Fondul Monetar Internaţional (FMI)

-Relaţia Romaniei cu FMI-

Cuprins:
1. Fondul Monetar International (FMI). Prezentare generala
2. Obiective principale
3. Rolul si activitatile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI in Romania
4. Reprezentantul Rezident al FMI
5. Asistenţa financiară
6. Supraveghere şi Consultări anuale
7. Asistenţa tehnică
8. Concluzii
9. Bibliografie
 1. Fondul Monetar International (FMI). Prezentare generala

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o instituţie financiară internaţională

care reuneşte 186 de ţări membre, înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei Naţiunilor
Unite de la Bretton Woods (SUA). FMI are ca principale obiective promovarea cooperării
monetare internaţionale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului
internaţional, promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în
scopul creării unui sistem multilateral de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale
ţărilor membre care se confruntă cu dezechilibre ale balanţei de plăţi. În atingerea
acestor obiective, FMI îndeplineşte 3 funcţii principale: supraveghere, asistenţă tehnică
şi creditare. De la înfiinţarea sa, scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate, dar
operaţiunile sale, care includ supravegherea şi asistenţa financiară şi tehnică, au evoluat
pentru a răspunde cerinţelor economiei mondiale în schimbare.

2. Obiective principale

Obiectivele principale sunt urmatoarele:

* promovarea cooperării monetare internaţionale şi a stabilităţii valutare;
* stimularea creşterii economice;
* asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forţei de muncă;
* acordare de asistenţă financiară temporară pentru ţările care se confruntă cu
dezechilibre ale balanţelor de plăţi;

Funcţii principale sunt urmatoarele:

 * monitorizează acţiunile şi politicile economice şi financiare din ţările membre,
precum şi la nivel global;
* acordă asistenţă tehnică;
* creditarea ţărilor membre cu dezechilibre în balanţa de plăţi;

Drepturi speciale de tragere:

Drepturile speciale de tragere (DST sau, internaţional, XDR) sunt moneda virtuală
a Fondului Monetar Internaţional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului.
Tranzacţiile în interiorul Fondului Monetar Internaţional sunt calculate în DST. O serie de
valute naţionale sunt fixate la un anumit raport în relaţie cu DST. Valoarea sa se
calculează în funcţie de dolarul american (44%), euro (34%), yenul japonez (11%) şi lira
sterlină britanică (11%), conform cotaţiilor de la bursa londoneză.

3. Rolul si activitatile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI in

Romania

Biroul Reprezentantei Rezidente in Romania desfasoara o gama larga de activitati in scopul de a

contribui activ la implementarea recomandarilor de politica economica ale Fondului de catre autoritati,
cat si la mentinerea unei stranse legaturi intre sediul central al FMI si autoritatile din Romania.

O lista sumara a activitatilor include:

- Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici si conseillerea
autoritatilor romane in implementarea programelor macroeconomice incheiate cu FMI,
in principal in contextul solicitarii Romaniei pentru sprijin financiar din partea Fondului
(cum ar fi acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o stransa colaborare si
consultare atat cu institutii guvernamentale cat si cu sediul central al FMI;
- Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bancii Modiale, Uniunii Europene,
BERD, agentiile Natiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor membre ale FMI,
pentru a asista autoritatile din Romania in implementarea unui program
macroeconomic coerent si cuprinzator;
 - Monitorizarea evenimentelor si a evolutiei economice in scopul de ajuta la
evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor
macroeconomice ale Guvernului. In acest sens, biroul nostru se bazeaza pe o gama larga
de surse de informare, care includ Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor si
Comisia Nationala de Statistica;
Reprezentantul Rezident asista, de asemenea, misiunile Fondului aflate in vizita si
participa la intalnirile cu autoritatile din Romania.
Biroul Reprezentatei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea
transparentei politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru intalniri cu
oamenii de afaceri romani si straini, reprezentanti din domeniul bancar si pentru
schimbul de opinii referitoare la economia romaneasca si politicile economice.
Reprezentantul Rezident este singurul purtator de cuvant al Fondului in Romania si este
disponibil pentru contacte periodice cu ziaristii. In acest context, Reprezentantul poate
face declaratii de presa si poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentand
viziunea Fondului in probleme legate de economia romaneasca. Mai mult decat atat,
Reprezentantul Rezident al FMI participa ocazional la conferinte si intalniri organizate de
institutii publice, organizatii financiare internationale, organizatii neguvernamentale,
sindicate si alte grupari care se dezbat probleme generale de macroeconomie si
referitoare la economia romaneasca. Biroul nostru este, de asemenea, gata sa
colaboreze cu universitati si institute economice interesate in activitatea desfasurata de
FMI. Biroul Rezident acorda, totodata, o atentie deosebita posibilitatilor de instruire
profesionala care contribuie la intelegerea si tratarea de catre participanti a
problematicii FMI. In acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI participa la preselectia
candidatilor care solicita participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint
Vienna Institute.

