Sunteți pe pagina 1din 13

Moromeții, de Marin Preda

Proiect didactic

Unitatea de învățământ: Grup Școlar ”Constantin Brâncuși”, Petrila


Data: 15.XII.2006
Profesor: Gălățan- Nemeș Natalia
Clasa a IX-a zi
Unitatea de învățare: Familia
Obiectul: Literatura română
Subiectul: Prezentarea romanului ”Moromeții”, de Marin Preda (1 oră)
Verificarea cunoștințelor anterioare (1 oră)
Caracterizarea lui Ilie Moromete (1 oră)
Tipul lecției: mixtă, de verificare a cunoștințelor anterioare și de însușire a noilor cunoștințe
Timp de desfășurare: 3 ore

1. Obiective operaționale:
1.1. Obiective informative: elevii trebuie să cunoască:
- Problematica romanului ”Moromeții” de Marin Preda;
- Modalitatea narativă utilizată de autor;
- Locul și timpul desfășurării acțiunii;
- Ideea fundamentală a romanului;
- Construcția subiectului;
- Scenele cu valoare de simbol ale romanului;
- Elementele care îndreptățesc încadrarea romanului ”Moromeții” într-un roman
realist;
- Elementele care se constituie într-o monografie a satului;
- Trăsăturile fizice ale personajului;
- Trăsăturile morale, care se desprind pe parcursul romanului, al desfășurării
acțiunii.
1.2. Obiective formative:
- Elevii trebuie să fie capabili să identifice, în diferite contexte, trăsăturile fizice și
morale ale personajului;
- Să precizeze modalitățile de caracterizare ale personajului.
1.3. Obiective afective:
- Elevii trebuie să fie capabili să aprecieze situarea romanului ”Moromeții” în
cadrul literaturii române;
- Să dovedească receptivitate față de valoarea operei studiate;
- Să aprecieze paginile cu valoare de simbol, antologice, din cuprinsul romanului și
să-și motiveze preferințele;
- Să aprecieze umorul, ironia, arta narativă a scriitorului;
- Să aprecieze complexitatea și originalitatea romanului, precum și a personajului
său emblematic, Ilie Moromete;
- Să aprecieze trăsăturile pozitive de caracter ale personajului principal, umorul,
ironia, contemplativitatea, spiritul meditativ, reflexiv;
- Să sesizeze valoarea lui de personaj reprezentativ pentru societatea rurală, simbol
al unei lumi pe cale dispariție.
2. Strategia didactică
2.1. Metode și procedee didactice: discuția, întrebări frontale, individuale,
conversația euristică, lectura expresivă a unor fragmente semnificative, comentariu

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

pe text, studiu individual, învățarea prin descoperire, problematizarea,


brainstormingul.
2.2. Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală, îmbinată cu
activitatea individuală și pe grupe..
2.3. Mijloace de învățământ: manualul, romanul ”Moromeții” de Marin Preda,
volumele I și II, fișe cu citate semnificative din roman.

Desfășurarea activității didactice:


1. Organizarea clasei:
1.1. Profesorul face prezența elevilor.
1.2. Crearea unui cadru adecvat desfășurării în bune condiției a activității.
2. Momentul I: actualizarea cunoștințelor dobândite anterior. Profesorul discută cu elevii
despre romanul ”Moromeții” de Marin Preda, accentuând asupra următoarelor aspecte:

Activitate profesor Activitate elev

Din câte volume este alcătuit romanul Două volume.


”Moromeții” de Marin Preda?...

Care este data apariției lor? Primul volum a apărut în 1955, iar al doilea
volum în anul 1967.

Care este tema predilectă a romanului Tema rurală, ilustrată prin viața satului
”Moromeții” de Marin Preda?... românesc din Câmpia Dunării, cu marile și
micile evenimente care compun viața sa,
reprezentată de familie, țărănime și drama ei
istorică.

Ce alte teme sunt ilustrate în roman?... Romanul urmărește pe lângă prefacerile


istoriei, care zguduie satul românesc, și
relația individului cu istoria, dragostea,
comunicarea umană, demnitatea.

