Proiect

I.E.I.R

Student: Coordonator:

Oancea Daniel Prof. Dr. Ing. GHIUR Ioan

 I. Tema de proiect
Sa se proiecteze instalatia electrica de alimentare cu energie a unui spatiu de productie
avand datele initiale:
Numarul spatiilor tehnologice din hala: 4
Numarul consumatorilor din fiecare spatiu: 3
“consumatorii sunt utilaje si agregate utilate cu motoare sincrone si asincrone”
Puterea instalata a consumatorilor din fiecare spatiu tehnologic
Coeficientul de reducere α=0.9 “numarul de circuite principale per spatiu
tehnologic”
Factor de putere cos1=0.88
Sistemul de distributie a energiei electrice este cu bare capsulate
Suspendarea barelor se face la 3m inaltime fata de podea pe suporti fixate pe
plafon. Montajul este pe muchie.
Nu exista pod rulant in hala
Breviar de calcul
1. Calculul curentilor de utilizare pentru sistemul de distributie cu bare;
dimensionarea bare principale.
2. Alegerea din catalog a tronsoanelor de bare.
3. Dimensionarea si alegerea din catalog a cutiilor de alimentare, de derivatie si a
capetelor de bare.
4. Desenarea planului de montaj care cuprinde dispunerea sistemului de bare din
cladire, orientarea si dispunerea cutiilor de derivatie, numarul componentelor si
numarul curent a fiecarui component. Intocmirea listei de component care
include toate pozitiile indicate in planul de montaj cu tip, denumire, numar de
bucati.
5. Calculul curentilor nominali aferenti fiecarei configuratii din spatiul tehnologic si
alegerea sectiunilor cablurilor racordate la cutiile de derivatie
6. Calculul si alegerea din catalog a echipamentelor de cuplare si protective
aferente fiecarui consumator. Pentru fiecare configuratie in parte se vor aborda
un numar de sase variante structurale cu mentinerea reglajelor ce trebuie
efectuate
7. Dimensionarea tabloului de distributie generala ce va asigura alimentarea
grupului de prize din hala, circuite de iluminat, incalzire si prize din birouri precum
si circuitul apartamentului de la etaj alcatuit din: doua camere, o bucatarie, o
baie.
8. Presupunand ca valoarea factorului de putere impus de furnizorul de energie
electrica este cosφ2 =0.92 se cere:
 8.1 Calculul puterii reactive necesare Q pentru compensarea factorului de
putere cosφ1 la cosφ2.
8.2 Determinarea puterii aparente la scurt circuit pe bara retelei de joasa
tensiune si a frecventei de rezonanta proprie fr, prin prezenta bateriei
condensatoare de compensare.
8.3 Determinarea zonei de sensibilitate armonica a instalatiei electrice din hala.
9. Dimensionarea tabloului electric de distributie general, care sa asigure
alimentarea grupurilor de prize industriale din hala, circuitele de iluminat,
incalzire si prize aferente birourilor, precum si circuitele apartamentului de la etaj
alcatuit din doua camere, bucatarie si baie.
10. Sa se propuna o solutie de automatizare a locuintei din punct de vedere al
iluminatului selectiv, actionare jaluzele, alarma si protectie, incalzire si racire,
ventilatie, utilizand o tehnologie wireless si un system “Home Manager”.

Avantajele sistemului cu bare capsulate:

 Proiectare simpla si rapida;
 Economie de timp si bani la montaj;
 Punere rapida in functiune datorita montajului rapid si simplu;
 Grad de protectie ridicat;
 Izolatia dintre conductoare nu contine halogen;
 Conceptie de constructie inovativa: utilizarea elementelor de compensare a
dilatarii nu este necesara, aceasta compensare fiind inclusa in blocul de
imbinare;
 Rezistentele proprii sunt de valori mici datorita incalzirii relativ slabe ale
barelor, caldura fiind disipata de suprafete radiante mari;
 Sistemele cu bare sunt foarte usor de depozitat;
 Ofera posibilitatea proiectarii inca de la inceput a distributiei de energie fara a
sti amplasarea exacta a consumatorilor;
t.b.p-tronson bare principal (BD2);c.a.p-cutia de alimentare principala;t.b.s-tronson bare secundar;c.d-
cutia de derivatie; c.a.s-cutia de alimentare secundara

Spatii Tehnologice
Puteri Spatiul1 Spatiul2 Spatiul3 Spatiul4
P1 8,8 kW 18,5 kW 32 kW 55 kW
P2 3,5 kW 15 kW 22 kW 35 kW
P3 2,8 kW 4,6 kW 9,5 kW 7,5 kW
Tabel 1. Puterile din fiecare spatiu tehnologic
Notatii:
1,2,3,4: Spatii Tehnologice;
L1, L2, L3, L4: Lungimile tronsoanelor de bare din spatiile tehnologice;
L5: Lungimea tronsonului principal; k=26
  L1=24.2+0.3*k=32 m
 L2=39.5+0.3*k=47.3 m
 L3=28.7+0.3*k=36.5 m
 L4=34.8+0.3*k=42.6 m
 L5=47,4+0,3*k-0.5m =54,7 m

