1

1. Definiţi mişcarea de translaţie a solidului rigid, precizând proprietăţile distribuţiei de

viteze şi acceleraţii;
Un solid rigid se gaseste in miscare de translatie daca o dreapta oarecare definita prin
doua puncte ale sale A si B ramane paralela cu ea insasi sau cu o dreapta fixa din spatiu
pe tot parcursul miscari.
Distributia de viteze se obtine prin derivarea in raport cu timpul a vectorului de pozitie :
r1  r  r in care : r  v este viteza absoluta a punctului P; r  v0 este viteza originii
sistemului de referinta mobil 0
d
r  r    r pentru ca este un vector reprezentat cu proiectii pe axele unui sistem mobil
dt
Distributia de acceleratie acceleratia unui punct oarecare P al rigidului se determina
derivand in raport cu timpul expresia vectoriala a vitezei a  v  v0    r  m  r in care :
v0  a0 este acceleratia originii 0 a sistemului mobil ;    este acceleratia unghiulara a
sistemului mobil si are aceeasi semnificatie fizica cu vectorului  de la intrepretare
vectoriala a miscarii circulare r    r
2. Definiţi mişcarea de rotaţie cu axă fixă a solidului rigid;
Un solid rigid se gaseste in miscare de rotatie cu axa fixa atunci cand doua puncte ale
acestuia raman fixe in spatiu in tot cursul miscarii .
Dreapta ce uneste cele doua puncte din spatiu poarta numele de dreapta fixa a solidului.
3. Scrie componentele şi mărimea vitezei respectiv acceleraţiei din mişcarea de rotaţie cu
axă fixă în raport cu sistemul cartezian;
Distributia de viteze se obtine prin particularizarea formulei verticale a lui Euler
v1i  v1    ri unde ; v10  0 deoarece r1  0
0 0

    i  y  j  2  k
Distributia de acceleratie se obtine prin particularizarea formulei vectoriale a lui Rivals
ai  a0    ri   ( ri ) in care : a0 deoarece v0  0
  k
     0  k    
    
4. Enumeraţi proprietăţile distribuţiei de viteze şi acceleraţii din mişcarea de rotaţie cu
axă fixă a solidului rigid;
- singurele puncte ale soidului caracterizate prin viteze si acceleratii nule sunt cele de pe
axa fixa de rotatie Ri  0
- vitezele si acceleratie sunt continute in plane perpendiculare pe axa fixa de rotatie
Vi z  ai z  0
- toate punctele situate pe o dreapta  2 paralela cu axa fixa de rotatie  au acelasi viteze
si acelasi acceleratie
- vitezele si acceleratile punctelor situate pe o dreapta 1 perpendiculara pe axa fixa de
rotatie  variaza liniar odata cu departarea punctelor fata de axa fixa vi    Ri
 2

5. Definiţi mişcarea plan paralelă a solidului rigid;

Un solid rigid executa o miscare plan paralela (sau plana) atunci cand trei puncte ale sale
necoliniare si nonconfundate raman in tot timpul miscarii in contact cu un plan fix numit
plan director
6. Scrie componentele şi mărimea vitezei din mişcarea plan paralelă a rigidului în raport
cu sistemul cartezian;
Vx  V0    yi

i x

Vy i  V0 y    xi

Vz i  0
Deoarece Vi z  0 vitezele sunt continute in plane paralele cu planul miscarii si cum
primelew doua componente nu depind de cota zi inseamna ca toate punctele situate pe o
dreapta  perpendiculara pe planul miscarii vor avea aceiasi viteza 0 problema de
importanta asupra distributiei de viteza in miscarea plan paralela este ca in planul miscari
exista un punct care are viteza nula
7. Scrie componentele şi mărimea acceleraţiei din mişcarea din mişcarea plan paralelă a
rigidului faţă de sistemul cartezian;
a xi  a0 x    yi   2  xi

a y i  a0 y    xi    yi
2


a z i  0
8. Ilustraţi grafic modurile de determinare a centrului instantaneu de rotaţie.
A
v 0

i d ir v b

9. Să se scrie expresia vitezei şi acceleraţiei absolute în mişcarea relativă a punctului

matrial, dând semnificaţia termenilor care intervin.
v 0  vt  vr
vt - viteza de transport
vr - viteza relativa
va - viteza absoluta
a0  at  ar  ac
at - acceleratia de transport
ar -acceleratia relativa
ac - acceleratia complementara
 3

