Posesia ca stare de fapt

I. Dovada, dobandirea, pierderea posesiei

II. Calitatile si viciile posesiei
III. Protectia juridica a posesiei
IV. Efectele juridice ale posesiei

Dovada posesiei presupune dovedirea celor doua elemente, corpus si animus.

In ce priveste elementul material corpus, actele materiale care intra in continutul sau pot fi dovedite
cu orice mijloc de proba. In acest caz, trebuie sa se tina seama de regulile de proba din materia
actelor juridice. Intre parti, exista restrictii probatorii in functie de valoarea actului juridic, tertii pot
insa sa faca dovada cu orice mijloc de proba. Pentru terti, actul juridic are valoare in sens restrans.

Elementul subiectiv al posesiei este mai greu de dovedit prin probe directe. Reprezentarile subiective
nu pot fi dovedite prin probe directe. Se recurge fie la prezumtii relative, fie la prezumtii legale. In
legatura cu elementul animus, legiuitorul a stabilit mai multe prezumtii in art 919 NCC.

Prezumtia = rationament de tip inductiv. Se pleaca de la un fapt cunoscut si se trage o concluzie cu

privire la un fapt vecin si conex.

Prezumtii:

1. Dovedirea elementului subiectiv animus, pornind de la elementul obiectiv, corpus.

2. De continuitate a precaritatii. Daca s-a dovedit detentia precara, daca s-a dovedit ca
persoana care are elementul material stapaneste bunul pt altul si nu pt el insusi, se
presupune ca isi conserva aceasta calitate de detentor precar pana la intervertire. Desi
legea nu spune expres, mai putem trage concluzia din art 919 alin 2 ca exista si o
prezumtie de continuitate a posesiei. Daca s-a dovedit ca o persoana este posesor, el isi
continua calitatea de posesor pana pierde unul, altul sau ambele elemente ale posesiei.
3. De proprietate. Atat timp cat posesia e dovedita, se prezuma ca posesorul e proprietar.
Prezumtia privind dovada elem animus si prez de propr sunt asezate ca treptele unei
scari. Plecam de la dovada elem material si urcam o treapta – elem subiectiv – animus.
Deasupra – posesorul este proprietar.

Fiind prezumtii relative, se poate face dovada contrara pt orice prezumtii.

Cum se dobandeste posesia?

Dobandind ambele elemente ale posesiei. E posibil ca cele doua elemente sa fie dobandite in acelasi
timp (de cele mai multe ori).

Este posibil sa avem elem corpus, dar sa nu avem animus. Daca se interverteste precaritatea in
posesie, pe langa elem corpus se dobandeste si elem animus. In legatura cu elementul corpus,
posesorul poate sa exercite in mod direct sau prin intermediul altei persoane (corpore alieno). Orice
detentor precar exercita elementul material pentru posesor. Numai daca detentorul a intervenit
precaritatea in posesie, atunci se pierde elem material, nu mai vb de o stapanire corpore alieno a
elementului respectiv.
Si elementul subiectiv animus ar putea sa fie exercitat prin intermediul altei persoane?

Nu poate fi exercitat animo alieno. In mod exceptional, este posibil ca si elementul subiectiv sa fie
exercitat prin intermediul altei persoane, daca este vorba de persoane lipsite de capacitate de
exercitiu. Art 917

Cum se pierde posesia?

Fie pierzi ambele elemente, fie unul din ele.

De cele mai multe ori, elementele posesiei se pierd simultan. –( ex: Art 921)

Este posibil ca posesorul sa piarda doar un element. Cel care preia elem material nu il exercita pt
posesor, si pt el insusi, dar in ce priveste pierderea elem material, trebuie facuta o precizare:

Chiar daca a pierdut elementul material, posesorul pastreaza o posesie imperfecta solo animus!
(numai prin elementul subiectiv) timp de 1 an de la pierderea elementului material. Este valabila
pentru bunurile imobile.

Pt bunurile mobile: daca cel care preia elem material indeplineste cond art 937, atunci in acelasi
mom s-a pierdut si animus si corpus, nu mai exista posesie solo animus, chiar daca nu a trecut un an
de la data deposedarii. Daca nu sunt indeplinite cerintele 937, ideea posesiei solo animus subzista si
in cazul bunurilor mobila.

Calitatile si viciile posesiei

- 3 calitati si 3 vicii
- Art 922-927 NCC
- Calitati: continuitatea, pasnica, publica => UTILITATEA POSESIEI
- Absenta unei calitati inseamna un viciu al posesiei
- Vicii: discontinuitatea, violenta, clandestinitatea.