Ce urmărește, în principal, primul volum al Viața familiei ”Moromete” înainte de


romanului?... începerea celui de-al doilea război modial.

Care este personajul principal al romanului, Ilie Moromete.


care concentrează întrega desfășurare
epică?...
Al doilea volum urmărește viața satului după
Dar al doilea volum?... cel de-al doilea război mondial.

Care este personajul central al celui de-al Niculaie Moromete, fiul mai mic al lui Ilie
doilea volum?... Moromete.

Care este problematica celui de-al doilea Satul din Siliștea-Gumești, care devine astfel
volum?... ”principalul erou”. Din romanul unui destin,

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

”Moromeții” devine romanul unei


colectivități și al unei civilizații sancționate
de istorie.

Prin ce se caracterizează modalitatea Naratorul este omniscient, omniprezent,


narativă?.... viziunea este auctorială, narațiunea se
desfășoară la persoana a III-a, de unde
decurge caracterul realist, obiectiv al
romanului.

Care este perspectiva temporală?... Perspectiva din care sunt înfățișate


evenimentele este cea cronologică.

Ce aduce Marin Preda nou prin arta sa O perspectivă mai psihologizată asupra
narativă?... țăranului român, a satului românesc, fluxul
conștiinței.

Ce stil abordază scriitorul în opera sa, mai Stilul indirect liber, care redă într-o formă
ales în paginile închinate lui Ilie continuă, cu anticipări și reveniri, fluxul
Moromete?... memoriei personajului..

Este în această privință Marin Preda un Da, deoarece opera sa întrunește toate
deschizător de drumuri în romanul românesc calitățile unei opere moderne, care transmite
realist-obiectiv, de factură tradițională?... un mesaj adânc întrețesut în destinul eroilor
Argumentați. săi, mai ales al lui Ilie Moromete și al satului
românesc dintre cele două războaie
mondiale. Oferă o imagine mai nuanțată, mai
realistă, mai profundă, mai senină a
sufletului țărănesc, conturează un portret
memorabil al țăranului-filosof în literatura
noastră. De asemenea stilul folosit de autor,
indirect liber, care redă gândurile
personajului, fluxul interior, dimensiunea
psihologică a personajelor, umorul și ironia,
îndeptățesc această interpretare.

Precizați locul și timpul desfășurării acțiunii Acțiunea primului volum are loc cu trei ani
primului volum. înainte de începerea celui de-al doilea război
mondial, în 1937, într-un sat din Câmpia
Dunării, Siliștea-Gumești.

Redați în câteva linii esențiale construcția Majoritatea întâmplărilor din primul volum
subiectului. se petrec de la începutul verii până către
sfârșitul ei, interval structurat în trei mari
episoade epice: fapte, întâmplări, evenimente
din viața familiei Moromete și a satului, de

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

Primul mare episod epic este deosebit de sâmbătă seara până duminică noaptea
concentrat, este cuprins într-o perioadă (odată cu întoarcerea Moromeților de la
foarte scurtă de timp. Aceasta ne duce cu câmp – scena cinei, până la fuga Polinei
gândul la romanul de factură psihologică,
Bălosu cu Birică) (acest episod concentrează
atât de la noi, cât și din literatura universală
(ex. romanele lui Camil Petrescu, mai mult de jumătate din primul volum); al
H.P.Bengescu, Mircea Eliade, James Joyce doilea episod ilustrează secerișul; ultimul
ș.a.) episod prezintă conflictul diontre Ilie
Moromete și fiii săi, Nilă, Paraschiv și Achim
(care fugiseră la București cu turma de oi și
caii, lăsând familia fără mijloacele zilnice de
trai).

Care este ideea fundamentală pe care se


Ideea fundamentală a romanului este cea a
construiește romanul?... ilustrați-vă timpului care, îngăduitor cu oamenii la
răspunsul cu un citat semnificativ din operă. începutul operei (”Timpul avea cu oamenii
nesfârșită răbdare, viața se scurgea aici fără
Recunoaștem aici simetria, circularitatea conflicte mari”), revine simetric în final ,
romanului realist, obiectiv, tradițional, al răsturnând imaginea ”vieții tihnite”, când
cărui reprezentant de marcă se face Liviu ”timpul nu mai avea răbdare.
Rebreanu, perspectiva narativă demiurgică.