II. Calcularea curentului din fiecare tronson

de bare.
Calculul curentilor pentru fiecare spatiu tehnologic se face cu formula:
∝∗ 𝑃𝑖 ∗ 𝑏
𝐼𝑏 =
√3 ∗ 𝑈𝑛 ∗ cos 𝜑
Unde:
 α- coeficient de reducere care este egal cu 0.9;
 b- coeficient de alimentare egal cu 0.5 daca sistemul de bare se alimenteaza din
doua capete, egal cu 1 daca sistemul de bare se alimenteaza la un singur capat;
 Pi- suma puterilor instalate in fiecare spatiu tehnologic; iar pentru bara principala
se face suma puterilor din fiecare spatiu tehnologic;
Pi1=15.1 kW; Pi2=38.1 kW; Pi3=63.5 kW; Pi4=97.5 kW;
Pi5=214.2 kW;
Ib1 Ib2 Ib3 Ib4 Ib5
24.51A 61.86A 103.11A 158.32A 347.82A
Tabel 2. Curentii din fiecate tronson de bare
III. Alegerea din catalog a tronsoanelor de
bare:

Acestea se aleg in functie de curentii si lungimile tronsoanelor de bare din fiecare

spatiu tehnologic.
Curentul Lungime Combinatia de module de bare Lungime Pret
calculat impusa rezultata total

24.51 6*BD01-40-3-0.5 + 7*BD01-40-2-0.5 32 1247.5

1 32 10*BD01-40-3-0.5 + 1*BD01-40-2-0.5 32 1156.5
11*BD01-40-3-0.5 33 1177
61.86 14*BD01-63-3-0.5+2*BD01-63-2-0.5 46 1926
2 47.3 15*BD01-63-3-0.5 +1*BD01-63-2-0.5 47 1913.5
16*BD01-63-3-0.5 48 1936
103.11 12*BD01-125-3-0.5 36 2172
3 36.5 10*BD2-125-3-0.5 + 3*BD01-125-2-0.5 36 2224.5
11*BD2-125-3-0.5 + 2*BD01-125-2-0.5 37 2265
14*BD01-160-3-0.5 42 3458
4 158.32 42.6 13*BD2-160-3-0.5 + 2*BD2-160-2-0.5 43 3607
10*BD01-160-3-0.5 + 6*BD01-160-2- 42 3658
0.5
16* BD2-400-SB3 + 1* BD2-400-SB-2 54.25 13997
5 347.82 54.7 16* BD2-400-SB-3 + 2* BD2-400-SB-1 54.5 14138
15* BD2-400-SB-3 + 2* BD2-400-SB-2+ 54.5 14188
1* BD2-400-SB-1
Tabel 3. Dimensiunile tronsoanelor de bare pentru fiecare spatiu tehnologic
 IV. Dimensionarea si alegerea din catalog a
cutiilor de alimentare, de derivatie si a
elementelor de capat
Pentru alegerea acestor component mai intai trebuie calculat curentul
nominal al fiecarui consumator din fiecare spatiu tehnologic,acesta se face
cu relatia:

Pn
In =
√3*Un * cos φ*η

Puterea nominala si randamentul se iau in functie de puterea fiecarui consumator, din

urmatorul tabel:
P[kW] 1.1 1.5 2.2 3 4 5.5 7.5 11 15 18.5 22 30 37 45 55
η[%] 74 74 78 80 83 86 87 87 88 88 92 92 92 93 93
Tabel 4. Randamentul in functie de puterea nominala

Se ia intotdeauna randamentul puterii cea mai apropiata de puterea motorului.

√3 ∗ 𝑈𝑛∗ cos 𝜑 = 605.5

Spatiul 1:

P=8.8 kW

η=87%

8.5 ∗ 103
𝐼11 = = 18.24
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.87
P=3.5 kW

η=80%

3.5 ∗ 103
𝐼12 = = 7.60
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.80
P=2.8 kW

η=80%

2.8 ∗ 103
𝐼13 = = 6.31
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.8

Spatiul 2:

P=18.5 kW

η=88%

18.5 ∗ 103
𝐼21 = = 37.92
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.88

P=15 kW

η=88%

15 ∗ 103
𝐼22 = = 30.75
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.88

P=4.6 kW

η=83%

4.6 ∗ 103
𝐼23 = = 9.99
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.83

Spatiul 3:

P=32 kW

η=92%

32 ∗ 103
𝐼31 = = 62.75
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.92
P=22 kW

η=92%
 22 ∗ 103
𝐼32 = = 43.14
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.92

P=9.5 kW

η=87%

9.5 ∗ 103
𝐼33 = = 19.70
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.87

Spatiul 4:

P=55 kW

η=93%

55 ∗ 103
𝐼41 = = 106.70
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.93
P=35 kW

η=92%

35 ∗ 103
𝐼42 = = 68.63
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.92
P=7.5 kW

η=87%

7.5 ∗ 103
𝐼43 = = 15.55
√3 ∗ 380 ∗ 0.8 ∗ 0.87
Prin adunarea celor trei curenti din fiecare spatiu vom obtine curentul real fiecarui
spatiu tehnologic,acesta fiind mai mare decat Ib.
Spatii 1 2 3 4 5
tehnologice
Curent real 32.15 78.66 125.59 190.88 427.28
[A]
Tabel 5. Curentul real din fiecare spatiu tehnologic.

