Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Economie Teoretica si Aplicata: Master – Comunicare in afaceri

Diferente culturale in codurile vestimentare

Arabia Saudita VS India

Masterand:
Botezatu Alexandra – Alina
Grupa 1430
 Cuprins

ARABIA SAUDITA ...................................................................................................................... 3

INDIA ............................................................................................................................................. 7
Bibliografie .................................................................................................................................. 11
 ARABIA SAUDITA

Arabia Saudita este o monarhie absoluta, regat ereditar, unde regele domina in conformitate cu
dreptul sacru islamic (Sharia) si traditiile arabe. Iar imbratisarea din partea membrilor familiei
regale a unei interpretari stricte a islamului sunnit (cunoscut sub numele de Wahhabism), a condus
la dezvoltarea unei identitati puternic religioase a Arabiei Saudite.
Turistii ce doresc sa ajunga in Arabia Saudita, trebuie sa stie ca aici, totul este ghidat dupa un
cod strict islamic, moral si cultural, iar cei care isi doresc sa viziteze orasele saudite, sunt obligati
sa respecte o serie de reguli in timp ce exploreaza obiectivele turistice, atat antice cat si moderne.
In plus, exista anumite zone, in care femeilor le este interzis sa intre neinsotite de un barbat.
Arabia Saudita este la ora actuala, una
dintre tarile cu cele mai restrictive politici
de calatorie din intreaga lume. In privinta
femeilor, codul vestimentar al acestei tari
le impune purtarea unei abaya (un vesmant
lung ce acopera corpul) si a esarfei pe cap.
Abayele pot fi de mai multe feluri, de la
cele simple de o singura culoare, pana la
cele viu colorate, croite in diferite stiluri.
Legat de pantofii, diverse accesorii ori
hainele care pot fi luate pe sub acest
vesmant, ei bine aici intervine
personalitatea fiecarei femei.
In ciuda tuturor restrictiilor, in ultimii ani sectorul turistic al Regatului Arabiei Saudite, a
cunoscut o dezvoltare semnificativa, conform datelor publicate de presedintele Comisiei Saudite
pentru Turism si Antichitati. Oficialitatile devenind tot mai constiente ca un numar mare de
vizitatori contribuie automat la cresterea economiei nationale.
Imbracamintea araba, in special cea feminina, a starnit multe controverse de-a lungul timpului
in Occident. Franta este tara care a si initiat un proiect de lege care sa interzica purtarea celebrului
val de catre femei. Ceea ce occidentalii nu inteleg insa, este faptul ca oamenii crescuti in religia
islamica nu privesc acest mod de a te imbraca la fel de tragic. Femeile nu sunt deranjate nici de
vesmantul lung, care le acopera
intreg corpul, si nici de valul care
trebuie sa le acopere parul. Potrivit
Coranului frumusetea femeii
trebuie sa vina din interior,
smerenia, credinta si politetea
fiind calitati mai importante decat
cele fizice. Dealtfel, femeia
musulmana trebuie sa poarte
acoperamant doar cand iese in
public, pentru a nu ii fi vazute
formele si parul de catre straini, in
familie neexistand obligatia de a
purta aceste piese vestimentare.

