Histologie curs 2

Sistemul endocrin
Comunicare celulara se realizeaza prin:

- Jonctiuni de comunicare
- Secretie de mesageri chimici

Celula endocrina e o celula care functioneaza in sensul secretiei in mediul intern al unui mesager
chimic(hormon).

Comunicare celulara: endocrin, autocrin, paracrin.

Originea celulelor endocrine:

- Majoritatea sunt celule epiteliale

- Neuroni -> Neurosecretie(Scharrer E., 1928)

Distributia celulelor endocrine:

- Organ specializat = glanda endocrina(epifiza, hipofiza, tiroida, paratiroide, suprarenale, placenta)

- Componenta endocrina a glandelor mixte(Pancreas)
- Grupuri de celule endocrine incluse in parenchimul unor organe specializate(timus, inima, rinichi,
tractul gastrointestinal, pielea, hipotalamus)

Glandele endocrine nu au canal de secretie, sunt foarte bine vascularizate, agregate de celule
epiteloide(celule epiteliale care nu au suprafata libera).

Complexul hipotalamo-hipofizar

Organe gasite la baza encefalului.

Hipotalamusul e un organ mic(sub 5g), aflat in partea ventrala a diencefalului si participa la

formarea peretilor laterali si planseul ventriculului III. Cuprinde corpi neurali organizati sub forma de
nuclei.

Unii neuroni poseda activitate secretorie de tip endocrin:

- Aparat de sinteza proteica

- Numerosi microtubuli
- Granule de secretie(de obicei electronodense)

De regula, neuronii secretori se numesc neuroni peptidergici.

Hipotalamusul endocrin contine 2 sisteme neuronale(dimensiunea corpului neuronal):

 1) Neuroni magnocelulari

Sunt conectati functional cu lobul posterior hipofizar(neurohipofiza)

Localizare:

- Nc. Supraoptic(SOP)
- Nc. Paraventricular(PV)

Sunt neuroni multipolari al caror diametru ajunge la 25 microni. Granule de secretie 160-200nm.
Poseda axoni lungi nemielinizati, care NU participa la formarea sinapsei chimice. Butonii terminali vin in
contact cu capilare sangvine => activitatea endocrina.

Prin urmare, sunt axoni asinaptici ce formeaza conexiuni neurovasculare. Prezinta pe traseu mai
multe dilatatii(Corpi Herring), existand granule de secretie, mitocondrii, microtubuli, REN.

Acesti neuroni isi trimit axonii majoritar catre neurohipofiza. Ajungand la neurohipofiza ajuta la
formarea conexiunilor nervoase intre hipotalamus-hipofiza = Tract hipotalamo-hipofizar => 2
tracturi(supraoptic si paraventricular).

Rolul acestor neuroni este de a sintetiza si secreta peptide posthipofizare. Astfel, sunt denumiti
Neurohormoni hipotalamici efectori(ADH si oxitocina).

Unii neuroni produc ADH, altii oxitocina.

Nucleul supraoptic contine in proportii aproximativ egale ADH si Oxitocina, iar la nucleul
paraventricular oxitocina.

Sinteza moleculelor se face din molecule precursoare, ce contin Neurofizina(proteina de transport a

neurohormonului).

Datorita existentei unei bariere de sange => transport pana la buton terminal => Clivarea moleculei
precursoare(separare neurofizina de hormon) => eliberare.

Potentiale de actiune generate se vor propaga de-a lungul axonilor neuronilor secretori(prin
cresterea osmolaritatii) dependenta de ioni de calciu.

2) Neuroni parvocelulari

Sunt conectati cu lobul anterior hipofizar(adenohipofiza)

Localizare:

- Aria hipofiziotropa(1962, Halasz) = toti nucleii hipotalamici hipofiziotropi(Afinitate catre

hipofiza). -> Hipotalamus medio-bazal: Nc. Arcuat, Nc. Ventromedial, Nc.Dorsomedial, Nc.
Periventriculari, Nc. Paraventricular(contine si magnocelulari).

Sunt neuroni multipolari, diametrul de 15 microni, iar granulele de secretie 100-110nm.

 Prezinta axoni nemiellinizati scurti. Se termmina asinaptic => conexiuni de tip neurovascular. Aceste
capilare sangvine fac parte din plexul capilar primar si ajung in eminenta mediana SAU in peretele
ventricului III(LCR).

Rolul este de sinteza si secretie peptide hipofiziotrope ce intervin in reglarea secretorie a celulelor
din adenohipofiza. Impartite in RH(releasing hormone) si IH(inhibiting hormone).

Descarcarea in LCR = Stocare extracelulara a hormonilor(se mai intampla in tiroida).

Mecanism de feedback negativ.

Glanda hipofiza(hypo=sub, physis=crestere, pituita=mucus)

Galen din Pergamon credea ca dreneaza mucusul de la nivelul creierului => Gl. Pituitara.