Numiți câteva scene antologice, cu valoare Scena cinei, scena tăierii salcâmului,
de simbol, din primul volum. întâlnirea țăranilor în poiana lui Iocan,
scena foncierii, scena secerișului, jocul
călușarilor în curtea lui Tudor Bălosu ș.a
Enumerați câteva obiceiuri și datini populare
Jocul băieților cu bobicul, aldămașul băut
ilustrate în primul volum.
după vinderea salcâmului, chemarea fetelor
la poartă prin fluieratul flăcăilor, jocul
călușarilor, lada de zestre a fetelor, mersul
Catrinei la biserică duminică dimineața,
ieșitul lui Ilie Moromete în uliță, pe stănoagă,
pentru a sta de vorbă cu trecătorii, scăldatul
fetelor, coronița lui Niculaie, care primise
premiul I, ieșirea cu oile la păscut, secerișul,
masa tradițională, adunarea satului în
poiana lui Iocan, fuga de acasă a tinerilor
îndrăgostiți etc.

Care sunt personajele principale?... Ilie Moromete, Catrina, Achim, Nilă,


Paraschiv, Ilinca, Tita și Niculaie.

Numiți câteva personaje secundare. Tudor Bălosu (cu copiii Victor și Polina),
Iocan, Cocoșilă, Dumitru lui Nae, Boțoghină,
Țugurlan etc.

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

Ce evoluție cunoaște Ilie Moromete în al Moromete se schimbă, așa cum prevăzuse


doilea volum?... naratorul când a spus în prezentarea sa că
numai ”nenorociri sau bucurii mari mai pot
schimba firea cuiva.” Destrămarea familiei
sale este o lovitură grea pentru el, care-l face
ursuz, închis în sine, nevorbăreț.

Precizați o scenă memorabilă din al doilea Scena întâlnirii la București cu feciorii săi, în
volum. care Ilie Moromete încearcă să-i convingă să
se întoarcă acasă, scena ploii din bătătură,
când personajul își vorbește sieși, și autorul
redă prin fluxul conștiinței gândurile și
frământările sufletești ale personajului, a
primirii de către familie a unei scrisori, prin
care sunt anunțați de moartea lui Nilă în
război, la vadul Donului, a morții lui Ilie
Moromete ș.a.

Ce schimbări memorabile se petrec în viața Venirea comuniștilor la putere și


satului românesc în anii ’50?... colectivizarea satului.

Ce personaj din primul volum primește o Niculaie Moromete.


pondere mai mare în cel de-al doilea?...

Referiți-vă la destinul acestui personaj în Niculaie devine activist de partid, el crede


câteva cuvinte. într-o nouă religie, a binelui și a răului, în
”umanism”, în ”satul nou”, care trebuie să-i
ia locul celui tradițional, în ”căutarea ”
eului”.

Credeți că evoluția cestui personaj reflectă Da, Niculaie reflectă parcursul intelectual și
propriile rătăciri ale autorului, din tinerețea scriitoricesc al autorului și acest volum se
sa?... este el un alter-ego al autorului?... constituie într-o diatribă, atât la adresa sa
însuși, cât și a celor care au lepădat valorile
autentice ale societății românești, și mai cu
seamă rurale, arhaice. În acest al doilea
volum Niculaie este pus în antiteză cu tatăl
său.

Numiți câteva dintre noile personalități ale Bilă, Plotoagă, Isosică, Zdroncan, lipoveanul
satului. Adam Fântână, Vasile al Moașei, Ouăbei etc.

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

Ce simbolizează aceste personaje?... O nouă orânduire socială, și anume


reprezintă ele țărani autentici?... comunismul, instituită de colectivizarea
satului, care se opune sentimentului de
proprietate al țăranului tradițional, o nouă
mentalitate, servilă, slugarnică, ilustrată prin
apartenența lor la partidul comunist,
disoluția valorilor tradiționale, arhaice ale
satului românesc: liberalismul, simțul de
proprietate, religia, continuitatea pe aceste
pământuri, stabilitatea. Ele se opun țăranului
adevărat, autentic, reprezentat de Ilie
Moromete.