3
 Imbracamintea araba, atat cea feminina cat si cea masculina, difera de la stat la stat. E important
de precizat ca exista state arabe mai moderne si mai permisive si state extrem de ancorate in religie,
unde femeia in afara de val si abaya mai poarta si un acoperamant al fetei in intregime, confectionat
din material textil sau chiar metalic, pentru a nu-i fi cunoscute deloc trasaturile fizice. Un astfel de
stat, extrem de conservator, este Arabia Saudita. Astazi totusi femeile tinere au modernizat putin
imbracamintea, materialul din care sunt confectionate vesmintele nefiind doar bumbacul sau inul
ci si diverse matasuri, brocarturi sau alte materiale fine impodobite cu diverse pietre scumpe.
Acelasi lucru se intampla si cu vestimentatia masculina, usor modificata, cu broderii, pietre sau
alte artificii moderne.
Imaginea alaturata prezinta imbracamintea barbateasca specifica tarilor arabe din Golf. De
precizat aici ca la ocazii speciale barbatii imbraca, peste kandoora, o manta fabricata din lana de
oaie sau de camila impodobita
cu broderii aurite numita
mishlah sau bisht. Alte elemente
prezente la imbracamintea
arabilor sunt taqiyah sau kufeya,
“caciulita” din bumbac, de
regula tricotata, care are ca scop
fixarea ghutrahului sau
shumaghului pe cap. In unele
tari precum Egipt sau Sudan este
purtata fara ghutrah peste.
Ghutrah, in unele zone numita si
shumagh, este un val patrat din
bumbac alb sau in carouri, in
functie de tara, purtat de barbati
pe cap. Pentru a fixa ghutrah se
utilizeaza un snur gros negru
numit Igal. Legendele spun ca
beduinii foloseau igal-ul pentru
a tine pe timp de noapte camilele
langa ei. Legau un capat al
snurului de piciorul camilei iar
“cercul” il puneau pe piciorul
lor. In picioare barbatii
poarta na’al sau madas, sandale
din piele confectionate
in diferite modele.
 Imbracamintea femeilor este si ea diferita
in functie de nationalitate. In tarile din
Golf femeile poarta abaya si shayla negre.
In alte tari precum Egipt, Maroc, Liban sau
Iordania hainele sunt mai colorate si cu
broderii. Valul este de mai multe feluri si
de asemenea, poate fi prins in mai multe
feluri. Astfel, Shayla este valul negru,
dreptunghiular, de lungime medie, ce
acopera parul si gatul. Este purtat de
femeile din majoritatea tarilor din Golful
Persic. Hijab este valul simplu, patrat, lung
pana la umeri, care acopera parul si
gatul. Khimar este valul lung care acopera parul, gatul si umerii si care poate ajunge pana in talie
sau genunchi. Al-amira este compus din doua bucati, respectiv o boneta pentru cap si o esarfa care
se pune peste boneta cu rolul de a acoperi nu doar capul ci si gatul. Acest tip de val este purtat mai
ales in Syria. Chador este un val lung care acopera tot corpul, nu doar capul. Este purtat in special
de femeile din Iran. Niqab-ul este purtat de femeile conservatoare, fiind un val care acopera tot
chipul, lasand la vedere doar ochii. Unele femei isi acopera chiar si zona ochilor cu un material
transparent. Cel mai conservator si contestat val insa este cu siguranta Burqa. Acesta este o bucata
mare de panza ce acopera femeia din cap pana in picioare, inclusiv fata si ochii. In zona ochilor
panza este putin perforata astfel incat femeia sa poata vedea insa sa nu fie vazuta. Atat niqab-ul
cat si burqa sunt des intalnite in vestimentatia femeilor din Arabia Saudita, tara cea mai puternic
ancorata in cutumele islamice, eronat intelese, sau Afganistan.

Pe de alta parte, femeile care isi lasa ochii si mainile la vedere simt nevoia de a scoate aceste
parti ale corpului in evidenta cat mai mult. Astfel, ochii sunt infrumusetati prin machiaj strident cu
kajal iar mainile sunt decorate cu tatuaje henna. Tatuajul cu henna a devenit un trend in tarile arabe,
tatuajul simplu fiind inlocuit cu tatuaj plus diverse cristale aplicate sau tatuaj cu foita din aur.
Dealtfel, sunt diverse evenimente in care hennei i se acorda mare importanta precum “Noaptea
Henna”, seara dinaintea casatoriei cand fetele impreuna cu mireasa se tatueaza, acest ritual
presupunandu-se ca e aducator de noroc. La ocazii speciale femeile renunta la vesmintele de zi cu
zi si imbraca jalabiya, o rochie croita din materiale alese, in diverse culori, cu aplicatii din pietre
si broderii.

