LICEUL TEHNOLOGIC "Nicolae Iorga"

Negreşti - Vaslui; str. 1 Decembrie; nr. 3

Telefon/Fax: 0235457582
Email: lin_negresti04@yahoo.com
Contents
Argument ...................................................................................................................................................... 2
1.Noțiuni teoretice privind capitalul ............................................................................................................. 4
1.1.Conținutul capitalurilor proprii .......................................................................................................... 4
1.2. Evaluarea capitalurilor proprii ........................................................................................................... 6
1.3. Structura capitalurilor proprii ............................................................................................................ 9
2. Studiu de caz (monografie contabilă) ..................................................................................................... 13
2.1. Prezentarea generală a societăţii..................................................................................................... 13
2.2. Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la SC PACARSBEST SRL ........................... 16
2.2.1. Operaţii privind capitalul social ................................................................................................ 16
2.2.2. Operaţii privind primele legate de capital ................................................................................ 20
2.2.4. Operaţii privind rezervele ......................................................................................................... 23
2.2.5. Operaţii privind rezultatul reportat .......................................................................................... 26
2.2.6. Operaţii privind subvenţiile pentru investiţii ............................................................................ 27
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 28

Argument

Această temă are o importanța colosală deoarece fără un capital o firmă nu poate funcționa
fiindcă capitalul reprezintă modul prin care o firmă își poate realiza produsele/serviciile cu
diferite tranzacții și negocieri.
Contabilitatea capitalurilor proprii este importantă pentru S.C. deoarece reprezintă calcularea
surselor interne de finanțare .
O firma este cu atât mai credibililă dacă are finanțate cheltuielile mai mult din surse proprii.
1.Noțiuni teoretice privind capitalul
1.1.Conținutul capitalurilor proprii
“Unitațile patrimoniale indiferent de tipul și forma de organizare, creeaza capitalul, ca primă
măsură și ca element important al patrimoniului care le creeaza posibilitatea stabilirii relațiilor cu
terții pentru demararea și dezvoltarea obiectului activitații.“

“Capitalul exprimă, în esența, sub forma banească, obligațiile unitații față de cei care participă la
constituirea sa, aceștia fiind atât pesoane fizice (asociați, acționari), cât și persoane juridice
(societați, fundații, instituții, statul).

Conceptul de capital trebuie utilizat de catre societați comerciale, având la bază necesitațile
utilizatorilor situațiilor financiare. În cazul în care utilizatorii sunt preocupați de menținerea
capitalului nominal învestit, se adoptă conceptul financiar al capitalului, iar dacă aceștia sunt
preocupați de capacitatea de exploatare a societăţii se adoptă conceptul fizic al capitalului. “

Capitalul unei entităţi patrimoniale din orice ramură de activitate poate fi privit sub
două aspecte:

 ca factor de producție;

 ca aporturi ale proprietarilor acesteia.

Ca factor de producție, capitalul reprezintă ansamblul bunurilor aflate la dispoziția

unei entităţi (unităţi patrimoniale) folosite pentru obținerea altor bunuri și servicii destinate
vânzării sau consumului propriu.

“Ca aporturi ale proprietarilor entităţii, capitalul se înscrie în pasivul bilanțului,

având un rol important în formarea și dezvoltarea structurii financiare a întreprinderii,
astfel capitalul trebuie să reprezinte sursa cea mai importantă de finanțare a activității unei
întreprinderi. “

Finanțarea se efectuează din capital care se procură din două surse:

 surse din interiorul întreprinderii;

 surse din exterior.

Sursele interne de procurare a capitalului sunt:

 la înfiinţare: capitalul este procurat prin aportul în numerar său ăn natură al

asociaților/acționarilor în funcție de forma juridică a societății;

 la întreprinderea în funcțiune: sursele se referă la rezerve profit.

  Sursele externe se referă la diverse împrumuturi.

Capitalurile reprezintă resursele care contribuie la desfăşurarea activității economice a

societăților comerciale. Cu ajutorul lor, societatea își procură mijloacele economice necesare:
utilaje, clădiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime și materiale, obiecte de inventar,
mărfuri.

Într-un semn mai larg se regăseşte sub denumirea de capitaluri permanente, fiind
componentă de bază a pasivului bilanțier destinat a finanța într-o manieră durabilă activul
patrimonial (averea). Ele se formează la înființarea societății, pe parcurs se majorează sau se
diminuează, după caz, iar la încetarea activității se lichidează.

