Proiect didactic

Unitatea de învăţământ:
Data: 27.04.2007
Clasa: a VII a
Profesor:
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Disciplina: Biologie
Unitatea de învăţare: Sistemul excretor
Lecţia: Anatomia sistemului excretor
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei: cunoaşterea de către elevi a anatomiei sistemului
excretor ca parte integrantă a corpului uman;
Obiective operaţionale:
O1 – să precizeze de unde provin substanţele toxice în organism şi pe
ce căi sunt eliminate;
O2 – să localizeze aparatul excretor în corpul uman;
O3 – să numească componentele aparatului excretor şi să arate rolul
lor;
O4 – să observe forma, culoarea şi dimensiunile rinichiului;
O5 – să realizeze disecţia unui rinichi şi să observe structura lui
internă;
O6 – să definească şi să modeleze nefronul;
O7 – să descrie căile urinare.

Strategia didactică
a) Mod de abordare a învăţării: frontal, pe grupe, individual
b) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia,
demonstraţia, modelarea, problematizarea.
c) Material didactic: mulaje, atlase anatomice, truse de disecţie, tăvi
de disecţie, rinichi de porc, fişe de lucru, creioane şi cretă colorată.
 Desfăşurarea lecţiei

1. Moment organizatoric: verificarea prezenţei, pregătirea

materialelor necesare activităţii.
2. Verificarea cunoştinţelor acumulate anterior: activitate
frontală, profesorul adresează întrebări, elevii gândesc şi
elaborează răspunsuri adecvate.
3. Evocarea. Se face legătura cu lecţiile precedente şi cunoştinţele
elevilor din domeniul biologiei.
4. Realizarea sensului. Se scrie pe tablă schema logică a lecţiei în
urma observaţiei dirijate a aparatului excretor, a rinichiului
(mulaj şi natural), a secţiunii prin rinichi realizată de elevii
organizaţi pe grupe. Elevii scriu această schemă în caiete. Se
realizează desenele (secţiunea prin rinichi şi nefronul).

