1994) au pus în evidență o comportare
bună a sistemelor structurale proiectate după acest criteriu (urmând mecanismul prestabilit), dar acest mod de comportare a
dus la o degradare a multor elemente (grinzi și stâlpi), astfel sistemul devenind neeconomic pentru refacere. Ceea ce în scurt
timp proiectarea va fi dirijată către noua direcție de control al sistemului prin izolarea bazei, sisteme de amortizare, elemente
sau zone din elementele structurale ce se pot înlocui după seism, ducând la costuri rezonabile post-seism.

Calculul la fisurare poate fi foarte util la expertizare prin relevarea fisurilor (poziție, înălțime, înclinație). O fisură, funcție de
înălțimea și înclinația sa, poate pune în evidență nivelul de solicitare a armăturii, de asemenea pune în evidență istoricul
evenimentelor la care a foat supus sistemul structural. Întreg calculul, atât la proiectare cât și la expertizare, este valabil dacă
execuția elementelor și a materialelor utilizate a respectat cerințele de calitate impuse de normele de specialitate.

Exemple de fisurare rezultate din alte criterii: Cauza apariției fisurilor la fundația inelară a unor silozuri metalice, Măsurile
necesare reabilitării unui siloz de cereale degradat.

6. Bibliografie

[1] CR 0/2012 Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor.

[2] P100-1/2013 Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri (vol. I)

[3] P100-1/2013 Cod de proiectare seismică – Partea I – Comentarii (vol. II)

[4] Comportarea și calculul elementelor de beton armat - curs, prof. dr. ing. Radu Pascu

[5] Îndrumător pentru calculul și alcătuirea elementelor de beton armat, prof. dr. ing. Radu Agent, prof. dr. ing. Tudor
Postelnicu

[6] CEB-FIP Model Code/2010 și 1990

[7] SREN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale și reguli pentru clădiri

[8] Construcții amplasate în zone cu mișcări seismice puternice, prof. dr. ing. Dan Dubină și prof. dr. ing. Dan Lungu

[9] Calculul structurilor de beton armat în domeniul plastic, conf. dr. ing. Valeriu Petcu

[10] Guidelines and Rules for Detailing of Reinforcement in Concrete Structures. A Compilation and Evaluation of Ambiguities
in Eurocode 2, Anneli Dahlgren, Louise Svensson

[11] STAS 10107-0/90 Calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat și beton precomprimat

13 din 14 15.06.2019, 18:20


Redistribuţii de eforturi. Calcul la Starea Limită de Serviciu(SLS) - fisura... http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/ap...

Recommend 4 people recommend this. Sign Up to see what your friends


recommend
Discută acest articol pe forum. Sunt 2 comentarii până acum.

Lasă un comentariu

termeni și condiții politică de confidenţialitate ©2019 - Encipedia. Toate drepturile rezervate.

14 din 14 15.06.2019, 18:20

S-ar putea să vă placă și