Capitalurile proprii delimitează resursele financiare constituite prin: aportul proprietarilor,

acționarilor sau asociaților în calitatea lor de investitori de capital, autofinanțarea și anume prin
capitalizarea profitului, din alte resurse nerambursabile stabilite prin lege. În mod concret, ele se
identifică prin capitalul individual sau social, după caz, primele legate de capital, rezervele
întreprinderii, diferențele sau plusvalorile din reevaluarea activelor, rezultatul reportat din
exercițiile precedente, rezultatul exercițiului, subvențiile pentru investiții sau subsidiile de
capital, fondurile proprii cu scop determinat și provizioanele reglementate.

Ordinul nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a
a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, defineşte
capitalul propriu ca un "interes rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după
deducerea tuturor datoriilor sale". Capitalul propriu împreună cu activele şi datoriile sunt
elemente legate direct de evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii.

Deşi capitalul propriu este definit ca interes rezidual al acţionarilor, acesta poate fi subclasificat
în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere, fondurile cu care au contribuit acţionarii, profitul
capitalizat, rezervele ce reprezintă ajustări pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi
prezentate separat.

Asemenea clasificări pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor utilizatorilor situaţiilor
financiare când exista restricţii legale sau de altă natură privind capacitatea întreprinderii de a
distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul său propriu. De asemenea, ar putea reflecta
faptul că părţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la
primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.
1.2. Evaluarea capitalurilor proprii

Evaluarea părţilor sociale sau a acţiunilor capitalului unei unitați comerciale conduce la
evaluarea societăţii însăşi.

Acţiunile sunt înscrisuri care dau dreptul posesorilor acestora de a participa la constituirea
capitalului unei întreprinderi, aceştia devenind coproprietari ai acesteia.

Valoarea acţiunilor (părţilor sociale) este apreciată prin referinţa la:

 piaţa în care se negociază aceste acţiuni;

 patrimoniul societăţii, ca indicator al acumulărilor potenţiale;

 rezultatele societăţii, ca indicator al acumulărilor potenţiale;

 perspectivele pe termen mediu, ca indicator al creşterii economice;

 imaginea societăţii în fata terţilor;

 modul în care societatea îşi stăpâneşte tehnologia;

 calitatea personalului.

Din cele de mai sus rezultă că într-o negociere valoarea reţinută cel mai adesea este o
sinteză a diferitelor metode de apreciere; aceasta sinteză reprezintă o valoare multicriteriu.

Capitalul social se evaluează în contabilitate la valoarea nominală, care este reprezentată de

sumele evidenţiate pe acţiuni sau părţi sociale. Mărimea valorii acţiunilor sau părţilor sociale este
stabilită încă de la înfiinţarea întreprinderilor prin actul constitutiv al acestora şi poartă
denumirea de valoare nominală. Aceasta reprezintă o fracţiune din capitalul întreprinderii,
stabilită în mărimi egale şi serveşte la calcularea capitalului social.

Valoarea nominală

În principiu capitalurile se evaluează şi înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.

Valoarea nominală este valoarea stabilită prin actul constitutiv al societăţii şi cu care acesta se
înmatriculează la Registrul Comerţului de la Camera de Comerţ şi Industrie. Această valoare
poate fi majorata sau diminuată numai în anumite situaţii stabilite prin lege, fiind imprimată pe
acţiunile societăţii.
Valoarea nominală = Capitalul social/Numărul de acţiuni (părţi sociale)

Pentru capitalul social o asemenea valoare este indicată pe acţiunile şi părţile sociale în
calitatea lor de titluri de valoare.

Termenul de capital social desemnează valoarea nominală a capitalului în cazul unei

societăţi, oricare ar fi forma sa (societate pe acţiuni, societate cu răspundere limitată, etc.).

Valoarea acţiunilor sau părţilor sociale este apreciată prin referire la:

 piaţa prin care se negociază aceste acţiuni (sau părţi sociale);

 patrimoniul societăţii, ca ansamblu al performanţelor trecute acumulate;

 rezultatele societăţii, ca indicator al acumulărilor potenţiale;

 perspectivele pe termen mediu, ca indicator al creşterii econimice;

 imaginea societăţii în fata terţilor;

 modul în care societatea îşi stăpâneşte tehnologia;

 calitatea personalului, etc.

Evaluarea capitalului social la valoarea nominală impune calcularea şi evidenţierea

distinctă a primelor de capital (prime de emisiune, de aport şi de fuziune).

Deoarece acţiunile, prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare
negociabile în sistemul de gestiune financiară a societăţilor comerciale valorii nominale i se
asociază şi alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piaţă (venala); valoarea de rentabilitate
(valoarea financiară, valoarea de randament); valoarea patrimonială (valoarea matematica-
intrinseca).