4. Reprezentantul Rezident al FMI

Fondul are o reprezentanta in Romania din 1991. Dl. Juan Jose Fernandez-Ansola
este Reprezentant Regional Principal pentru Romania si Bulgaria. Colaboratorii dlui. Juan
Jose Fernandez-Ansola in cadrul biroului de la Bucuresti sunt dna. Anca Paliu Dragu si
dna. Luminita Dragan.
Juan Jose Fernandez-Ansola, cetatean argentinian, lucreaza la FMI din 1991, unde
a detinut fuctii importante, avand o experienta vasta in tarile din zona. Ultima functie
detinuta a fost aceea de sef al unuia dintre serviciile pentru Europa Centrala. In perioada
1999-2006 a fost sef de misiune in Bosnia-Hertegovina, Republica Ceha, Slovacia si
Slovenia. Anterior, dl. Fernandez -Ansola a fost economist in cadrul Directiei pentru
Emisfera Vestica si Directiei pentru formularea si evaluarea politicilor. Dl. Fernandez -
Ansola este licentiat in economie al Universidad del Salvador din Buenos Aires,
Argentina si detine diplome de masterat si doctorat obtinute la Yale University si Boston
University, SUA. Domeniile de interes privind cercetarea economica includ subiecte cum
ar fi datoria publica si piata obligatara, fluxurile de capital, iar recent cresterea
economica, progresul tehnologic si competitivitatea, precum si inflatia in tarile central si
est europene. Dl. Fernandez -Ansola a fost numit Reprezentant Regional Principal
pentru Romania si Bulgaria in 4 septembrie 2006.

5. Asistenţa financiară

Începând cu 1972, România a folosit resursele FMI în 13 ocazii (detaliate mai jos) ca suport
financiar pentru programele economice ale guvernului.

Pentru imprumutul din Iulie 7, 2004, suma trasa este zero deoarece acesta a fost
un Acord Stand-by preventiv (precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima
evaluare fiind încheiata.
 După expirarea Acordului, în iulie 2006, fără a fi apărut necesitatea efectuării de
trageri, colaborarea României cu FMI în domeniul macroeconomic continuă sub forma
consultărilor anuale.
În data de 4 mai 2009 Consiliul Director al FMI a aprobat un nou Acord stand-by
pe 24 de luni, în valoare de 11.44 miliarde DST(12.95 miliarde EUR), ca parte a unui
pachet financiar internaţional care include alte 5 miliarde EUR provenite de la facilitatea
Uniunii Europene de sprijinire a balanţei de plăţi, 1 miliard EUR din programele DPL ale
Băncii Mondiale şi 1 miliard EUR de la alte instituţii internaţionale. Totalul creditelor
nerambursate la sfârşitul lunii octombrie 2009 se ridica la 6088 milioane DST, respectiv
690.95% din cotă.
În septembrie 2013, guvernul României a semnat cu FMI şi Comisia europeană un
nou acord stand-by de tip preventiv. Acordul s-a derulat pe 2 ani, cu o valoare de 4
miliarde EUR, concentrat pe continuarea reformelor începute în perioada acordului
precedent. Scopul principal al încheierii acordului a fost de a continua implementarea
măsurilor de reformă iniţiate în ultima perioadă (în domeniile energiei, transporturilor,
sănătăţii, guvernanţei corporatiste în sectorul companiilor de stat), a consolida reuşitele
acestor iniţiative, a reveni la o creştere economică robustă şi a spori competitivitatea în
vederea adoptării, într-un orizont mediu de timp, a monedei euro, în conformitate cu
programul de convergenţă.