Prin urmare trebuie sa modificam combinatia tipodimensiunilor de bare din spatiul 2,3,4
dar si a tronsonului principal, dupa cum urmeaza:

Curentul Lungime Combinatia de module de bare Lungime Pret

real impusa rezultata total

78.66 14*BD2-100-SB3 + 1*BD2-100-SB- 46.75 3525

2 47.3 1
13*100-SB-3 + 2*BD2-100-SB-2 46.75 3595
14*BD2-100-SB-3 + 1*BD2-100-SB- 47.75 3620
2
125.59 10*BD2-160-SB-3 + 1*BD2-160- 36 3376
3 36.5 SB-2+ 1*BD2-160-SB-1
11*BD2-160-SB-3 + 1*BD2-160-SB- 37 3406
1
9*BD2-160-SB-3 + 2*BD2-160-SB- 36.25 3507
2+ 2*BD2-160-SB-1
13*BD2-250-SB-3 42.25 5681
4 190.88 42.6 12*BD2-250-SB-3 + 1*BD2-250-SB- 42.5 5728
2+ 1*BD2-160-SB-1
11*BD-2-250-SB-3 + 3*BD-2-250- 42.5 5710
SB-1
16* BD2-500-SB3 + 1* BD2-500-SB-2 54.25 16645
5 427.28 54.7 16* BD2-500-SB-3 + 2* BD2-500-SB- 54.5 16812
1
15* BD2-500-SB-3 + 2* BD2-500-SB- 54.5 16871
2+ 1* BD2-500-SB-1
 Tabel 6. Dimensiunile tronsoanelor de bare pentru spatiile tehnologice revizuite

In fiunctie de acest curent real din fiecare spatiu tehnologic se vor allege din
catalog:cutiile de alimentare, cutiile de derivatie, elementele de capat si sectiunea
cablurilor de alimentare.

IN[A] Cod Cutie Curent [A]

427.28 BD2-500-EE 500

32.15 BD01-EE 40

78.66 BD2-100-EE 100

125.59 BD2-160-EE 160

190.88 BD2-250-EE 250

Tabel 7. Cutii de alimentare.

IN[A] Cod Cutie Curent [A]

18.24 BD01-AK2X/S27 32

7.60 BD01-AK2X/4SD163S14 16

6.31 BD01-AK2X/4SD163S14 16

37.92 BD2-AK3X/L40-3 40

30.75 BD2-AK2X/2CEE165S27/FORM P. 32

9.99 BD2-AK1/2CEE163S14 16

62.75 BD2-AK3X/L63-3 63

43.14 BD2-AK3X/L63-3 63

19.70 BD2-AK2M2/A32-3 32

106.70 BD2-AK3X/L125-3 125

68.63 BD2-AK3X/L80-3 80

15.55 BD2-AK2M2/A323 16

32.15 BD2-AK3X/L40-3 40

78.66 BD2-AK3X/L125-3 125

125.59 BD2-AK41/GSTZ1 250

190.88 BD2-AK41/GSTZ1 250

Tabel 8. Cutii de derivatie

Bare IN[A] Cod Element Curent Suportat [A]
1 32.15 BD01-FE 100
2 78.66 BD2-100-FE 100
3 125.59 BD2-160-FE 160
4 190.88 BD2-250-FE 250
5 427.28 BD2-500-FE 500
Tabel 9. Elemente de capat.

Alegerea cablurilor
IN[A] Curent suportat [A] Cod cablu
32.15 34 CYYAbY 4X4
78.66 80 CYYAbY 4X16
125.59 130 CYYAbY 4X35
190.88 200 CYYAbY 4X70
Tabel 10. Cabluri de alimentare de la bara principala la fiecare spatiu .
Spatiu Tehnologic IN[A] Curent suportat [A] Cod cablu
18.24 25 CYYAbY 4X2.5
1 7.6 18 CYYAbY 4X1.5
6.31 18 CYYAbY 4X1.5
37.92 44 CYYAbY 4X6
2 30.75 34 CYYAbY 4X4
9.99 18 CYYAbY 4X1.5
62.75 80 CYYAbY 4X16
3 43.14 44 CYYAbY 4X6
19.7 25 CYYAbY4X2.5
106.7 130 CYYAbY 4X35
4 68.63 80 CYYAbY 4X16
15.55 18 CYYAbY 4X4
Tabel 11. Cabluri de alimentare pentru consumatori.
 Desenarea planului de montaj
Nr. Denumire Cod Nr.
Crt bucati
1 Cutie Alimentare BD2-500-EE 1
2 Tronson Bare BD2-500-SB-3 16
3 Tronson Bare BD2-500-SB-1 1
4 Element capat BD2-500-FE 1
5 Cutie derivatie BD2-AK3X/L40-3 2
6 Cutie derivatie BD2-AK3X/L125-3 1
7 Cutie derivatie BD2-AK41/GS1 1
8 Cutie derivatie BD2-AK41/GSTZ1 1
9 Cutie Alimentare BD01-EE 1
10 Tronson Bare BD01-40-3-0.5 10
11 Tronson Bare BD01-40-2-0.5 1
12 Element capat BD01-FE 1
13 Cutie derivatie BD01-AK2X/S27 3
14 Cutie Alimentare BD01-EE 1
15 Tronson Bare BD2-100-SB-3 14
16 Tronson Bare BD2-100-SB-1 1
17 Element capat BD2-100-FE 1
18 Cutie derivatie BD01-100-E 1
19 Cutie derivatie BD2-AK2X/2CEE165S27/FORM P. 1
20 Cutie derivatie BD2-AK1/2CEE163S14 1
21 Cutie Alimentare BD2-250-EE 1
22 Tronson Bare BD2-250-SB-3 13
23 Element capat BD2-250-FE 1
24 Cutie derivatie BD2-AK3X/L125-3 1
25 Cutie derivatie BD2-AK3X/L80-3 1
26 Cutie derivatie BD20AK2M2/A323 1
27 Cutie Alimentare BD2-160-EE 1
28 Tronson Bare BD2-160-SB-1 1
29 Tronson Bare BD2-160-SB-2 1
30 Tronson Bare BD2-160-SB-3 10
31 Element capat BD2-160-FE 1
32 Cutie derivatie BD2-AK3X/L63-3 1
33 Cutie derivatie BD2-AK3X/L63-3 1
34 Cutie derivatie BD2-AK2M2/A323 1