Diametre 12x10x9 mm. Orientativ 1cm. 0.5g. Usor mai mare la sexul feminin datorita secretiei de
prolactina. Se gaseste la nivelul seii turcesti conectata cu hipotalamusul prin infundibul.

Chiasma optica e situata usor anterior si superior de hipofiza. In conditiile aparitiei unei tumori
hipofizare, primul semn clinic e dat datorita compresiunii tumorei pe chiasma => tulburari de vedere.

Dpdv. al organizarii, este incapsulata(capsula conjunctivo-fibroasa) ce se deschide prin dura mater si

lasa o deschidere numita diafragma selara. Se vor deschide septuri ce compartimenteaza glanda in parti
componente si se prelungesc septurile in interiorul parenchimului sub forma de retele de fibre de
reticulina.

Dpdv. embriologic structural si functional, are 2 componente: Adenohipofiza si Neurohipofiza.

Adenohipofiza e formata din pars distalis, pars intermedia, pars tuberalis(inconjoara incomplet
infundibulul).

Neurohipofiza e formata din pars nervosa si infundibulul, care la randul lui e format din eminenta
mediana si tija pituitara.

Partea cea mai voluminoasa este pars distalis, iar cea mai putin dezvoltata la adult e pars
intermedia(2% volumul glandular).

Lobii anterior si posterior au origini diferite, adenohipofiza(evaginare a stomodeumului) din

ectoderm, iar neurohipofiza(evaginare a planseului diencefalic) din neuroectoderm.

Din peretele anterior al pungii Rathke= pars distalis; posterior= pars intermedia; varf= pars tuberalis.

Intre cele 2 componente, exista o retea vasculara prin care se asigura controlul activitatii secretorii.

- Retea vasculara posthipofizara(neurohipofiza) -> destinata pars nervosa

 - Retea vasculara adenohipofizara -> eminenta mediana, partii superioare a tijei pituitare, lob
tuberal si pars distalis. Provine din: artera hipofizara anterioara/inferioara din carotida interna.

Din artera hipofizara inferioara se formeaza o retea de capilare fenestrate ce dreneaza in sinusul
durei mater.

Din artera hipofizara superioara da 2 ramuri importante: anterioara si posterioara ce se vor

capilariza => plexul capilar primar.

Se cunosc 2 sisteme port: Unul lung si unul scurt.

Plexul capilar primar al sistemului port lung => vene portale lungi => plex capilar secundar.

Artera trabeculara din artera posterioara(din superioara) se va anastomoza cu artera hipofizara

inferioara si se va capilariza => plex capilar scurt cu vene portale scurte ce se vor deschide in reteaua de
capilare din adenohipofiza => sinusul durei mater prin venele eferente.

Fluxul principal sangvin e descendent(de la eminenta mediana catre pars distalis), dar in mod
constant exista si flux ascendent(hipofiza->hipotalamus) via sistemul port scurt(prin acest sistem
neuronii ajung la hipotalamus => feedback negativ scurt).

1. Lobul anterior(Adenohipofiza)

Structura predominant celulara.

1.1. Pars distalis

- Coloratie HE: Cuiburi celulare inconjurate de fibre reticulare si uneori mici foliculi in coloid.

Celulele din pars distalis pot fi cromofile(contin granule de secretie) sau cromofore. 50-50
cromofile/fobe.

40% acidofile, 10% bazofile(cromofile).

- Metoda PAS. Glicoproteine PAS pozitive.

Tipuri de celule in pars distalis(5 tipuri):

A. Celule granulare(endocrine)
- Celule somatotrope(Acidofile, PAS -) 50% => STH, GH
- Celule lactotrope(Acidofile, PAS -) 15-20% => PRL
- Corticotrope(Bazofile, PAS +) 15-20% => POMC
- Gonadotrope(Bazofile, PAS +) 10% => FSH si LH(celulele produc AMBII gonadotropi)
- Tirotrope(Bazofile, PAS +) 5% => TSH
B. Celule agranulare
- Celule foliculostelate => Cromofobe(forma stelate, cu prelungiri care inconjoara celulele
endocrine in pars distalis). Pot sa apara sub forma de gramezi celulare/ foliculi mici
 Sunt conectate intre ele prin jonctiuni GAP si formeaza o adevarata retea.

Roluri: activitate fagocitara, secretorie(citokine si factori de crestere), celule stem progenitoare.

Dispozitie:

- GH+PRL in partile laterale

- ACTH median posterior
- TSH median anterior
1.2. Pars intermedia

Infiltrare bazofila a lobului posterior. Celulele din pars intermedia migreaza spre pars nervosa(nu
exista o limita neta intre cele 2 componente).

Organizare: cuiburi celulare/foliculi cu coloid

Tipuri celulare:

- Celule bazofile/cromofobe

Dpdv functional, celulele sunt de tip corticotrop(secreta POMC).