10. Să se scrie expresiile momentelor de inerţie mecanice planare, axiale si centrifugale

în raport cu un sistem de coordonate cartezian, dând semnificaţia termenilor care
intervin.
Momente de inertie axiala
 j y   ( yi2  zi2 )  mi

 j y   ( xi  zi )  mi
2 2


 jz   ( xi  yi  mi
2 2

Momente de inertie planara

 jxoy   Z i2  mi

 j yoz   xi  mi
2


 jzox   yi  mi
2

Momente de inertie centrifugale

 jxy   xi yi  mi

 j yz   zi yi  mi

 jzx   xi zi  mi
11. Să se scrie expresiile energiei cinetice în cazul unui punct material şi în cazul
solidului rigid aflat în mişcare plan paralelă, dând semnificaţia termenilor din
componenţa lor.
1 2 1
E M vc  2 j 2
2
vc - viteza proiectiei centrului de masa
12. Să se scrie expresiile energiei cinetice în cazul unui sistem de puncte materiale
(solid rigid) aflat în mişcare de translaţie şi în cazul solidului rigid aflat în mişcare de
rotaţie cu axă fixă, dând semnificaţia termenilor din componenţa lor.
1 2
E M v -pentru miscareade translatie
2
1
E  j 2 - pentru miscarea de rotatie
2
j - momentul de inertie
13. Să se scrie teorema de variaţie şi de conservare a impulsului în cazul sistemului de
puncte materiale (solidului rigid).
d
( H )  0  H  M vc  ct  teorema conservari
dt
H  M vc  M ac  R ext -teorema de variatiei
14. Să se scrie teorema de variaţie şi de conservare a energiei cinetice în cazul
sistemului de puncte materiale (solidului rigid).
Ea  Eb  LA  B - teorema de variatie
En  Ec  E p  ct - teorema conservarii
 4
15. Sa se scrie teorema lui Steiner pentru momente de inertie axiale.
2
j i  j   d M
Momentul de inertie in raport cu o axa oarecare este egal cu momentul de inertie in raport
cu un plan paraalel dar care trece prin centru maselor sistemului considerat la care se
adauga produsul dintre produsul distantei dintre cele 2 plane si masa sistemului .
16. Să se scrie teorema de variaţie şi de conservare a momentului cinetic în cazul
sistemului de puncte materiale (solidului rigid).
Teorema de variatie
ext
tc ( H i )  tc ( Fi )
Teorema de conservare
d d
( K 0 )  0 adica K 0  const  ( K c )  adicaK 0  const
dt dt
Aceasta relatie exprima teorema consevarii (inpulsului) momentului
17. Să se scrie expresia momentului cinetic în cazul sistemului de puncte materiale

(solidului rigid) aflat în mişcare de translaţie şi mişcare de rotaţie cu axă fixă.
   
K c     v dn   dn  vc  0(miscarea de translatie )
   
K c  jxz  i  jxz  i  jz  K (miscarea de rotatie )
18. Definiti notiunile de putere si randament mecanic.
Prin puterea mecanica se intelege variatia cantitatii de lucru mecanic in raport cu timpul
Randamentul e raportul dintre lucru mecanic util si lucru mecanic consumat puterea utila
si puterea consumata
B. Probleme:

CINEMATICA

1. Un tren se deplasează pe o linie ferată

OA

curbă, a cărei rază este R = 1000 m, cu

viteza vA = 140 km/h. Prin aplicarea OA

bruscă a frânelor s-a cauzat o încetinire a

trenului într-un ritm constant, astfel că
după 6 s viteza s-a redus la 90 km/h. Să
se determine acceleraţia unui vagon
imediat după aplicarea frânelor.
vb
v B  b  R
1000 90 1000
90    B 1000   B   25
3600 3600

1000
140 
v 3600  35 10  1  0.05
A  A 
R 1000 9 1000
   B2
2
 B2   A2  2 B    A
2  B
a  R  2  4
 5

2. În poziţiile arătate în figura 24, bara AB

are o viteza unghiulară  = 4 rad/s,
constantă, în sensul indicat pe desen. Să
se determine vitezele unghiulare ale
barelor BD şi DE.