6. Supraveghere şi Consultări anuale

Funcţia de supraveghere este stipulată în Articolul IV al Statutului FMI, modificat în

2007, după aproximativ 30 de ani de la precedenta modificare, care a avut loc la sfârşitul
anilor 70. Pentru a asigura eficienta acestei funcţii în contextul globalizării actuale, FMI
propune o serie de măsuri prin noua sa Strategie pe Termen Mediu. Decizia din 2007
privind supravegherea bilaterală. În iunie 2007, cadrul de supraveghere a fost actualizat
pentru prima dată de la sfârşitul anilor 70 prin adoptarea Deciziei privind Supravegherea
Politicilor Economice ale Ţărilor Membre, care cuprinde cele mai bune practici.
Supravegherea FMI trebuie să vizeze în principal stabilitatea externă şi să evalueze
riscurile şi vulnerabilităţile unei economii.
Consolidarea practicilor de supraveghere. În cadrul supravegherii FMI, o atenţie
deosebită a început a fi acordată sectorului financiar, odată cu introducerea
Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) şi prin dezvoltarea de instrumente
analitice pentru integrarea analizelor privind sectorul financiar şi pieţele de capital, în
evaluările macroeconomice. FMI actualizează continuu evaluările privind tendinţele
economice la nivel regional şi mondial. Principalele instrumente de supraveghere
regională şi globală sunt cele două rapoarte semi anuale, World Economic Outlook şi
Global Financial Stability Report. Primele consultări multilaterale cu privire la
dezechilibrele mondiale, încheiate pe 7 august 2007, arată nevoia de consolidare a
acestor evaluări la nivel regional şi mondial. Pentru dezvoltarea în continuare a
supravegherii la nivel regional, au fost luate deja unele măsuri care vizează modificări
organizaţionale, activitatea de cercetare, discuţii cu privire la politicile economice şi
comunicare. În plus, rapoarte regionale - Regional Economic Outlook Reports (REO)– pe
patru mari regiuni sunt publicate anual sau semi-anual. Cel mai recent REO pentru
Europa vizează consolidarea sistemului financiar.
În România, FMI conduce procesul de supraveghere în mod regulat prin Consultările din
cadrul Articolului IV. La data de 25 iunie 2008, Comitetul Executiv al FMI a finalizat
consultările în cadrul Articolului IV cu România. În urma acestora au fost exprimate
aprecieri pentru performanţele economice ale ţării noastre, fiind lansat însă un
avertisment asupra riscurilor decurgând din dezechilibrele induse de sectorul privat şi
vulnerabilităţile externe. Recomandările specialiştilor FMI vizează o politică fiscală mai
puţin stimulativă, o politică monetară prudentă şi relansarea reformelor structurale
pentru asigurarea sustenabilităţii creşterii economice.