Tabel 12. Plan de montaj

 Calculul si alegerea din catalog a
echipamentului electric de cuplare si
protectie a fiecarui consumator:
Pentru fiecare consumator se vor aborda un numar de 6 variante constructive.

Varianta 1:
Siguranta fuzibila, contactor si releu termic.
Schema de cuplare de protectie cu contactor siguranta si releu termic.
Schema monofilara:

l1- siguranta fuzibila;

l2- releu termic;
c- contacte de forta;
Sigurante fuzibile:
Sigurantele fuzibile aflate dincoace de pragul colibei sunt, fara exceptie, cilindrice,
insurubate, tip D(cartus); ele au la baza o pastila de metal colorata in functie de curentul
nominal(verde-6A, rosu-10A, gri-16A, albastru-20A, galben-25A, violet-32A, negru-
40A); pastila cade la arderea sigurantei, lucru vizibil prin gemuletul de sticla(gaura
rotunda) din centrul capacului ce vine peste siguranta; inlocuirea corecta a sigurantei
presupune desurubarea capacului si montarea unei sigurante noi de acelasi curent(tip)
sau mai mic, in nici un caz mai mare - lucru imposibil
de multe ori din cauza dimensiunii soclului la baza panoului, acolo unde intra capatul
subtire al sigurantei, al carui diametru este direct proportional cu valoarea curentului
nominal ; siguranta fuzibila este, prin constructie, de unica folosinta, fapt valabil inclusiv
pentru patronul(corpul ceramic) sigurantei dar neglijat destul de des - se face o asa-zisa
reconditionare a sigurantei, cu lite sau cuie, dar functia de protectie a instalatiei electrice
este anulata si asa poti ajunge una dintre vedetele stirilor de la ora cinci.
Exista doua tipuri de sigurante fuzibile cu filet, categorisite dupa soclu :tip LF sau LFi -
cu legaturi in fata si tip LS - cu legaturi in spate; primul este montat pe placi metalice
sau izolante ori bare sau profile, legaturile facandu-se prin fata panoului si avand(LF)
sau nu(LFi) capac de protectie a bornelor de legatura; al doilea tip se pune numai pe
panouri izolante din marmura sau azbociment - la acest tip(LS), picioarele soclului ce
ies in spatele panoului sunt atat borne de legatura cat si elemente de fixare.
Pentru toate tipurile de sigurante(LF, LFi, LS) se foloseste acelasi model de capac de
fixare a patronului in soclu, capac al carui filet poate fi striat pentru a impiedica
desurubarea cauzata de vibratii.
Pentru ca fuzibilele sa fie eficace - sa protejeze instalatia la incalzire excesiva sau foc -
ele trebuie sa deconecteze circuitul electric in timp util; aceasta conditie este indeplinita
cand siguranta pe circuit nu-i mai mare de 63A iar sectiunea minima a conductorului de
cupru este 1,5mm2 . Daca acasa ai fuzibil de 10A si conductoare rigide din cupru de
1,5mm2 (2,5mm2 aluminiu) pt. circuitele de lumini, respectiv 16A si 2,5mm2 cupru
(4mm2 aluminiu) la max. 8 prize(simple sau duble), 25A generala, totul e bine.
Selectivitatea(aka coordonarea aka discriminarea= intreruperea numai a circuitelor
protejate fara afectarea intregii retele sau, altfel spus, sigurantele din aval cad
intotdeauna inaintea celor din amonte) e asigurata cand fuzibila din amonte e de cel
putin 1,6 ori mai mare decat cea din aval, lucru reflectat si in valorile lor
standard(40=25x1,6; 32=20x1,6; 25=16x1,6; ... ). Siguranta fuzibila e un compromis
tehnic ce a functionat bine zeci de ani; ea isi imparte caracteristicile intre protectia la
suprasarcina si cea la scurtcircuit - amandoua atarna, la propriu, de un singur fir(fuzibil);
o siguranta comuna de 16A se poate topi intr-o secunda la un curent de 45A, in 10
secunde la 30A si tot asa, adica poate sa moara ultima din circuit; daca vrei, asadar,
fineturi in instalatie, ai nevoie de protectiile separate pe care le gasesti in sigurantele
automate.