Valoarea de piaţă (bursiera) este o valoare de cumparare-vanzare a acţiunilor stabilită la bursa de

valori pe baza raportului dintre cerere şi oferta, raport numit cotaţie său curs bursier.

În general, în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt cotate la bursa:

Valoarea de piaţă (capitalizare bursieră) = Număr de acţiuni x Curs bursier

Preţul de piaţă al unei acţiuni este determinat de:

  dividendele aşteptate de acţionari;

 stabilitatea financiară a societăţi;

 situaţia activului industrial al societăţii;

 situaţia generală a pieţei de capital;

 limita ratei dobânzii în acel moment, opozabila pieţei financiar-bancare.

Când rata dobânzii este ridicată, societăţile pe acţiuni reprezintă un risc mare pentru
investitori, deoarece ei vor prefera investiţiile temporare sub forma depunerilor la bancă şi
titlurilor de plasament.

Dacă se cere un preţ prea mare, societatea comercială nu va găsi un garant şi nici investitori
doritori să cumpere acţiuni. În acest caz, capitalizarea bursieră nu va reprezenta nici măcar
valoarea patrimonială.

Piaţa bursieră apreciază o societate comercială nu după valoarea patrimoniului sau în

prezent, ci după previziunile privind evoluţia şi câştigurile viitoare.

Pentru o societate comercială ce vizează o creştere de capital prin aporturi în numerar, în

strânsă legătură cu valoarea de piaţă şi valoarea nominală a acţiunilor este preţul de emisiune sau
cursul de active care trebuie plăti de către toate persoanele care subscriu acţiunile în momentul
emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominală - curs suprapari sau inferior valorii
nominale - curs subpari.

O bună imagine pe piaţa îi asigura în acelaşi timp un preţ ridicat şi un plasament uşor al
titlurilor, ceea ce-i permite să obţină resurse suficiente în condiţii favorabile. În acest fel,
problema evaluării acţiunilor pe piaţa e o variabilă importantă a politicii de finanţare pentru o
societate comercială care intenţionează să recurgă la creşterea capitalului.

Valoarea de rentabilitate îmbraca două forme şi anume:

 Valoarea financiară

Valoarea financiară este dată de raportul dintre dividendul distribuit pe o acţiune şi rata
medie a dobânzii pe piaţă.

Valoarea financiară = Dividendul distribuit pe o acţiune/Rata medie a dobânzii pe piaţă

 Rata dobânzii este cea corespunzătoare titlurilor cu venit fix (obligaţiuni), iar dividendul luat
în calcul poate fi reprezentat fie de media dividendelor distribuite în cursul ultimilor 5 ani, fie de
dividendul distribuit la sfârşitul exerciţiului financiar încheiat.

B) Valoarea de randament

Valoarea de randament este dată de raportul dintre dividendul distribuit pe o acţiune, la care se
adaugă cota de profit incorporata la rezerve şi rata medie a dobânzii pe piaţă.

Valoarea de randament = (Dividendul distribuit pe o acţiune + Cotă parte din profit pe o

acţiune încorporat în rezerve)/Rata medie a dobânzii pe piaţă

Valoarea de randament este o variantă a valorii financiare în care se ţine cont şi de

beneficiile nedistribuite.

1.3. Structura capitalurilor proprii

“Clasa 1 - Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii

Asimilate

10. Capital şi rezerve

101. Capital

1011. Capital subscris nevărsat (P)

1012. Capital subscris vărsat (P)

1015. Patrimoniul regiei (P)

1016. Patrimoniul public (P)

1017. Patrimoniul privat (P)

1018. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare (P)

103. Alte elemente de capitaluri proprii

1031. Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii (P)

1033. Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină (A/P)
1038. Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vederea
vânzării şi alte elemente de capitaluri proprii (A/P)

104. Prime de capital

1041. Prime de emisiune (P)

1042. Prime de fuziune/divizare (P)

1043. Prime de aport (P)

1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni (P)

105. Rezerve din reevaluare (P)

106. Rezerve

1061. Rezerve legale (P)

1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)

1068. Alte rezerve (P)

107. Diferenţe de curs valutar din conversie (A/P)

108. Interese care nu controlează

1081. Interese care nu controlează - rezultatul exerciţiului financiar (A/P)

1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii (A/P)

109. Acţiuni proprii

1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A)

1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A)

1095. Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de societatea absorbită la societatea

absorbantă (A)

11. Rezultatul reportat

117. Rezultatul reportat

1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (A/P)

1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29
(A/P)
1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile (A/P)

1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)

1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)

1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor

Contabile conforme cu directivele europene (A/P)

12. Rezultatul exerciţiului financiar

121. Profit sau pierdere (A/P)

129. Repartizarea profitului (A)

14. Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

141. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

1411. Câştiguri legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii (P)

1412. Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P)