3. Momentul II
Prezentarea conținutului noii învățări. Profesorul scrie pe tablă ”Caracterizarea lui Ilie
Moromete”, data, apoi distribuie elevilor fișele cu citate elevilor, din care vor extrage
trăsăturile fizice și morale ale personajului principal. De asemenea, vor identifica
modalitățile narative de caracterizare ale lui Ilie Moromete.

Activitate profesor Activitate elev

1. Cine este personajul principal al Ilie Moromete.


romanului, pornind și de la titlul
acestuia?

2. Este un personaj reprezentativ al Da. El reprezintă o stare socială și un mod


operei?.. de ce?... de a gândi al țăranului român, dintr-un sat
dunărean, între cele două războaie
modiale.

3. Argumentați de ce Ilie Moromete Participă la toate scenele mai importante


este personajul principal al ale primului volum.
primului volum.

4. Ilie Moromete își are modelul Marin Preda și-a construit personajul cu
literar într-un personaj real?... imaginea tatălui său în minte, Tudor
Călărașu, un țăran înțelept, cu o gândire
originală, care descrețea frunțile multora.

5. Care trăsături predomină, fizice Predomină trăsăturile morale.


sau morale?...

6. Exemplificați un amănunt fizic al Era cu zece ani mai în vârstă decât Catrina

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

înfățișării personajului. și se afla ”între tinerețe și bătrânețe, când


numai nenorociri sau bucurii mari mai pot
schimba firea cuiva”.

7. Ce altă trăstură fizică a Avea fața puțin trasă, fruntea boltită (ceea
personajului ați identificat?.. ce ne duce cu gândul la poezia
personajului și la Eminescu), nasul drept și
scurt. ”Liniștea gânditoare a frunții”
sugerează interiorizarea personajului,
înclinația sa spre reflexie. Avea, totodată,
un aer serios și dădea impresia că este un
singuratic, ceea ce anticipează destinul
personajului, care este părăsit pe rând de
familie, de prietenii săi din sat, nu mai
participă la adunările din poiana lui Iocan
(adunarea din poiana lui Iocan).

8. Ce statut are Ilie Moromete în Este soțul Catrinei, tatăl lui Nilă,
familie?... Paraschiv și Achim, proveniți din prima
căsătorie, și al Tităi, Ilincăi și al lui
Niculaie, proveniți din a doua căsătorie
(scena cinei).

9. Extrageți din citatele primite în Fire autoritară, Ilie Moromete este ”capul
fișele de lucru trăsăturile morale familiei” numeroase, greu de ținut în frâu,
ale personajului. având în vedere și conflictele care mocneau
între membrii familiei, fiind gata să
explodeze (scena cinei).

10. Plăcerea vorbei, firea


contemplativă.
11. Interiorizarea personajului, firea lui
reflexivă.
12. Atitudinea senină și încrederea în
sine a personajului, înainte ca
necazurile vieții să se abată asupra
lui.
13. Caracterul reflexiv, meditativ al
personajului, care-și face
autoanaliza atitudinii de părinte, a
conflictului dintre generații.
Autoconsolarea personajului care
meditează asupra propriei vieți,
când, părăsit de fiii cei mari și
familia se afla în pragul
destrămării, Ilie se gândește că
greșise, considerând că ”lumea era
așa cum și-o închipuia el”, și că
nenorocirile sunt ”numai ale altora

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

(scena de pe piatra de hotar).