Contactorul:
Contactorul este un aparat, comandat de un electromagnet, ce poate stabili, suporta si
inchide curenti in conditii normale sau de suprasarcina, folosit in automatizari pentru
comanda de la distanta.
Intr-o instalatie electrica, rolul sau este de a intrerupe sau de a stabili alimentarea cu
energie. Este important de retinut ca un contactor nu are rolul de protectie contra
curentilor de scurt circuit! Pentru a putea fi folosit in acest scop, este necesar sa-l
instalam in serie cu sigurante fuzibile, relee sau alte aparate de protectie.
Contactoare Moeller DILM PKZMO PKZM4 NZM MSC PKZM01 .
Principalele caracteristici:
 tenisunea si intensitatea nominale;
 curentul termic - valoare curentului care serveste incalzirii circuitului principal;
Contactorul trebuie sa suporte curentul termic in regim permanent, contactele
principale fiind inchise, fara ca incalzirea diferitelor componenete sa depaseasca
limitele fixate;
 tensiunea maxima de izolare intre polii de putere;
 tensiunea de comanda a bobinei;
 regimul de lucru;
 durata de actionare;
 frecventa de actionare;
 numarul de poli de putere (tripolar sau tetrapolar);
 numarul contactelor de comanda si tipul acestora (normal deschise, normal
inchise);
 capacitatea de inchidere - valoarea eficace a curentului maxim pe care
contactorul il poate stabili fara sudura contactelor;
 puterea de rupere - valoarea eficace a curentului maxim pe care contactorul il
poate intrerupe, fara uzarea excesiva a contactelor si fara emisii importante de
scantei. Puterea de rupere depinde invers proportional de tensiunea retelei.
Releu termic:
Principiul de functionare este bazat pe indoirea lamelelor bimetalice, care intra in
componenta releul termic, ca rezultat a trecerii curentului. Cand curentul spre
consumator creste in caz de avarie,curentul termic creste proportional si aceasta
provoaca o indoire mai mare a lamelelor bimetalice. La depasirea acestei valori limita
lamela actioneaza mecanismul de deconectare si intrerupe reteaua operativ. Selectarea
unei protectii potrivite avertizeaza functionare motorului la conditiile de temperatura
nefvorabila si garanteaza functionare maximal stabila, ridica eficienta si prelungeste
termenul de exploatare.
Functii:
- Deconectarea consumatorilor de curent alternativ la suprasarcina de curent;
- Realizarea sistemelor de comanda a consumatorilor;
- Se foloseste ca un component operativ in tablourile de comanda a motoarelor
asincrone;
- Coeficient de stabilitate a caracteristicilor de curent inalt;
Caracteristica de actionare:

Sigurante
MPR (mare putere de rupere):
Modul in care se dimensioneaza curentul prin fuzibil:
𝐼𝑝 𝐼𝑛
𝐼𝑛𝑓 = =
𝑐 𝑐
Unde: -𝐼𝑝 curentul de pornire
-c coeficient de siguranta, care este 2.5 in cazul pornirilor rare si usoare, intre 1.6÷2
pentru porniri usoare si dese sau porniri grele si are o valoare de 1.5 pentru porniri
foarte grele.
Toate motoarele de pana la 5kW se considera c=2.5, pentru motoare intre 5.5÷30 kW
c=(1.6÷2), iar pentru motoare mai mari de 30 kW c=1.5.
Protectia la suprasarcina cu relee termice.
Releul termic se alege in functie de curentul de serviciu 𝐼𝑠 .
(0.6÷1)*𝐼𝑠 - releu termic.
(1.05÷1.2)*𝐼𝑛 – consumator.

Varianta 2:
Disjunctor PKZ-M0, PKZM4, NZM plus contactor.
Disjunctorul:
Este un aparat care realiazeaza cuplarea manuala si protectia la supra sarcina si la
scurt circuit a consumatorilor.
Un disjunctor asigura protectia unei instalatii impotriva suprasarcinilor (disjunctorul
termic), scurtcircuitelor (disjunctorul electromagnetic), defectelor de izolatie, prin
intermediul releelor termice si/sau electromagnetice incorporate.
Pot indeplini si functia de separare.
Aceste aparate stabilesc, suporta si intrerup curenti normali si curenti de scurtcircuit, si
sunt de obicei instalate la inceputul unei instalatii electrice. Pe scurt, intr-o instalatie
electrica, disjunctoarele au acelasi efect ca si sigurantele fuzibile, cu urmatoarele
diferente:
- actionarea nu duce la distrugerea lor;
- in functie de tipul constructiv, pot supraveghea unul sau mai multi parametri;
- sunt mult mai eficiente decat sigurantele din punctul de vedere al protectiei omului; -
pot suporta un timp determinat o suprasarcina.
Principalele caracteristici ale unui disjunctor:
 tensiunea nominala;
 curentul nominal (curentul permanent);
 curentul de reglaj - curentul maxim suportat fara a declansa;
 curentul de rupere (curent de functionare) - curentul care provoaca declansarea;
 capacitatea de rupere - cel mai mare curent de scurtcircuit pe care disjunctorul il
poate intrerupe, la o tensiune data;
 capacitatea de limitare - capacitatea disjunctorului de a nu lasa sa treaca decat
un curent inferior celui de scurtcircuit;
 numarul de poli;