1. Discontinuitatea – acte de intermitenta in stapanirea materiala a bunului. Notiunea

de intermitenta se apreciaza de la caz la caz in functie de natura bunului. Sunt bunuri
care nu presupun neaparat un contact material foarte des (ex: o bijuterie). Daca
intermitenta stapanirii este anormala, posesia este discontinua.
3 trasaturi:
- Absolut – opereaza fata de toate persoanele
- Temporar – inceteaza cand a incetat intermitenta
- Priveste atat bunurile imobile, cat si bunurile mobile
Nu se confunda cu intreruperea posesiei!
Daca dupa ce a pierdut elementul material, posesorul timp de 1 an nu incearca sa
reia stapanirea materiala a bunului, s- a intrerupt posesia. Intreruperea este mai
mult decat discontinuitatea. In cazul intreruperii se pierde chiar posesia.
 2. Violenta – poate fi fizica sau morala.

Indiferent de caz, daca se dovedeste ca este o violenta fizica sau psihica, posesia este viciata.

- relativ – opereaza doar in raport cu persoana impotriva careia se exercita violenta

fizica sau psihica
- Temporar – inceteaza in mom in care inceteaza violenta
- Priveste si bunurile mobile si imobile
-
3. Clandestinitatea – cand stapanirea se face pe ascuns
- Relativ – opereaza numai in raport cu persoanele fata de care se ascunde posesia
- Temporar
- In principiu, prin natura lucrurilor, se refera in primul rand la natura bunurilor mobile.
Totusi, s-au dat si exemple pt bunurile imobile.

Sanctiunea viciilor:

Suspendarea cursului posesiei => suspendarea cursului termenului posesiei in masura in

care legea cere o anumita durata pentru posesie.

In perioada de timp in care posesia este viciata, nu se ia in calcul termenul posesiei. Este
un caz specific de suspendare care se adauga acelor cazuri cand se vb de prescriptie.

Sub imperiul vechiului cod civil, in doctrina si in jurisprudenta, se spunea ca mai exista
viciul echivocului posesiei, dar in NCC nu avem niciun text care sa trimita la viciul echivoc.
Doctrina din jurisprudenta vechiului cod, vorbeau de viciul echivocului pornind de la
codul civil francez, acesta fiind model pt codul din 1864. In codul civil francez era
mentionat viciul echivoc.

NU putem vorbi de echivoc ca viciu al posesiei!

Echivoc = acele situatii cand cel care stapaneste bunul nu ofera certitudinea ca
stapaneste bunul pt el sau pt altul. Nu se stie daca este posesor sau detentor precar.

Protectia juridica a posesiei

De cele mai multe ori, posesia coincide cu dreptul real principal susceptibil de posesie.
Aparand posesia, aperi chiar dreptul real principal. Sunt situatii in care nu e o
corespondenta intre titularul dr real principal si posesor.

1. Nimeni nu poate sa-si faca singur dreptate – foliatus ante omnia restituent – jusitita
privata este admisa numai in mod exceptional
2. Intre titularul dr real principal (proprietarul nediligent care a pierdut posesia) si cel
care are grija de bun in mod efectiv (posesor) pana cand se judeca situatia dreptului,
ii dam dreptate posesorului.

Actiuni posesorii:

= o suma de mijloace procedurale prin care persoana al carei drept a fost incalcat poate
cere justitiei fie restabilirea dreptului, fie protectia interesului

Actiunile posesorii sunt actiunile prin care posesorul careia i se tulbura posesia sau care
este deposedat poate sa ceara justiei fie incetarea tulburarii, fie restituirea posesiei.

Actiunile posesorii sunt reglementate in art 948 – 951

Temeiul formularilor este fie tulburarea posesiei,fie deposedarea.

Titularul actiunilor posesorii = posesorul, detentorul precar

Ceea ce conteaza este elementul material.

Actiuni posesorii:

- Generala/ complangere
- Speciala/ reintegranta

Conditie comuna: art 951 alin (1) – sa nu fi trecut un an de la data deposedarii – termen
de prescriptie achizitiva - se prescrie un drept material la actiune care nu insoteste un
drept subiectiv, ci un interes legitim si actual.