14. Ilie cugetă și exprimă o întreagă
filosofie de viață, analizează
condiția țăranului în lume.
Adresându-se unui interlocutor
imaginar, Ilie Moromete se simte
reprezentatntul unei lumi pe cale de
dispariție, a cărei rațiune de a fi o
constituie pământul (scena ploii din
bătătură).
15. Grija lui pentru educația copiilor
este evidentă, și, deși nu s-a arătat
iubitor cu ei, este limpede că le-a
dorit întotdeauna binele (scena
ploii.)
16. Disimularea, firea lui ”sucită”,
cum îi zice Catrina (întoarcerea de
la câmp a Moromeților).
17. Inteligența ieșită din comun a
personajului, capacitatea de a
sesiza nuanțele, spiritul deductiv
(adunarea din poiana lui Iocan).
18. Ironia ascuțită a personajului,
sarcasmul (scena tăierii
salcâmului).
19. Tehnica amânării, a evaziunii,
pentru a scăpa de datoriile care-l
presează. El încearcă să tărăgăneze
orice decizie sau atitudine care nu-i
convenea (scena ”foncierii”).
20. Apreciază micile bucurii ale vieții.
și un drum la munte cu cerealele
devine pentru el un motiv de
încântare. Transformă existența
într-un spectacol (al doilea drum la
munte cu cerealele).
21. Nu avea simțul afacerilor, avea un
spirit arhaic, tradițional. Nu ținea
pasul cu schimbările ce se
produceau în sânul satului
românesc, spre nemulțumirea fiilor
săi, care îl comparau mereu cu
Tudor Bălosu.
22. Pe patul de moarte, Ilie Moromete
își concentrează întreaga filosofie
de viață în câteva cuvinte, pe care
le adresează, cu mândrie și
satisfacție, ”doctorului”.

Recunoaștem în acest citat una dintre 23. El crede în libertatea individului, în

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

replicile lui Gavrilescu din nuvela puterea sa de a-și modela existența,


fantastică ”La țigănci”, de Mircea Eliade) conform principiilor sale și a
viziunii despre lume (scena morții
lui Ilie Moromete).

4. Momentul III
Asigurarea feed-backului și evaluarea rezultatelor:
Care sunt principalele trăsături de caracter ale personajului?...
Care sunt scenele semnificative pentru conturarea caracterului său?...
Ce trăsături de caracter exprimă drama sa existențială?...
Ce simbolizează dipariția lui Moromete?..
Formulați o concluzie personală despre acest personaj.

5. Momentul IV
Asigurarea retenției și a transferului:

Se indică tema pentru acasă: să se realizeze caracterizarea lui Ilie Moromete, pornind de
la citatul lui Ion Rotaru: Ilie Moromete este ”un contemplativ inteligent, temperat, un
filosof iubind liniștea (...) și, mai ales, iubind libertatea, independența de gândire și
exprimare a opiniilor.” Ilustrați-vă demersul eseistic cu o comparație, în acest sens, cu
personajul Ion Glanetașu din romanul obiectiv, realist tradițional (romanul ”Ion” de
Liviu Rebreanu). Relevați asemănări și deosebiri, precum și caracterul original al
personajului nostru (se poate realiza un eseu comparativ sau o paralelă literară).
Sau caracterizarea Catrinei Moromete, pornind de la afirmația lui Marin Preda: ”Dacă
n-ar fi fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastră.” Ilustrați-vă demersul
eseistic cu o comparație, în acest sens, cu personajul Ana Glanetașu (Baciu) din romanul
obiectiv, realist tradițional (romanul ”Ion” de Liviu Rebreanu). Relevați asemănări și
deosebiri, precum și caracterul original al personajului nostru (se poate realiza un eseu
comparativ sau o paralelă literară). Prezentați o concluzie personală, privind faptul că
eroinele romanului țărănesc, personaje complexe, de o deosebită expresivitate, sunt pe
nedrept căzute în uitare.

Fișe cu citate:

3. ”În câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare
că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte
mari.” ” ... Lipsite însă de omul lor, aceste adunări aveau să-și piardă și ele orice
interes. Trei ani mai târziu, izbucnea cel de-al doilea război modial. ”

4. ”Scriind, totdeauna am admirat ceva, o creație preexistentă, care mi-a fermecat nu


numai copilăria, ci și maturitatea: eroul preferat, Moromete, care a existat în
realitate, a fost tatăl meu. Acest sentiment a rămas stabil și profund pentru toată
viața.”