Firmele producatoare de echipamente de protectie realizeaza programe ce permit

reprezentarea grafica pe acelasi grafic si aceeasi scala a curbelor de pornire a
motoarelor asincrone, respectiv a caracteristicilor de declansare a protectiilor. Astfel se
pot reprezenta mai multe asemenea caracteristici de declansare pentru a evidentia
selectivitatea protectiei.
Simbol disjunctor:
Caracteristica de declansare a Disjunctorului.

Configuratia butoanelor disjunctorului

a) Reglarea declansari la
=curentul nominal alimentat
(1.05 … 1.2)
b) Reglarea intarzieri declansari suprasarcini
= 2………..20 s
c) Stabilirea curentului de scurtcircuit pentru declansarea cu intarziere
= (2…….10) , protejaza: - generator sau cabluri lungi (L)
d) Reglarea intarzierii pentru declansarea la scurtcircuit
= 20………100 ms
e) Stabilirea curentului de scurtcircuit pentru declansatoarele instantanee
=(8………….14)

Varianta 3:
Disjunctor PKZ-2 plus contactor.
Disjunctorul debrosabil PKZ-2 functioneaza pentru curenti intre 0.6÷40 [A]

Varianta 4:
Disjunctor, contactor montate pe acelasi profil.

Varianta 5:
Cu demaror sate-triunghi.
Întrerupător automat stea-triunghi SDAINL:
Pornire stea-triunghi a motoarelor asincrone trifazate:

Unde:
- K1: releu de timp cca. 10 s
- Q11: Contactor de reţea
- Q13: contactor stea
- Q15: contactor triunghi
- Buton dublu

Modul de funcţionare:
Butonul I acţionează releul de timp K1, al cărui contact normal deschis instantaneu
K1/17-18 aplică tensiunea pe contactorul pentru conexiunea stea Q13. Q13 anclașează
și prin contactul normal deschis Q13/14-13 aplică tensiune pe contactorul de reţea
Q11ut Q11 și Q13 se automenţin prin contactele normale deschise Q11/14-13 și
Q11/44-43. Q11 alimentează motorul M1 cu tensiunea reţelei în conexiunea stea.
Se foloseste la limitarea curentului de pornire. Face ca valoare curentului de pornire sa
nu fie pana la 6* , ci sa fie pana la 2*
Este compus din trei contactoare si doua relee de timp:
 contactor de retea;
 contactor care realizeaza steaua;
 releu care mentine steaua;
 contactor realizeaza conexiunea triunghi;

Varianta 6:
Disjunctoare modulare, contactor si releu termic.

V. Calculul puterii reactive (Q) necesare

pentru compensarea factorului de putere.

Compensarea factorului de putere se face de la cos 𝜑1 = 0.8 la cos 𝜑2 = 0.92

1. Compensarea individuala a factorului de putere la bornele fiecarui motor
asincron.
Factorul de purere ne da o imagine a lui Q, puterea reactiva este folosita
pentru generarea campurilor electrice, iar in cazul motoarelor noastre pentru a
realiza camp magnetic invartitor. unde: 𝑃𝑎𝑖 - puterea activa

Se cunosc 𝑃1𝑛 𝑃2𝑛 𝑃3𝑛 𝑃4𝑛 𝑃5𝑛 𝑃6𝑛 𝑃7𝑛 𝑃8𝑛 𝑃9𝑛 𝑃10𝑛 𝑃11𝑛 𝑃12𝑛
Raportul dintre PiN/ηi ; unde i=1…12;
P1N=8.8/0.87=10.11 P7N=32/0.92=34.78
P2N =3.5/0.83=4.21 P8N=22/0.92=23.91
P3N =2.8/0.8=3.5 P9N=9.5/0.87=10.91

P4N=18.5/0.88=21.02 P10N=55/0.93=59.12
P5N=15/0.88=17.04 P11N=35/0.92=38.04
P6N=4.6/0.83=5.54 P12N=7.5/0.87=8.62

Alegera trafului:

𝑃 𝑎
𝑆𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 =cosφ1 [KVAr]

S[KVAr] 𝐼𝑛 [A] 𝑢𝑠𝑐𝑛

50 72 4
100 144 4
160 230 4
200 288 4
250 360 4
315 455 4
400 578 4
500 722 4
Tabel 13. Alegerea trafului

𝑃𝑎 = 10.11 + 4.21 + 3.5 + 21.02 + 17.04 + 5.54 + 34.78 + 23.91 + 10.91 + 59.12 + 38.04
+ 8.62 = 236.8
 𝑃𝑎 236.8
𝑆𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 = = = 296
cosφ1 0.8