Anatomia sistemului excretor

Din activitatea celulelor rezultă produşi nefolositori şi toxici pe care

organismul îi elimină în mediul extern prin funcţia de excreţie. Cunoaştem
câteva organe ce ne curăţă corpul:
- pielea – elimină substanţe toxice şi săruri sub formă de sudoare
prin glandele sudoripare;
- plămânii – elimină prin expiraţie CO2, o parte din H2O şi substanţe
volatile;
- prin intestinul gros se elimină resturile nedigerate şi produşii
toxici de putrefacţie sub formă de materii fecale.
Rinichii sunt principalele organe ale excreţiei. Ei elimină prin urină
substanţe toxice nefolositoare şi o parte din sărurile din sânge, împreună cu
o cantitate de apă.
Sistemul excretor este alcătuit din rinichi
căi urinare
Căi urinare: pelvis, uretere, vezica urinară şi uretra.
Sistemul excretor este situat în cavitatea abdominală.
Rinichii
– sunt în număr de 2, aşezaţi în regiunea lombară de o parte şi de
alta a coloanei vertebrale în lojele renale;
 - au forma unui bob de fasole, culoare brună-roşiatică şi suprafaţa
lucioasă;
- dimensiunile rinichiului variază în raport cu vârsta şi cu starea lui
funcţională;
- la adult are greutatea de 120 – 150 g, lungimea de 10 – 12 cm,
lăţimea de 5 – 6 cm, iar grosimea de 3 cm,
- rinichiul prezintă o faţă anterioară şi una posterioară, două margini
şi doi poli. La polul superior se găseşte glanda suprarenală;
- marginea laterală este convexă iar marginea medială este concavă
şi prezintă o despicătură numită hilul renal pe unde pătrunde
în rinichi artera renală, ram al aortei şi iese vena renală care se
varsă în vena cavă inferioară.
Pe o secţiune longitudinală prin rinichi observăm:
 capsula fibroasă care-l protejează;
 parenchimul renal zona corticală (periferică)
zona medulară (internă)
formată din 7 – 14 piramide Malpighi cu baza spre zona corticlă şi
vârful spre pelvisul renal. O piramidă renală împreună cu ţesutul
înconjurător din corticală alcătuiesc un lob renal.
Vascularizaţia rinichiului este foarte bogată. Artera renală se împarte
în ramuri care pătrund între piramidele renale, formează apoi mici „arcuri”
la baza piramidelor. Din divizarea acestora în corticală provin arteriolele
aferente care se capilarizează formând fiecare câte un „ghem” de capilare,
numit glomerul.
Parcurgând acest drum sângele ajunge la unităţile de filtrare, adică la
nefroni.
Nefronul este unitatea structurală şi funcţională a rinichiului.
Nefronul prezintă capsula Bowman ce cuprinde glomerulul de
capialre şi se continuă cu tubul urinifer alcătuit din 3 segmente:
- tubul contort proximal;
- ansa Henlé
- tub contort distal care se deschide într-un tub colector
Din capilarele glomerulului ia naştere arteriola eferentă care se
capilarizează în jurul tubilor contorţi, apoi sângele trece în venule şi vene
care merg paralel cu arterele şi formează în final vena venală care iese din
rinichi şi se varsă în vena cavă inferioară.
În fiecare rinichi se găsesc cam 1 milion de nefroni.
 Căile urinare
Pelvisul renal - este o cavitate în formă de pâlnie, ai cărui pereţi se
continuă cu ureterul.
Ureterul – este un conduct lung de 25 – 30 cm, cu calibru neuniform
prin care se scurge urina din pelvisul renal în vezica urinară.
Vezica urinară – este un organ cavitar, situat în partea inferioară a
cavităţii abdominale, în loja vezivală. Capacitatea sa este de 250 – 300 ml.
În ea se strânge urina îaninte de a fi evacuată prin actul micţiunii. Peretele
său musculos este foarte extensibil. La locul de trecere în uretră prezintă
două sfinctere.
Uretra - este segmentul terminal al căilor excretoare.
 Evenimentul didactic Activitatea de învăţare Metode şi
Ce face profesorul Ce face elevul procedee
evaluare
1. Captarea atenţiei Pregătesc climatul socio – afectiv Pregăteşte materialul necesar
necesar actului învăţarii pentru lecţie
2. Reactualizarea - lucrez frontal, adresez întrebări, Ascultă, gândesc, răspund Conversaţia
cunoştinţelor anterioare urmăresc elaborarea răspunsurilor, frontală
dacă realiazează conexiuni între comparaţia
noţiunile discutate
3. Enunţarea - anunţ titlul lecţiei, îl scriu pe tablă Ascultă, scriu explicaţia
obiectivelor - comunic clar obiectivele
operaţionale operaţionale ale lecţiei:
O1 – să precizeze de unde
provin substanţele toxice
în organism şi pe ce căi
sunt eliminate;
O2 – să localizeze aparatul
excretor în corpul uman;
O3 – să numească
componentele aparatului
excretor şi să arate rolul
lor;
O4 – să observe forma,
culoarea şi dimensiunile
rinichiului;
O5 – să realizeze disecţia unui
 rinichi şi să observe
structura lui internă;
O6 – să definească şi să
modeleze nefronul;
O7 – să descrie căile urinare.
4. Prezentarea - prezint cadrul noii învăţări - ascultă, observă, scriu Conversaţia
conţinutului şi sarcinile - explic noţiunile noi Observaţia
noii învăţări - realizez schema logică
5. Conducerea învăţării - precizez cerinţele - lucrează în grupe Demonstraţia
- realizez disecţia şi desenele pe - execută disecţia rinichiului Modelarea
tablă - compară
- modelează
6. Obţinerea - cer elevilor să aplice cele învăţate - ascultă, gândesc, răspund Activitate
performanţei - adresez întrebări clasei frontală
7. Asigurarea feed– - urmăresc activitatea elevilor - rezolvă cerinţele de pe fişa de Activitate
back-ului lucru individuală
 Fişă de lucru

Lucrare practică: Disecţia rinichiului de porc

Materiale necesare: tavă de disecţie, trusă de disecţie, rinichi de porc.
Înainte de disecţie, se pot face observaţii macroscopice asupra
rinichiului privind forma, culoarea, dimensiunile.
Modul de lucru:
 se aşază rinichiul în tava de disecţie;
 se presează uşor cu o mână;
 ţinând bisturiul în mâna cealaltă, se secţionează rinichiul în
lungul liniei mediene, din partea convexă spre cea concavă,
până se obţin două jumătăţi egale;
 se observă cele două zone:
- zona corticală – de culoare mai deschisă
- zona medulară – de culoare roşie
Se mai observă:
 o cavitate în formă de pâlnie – pelvisul renal
 ureterul.
Cu lupa se pot observa tuburile colectoare şi orificiile de deschidere
ale acestora în pelvisul renal.
Elevul …………………… Data: 27.04.2007

Fişă de evaluare

1. Citeşte cu atenţie următoarea afirmaţie şi completează spaţiile lacunare:

Sistemul excretor se compune din:
- ……………………………………………………………….
-
- căile urinare -
-
-

2. Priveşte cu atenţie, gândeşte şi adnotează desenele

Sistemul excretor Nefronul

3. Realizează schiţa unui rinichi secţionat longitudinal ştiind că trebuie să prezinte:

- capsula fibroasă;
- zona corticală – cu aspect granular;
- zona medulară în alcătuirea căreia intră tuburi colectoare grupate în 7 – 14 piramide
renale;
- pelvisul renal.