Nicio alta cerinta nu mai e prevazuta de lege cand este vorba de actiunea speciala sau
reintegranta – posesia a fost pierduta sau tulburata prin violenta – posesorul care este
tulburat sau deposedat prin violenta poate face actiunea posesorie speciala- nu trebuie
sa dovedeasca ca posesia este utila

Daca nu este vorba de violenta nu se foloseste actiunea speciala, se foloseste actiunea

generala => 2 dovezi:

1. posesia sa fie utila (prezumtie de utilitate a posesiei)

2. posesorul sa fi stapanit un an bunul inainte de deposedare sau tulburare (posesorul
reclamant sa faca dovada ca a stapanit bunul in mod continuu, in mod util, timp de
un an inainte de deposedare)

termenul de un an – asemanator termenului de uzucapiune – masoara durata posesiei

Calitatile actiunilor posesorii:

- se deosebesc de actiunile petitorii (pun in discutie chiar dreptul asupra bunului),

intr-o actiune posesorie nu se discuta dreptul asupra bunului. Daca intr-o act
posesorie s-ar invoca dreptul asupra bunului, ar insemna ca ignoram ca este vorba de
o stare de fapt, nu de un drept. Cel care vrea sa invoce dreptul asupra bunului, nu
utilizeaza actiunea posesiei, utilizeaza o actiune petitorie (act in revendicare sau act
confesorie – cand e vb de dezmembraminte).
Petitoriul absoarbe posesoriul! – daca faci o actiune petitorie, judeci si situatia
dreptului si situatii stapanirii materiale
Art 952 NCC – luarea de catre instanta de judecata a unor masuri de conservare a
posesiei – nu e vorba nici de deposedare, nici de tulburare – pericol pt posesor fie de
pierdere a bunului sau, fie de distrugere a bunului, fie de deteriorare a bunului

*Ex: o societate de antrepriza construieste o mare cladire. Cand incepe sa sape,

fragilizeaza fundamentele cladirilor din zonele vecine. Vecinul poate cere oprirea
lucrarilor
2 posibilitati: - fie sa se opreasca lucrarile, fie sa se deplaseze bunul (cand este vorba
de un bun) *

Instanta ii poate cere reclamantului o cautiune pt ca daca se dovedeste ca actiunea a

fost neintemeiata, acea suma de bani este folosita pt a acoperi prejudiciul paratului.
Daca nu a fost intemeiata actiunea, paratul va avea drept la despagubiri din
cautiunea reclamantului.

Efectele posesiei
Posesia care are o anumita durata si calitati cerute de lege permite uzucapiunea sau
prescriptia achizitiva

Daca este vb de bunuri mobile, posesia de buna-credinta cu anumite cerinte

suplimentare permite ...

Posesia ca element al ocupatiunii permite dobandirea unor bunuri in ocupatiune

Posesia creeaza o prezumtie de proprietate.

Posesia daca este de buna-credinta permite dobandirea fructelor.

Art 900. => prezumtia de proprietate opereaza in mod diferit in functie de natura bunului

Care este forta juridica a prezumtiei de proprietate?

 Daca este vorba de imobile neinscrise in CF, posesia naste o prezumtie de proprietate a
carei forta depinde de calitatile posesiei.

Prezumtia de proprietate e cu atat mai puternica cu cat posesia este mai calificata!
(calitati mai bune)

In ipoteza in care nici reclamantul, nici paratul nu au titlu de proprietate => impari causa
melior est causa possidendi – in situatii egale, castiga cel care are posesia. Egalitate =
daca posesiile lor sunt egale, daca au posedat cu buna-credinta, cat a stapanit fiecare
bunul – elem caare duc la calificarea posesiei – castiga cel care are o prezumtie de
proprietate mai puternica

Prezumtia de proprietate are dimensiunea prezentului, dar are si dimensiunea

trecutului!

In materie mobiliara, prezumtia de proprietate nu este decat in putine cazuri importanta.

Posesia de buna-credinta in materie mobiliara duce la dobandirea proprietatii.

Prezumtia de proprietate in materie mobiliara ramane importanta in acele cazuri in care nu

sunt indeplinire cerintele pt ca posesorul de buna-credinta sa duca la indeplinire..

Fructele:

Fructele civile fac parte din categoria bunurilor incorporale.

Fructele naturale si industriale fac parte din categoria bunurilor corporale.

De regula, fructele se cuvin proprietarului! Proprietarul bunului frugifer devine si

proprietarul fructelor.

Exceptie: posesorul de buna-credinta devine proprietarul fructelor (art 948) buna credinta
este definita in materie imobiliara in functie de existenta sau inexistenta unei carti funciare
in care imobilul sa fie inscris.daca imobilul este inscris in CF, buna credinta se apreciaza in
raport cu conditiile cerute tertilor dobanditori pentru a respinge actiunea in revendicare.

proprietate publica, chiar daca este de buna-credinta, posesorul nu dobandeste

proprietatea fructelor.