𝑃𝑎 𝑄𝑐 𝑓𝑟 [𝐻𝑧 ]

10.11 2.93 2285

4.37 1.29 3444
3.5 1.01 3892
21.02 6.09 1585
17.04 4.94 1759.5
5.54 1.6 3092
34.78 10.08 1232
23.91 6.89 1490
10.91 3.16 2200.5
59.13 17.13 965
38.04 11.03 1177.5
8.62 2.49 2478.5
Tabel 14: Frecventa
𝑆𝑠𝑐
𝑓𝑟 = 50 ∗ √
𝑄𝑐

𝑄𝑛𝑒𝑐 = 𝑃𝑎 (𝑡𝑔𝜑1 − 𝑡𝑔𝜑2 )

𝑆𝑠𝑐 = √3 ∗ 𝑈𝑁 ∗ 𝐼𝑠𝑐

100
𝐼𝑠𝑐 = ∗ 𝐾 ∗ 𝐼𝑛
√3 ∗ 𝑈𝑠𝑐𝑛

K=1,7
𝑈𝑠𝑐𝑛 =4%
 VI. Instalatii electrice de prize si iluminat.
La consumatorii alimentati direct din retea instalatia electrica se executa in distributie
monofazata pentru curent de pana la 30 A, si trifazata pentru situatia in care curentul
monofazat este de peste 30 A.
Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de joasa tensiune
printr-un disjunctor de bransament.
Circuitele de iluminat normal sunt distincte de circuitele de prize.
Circuitele si dozele de iluminat normal sunt distincte de cele ale iluminatului de
siguranta.
Sarcina se va repartiza pe cele trei faze cat mai egal pentru a evita dezechilibrarea
retelei. Stabilirea numarului de circuite de iluminat normal, rezulta din conditia de a nu
se depasi o putere totala instalata de 3 kW pe un circuit monofazat si 8 kW pe un circuit
trifazat. Fac exceptie circuitele de lumina din locuinta unde puterea totala instalata
pentru circuit de lumina este de 1.5 kW in cazul in care puterea instalata pe apartament
este pana la 9 kW.
Numarul maxim de corpuri de iluminat racordat de la o faza este 30, la instalatii de
iluminat industriale. In cladirile de locuit un circuit de lumina va fi incarcat cu maxim 12
corpuri de iluminat, exceptie facand circuitele de lumina din spatiile comune (hol, casa
scarii, etc) la care se admit 15 corpuri de iluminat pe circuit.
Un corp de iluminat se racordeaza la o singura faza chiar daca e prevazut cu mai multe
lampi. Se recomanda alimentarea corpurilor de iluminat cu lampi fluorescente
amplasate in vecinatate de la faze diferite, diminuarea efectului stroboscopic.
La prizele monofazate din cladiri de locuit se va considera o putere instalata pe circuit
de 2.5 kW. In locuinte pentru receptoare cu puterea maxima de 2.5 kW (masini de
spalat, instalatii de climatizare, etc) trebuie prevazut un sistem de priza separat.
Intreruptoarele si comutatoarele precum si cele pentru sonerii se monteaza pe liniile de
faza

Tabloul de distributie general pentru prize industriale, birouri si apartament:

Tabloul general de distridutie se va alimenta trifazat direct din retea deoarece curentul
monofazat este >30 A. Alimentarea se realizeaza printr-un disjunctor 3P+N32A
(diferential de bransament).
Direct de la tabloul general de distributie se vor alimenta patru grupuri de prize trifazate.
Simboluri:

 (1)- circuit trifazat cu null de lucru (N);

 (2)- conductorul null de lucru (N);
 (3)-circuit monofazat cu null de lucru si null de protectie ;
 (4)- conductorul de null de protectie ;
 (5)- intreruptor automat modular;
 (6)- disjunctor modular;
 (7)- disjunctor diferential monofazat;
Pentru prize se va folosi cablu de 3 x 2.5;
Pentru iluminat se va folosi cablu de 3 x 1.5

In tabloul general de distributie se fixeaza o placbanda pentru centura de legare la