149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit

Sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

1491. Pierderi rezultate din vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii (A)

1495. Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt determinate de anularea

Titlurilor deţinute (A)

1498. Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (A)

15. Provizioane

151. Provizioane

1511. Provizioane pentru litigii (P)

1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P)

1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni

Similare legate de acestea (P)

1514. Provizioane pentru restructurare (P)

1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P)

1516. Provizioane pentru impozite (P)

1517. Provizioane pentru terminarea contractului de muncă (P)

1518. Alte provizioane (P)

16. Împrumuturi şi datorii asimilate

161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)

1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci (P)

1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)

1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P)

162. Credite bancare pe termen lung

1621. Credite bancare pe termen lung (P)

1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă (P)

1623. Credite externe guvernamentale (P)

1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)

1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P)

1626. Credite de la trezoreria statului (P)

1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)

166. Datorii care privesc imobilizările financiare

1661. Datorii faţă de entităţile afiliate (P)

1663. Datorii faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (P)

167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P)

168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (P)

1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)

1685. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate (P)

1686. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate

În comun (P)

1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate (P)

169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii

1691. Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)

1692. Prime privind rambursarea altor datorii (A)”

2. Studiu de caz (monografie contabilă)

2.1. Prezentarea generală a societăţii

Societatea comercială PACARSBEST S.R.L. are sediul în, Str. Călugăreni, nr. 213, Vaslui.
Este constituită în forma juridică de societate cu răspundere limitată, cu capital social integral
privat.
Societatea comercială este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Vaslui sub nr.
J40/5468/2004. Are cuprinse în obiectul de activitate, conform actului constitutiv, activităţi din
domeniul producţiei, comerţului, prestări de servicii, însă obiectul principal de activitate îl
constituie reparaţiile auto.
Capitalul social al societăţii comerciale PACARSBEST S.R.L. este de 16.800 lei, respectiv
8400 părţi sociale în valoare de 2 lei, deţinute de un singur asociat care este şi administrator.
Administratorul aprobă anual bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi şi hotărăşte
repartizarea profitului realizat anual.
Societatea comercială are un număr de 31 salariaţi cu contracte de muncă cu durata
nedeterminată.
 Conform bilanţului contabil pe anul 2018, societatea comercială a realizat venituri totale de
212772,57 lei, venituri din exploatare de 212729,82 lei, venituri financiare de 42,75 lei, în
condiţiile în care, la capitolul cheltuieli s-a realizat 197038,46 lei.
Compartimentul contabilitate are 4 salariaţi. Conform legii, în cadrul societăţii comerciale,
contabilitatea este condusă în partida dublă, se întocmeşte bilanţul contabil cu toate
componentele după modelele elaborate de Ministerul Finanţelor.
Prin modul de organizare a contabilităţii, în cadrul societăţii se asigura:
ntocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează patrimoniul
societăţii;
nregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
inventarierea patrimoniului;
ntocmirea bilanţului contabil;
controlul tuturor operaţiunilor patrimoniale efectuate;
furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi a
rezultatelor societăţii comerciale;
Organizarea contabilă se realizează pe două coordonate:
1. Contabilitatea generală sau financiară, care are drept obiectiv circuitul patrimonial al
societăţii luat în totalitate şi structuralitatea sa ca entitate gestionara. Scopul său este acela de a
determina situaţia patrimoniului sub forma echilibrului care trebuie asigurat, concomitent cu
rezultatul global al exerciţiului, bazat pe gruparea şi apoi decontarea cheltuielilor şi a veniturilor
în funcţie de natura lor;
2. Contabilitatea de gestiune, care are drept obiectiv evidenta, calculul, analiza şi
controlul costurilor şi al rezultatelor analitice prin prisma componentelor activităţilor
consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate: pe feluri de produse, pe subdiviziuni
organizatorice interne, componente ale societăţii. Criteriul folosit pentru delimitarea cheltuielilor
şi rezultatelor este cel al destinaţiei şi funcţiei lor.
În cadrul societăţii comerciale, sunt utilizate atât conturi de venituri şi rezultate analitice