5
Imagini reprezentative privind codul vestimentar din Arabia Saudita se pot observa mai jos:
 INDIA

Imbracamintea indiana si portul traditional din India capata o tot mai mare notorietate si multa
lume din Occident cauta sa isi inspire tinutele de zi cu zi din aceste culturi minunate si deosebite.
Daca si tu vrei sa-ti refaci garderoba sau sa ii dai un aer nou, atunci nu ar trebui sa omiti sa iti
cumperi niste haine import provenite din India.
Piesele de imbracaminte de origine indiana castiga destul de repede popularitate pe piata gloala
a imbracamintii. In India, aproape fiecare stat isi are propriul stil distinct de a purta hainele
traditionale si felul propriu de tinute deosebite in stil indian. Femeile din India inca mai respecta
imbracamintea populara sau traditionala a zonei si nu putem spune decat ca le sta foarte bine.
Si totusi, chiar daca hainele indiene sunt traditionale si foarte incarcate si colorate, fiecare piesa
de vestimentatie poate fi preschimbata in asa fel incat sa para moderna si cat mai trendy. Fiecare
comunitate din India are cate ceva nou de oferit si fiecare designer din India isi cunoaste clientela
si gusturile persoanelor din zona. In portul indian, culorile sunt foarte des folosite pentru a exprima
o gama larga de lucruri si stari.
De la bogatia in care sunt invaluite si elaborarea cu care sunt create astfel incat sa fie glamorous
si senzuale, hainele indiene au mult mai multe de spus decat ca provin din India. Femeile indiene
si sari-urile a fost mereu o combinatie buna si populara printre zonele Indiei. Sari-ul este cu
siguranta cel mai popular si cel mai senzual tip de port pe care il putem asocia cu femeile indiene
si cu India in general.
Dupa conditiile, existente in India antica, femeia era lipsita de drepturi si nu avea bogatii, in afara
de cele pe care le purta. Induti erau cei mai mari posesori de bijuterii. Femeile din familiile sarace
posedau in deosebi bijuterii ieftine din cupru,
bronz, sticla, bogatatii – insa bijuterii din metale
scumpe.
Existau bijuterii pentru par si frunte, cercei,
inele, pentru nas, diverse coliere, bratari, purtate
la antebrat sau incheietura miinei, inele pentru
miini si picioare, bratari pentru picioare, cureli cu
catarama. Bijuteriile erau confectionate si din
scoici, oasele elefantilor, corali, perle, din
semintele diferitor cereale, simburii fructelor si
pomusoarelor, ceramica,lacurilor cu sticla
colorata. Diferenta principala a bogatiei sferei sociale era calitatea si cantitatea tesaturilor, folosite
pentru costum, decoratiile si bijuteriile.
Banda de pe solduri – dhoti – baza costumului national indian. Dhoti – este dunga dreapta din
tesatura cu lungimea de la 2 pina 5 m, cu care se drapeaza picioarele si soldurile. Existau mai multe
modalitati de a drapa dhoti. Alt articol al costumului masculin – pelerina. Ea reprezinta o dunga
dreptunghiulara, pe care o asezau din spate spre fata, o incrucisau pe piept, dupa care ambele capete
le aruncau peste umeri. Aceasta imbracaminte o purtau regii indieni, suita regala si ostasii.
Descoperirile, referite la mileniul III i.e.n., ne permit de a vorbi despre pelerina, care se arunca
(la barbati) peste umarul sting, dar in dreapta trecea sub suoara. La acest tip se referea si
imbracamintea „nivi” – o bucata de tesatura, infasurat in jurul taliei, in asa fel ca pe abdomen sa
formeze niste cute. Aceste elemente intrau in compozitia costumului feminin si masculin si
reprezinta principala imbracaminte necusuta moderna in India (rochia feminina – sari, masculina
– dhoti), pastrata in multe variante de imbracare si moduri de purtare a plapumei.