i

E

vD 30
v A  AB   E    3rad / S
BD 10

va  10  4  400cm / S BD2  82  6 2  64  36  100

vb  Bi  i  8  i 
  BD  10
vb    AB  40 
48
i   6rad / S vB    AB  4  4  16cm / S
8
vD  BD  E vB   E  BE 4  4  16cm / S
v 16
vD  i  Di  5  6  30cm / S  E  B   2rad / S
vE 8
3. Să se determine viteza punctului K aflat la mijlocul
tijei O1B a mecanismului OABO1 în poziţia indicată
pe figura 4, dacă în momentul considerat viteza
unghiulară a elementului OA de lungime 20 cm, este
-1
de 2 s .
va  o A  o  20  2  40cm / S
VA
va  AI   I   I  a
Ai
DAi B  echilibrat  Ai  iB  AB  Boi  2 Koi
vA
i 
2 Koi
va
vb  i  Bi   2 Koi  va
2 Koi
v
vB  oi  2 K oi  oi  a
2 Koi
v 40
vk  oi  K oi  a  K oi  v2a   20cm / S
2 K oi 2
 6
4. Să se determine viteza pistonului E al mecanismului
de acţionare al unei pompe în poziţia indicată, dacă
OA = 20 cm, O1B = O1D. Manivela OA se roteşte
uniform cu viteza unghiulară  = 2 s-1. Se cere sa se
calculeze acceleratia unghiulara a barei BD
v A    OA  20  2  40cm / S
v A  i  Ai
AO 1 20
Sin30 0     OB  40cm
OB 2 OB
BA 3 BA 3  40
Sin60 0     BA   3  20  34,6cm
BO 2 20 2
BA 1 34.6 Fig. 4
Sin30     Bi  34.6  2  69.2cm
Bi 2 Bi
Bi 3 69.2 119.8
Sin60     Ai  3269.2   60cm
Ai 2 Ai 2
60
v A  i  Ai  i   0.066 S
40
vB  i Bi  vB  0.66  69.2  45.70cm / S
vB  vD  vE  45.70cm / S

5. Tija D este articulată în punctul D, mijlocul

elementului AB al paralelogramului articulat OABO 1
şi pune în mişcare de translaţie alternantă culisa E.
Să se determine viteza culisei E şi viteza unghiulară
a tijei DE în poziţia indicată în figură, dacă OA = O 1B
= 2DE = 20 cm; viteza unghiulară a elementului OA,
-1
la momentul dat este de 1 s .

v A  Ao    20 1  cm / S
v A  i  Ai
EA 3 10 2 10
Cos30 0     Ei   11.5cm
EI 2 Ei 3
Ai 1 Ai 11.5 Fig. 5
Sin30 0     Ai   5.7cm
Ei 2 11.5 2
20
v A  Ai  i  i   3.5rad / S
5 .7
vE  i  Ei  3.5 11.5  40.2cm / S

6. Pistonul D al unei prese hidraulice este acţionat de

un mecanism articulat cu levier OABD. Viteza
unghiulară a levierului OL în poziţia indicată în figură
-1
este  = 2 s . Să se determine viteza pistonului D şi
viteza unghiulară a elementului AB, dacă OA = 15
cm.
 7
v A  OA    v A15  2  30cm Fig. 6

vB    AB
OA 3 15 30  3
Cos 30 0     OB   17.3cm
OB 2 OB 3
vB  2 17.3  34.6cm / S
vB  vD  34.6cm

7. La momentul considerat, viteza centrului roţii dinţate

este de 200 mm/s. Să se determine viteza punctului
B şi viteza culisei D, ştiind ca R = 80 mm şi se
consideră că discul se rostogoleşte fără să alunece.

v A  200cm / S
R  80mm
v A  Ai  i  80  i  200
200
i   2.5rad / S
80
vB  Bi1  i1
Bi  60 2  80 2  360  640  100cm Fig.7
vB  100  2.5  250mm / S
vB  Bi 2  i 2

8. Roata dinţată O de rază r = 120 mm se

rostogoleşte pe o cremalieră cu viteza v0 = 1,2
m/s spre dreapta, constantă. De roată este
ataşată în B, o tijă lungă de 480 mm, printr-o
articulaţie, iar în A este articulată la o piatră de
culisă. Se cere să se determine viteza
unghiulară a tijei AB şi viteza culisei A când  =
600.
v0  i  oi
vo 12
i    10rad / S
oi 0.12
iF Fig. 8
Cos 30 0   iF  0.12  0.866  0.10
0.12
iB  2iF  0.2cm
vB  iB  i  0.2 10  2rad / S
 8

9. La momentul considerat, viteza centrului roţii

dinţate este de 200 mm/s. Să se determine
viteza punctelor B şi culisei D, precum si
acceleratia unghiulara a barei AB, ştiind ca R =
80 mm şi se consideră că discul se rostogoleşte
fără să alunece.
Culisa D-miscare de translatie
AB-miscare plan paralela
Roata dintata-miscare plan paralela
v A 200
Cu1    2.5  S1
Ai1 80
vB  Cu1  Bi1  2.5 100  25m / S
vD  Cu1  Di1  2.5  325  813m / S Fig. 9

DINAMICA

10. Mişcarea unui tranvai pe o porţiune rectilinie este

caracterizată în faza de accelerarte prin faptul că
spaţiul parcurs este proporţional cu cubul timpului. În
primul minut tranvaiul a parcurs 120 m. Să se
determine viteza şi acceleraţia la momentul t = 10 şi
t=25s.