corespunzătoare cât şi conturi de cheltuieli, pe destinaţii şi de calculaţie a costurilor.
În legătură cu contabilitatea internă de gestiune, se cuvine a fi subliniate următoarele
aspecte constatate:
contabilitatea mijloacelor fixe se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de evidenta în parte;
materialele de natura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată se
înregistrează pe cheltuieli integral;
contabilitatea valorilor materiale se ţine cantitativ şi valoric;
contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli după natura lor;
 contabilitatea clienţilor, furnizorilor şi a celorlalte creanţe şi obligaţii, se ţine pe categorii
precum şi pe fiecare persoană;
contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri după natura lor, compatibile cu
cheltuielile pe care le-au generat de aşa maniera încât rezultatele financiare şi profitul, se
pot determina lunar.
În cadrul societăţii comerciale, sunt utilizate trei categorii de documente contabile:
documentele justificative, prin care se evidenţiază efectuarea ca atare a operaţiunilor
economice, aceste documente formând majoritatea în totalul documentelor utilizate;
documente de evidentă şi prelucrare contabilă;
documente de sinteză şi raportare contabilă şi financiar- fiscale.
Din categoria documentelor justificative, se utilizează:
documentele primare întocmite în unităţile de desfacere;
documentele centralizatoare întocmite pe baza documentelor primare, distinct pe fiecare
operaţiune.
Ca elemente generale, documentele primare întocmite de societate, cuprind:
denumirea documentului (factura, chitanţă, bon, etc.);
numărul de ordine;
dată şi locul întocmirii;
felul operaţiunii cu indicarea elementelor cantitative şi valorice;
semnătura persoanelor implicate, şi după caz, aprobarea şi confirmarea datelor de către
persoanele abilitate;
semnătura de autorizare prin control a legalităţii operaţiunii.
Societatea comercială, are organizată arhiva pentru păstrarea documetelor în limitele
termenelor prevăzute de lege astfel încât este asigurat oricând accesul retroactiv şi controlul
activităţii desfăşurate.
Între documentele justificative principale utilizate menţionăm:
notele de recepţie şi constatare de diferenţe (tipizate);
bonurile de cosum (tipizate);
avizele de însoţire a mărfurilor (tipizate);
pentru mijloacele băneşti şi decontări, chitanţe, chitanţe fiscale, facturi (tipizate);
pentru salarii şi alte drepturi de personal, state de salarii, liste de avans chenzinal, ordine
de deplasare (tipizate).
Pentru prelucrarea informaţiilor cuprinse în documentele justificative, societatea comercială
utilizează următoarele registre contabile: registru-jurnal, registrul-inventar şi registrul Cartea
Mare.
 În registrul-jurnal sunt înregistrate operaţiunile patrimoniale în ordinea lor cronologică,
după data întocmirii documentelor sau intrării lor în unitate. În cazul operaţiunilor multiple, de
aceeaşi natură privind acelaşi loc de activitate, operaţiunile se recapitulează şi într-un document
centralizator.
În registrul-inventar, se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv,
grupate după natura lor, potrivit posturilor din bilanţul contabil, inventariate, potrivit legii.
Elementele patrimoniale din registrul-inventar au la baza listele de inventariere ori alte
documente ce stau la baza posturilor din bilanţ. Este utilizat registrul-inventar tipizat.
În registrul Cartea Mare sunt înscrise lunar inregisrarile care s-au efectuat în registrul-
jurnal. Registrul sta la baza întocmirii balanţei de verificare lunare. Balanţă de verificare serveşte
la întocmirea bilanţului.
În cadrul societăţii comerciale, se utilizează înregistrările contabile în formă "maestru-sah",
asigurându-se controlul operativ încrucişat al operaţiunilor contabile, fiind dezvoltată pe conturi
corespondente, atât rulajul debitor cât şi rulajul creditor al fiecărui cont sintetic.

2.2. Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la SC

PACARSBEST SRL
2.2.1. Operaţii privind capitalul social

2.2.1.1. Constituirea capitalului social

SC PACARSBEST SRL s-a constituit sub forma unei societăţi cu răspundere limitată cu un
capital subscris de 16.800 lei divizat în 11.200 părţi sociale, a 1,5 lei/parte socială. La înfiinţare
s-a depus la banca contravaloarea a 4.800 părţi sociale şi s-au adus aporturi în natura sub forma
unui depozit evaluat la suma de 4.800 lei, pentru care s-au acordat 3.200 părţi sociale. Restul
capitalului s-a depus în contul bancar în termen de 12 luni de la înfiinţare.

subscrierea capitalului social conform actelor 456 = 1011 16800

constitutive

vărsarea capitalului % = 456 12000

5121 7200
212 4800
 trecerea capitalului subscris nevărsat 1011 = 1012 12000
la capital subscris vărsat:

vărsarea ulterioară a capitalului 5121 = 456 4800

trecerea capitalului subscris nevărsat 1011 = 1012 4800

la capital subscris vărsat:

2.2.1.2. Majorarea capitalului social

A. Majorarea prin emisiunea de noi părţi sociale.

Administratorul societăţii, care este şi asociat unic hotărăşte majorarea capitalului social
prin emisiunea unui pachet de 5.000 părţi sociale cu valoare nominală de 1,5 lei, care se vor
achita ulterior în numerar.