1.3. Pars tuberalis

Zona bine vascularizata, celule organizate in cuiburi celulare/foliculi.

Tipuri celulare: celule bazofile, scuamoase.

Rol: pozitive pentru Gn si ACTH.

2. Lobul posterior(neurohipofiza)

Nu are zone care sa sugereze ca este o glanda endocrina. Structura este predominant fibrilara. In
toate componentele:

- Fibre nervoase amielinice bogate in microtubuli(= axoni ai neuronilor din nc. SO si PV) cu
directie paralela cu axul lung al tijei pituitare.
2.1. Pars nervosa

Dilatatiile axonale(Corpii Herring) pot fi observate pe sectiune transversala.

- Pituicite -> Astrocite protoplasmatice (25% din volumul lobului posterior)

Sunt celule care au raport pe de o parte cu capilare sangvine, pe de alta parte cu axonii neuronilor
secretori pe care ii inconjoara partial. Ar putea sa regleze activitatea secretorie.

- Microglii, care au des activitate fagocitara, continut crescut in lizozomi(nucleu mic

heterocromatic).
 - Retea de capilare fenestrate din reteaua posthipofizara.

Glanda tiroida

(gr. thyreos = scut, eidos =forma)

Anterior, zona mijlocie a primelor cartilaje traheale, se ancoreaza prin tesut conjunctiv lax =>
mobila si usor de abordat.

Alcatuita din 2 lobi(5x2.5cm) si un istm, iar la 40% din populatie este prezent lobul piramidal
Lalouette. Poate sa ajunga pana la 30g.

Originea embriologica

1. Celule foliculare-> Endodermica, provenit dintr-un diverticul tiroidian din foramen caeccum
2. Celule parafoliculare-> Neuroectodermica

Lobul piramidal = ductul tiroglos ce nu a involuat complet(fiziologic). Tesut tiroidian

ectopic(patologic).

!!! Depoziteaza in cantitate mare produsii de secretie -> depozitare extracelulara(coloid)

Acest depozit asigura necesarul de hormoni pentru 2-3 luni de zile.

Organizare histologica

- Capsula subtire
- Compartimentare(prin capsula) in lobuli
- Organizarea parenchimului in foliculi(prin lobului)
- Mase compacte celulare
- Tesut conjunctiv interfolicular cu adipocite(dupa 50 de ani) – realizata in detrimentul celulelor
secretorii
- Bogata retea de capilare sangvine fenestrate si capilare limfatice
- Inervatie: fibre vegetative(se distribuie vaselor si foliculilor)

Foliculii au forma unei microsfere(3D), iar transversal circular, epiteliu cubic simplu, avand coloidul
in centru(substanta omogena transparenta gelatinoasa).

Coloidul se poate evidentia si cu coloranti acizi, dar si cu coloranti bazici. Intre coloid si epiteliu apar
sfere ce NU sunt artefacte, ci arata activitatea de resorbtie.

In structura coloidului apar mai multe proteine, dintre care tiroglobulina(TG) sintetizata de celulele
foliculare. Aceasta este atat precursor, cat si depozit.
 Tipuri celulare

1. Celule foliculare(celule principale)

2. Celule parafoliculare(celule C)

1. Celula foliculara

Celula cu polaritate distincta care prin elementele ultrastructurale se mentine functia(sintetizeaza

proteine), secretand proteine, digerand proteine, reabsorbind proteine.

MO:

- Citoplasma bazofila subnuclear

- Nucleu cu nucleol evident in celula activa

ME:

- RER subnuclear
- Complexul Golgi
- Mitocondrii dispersate in toata celula
- Microvili apicali, dimensiunea variaza in raport cu activitatea
- Vezicule: mici(de origine Golgiana ce contin tiroglobulina) si mari(ce contin picaturi de coloid
endocitat)
- Lizozomi si fagolizozomi
- Complexe jonctionale
- Receptori pentru TSH

Rolul: este de a sintetiza T3, T4.

Etapele sintezei si secretiei hormonilor tiroidieni iodati:

1. Sinteza, secretia si depozitarea TG

2. Reabsorbtia, difuzia si oxidarea iodului
3. Iodarea TG
4. Formarea hormonilor tiroidieni
5. Resorbtia coloidului
6. Secretia hormonilor tiroidieni

De mentionat ca in veziculele golgiene poate exista o proteina numita tiroid-peroxidaza, enzima care
va fi expusa spre lumen, fiind enzima implicata in oxidarea iodului si atasarea acestuia la tirozina.

Procesul de secretie trece prin 2 faze:

- Faza exocrina(secretia TG)

- Faza endocrina(preluarea coloidului)
 2. Celule parafoliculare
- Rare
- Mai numeroase la copii
- Mai mari
- Izolate/grup
- Localizare printre foliculii tiroidieni/ in structura peretelui folicular venind in raport cu
celule/lamina, dar NU in raport cu coloidul
- Implicate in secretia calcitoninei