S  K  t3
S 120 1
K  3
 3
 Fig. 10
t 60 1800
3
S  K t3
S1  K  t
S 1  0 . 55 m S 1

10
t  10 S
Ds 1 10 1 1
v1   v1  8     v1  0 . 55 m / s S 2

D t1 10 18 10 18
t2  25S
1
Dv 1 1
01   o1  18   o1  0 . 005 m / s
Dt 1 10 180
1
S 2  K  t L3  S L   25 3  8 . 68  S 2  8 . 68 m
1800
Ds 2 8 . 68
v2   v 2   v 2  0 . 35 m / s
Dt 2 25
Dv 2 0 . 35
o2   o 2   0 . 014 m / s 2  o 2  0 . 014 m / s 2
Dt 2 25
 9

11. Pe platforma unui camion este aşezată o

sarcină. Ştiind că coeficientul de frecare dintre
sarcină şi platformă este μ = 0,20 şi că viteza de
înaintare a camionului este 70km/h, să se
determine cea mai scurtă distanţă pe care poate
fi oprit camionul dacă sarcina nu trebuie să se
deplaseze pe platformă.
v N
o
Ff

na  F
Na  G  N  F f
na  orizontal  Fl  N  G  N  G

na  vertical  N  G  Ff  N  N  ng
na    n  g
a  g  a  const  miscarear.ectilinieuniform.vertical
a  ct
v  va  at
at 2
S  S a  vat 
2
2 2 2
v  v a  2 a ( s  s6 )
vo
70 1000
v0   19.44m / s
3600
a  g  0.2 10  2m / s 2
so  0
a  19.44 2  2  2  3
19.442
S  94.48m
4
 10

v
12. Un resort AB de constantă elastică k. este fixat
a
la un capăt în punctul fix A, iar în B este articulat
la o culisă de masă m, care poate aluneca fără N
Fc
frecare pe o tije orizontală CD . Ştiind că
lungimea liberă a resortului este l, se cere să se Fe sin 
determine viteza culisei B când trece prin poziţia Fe cos 

E dacă a fost lăsată din poziţia x  x 0 fără viteză

iniţială.

G
ds  0  dx Xo

dv x
m  ( v  cos 
dx l  x2
2

dt x2 k lx2
 mv  K (l  )  vdr  vdr  ( )  dx  int egrala  ?
dv 2
l x 2 m l 2  x2

v2 k x2 rxdx
 (  l
2 m 2 2 l 2  n2
v2  k x2 
 (  l l 2  x 2 )  c
2 m 2  o  k xa2
in. punctul .R0 : x  x0   (  l l 2  k 02  c
........................v  0  2 m 2


k x2 v2 1 x2 k x2
c  ( a  l l 2  xa2    (  l l 2  x 2 )  ( a  l l 2  xa 2
m c 2 m 2 m 2
k
v 2  ( xa2  2l 12  m 2  x 2  2l l 2  x 2
m
x0
v  vE
k 2
vE2  ( xa  2l l 2  xa2  x 2l  l 2  0)
m
k
vE2  (ma2  2l l 2  ma2  l 2  l 2 )
m
k
vE2  ( xa2  l 2 l 2  xa2  l 2 )
m
 11
13. Forţa exercitată de către un magnet asupra unui bloc v Miscare accelerata
mic din oţel variază invers proporţional cu pătratul
distanţei dintre bloc şi magnet. Cînd blocul se o
N
găseşte la distanţa lo= 25cm de magnet, forţa de F
atracţie magnetică este Fo=1,4N. Cunoscând că Ff
masa blocului din oţel este m = 60 g,iar coeficientul
de frecare la alunecare dintre bloc şi masa netă este
μ = 0,50 şi că este lăsat fără viteză iniţială din poziţia G D=x
lo, se cere să se determine viteza sa când se
găseşte la 10 cm de magnet.
Fig. 13
ma  G  N  F  F f
K k
F  2  iF0   k  F0  l02  1.4  0.252  0.087 d
d l0 2
n0  F  Ff  N G  K
     no   ng
n  0  N  G  Ff    N    ng  D2
dv ds dv dv
a    v   v 
dt ds ds dx
s  l0  d
d s  o  d (d )  dx
K v2 K 1
 vdv  (  g ) dx    ( )  g  x  c 
nx 2 2 n x
2
v K K
   gl0   pt  x  l0
2 nx nl 0
v0
o2 K 1 K
   ( )  Mg  l0  c  gl0 
2 n 6 ml0
pt.d  x  10cm
K 1.4  0.252
 v12     g  0.1    g  0.25 
n  0 .1 n  0.25
14. Blocul din figura este lansat din repaus pe un
plan înclinat, coeficientul de frecare dintre bloc 6 Nm
1
şi planul înclinat fiind   . Sã se Fl
Dls