7. Asistenţa tehnică

Tranziţia în România a fost susţinută prin asistenţa tehnică substanţială din

partea agenţiilor multilaterale şi a donatorilor bilaterali. FMI a oferit sprijin în mai multe
domenii, în peste 40 de misiuni de asistenţă tehnică din 1990 până acum. Asistenţa din
partea experţilor Fondului s-a axat pe un număr de domenii cheie, printre care:
reformele fiscale, modernizarea băncii centrale şi a sistemului bancar, crearea unei
structuri legale orientată către piaţă, cursuri de instruire şi îmbunătăţirea colectării şi
raportării datelor statistice. Implementarea unei reforme cuprinzătoare a administraţiei
fiscale în conformitate cu recomandările mai multor misiuni de asistenţă tehnică de la
Departamentul de Afaceri Fiscale ale Fondului a demarat în ianuarie 2003. La 6
noiembrie 2002 a fost finalizat raportul de ţară FMI nr. 02/254) În continuare, în 2003 a
fost finalizat un FSAP, în timp ce asistenţa tehnică din partea Departamentului Sisteme
Monetare şi Financiare al Fondului privind ţintirea inflaţiei continuă. Recent, autorităţile
române s-au angajat să actualizeze FSAP până la sfârşitul anului 2008.
Asistenta tehnică oferită de FMI sprijină dezvoltarea resurselor productive ale ţărilor
membre, ajutându-le să-şi formuleze politici economice şi fiscale în sprijinul creşterii
economice. FMI ajuta aceste ţări să-şi consolideze capacităţile umane şi instituţionale, şi
să formuleze politici macroeconomice, structurale şi fiscale corespunzătoare. Asistenţa
tehnică reprezintă aproximativ o cincime din bugetul operaţional al FMI. Finanţarea
asistentei tehnice se face atât din resurse interne, cât şi externe, cele din urmă
reprezentând fonduri din partea donatorilor bilaterali şi multilaterali.
FMI a oferit României asistenţă tehnică în numeroase domenii, cum ar fi administrare
fiscală şi vamala, politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare, politici monetare
şi organizarea băncii centrale, supraveghere bancară, ţintirea inflaţiei, statistică şi
practici procedurale şi instituţionale pentru prevenirea spălării banilor.

8. Concluzii

Când punem în vedere o discuţie deschisă privind orice aspect al acestor instituţii
internaţionale si anume Grupul FMI, care reprezinta cu precadere un colos al economiei
globale nu putem sa nu analizam aspectul istoricului instituţiei,al necesitaţilor vremii in
care au impus infiinţarea unui astfel de organism care sa medieze relaţiile economice,in
speţa practicile comerciale , monetare si financiar-bancare. Astfel in periada tulbure
dintre cele doua razboaie mondiale ce au zdruncina intreaga lume SUA Si Marea
Britanie,importanţi actori pe scena internaţional au propus stabilirea unei ordini
monetare care să permit reconstrucţia postbelică dar si evitarea crizelor economice
asemănatoare Marii Depresiuni din anii 1930 cand fiecare țara a încercat să-si
consolideze economiile prin majorarea taxelor vamale , înlaturând comerțul extern.
Însa revenind în prezent, la aproape un secol de la acele încercari timide de
punere a acestor tipuri de relaţii dintre state, şi anume cele economice, sub un singur
forum internaţional de autoritate societatea internaţională aflata în plina dezvoltare
economica, financiara datorită ritmului accelerat al tehnologizarii în toate domeniile
(stiinţa si tehnica,comunicaţii, si altele) se confruntă cu fenomenul globalizării, care
ridica noi provocari la nivel internaţional. Astfel fenomenul globalizării reprezintă atat o
cauza cat şi un efect conform părerilor ce s-au ridicat la nivel internaţional.
Oportunităţile globalizării reprezintă decizii opţionale ale statelor la care pot sa adere
sau nu, poate fi contestat sau chiar inversat, dar numai cu costuri mari pentru
economie, instituţiile internaţionale, îndeosebi Grupul Fondului Monetar Internaţional ,
susţine grabirea acestui fenomen deoarece consideră ca are un mare potenţial de a
contribui la integrarea economic şi politică.

9. Bibliografie
http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5064&idlnk=1&cat=3
http://www.imf.org/external/index.htm