Explicația Cont D = Cont C Suma

subscrierea părţilor sociale: 5.000 * 1,5 456 = 1011 7500
= 7.500

efectuarea vărsămintelor de către 5311 = 456 7500

asociat:

trecerea capitalului subscris nevărsat: 1011 = 1012 7500

B. Majorarea capitalului social prin aporturi în natură.
Administratorul hotărăşte majorarea capitalului social prin acceptarea unui aport în natura
concretizat într-un utilaj evaluat la 2.000 lei.

subscrierea aportului în natură: 456 = 1011 2000

intrarea în patrimoniu a aportului subscris: 2133 = 456 2000

trecerea capitalului subscris nevărsat la 1011 = 1012 2000

capital subscris vărsat:

C. Majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve

Administratorul hotărăşte majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve de
1.000 lei.
majorarea capitalului social prin 105 = 1012 1000
incorporarea unor rezerve

D. Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului.

Administratorul hotărăşte incorporarea profitului reportat în suma de 151.352 lei.

incorporarea profitului reportat 117 = 1012 151352

2.1.2.3. Diminuarea capitalului social

A. Diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei pierderi.

 Se hotărăşte diminuarea capitalului social cu 178.602 lei în vederea acoperirii unei pierderi
reportate din exerciţiile precedente.

diminuarea capitalului social 1012 = 117 178602

B. Diminuarea capitalului social prin răscumpărarea de partlori sociale, care ulterior vor fi
anulate.
În vederea reducerii capitalului social, societatea răscumpăra cu numerar 1.500 părţi sociale
cu preţul de 4,5 lei bucată, pe care ulterior le anulează. Valoarea nominală a acţiunilor este de 5
lei.

răscumpărarea părţilor sociale: 502 = 5311 6750

anularea părţilor sociale răscumpărate: 1012 = % 7500

502 6750

768 750
C. Diminuarea capitalului social prin răscumpărarea de numerar:
În vederea reducerii capitalului social, societatea răscumpăra cu numerar 1.000 părţi sociale
cu preţul de 1,8 lei bucată, pe care, ulterior le anulează. Valoarea nominală a părţilor sociale este
de 1,5 lei.
achiziţionarea părţilor sociale: 502 = 5311 1800

anularea părţilor sociale răscumpărate % = 502 1800

1012 1500
668 300

D. Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat:

Un asociat se retrage din afacere şi i se restituie contravaloarea aportului social în suma de
2.000 lei.
suma achitată asociatului care se retrage: 456 = 5311 2000
 înregistrarea diminuării capitalului social, după 1012 = 456 2000
finalizarea formalităţilor juridice privind
diminuarea capitalului social

2.2.2. Operaţii privind primele legate de capital

2.2.2.1. Primele de emisiune

Se emit 1.000 părţi sociale cu valoarea de emisiune de 1,3 lei şi valoarea nominală de 1,1
lei, care se încasează în numerar. Ulterior, primele de emisiune se încorporează în capitalul
social.

emisiunea părţilor sociale: 456 = % 1300

1011 1100
1041 200
se încasează în numerar valoarea părţilor 5311 = 456 1300
sociale:
trecerea capitalului subscris nevărsat la capital 1011 = 1012 1100
subscris vărsat:
incorporarea primei în capitalul social: 1041 = 1012 200

2.2.2.2. Primele de fuziune

În urma fuziunii, societatea comercială absorbanta SC PACARSBEST SRL preia activul

societăţii absorbite reprezentat de maşini şi utilaje evaluate la suma de 3.000 lei şi disponibilităţi
băneşti în conturile bancare de 2.000 lei. Se hotărăşte că în schimbul activului preluat să se emită
4500 de părţi sociale cu valoarea nominală de 1 leu. Prima de fuziune se integrează ulterior în
capitalul social.
valoarea contabilă a activelor preluate: 5.000 lei
 valoarea nominală a părţilor sociale: 4.500 lei
prime de fuziune: 5.000 - 4.500 = 500 lei

subscrierea capitalului: 456 = % 5000

1011 4500

1042 500
preluarea activelor aduse prin fuziune: % = 456 5000
2131 3000

5121 2000

regularizarea capitalului: 1011 = 1012 4500

integrarea primelor în capitalul social: 1042 = 1012 500

2.2.2.3. Primele de aport

Societatea SC PACARSBEST SRL hotărăşte majorarea capitalului social printr-un aport