3 3 k
determine cât va ricoşa blocul (deplasarea în
sus pe planul înclinat) dupã comprimarea la
maximum a arcului de constantã elasticã 30o
k  900 N / m.
E2  E1  L12
Fig. 14
mv 2
E1 
2
E2  0
L1.2  G  Sint  (6  Dls ) Fl (6  Dls )  LF1
F  K  Dl
 12

15. O tije subţire AB de lungime   0,6m şi masă

m  5kg este articulată în A şi legată de un
resort CD de constantă k  10,5 N cm . În
poziţia verticală indicată în (fig.12.27), arcul nu
este tensionat iar viteza unghiulară a tijei este
 0  5 rad s în sens orar. Să se determine
viteza unghiulară a yijei dulă ce aceasta s-a rotit
cu 90 0 .

Fig. 15

16. O tijă subţire Ab    1,5m, şi greutatea 

G  150 N se poate roti în jurul articulaţiei O fixe
şi în momentul iniţial capătul A comprimă in arc
G
elicoidal de constantă k  3 kN cm cu 25mm,
până ce tija se găseşte în poziţie orizontală.
Dacă tija eate lansată din această poziţie. Să se
determine viteza unghiulară în momentul când
trece prin poziţia verticală
Fig. 16
1
Ec  j 0 2
2
E2  E1  L12
E1  0
1
E2  jD   2
2
L12  LF 1  LG
L  mg  h
l
LG  m  g   0.3  150(0.75  0.3)  150  0.45
2
1 1
Fe  kDl12   3 105 (25 10 3 )  Fe  K  l
2 2
l1  25mm
1 ml 2 1
(  m  oc  2 )   2  0   3 105 (25 10 3 ) 2  6  0.45
2 12 2
G
m   15kg
g
1
  3 105  252 10  6
2
1 15 1.52
( )  15  0.452
2 12
 13
 
17. Bara omogenã cu masa m  5 kg din figura 33 are
centrul de greutate în C. Dacã bara trece prin poziţia
  90o cu viteza unghiularã 1  10 rad / s  , sã pozi\ia 1

se determine constanta elasticã k  ?? N / m a  

arcului astfel ca aceasta sã se opreascã când
  0o . Arcul se deformeazã cu   0,1 m când
0,3m
  0o . B
Ec1  E K 1  Ec 2  E K 2
C
E K 1  5 10  0.3  15 0,3m

EK 2  0 G pozi\ia 2

h  l 2 
A
Ec 2 
2
 k  ??N / m
1
L12  E2  E1  0 j 0   2
2 Fig.17
2
j 0  jc  A c

vi  i  AB  0  6.6  6

18. Roata dinţată (B) are masa m B  2kg şi o rază de

inerţie i  125mm şi se găseşte în angrenare cu
roata dinţată fixă A identică cu B, prin intermediul tijei
de legătură AB    300 mm şi masa
m AB  1,5kg . Sistemul este lansat din repaus din
poziţia orizomtală a tijti AB. Se cere să se determine

viteza punctului B după ce tija s-a rotit cu 900

WAB
E2  E1  L12
E1  0
Fig. 18
E2  E2B  E2AB
vB
1 1
E B
2 M  vB2  jBB   B2
2 2
1
ECL AB
 jABA   AB2

2
AB
L12  GR  AB  G AB 
2
2
B M
j AB  r
2
nl 2 1 2 n12
jABA  jABc  n  AC 2  ( ) 
12 2 3
2 2
1 1 Mr 2v0 2 1 nl vB 2
[ MvB2   ( )   ( ) ] 0 
2 2 2 l 2 3 l
1
 Mgl  ng 
2