5. –

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

6. ”Era cu zece ani mai mare decât Catrina (contingent ’911, făcuse războiul) și acum
avea acea vârstă între tinerețe și bătrânețe când numai nenorociri sau bucurii mari
mai pot schimba firea cuiva.”

7. ”Era capul unui om care se uita parcă în jos. Fața îi era puțin trasă. Nasul se
prelungea din fruntea boltită în jos spre bărbie, drept și scurt, cu ceva din liniștea
gânditoare a frunții. Era el, Moromete, așa de... așa de serios, și de... Da, el era, dar
parcă era... Era așa cum îl cunoșteau ei, dar parcă era singur, fără familie, fără Iocan
și Cocoșilă, fără Dumitru lui Nae și... fără parlament.”

8. ”Fără să se știe, copiii se așezaseră cu vremea unul lângă altul, după fire și neam.
Cei trei frați vitregi, Paraschiv, Nilă și Achim, stăteau pe partea dinafară a tindei, ca
și când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă și să plece afară. De
cealalată parte a mesei, lângă vatră, jumatate întoarsă spre străchinele și oalele cu
mâncare de pe foc, stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei
frați, iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe Niculaie, pe Ilinca și pe Tita, copii făcuți cu
Moromete.”

9. ”Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pe pragul celei de-a doua
odăi, de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare. Toți ceilalți stăteau umăr lângă
umăr, înghesuiți, masa fiind prea mică (...). el ședea bine pe pragul lui, putea să se
miște în voie.”

10. ”Moromete stătea pe stănoaga podiștei și se uita peste drum. Stătea degeaba, nu se
uita în mod deosebit, dar pe fața lui se vdea că n-ar fi rău sacă s-ar ivi cineva (...).
Din mâna lui, fumul țigării se ridica drept în sus, fără grabă și fără scop.”

11. ”Da, am discutat odată să-ți vând un salcâm! Poate am să ți-l vând... poate n-o să ți-l
vând... de ce trebuie să ne grăbim așa?!... ” părea el să-i spună.”

12. ”Era unul dintre aceia care mai credea că lumea era așa cum și-o închipuia el, care
credea că speranțele sunt bucurii adevărate și nenorocirile numai ale altora, și care,
în loc să se oprească pe loc, să se trezească și să se înspăimânte, trece pe drum liniștit
și încrezător și dădea bună-ziua.”

13. ”Dar i-am iertat mereu. Am făcut tot ce trebuia, le-am dat tot ce era, la toți, fiecăruia
ce-a vrut... ce mai trebuia să fac și n-am făcut?... ce mai era de făcut și m-am dat la o
parte și n-am avut grijă? Mi-au spus ei mie ceva să le dau și nu le-am dat? A cerut
cineva ceva de la mine și eu am spus nu? Mi-a arătat mie cineva un drum mai bun
pentru ei pe care să-l fi ocolit fiindcă așa am vrut eu?”

14. ”Până în clipa din urmă omul e dator să țină la rostul lui, chit că rostul ăsta cine știe
ce s-o alege de el! (...) că tu vii să-mi spui că noi suntem ultimii țărani de pe lume și
că trebuie să dispărem... și de ce crezi că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume și că mai
degrabă tu ar trebui să dispari, nu eu? (....) așa că vezi (...) eu te las pe tine să
trăiești!... dar rău fac, că tu vii pe urmă și-mi spui mie că nu mai am nici un rost pe
lumea asta... și ce-o să mănânci, măi Bâznae? Ce-o să mănânci, mă, tâmpitule?”

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

15. ”Toată viața le-am spus și i-am învățat – dar pe tine să te vedem dacă ești în stare cel
puțin de-atât! O să fii în stare? Nu să-i îmbraci și să le dai să mănânce, că asta e
lesne (...) dar ce le spui?! Ce-i înveți? (...) și-or să te învețe ei pe urmă minte când or
îmbătrâni... o să-și șteargă picioarele de tine, că n-ai știut să faci din ei oameni.”