pamant. Fiecare conductor de null se leaga la aceasta centura.;
 VII. Home manager
Modulul Home Manager integreaza intr-un singur sistem toate instalatiile dintr-
o casa si din afara ei, de la iluminat, jaluzele, clima pana la irigarea gradinii sau
incalzirea saunei. Solutia radio oferita exceleaza prin flexibilitate, costuri initiale
extrem de mici, impresioneaza prin simplitate si rapiditate, fiind usor de instalat,
testat si utilizat.
Pentru ca in cadrul sistemului, comunicatia intre elemente este radio (fara fir),
nu este nevoie de cablari suplimentare prin pereti. Elementele de comanda
(comutatoare, termostate) se lipesc cu un adeziv special direct pe perete(sau chiar pe
geam), in orice loc doriti, iar elementele de actionare se monteaza direct in doza
situata pe traseul circuitului electric comandat.
Aceasta ofera sistemului o flexibilitate sporita, deoarece, odata instalat, poate fi
usor modificat, chiar si de catre dumneavoastra.In plus sistemul dispune de
intrerupator de panica- intrerupator care, o data apasat, duce la aprinderea tuturor
surselor de lumina din casa, si la coborarea jaluzelelor.Totodata, prin anexarea unui
intrerupator general, dupa plecarea locatarilor toate sursele de lumina se inchid,
jaluzelele se coboara, sistemul de alarma se activeaza.
De ce este nevoie de un astfel de sistem?
Pentru ca functioneaza exterm de simplu si eficient.Iluminatul si incalzirea
sunt controlate prin module de actionare si intrerupatoare radio. Modulele sunt
receptoare de dimensiuni foarte mici, instalate descentralizat in doze, pereti falsi,
etc. Ele sunt actionate de o telecomanda, un telefon mobil sau un intrerupator
radio.
In cadrul acestui proiect trebuie sa realizam un sistem Home Manager
pentru un apartament cu doua camere, bucatarie si baie.
 Solutia de automatizare trebuie sa contina controlul:incalziri,raciri, iluminatului
selectiv, ventilatie, actionare jaluzele, alarma, protective utilizand o tehnologie wireless.

Dormitoare
1. Controlul iluminatului RF Room Manager de la Moeller. Fie ca se doreste
simpla aprindere/stingere a iluminatului sau controlul intensitatii luminoase,
sistemul RF Room Manager realizeaza cu success aceasta operatiune.
Controlul iluminatului poate fi realizat cu consola Home Manager sau cu
intrerupatorul deperete EasySwitch.

2. Controlul jaluzelelor
Jaluzelele pot fi controlate local sau central cu ajutorul intreruptoarelor fara fir.
Daca vantul sufla cu putere sau ploua, se poate comanda coborarea
automata a jaluzelelor, cu ajutorul unui sensor de vant si ploaie.
De asemenea jaluzelele pot fi controlate dupa un program orar, cu ajutorul RF
Room Manager sauHomeManager-ului.

Controlul unui apartament cu 3 camere(3 jaluzele/ grupuri de jaluzele):

Control local (un CPAD -00/56 per camera)

 Control centralizat (CPAD-00/59)

Senzor de vant si ploaie (CSEZ-02/08)00202/09)

3. Intrerupator de panica

Intrerupator care, apasat din orice pozitie, comanda aprinderea luminilor in toata
casa. Pentru aceasta, casa trebuie echipata corespunzator).
Aplicatii pentru un apartament cu 3 camere( camera de zi, dormitor, bucatarie,
baie) , circuit de iluminat pe fiecare camera.

Camera dezi (CDAU-01/02 +intrerupator simplu)

2x Dormitor (CDAU -01/02+intrerupator simplu + intrerupator de panica)
Bucatarie (CSAU-01/02 + intrerupator simplu)
Baie(CSAU -01/02 + intrerupator simplu)
Control incalzire

Pentru functionarea econimica a sistemului de incalzire este necesar sa

integram senzori si actuatori din sistemul RF Room Manager .In acest mod, prin
controlarea centralei termice si a caloriferelor din camera, putem obtine atat confort
cat si economie la consumul de energie. De exemplu, incalzirea dintr-o camera poate
fi redusa daca nu este nimeni prezent si poate chiar sa fie oprita daca senzorul de
geam ne arata ca geamurile sunt deschise.
Controlul temperaturii intr-o locuinta de pana la 4camere:
Room Manager (CRMA-00/01)
Termostate de camera3xCRCA-00/02
Elemente actionare electrovalve / incalzire in pardoseala CSAU-01/01
Daca centrala trebuie oprita atunci cand nu exista cerere de incalzire intr-una
din camere, va trebui montat pe centrala, un modul de control.
Controlul temperaturii unei locuinte cu mai mult de 4 camere.
Pentru aceasta aplicatie aveti nevoie de un Home Manager, iar pentru fiecare
camera in care se doreste controlul diferentiat al temperaturii, cate un termostat (sau
sensor de temperatura-CSEZ-01/01, CTEU-02/01, EB-Z/SE/01/02) si cate un element
de actionare electrovalva (montata pe calorifer sau turul camerei respective).
Home Manager-ul controleaza temperatura din punct de vedere al racirii
si incalzirii. Cu ajutorul unui program de timp, se poate controla si ventilatia.
Bucatarie
1. Protectia electrocasnica 3. Control incalzire
2. Simulare prezenta 4. Controlul iluminatului
5. Intrerupator de panica
Baie
1. Controlul iluminatului
2. Intrerupator de panica
3. Control incalzire
4. Control ventilare

Ventilarea camerelor de baie este foarte importanta, mai ales cand sunt mai multi
utilizatori succesivi. Senzorul de umiditate din sistemul RF Room Manager este cel
care permite controlul corect al ventilatoarelor.
VIII.Bibliografie
 http://www.garajuluimike.ro/electrice/;

 Cataloage moeller;

 http://www.instalatiielectrice.lx.ro/;

 http://www.moeller.ro/ro/;

 http://www.magazin.euro1.ro/;

 http://www.moeller.net/en/products_solutions/power_distribution/buildings/xco
mfort/sortiment/operating_elements.jsp

 http://www.google.ro/;

 http://www.wikipedia.ro.org