7
 Sari –forma traditionala de drapare a imbracamintei feminine. Sari indiana se deosebeste prin
multimea metodelor de drapare, legarea partii libere a rochiei, formarea aranjarii cutelor s.a. Aceste
calitasi a lui sari reprezinta o oarecare determinare, semnul celui ce poarta rochii. Sari – cea mai
exceptionala si frumoasa parte a costumului indian. Toate metodele de drapare au asemanarea – in
toate cazurile sari se infasoara de jos in sus. Cea mai simpla metoda de imbracare a lui sari este
infasurarea tesaturii o data sau de doua ori in jurul soldurilor in asa fel, ca sa formeze o fusta cu
lungimea pina la glezne sau chiar si calci. Tesatura
ramasa este drapata in partea de sus a corpului. De
obicei pentru sari se foloseste materialul alb
nevopsit, citeodata cu desen la margini si jos;
exista de asemenea sari cu dungi colorate si
culorile cele mai vii din matase sau batistul fin cu
franjuri lungi aurii.
Nimic nu poate fi mai minunat decit stralucirea
acestor acestor tesaturi luxoase, in deosebi nuanta
maslinie a pielii femeii indiene si care fluturind in
timpul mersului, bat in auriu in jurul picioarelor ei
suple. In India este produsa una dintre cele mai renumite haine cusute – adhivasa. Aceasta este
imbracamintea de sus a barbatilor foarte ajustata, camasa cusuta cu aur (in acest caz ea a fost
numita drapi). Aparitia imbracamintei cusute in India are legatura directa cu descoperirea
popoarelor straine, in primul rind cu mutarea musulimanilor din Asia Centrala. Cu timpul costumul
cusut a cucerit pozitia dominanta in viata oficiala, elementele traditionale a costumului s-au pastrat
la poporul simplu.
Fiecare sari este unicat: prin culoare, mod de purtare, amplasarea decoratiunilor, material. Pe cei
9 metri este scrisa in simboluri si nuante cate o poveste. Modele simple sau cu decoratiuni
geometrice, cu flori, animale, simboluri ale zeitatilor, elemente din natura, toate acestea fac parte
din cultura hindusa. Un alt aspect, deloc de neglijat, in special pentru o cercetare antropologica,
este modalitatea de drapare;cum faldurile matasoase cad pe trupul indiencelor. Se spune ca exista
peste 80 de astfel de feluri de imbracare a rochiei traditionale. Cel mai adesea, prima parte a panzei
este invaluita in jurul taliei, acoperind picioarele. Mai apoi, se face un fel de brau in jurul taliei, ca
un fel de protectie a fertilitatii. In cele din urma, ultima parte a sari-ului, acopera abdomenul, sanii
si un umar, fiind lasata partea cea frumos brodata sa atarne lejer. Desi este un port care acopera
aproape in intregime trupul femeii, sari-ul emana senzualitate si feminism. Printre faldurile atent
prinse, se pot vedea in mers coapsele frumoaselor indience, iar in partea de sus, pielea bronzata de
arsita sta la granita dintre senzual si indecent.
Femeia indiana, fie ca are, fie ca nu are bani, foloseste intotdeauna cel putin o bijuterie. E un
lucru important, care face parte din cultura.Toate bijuteriile sunt
foarte stralucitoare.
Pandantive pentru frunte, coliere, bratari si, mai ales, cercei.
Pandantive pentru frunte, coliere, bratari si, mai ales,
cercei.Argintaria este punctul forte al artizanatului indian, dar produc
si bijuterii din metale mai putin nobile, care au preturi mai accesibile.
Gentile sunt foarte puternic colorate si pline de broderii, dar cel mai
puternic impact il au hainele.
 Sunt trei tipuri de haine fundamentale:
– rochia Punjabi, formata dintr-o tunica mai lunga si pantalon
– anarkali – pare o rochie normala, care are si jupa pe dedesupt, dar este purtata cu un pantalon
lung, deoarece femeile din India nu isi dezgolesc picioarele, dar nici umerii
– sari.

In pofida deschiderii spre stilul occidental, in anumite domenii indienii au ramas foarte
conservatori, unul dintre acestea fiind vestimentatia. Femeile trebuie sa se imbrace sobru si simplu,
picioarele si umerii trebuind sa fie acoperite, iar pantalonii sau fustele scurte nu sunt privite cu
ochi buni. La fel si gesturile de afectiune in public. Un aspect decent si ingrijit face o impresie
foarte buna asupra localnicilor, care ii vor primi pe vizitatori cu mult respect. Si, mai ales, nu ii
fotografiati pe localnici – in special femeile – fara a cere mai intai permisiunea.
Induti erau cei mai mari posesori de bijuterii. Femeile din familiile sarace posedau in deosebi
bijuterii ieftine din cupru, bronz, sticla, bogatatii – insa bijuterii din metale scumpe. Existau
bijuterii pentru par si frunte, cercei, inele, pentru nas, diverse coliere, bratari, purtate la antebrat
sau incheietura miinei, inele pentru miini si picioare, bratari pentru picioare, cureli cu catarama.
Bijuteriile erau confectionate si din scoici, oasele elefantilor, corali, perle, din semintele diferitor
cereale, simburii fructelor si pomusoarelor, ceramica,lacurilor cu sticla colorata. Diferenta
principala a bogatiei sferei sociale era calitatea si cantitatea tesaturilor, folosite pentru costum,
decoratiile si bijuteriile.
Banda de pe solduri – dhoti – baza costumului national indian. Dhoti – este dunga dreapta din
tesatura cu lungimea de la 2 pina 5 m, cu care se drapeaza picioarele si soldurile. Existau mai multe
modalitati de a drapa dhoti. Alt articol al costumului masculin – pelerina. Ea reprezinta o dunga
dreptunghiulara, pe care o asezau din spate spre fata, o incrucisau pe piept, dupa care ambele capete
le aruncau peste umeri. Aceasta imbracaminte o purtau regii indieni, suita regala si ostasii.
Descoperirile, referite la mileniul III i.e.n., ne permit de a vorbi despre pelerina, care se arunca
(la barbati) peste umarul sting, dar in dreapta trecea sub suoara. La acest tip se referea si
imbracamintea „nivi” – o bucata de tesatura, infasurat in jurul taliei, in asa fel ca pe abdomen sa
formeze niste cute. Aceste elemente intrau in compozitia costumului feminin si masculin si
reprezinta principala imbracaminte necusuta moderna in India (rochia feminina – sari, masculina
– dhoti), pastrata in multe variante de imbracare si moduri de purtare a plapumei.