16. ”Păi de ce zici că nu vreai să mi-l mai dai, Moromete? Că vroiam să ți-l plătesc...
drept răspuns, Moromete începu să se uite pe cer. – Să ții minte că la noapte o să
plouă. Dacă dă ploaia asta, o să fac o grămadă de grâu, Tudore! zise el.”

17. ”Stați, lăsați-l, că am înțeles ce vrea să spună: (...) trei chestiuni rezultă din cele
spuse de Țugurlan: că numai cine are lot poate să facă politică, alta că din pricina lui
Cocoșilă a rămas Ion al Miai fără pământ, și a treia că nu suntem mai deștepți decât
Ion al lui Miai, nu e așa, Țugurlane?... (...)”

” – Adică, se răsuci Moromete spre Cocoșilă, lăsând pentru moment ziarul la o parte,
adică ocupațiunea ta mintală, Cocoșilă, e la alte prostii! Cocoșilă nu răspunse, se
uita invidios la Moromete care știa să găsească în ziar astfel de lucruri.”

18. ” – Salcâmul ăsta? De ce să-l tăiem? Cum o să-l tăiem? De ce?!... – Într-adins,
răspunse Moromete, Într-adins, Nilă, îl tăiem, înțelegi? Așa, ca să se mire proștii!
Pune mâna, nu te mai uita, că se face ziuă. (...) Adică da!... treci cu ei încoa să cadă
salcâmul pe ei.”

19. ”Păi nu ți-am spus că n-am? zise Moromete nevinovat. Ce să-ți fac eu dacă n-am? De
unde să dau? N-am (...). ia, ici o mie de lei, și mai încolo, așa, mai discutăm noi! Ce
crezi, că noi fătăm bani?”

20. ”De astă dată drumul fusese și mai aventuros și Moromete povesti totul într-o seară,
cu glas neobișnuit, și fu ascultat cu uimire. Descopereau toți, Cocoșilă, mama, fetele –
până și cei trei – că tatăl lor avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le scăpau,
pe care ei nu le vedeau.”

21. ”Moromete nu prevăzuse niciodată latura comercială a produselor pe care i le dădea


pământul, iar existența banilor îi pricinuia o furie neputincioasă (când trebuia să-i
dea, îi dădea cu gesturi disprețuitoare de aruncare și blestema, mărimea, culoarea și
mirosul lor).”

22. ” Domnule, eu totdeauna am dus o viață independentă.”

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

Fișă recapitulativă:

1. Care sunt modalitățile de caracterizare ale unui personaj?...


2. Ce înseamnă o prezentare directă a personajului?...
3. Ce înseamnă o prezentare indirectă a personajului?...
4. Este suficientă doar enumerarea acestor trăsături de caracter sau este necesară și o
susținere a lor pe bază de citate?...
5. Care sunt modurile de expunere din care putem desprinde trăsăturile fizice și morale ale
personajului?...
6. Are stilul artistic al scriitorului, arta sa narativă, timpul și spațiul desfășurării acțiunii,
amănuntele exterioare, lexicul și îmbinarea cuvintelor în propoziții și fraze, un rol în
caracterizarea personajului?....