reprezentat de un utilaj evaluat la 2.000 de lei, care este remunerat cu 18 părţi sociale cu valoarea
a 100 lei fiecare. Prima de aport se încorporează ulterior la rezerve.
subscrierea capitalului: 456 = % 2000
1011 1800
1043 200
depunerea capitalului subscris: 2131 = 456 2000

incorporarea primelor la alte rezerve: 1043 = 1068 200

2.2.3. Operaţii privind rezervele din reevaluare

În exerciţiul financiar 2017 se reevaluează un utilaj la valoarea justă de 9.000 lei, ţinându-se
se seama de gradul de uzură fizică şi morală al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a
utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizării cumulate (expresia valorică a uzurii fizice şi
morale) este de 2.000 lei.
În exerciţiul financiar 2018, valoarea justă stabilită prin reevaluare este de 4.000 lei,
amortizarea calculată între cele două reevaluări fiind de 1.500 lei.
A) Înregistrări contabile în exerciţiul 2017:
valoarea contabilă netă = valoarea contabilă - amortizarea calculată = 8.000 - 2.000 =
6.000 lei
rezervă din reevaluare = valoarea justă - valoarea contabilă netă = 9.000 - 6.000 = 3.000
lei
valoarea contabilă actualizata = valoarea contabilă neactualizata * (valoarea
justă/valoarea contabilă netă) = 8.000 * (9.000/6.000) = 12.000 lei
amortizarea actualizată = amortizarea calculată * (valoarea justă/valoarea contabilă netă)
= 2.000 * (9.000/6.000) = 3.000 lei
diferenţa dintre amortizarea actualizată şi amortizarea calculată = 3.000 - 2.000 = 1.000
lei
2131 = 2813 1.000
B) înregistrări contabile în exerciţiul 2018:
valoarea contabilă netă = valoarea contabilă - amortizarea calculată = 12000 - (3000 +
1500) = 7.500 lei
rezervă din reevaluare = valoarea justă - valoarea contabilă netă = 4.000 - 7.500 = - 3.500
lei
valoarea contabilă actualizata = valoarea contabilă neactualizata * (valoarea
justă/valoarea contabilă netă) = 12.000 * (4.000/7.500) = 6.400 lei
amortizarea actualizată = amortizarea calculată * (valoarea justă/valoarea contabilă netă)
= 4.500 * (4.000/7.500) = 2.400 lei
diferenţa dintre amortizarea actualizată şi amortizarea calculată = 2.400 - 4.500 = - 2.100
lei
În acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, întrucât valoarea justă stabilită
prin reevaluare este mai mică decât valoarea contabilă netă cu 3.500 lei. Acest minus din
reevaluare va fi acoperit parţial din plusul din reevaluare va fi acoperit parţial din plusul din
reevaluare stabilit la data de 31.10. 2017 (3.000 lei), iar diferenţa rămasă neacoperită se
înregistrează ca o cheltuială (5.000 lei):

amortizarea actualizată 2131 = 105 3000

diferenţa dintre amortizarea actualizată şi 2131 = 2813 1000
amortizarea calculată
 înregistrări contabile în exerciţiul 2018: % = 2131 5600
105 3000
6588 500
2813 2100

2.2.4. Operaţii privind rezervele

2.2.4.1. Rezerve legale

SC PACARSBEST SRL constituie rezerve legale pe baza următoarelor informaţii extrase

din evideta contabila de la sfârşitul exerciţiului financiar:
capital social: 16.800 lei;
venituri obţinute: 1.448.217 lei;
cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.
A) Se calculează:
profitul brut: 142.175 lei;
rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei.
B) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei părţi din profitul brut:

repartizarea la rezerve legale a unei părţi din 129 = 1061 7109

profitul brut:

2.2.4.2. Rezerve pentru acţiuni proprii

Administratorul hotărăşte răscumpărarea a 500 părţi sociale. Dobândirea acestora se face cu

plata în numerar, la preţul de 2 lei/parte socială. Sursa de procurare a părţilor sociale este profitul
distribuibil asociaţilor. În exerciţiul următor, părţile sociale se revând în numerar la preţul de 2,5
lei/parte social.
 Răscumpărarea în numerar a părţilor sociale: 500 * 2 = 1.000 lei
Răscumpărarea în numerar a părţilor sociale 502 = 5311 1000
Constituirea rezervelor pentru acţiuni proprii din 129 = 1062 1000
profitul exerciţiului curent, în suma egală cu
valoarea părţilor sociale răscumpărate
 Vânzarea în numerar a părţilor sociale 5311 = % 1250
502 1000
7642 250
Disponibilizarea rezervelor pentru acţiuni 1062 = 117 1000
proprii, prin transferarea acestora la rezultatul
reportat:

2.2.4.3. Rezerve statutare sau contractuale

Se înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni:

 Se constituie din profitul net al exerciţiul curent rezerve statutare în suma de 100 lei:

constituirea din profitul net al exerciţiul curent 129 = 1063 100

rezerve statutare
 Se constituie din profitul reportat rezerve statutare în suma de 200 lei:

constituirea din profitul reportat rezerve statutare 117 = 1063 200

117 = 1063 200

 Se utilizează rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exerciţiul precedent în
suma de 400 lei:

Acoperirea piederii din exercițiul precedent 1063 = 121 400

 Se utilizează rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi reportate în suma de 500
lei:

Acoperirea unei pierderi reportate 1063 = 121 500

E) Se majorează capitalul social prin incorporarea de rezerve statutare în suma de 600 lei:

majorarea capitalul social prin încorporarea de rezerve 1063 = 1012 600

statutare
 446 = 5121 30

2.2.4.4. Alte rezerve

 Se constituie din profitul net al exerciţiului curent de alte rezerve în suma de 100 lei:

constituirea profitul net al exerciţiului curent de alte 129 = 1068 100

rezerve
 Se constituie din profitul reportat de alte rezerve în suma de 200 lei:

constituirea din profitul reportat de alte rezerve 117 = 1068 200

 Se transfera la alte rezerve la prime de emisiune în valoare de 1.000 lei:

transferarea de alte rezerve la prime de emisiune 1041 = 1068 1000

 Se încorporează în alte rezerve, rezerve din reevaluare în valoare de 500 lei:

Se încorporează în alte rezerve, rezerve din reevaluare 105 = 1068 500

 Se utilizează alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi din exerciţiul precedent în suma
de 400 lei:

Se utilizează alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi 1068 = 121 400
din exerciţiul precedent
 Se utilizează alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi reportate în suma de 500 lei:

Se utilizează alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi 1068 = 121 500
reportate
 Se majorează capitalul social prin incorporarea altor rezerve în suma de 600 lei:

Se majorează capitalul social prin incorporarea altor 1068 = 1012 600

 rezerve

2.2.5. Operaţii privind rezultatul reportat

2.2.5.1. Pierderea reportată

A) Se acoperă pierderea contabilă precedentă din profitul anului curent în suma de 100 lei:

Se acoperă pierderea contabilă precedentă din profitul anului 129 = 117 100
curent
 Se acoperă din rezerve legale o piedere contabila precedentă în suma de 80 lei:

Se acoperă din rezerve legale o piedere contabila precedentă 1061 = 117 80

 Se reportează profitul net realizat în exerciţiul precedent, care nu a fost încă repartizat de
1.200 lei:

Se reportează profitul net realizat în exerciţiul precedent, care 121 = 117 1200
nu a fost încă repartizat
 Se reportează pierderea contabilă realizată în exerciţiul precedent de 50 lei:

Se reportează pierderea contabilă realizată în exerciţiul 117 = 121 50

precedent
 Se repartizează profitul reportat la reserve statutare în suma de 300 lei:

Se repartizează profitul reportat la reserve statutare 117 = 1063 300

2.2.5.2. Profitul reportat

Se încorporează în capital social o parte din profitul reportat în suma de 500 lei:

Se încorporează în capital social o parte din profitul reportat 117 = 1012 500
 2.2.6. Operaţii privind subvenţiile pentru investiţii
SC PACARSBEST SRL primeşte în contul bancar o subvenţie de 3.000 lei pentru
procurarea unui utilaj. După achiziţionarea utilajului în valoare de 5.000 lei plus TVA, se achita
factura prin bancă. Durata normală de utilizare a utilajului este de 5 ani.
Înregistrarea subvenţiei de primit: 445 = 131 3000
Primirea subvenţiei: 5121 = 445 3000
Achiziţionarea utilajului: % = 404 5950

2131 5000
4426 950

Plata datoriei faţă de furnizorul de imobilizări: 404 = 5121 5950

Amortizarea lunară a utilajului: 5.000/60 luni = 83 6811 = 2813 83

Trecerea lunară la venituri a unei părţi din 131 = 7584 50

subvenţie: 3000/60 luni = 50
 BIBLIOGRAFIE
1. Epuran, M., Băbăiţa V. - "Contabilitatea financiară în noul sistem contabil" (vol
I), Editura de Vest, 1996
2. Drehuta, E., Petrut, V., - "Manalul expertului contabil" Editura Agora, 2000 Rotila, A.
3. Feleaga, N., Ionaşcu, I., - "Contabilitatea finaciara"