9
 In India este produsa una dintre cele mai renumite haine cusute – adhivasa. Aceasta este
imbracamintea de sus a barbatilor foarte ajustata, camasa cusuta cu aur (in acest caz ea a fost
numita drapi). Aparitia imbracamintei cusute in India are legatura directa cu descoperirea
popoarelor straine, in primul rind cu mutarea musulimanilor din Asia Centrala. Cu timpul costumul
cusut a cucerit pozitia dominanta in viata oficiala, elementele traditionale a costumului s-au pastrat
la poporul simplu.
La imbracamintea cusuta barbateasca se refera caftanul –
imbracamintea deschisa, la care partea stinga intra dupa cea dreapta cu
mutarea incheieturii sub mina dreapta, cu rascroiala gitului de forma
ovala. Rascroiala gitului este captusita cu dungi sau bordura. Dupa
dorinta caftanul se infasura pe talie cu un cordon sau voal.
Adusa in India tunica se transforma in fusta (gudjira) si o bluzita
mica (cioli). Bluzita are mineci scurte si ajusteaza foarte mult bustul.
La spate, intre omoplati, se leaga cu siret, cu taote acestea marginile
nu se alatureaza. De multe ori ea bogat se ornamenteaza. Intre bluzita
scurta si fusta – corpul este dezvelit, chir cu imbracarea lui sari.
Inca un fel de imbracaminte cusuta, caracteristic pentru India sunt
pantalonii din tesaturi usoare, pe care le poarta atit femeile, cit si
barbatii. Indusii isi puteau alege dupa dorinta orice culoare pentru
costum, in afara de galben, care era culoarea reprezentanta a regilor si
familiei lui. Finisarea costumului era cialma, care se lega in mod
diferit. Incaltamintea pe care o purtau erau sandalele si incaltamintea inchisa – pantofii cu virful
ascutit, dar si papuci din coaja sau trestie.
Apropierea cu cultura occidentala nu se putea reflecta in dezvoltarea costumului indian. Cea mai
mare reflectare l-a avut costumul barbatesc: femeile pina in prezent pastrau fidelitatea hainelor
sale traditionale. Englejii au adus in sec. XIX-lea in India gheroci, pantaloni, si chiar bonete
militare. Alaturarea gusturilor europene s-a reflectat la transformarea siluetei rochiei feminine)
spre exemplu, in Pendjaba): camasa larga se preface in una ajustata, apropiindu-se la formele
rochiei europene.
Imagini reprezentative privind codul vestimentar din India se pot observa mai jos:
 Bibliografie

https://www.expatwoman.com/saudi-arabia/guide/dress-code-in-saudi-arabia
https://en.wikipedia.org/wiki/Culture_of_Saudi_Arabia#Dress
https://en.wikipedia.org/wiki/Clothing_in_India
https://www.lisaadelhi.com/traditional-dresses-and-fashion-culture-across-different-indian-states/
http://www.shalusharma.com/what-do-indians-wear/
https://hippie-inheels.com/how-to-dress-in-india/

11