Personajul literar

7. Caracterizarea unui personaj literar înseamnă desprinderea din operă a trăsăturilor sale
fizice și morale, ilustrate cu ajutorul exemplelor din text, prin citate, identificarea
componentelor personalității eroului. Pentru realizarea portretului fizic și moral al
personajului, scriitorii folosesc procedee artistice variate. Dintre acestea menționăm:
8. - prezentarea directă, de către autor, a trăsăturilor fizice și/sau morale ale personajului
său;
9. - prezentarea directă, de către celelalte personaje din cuprinsul operei, a portretului său
moral sau fizic;
10. - prezentarea directă, prin autocaracterizare, de multe ori cu ajutorul monologului
interior sau prin intermediul dialogului cu celelalte personaje;
11. - prezentare indirectă, prin intermediul acțiunii, cu ajutorul căreia scriitorul urmărește
atât comportarea exterioară a eroului său, cât și evoluția gândurilor și sentimentelor sale
( ex. ”Moara cu noroc”, de Ioan Slavici);
12. - prezentare indirectă prin faptele personajului (și aici scriitorul folosește ca mod de
expunere predominant narațiunea);
13. - prezentare indirectă, prin propriile vorbe/cuvinte, prin limbajul folosit de personaj, care
decurge sau nu din originea personajului, nivelul său de cultură, profesiunea sa, propriile
interese și preocupări (în redarea acestor cuvinte ale personajului, scriitorul se folosește
de moduri de expunere precum monologul interior, dialogul);
14. - prezentare indirectă prin modul său de comportare, prin atitudine fizică sau emoțională
(aici scriitorul notează gesturi, reacții, elemente ale limbajului non-verbal);
15. - prezentare indirectă, prin mediul său natural și social de viață. Specific curentului
romantic este acordul dintre natură și stările sufletești (ca în poeziile lui Mihai Eminescu,
sau chiar la începuturile romanului psihologic, ”Pădurea spânzuraților” de Liviu
Rebreanu), iar curentului realist este specifică semnificația acordată cadrului, îndeosebi
celui social, atmosferei în care trăiește personajul (definitoriu în ”Enigma Otiliei” de
George Călinescu) și încadrarea personajelor în tipuri umane, în categorii (precum în
nuvelele realiste ale lui Caragiale, de exemplu);
16. - prezentare indirectă, prin intermediul numelor proprii. Alegerea numelor reprezintă, de
multe ori, o sarcină dificilă și corespondența dintre nume și tipurile umane reprezintă o
modalitate artistică specifică mai ales scrierilor cu caracter satiric, sau umorului din

Natalia Gălățan
Moromeții, de Marin Preda

opera lui Ion Creangă (”Povești”, ”Povestea lui Harap-Alb”, ”Amintiri din copilărie”).
O întâlnim în comediile lui Vasile Alecsandri (”Chirița în Iași”, ”Chirița în provinție”), și
în cele ale lui Ion Luca Caragiale (”O scrisoare pierdută”, ”O noapte furtunoasă”, ”D-
ale carnavalului”, ”Conu’ Leonida față cu Reacțiunea”), este o sursă inepuizabilă de
umor în schițele lui Ion Luca Caragiale (”Momente și schițe”, 1901);
17. - prezentare indirectă, prin intermediul relațiilor cu celelalte personaje, a convorbirilor
cu celelalte personaje sau chiar cu sine însuși, cu voce tare sau în gând (realizate prin
intermediul dialogului, a monologului și a monologului interior).
18. Notă: personajul simbolic simbolizează ceva, o aspirație, un destin, un fel de a fi, un
caracter, o trăsătură morală, o anumită viziune asupra vieții și a morții, asupra
evenimentelor fundamentale din viața sa, o anumită categorie tipologică și caracterială
mai largă, cu efect generalizator, o idee al cărei exponent se face, un ideal.
19. Notă: personajul alegoric personifică o idee, o noțiune abstractă: justiție, pace, geniu,
moarte, victorie etc. Ciobănașul moldovean din balada ”Miorița” personifică împăcarea
senină a omului cu soarta sa, cu destinul, reintegrarea în ordinea universală, în sânul
naturii, terestre și cosmice, o treaptă spre o altă dimensiune, transfigurată, a realității
”absolute”.
20. Notă: Ilie Moromete personifică figura tradițională a țăranului român din Câmpia
Dunării între cele două războaie mondiale, când ”timpul avea cu oamenii nesfârșită
răbdare; timpul se scurgea aici fără conflicte mari. ” El semnifică caracterul reflexiv,
meditativ, înclinat spre speculație filosofică, spre contemplativitate, și este asemănător, în
acest sens cu ciobănașul moldovean din balada ”Miorița”. Spre deosebire de caracterul
mitic al personajului principal din baladă, Ilie Moromete are un caracter real, veridic, nu
exprimă prin filosofia sa de viață dorința morții, a împăcării omului cu destinul său
implacabil, ci un triumf al vieții, al viziunii luminoase a țăranului român asupra vieții.

Natalia Gălățan