Viata

 – Opera unui Creator?

 Ce credeti?

˘ ˘ ˆ
Unele grupari religioase interpreteaza Biblia ın
ˆ ˘ ˘ ˆ
sens strict literal, promovand ideea ca Pamantul,
˘ ˆ
cu tot ce se afla pe el, a fost creat ın sase
 zile a
ˆ ˆ ˘ ˆ
cate 24 de ore, ın urma cu cateva mii de ani. La
˘
polul opus sunt ateii, care sustin  ca Dumnezeu
˘ ˘ ˘
nu exista, ca Biblia este o carte de mituri si ca
ˆ ˆ ˘
viata
 este produsul ıntamplarii oarbe.

ˆ ˆ
Majoritatea oamenilor au convingeri ce se ınscriu undeva ın-
˘ ˘ ˘ ˘
tre aceste extreme. Faptul ca citi ti brosura
 de fa ta arata ca face ti,
˘ ˘
probabil, parte din aceasta categorie si ca sunte ti interesa ti de ori-
ˆ ˘
ginea vie tii. Poate crede ti ın Dumnezeu si ave ti respect fa ta de Bi-
ˆ ˘ ˘
blie, ınsa totodata pune ti pre t pe opinia unor reputa ti oameni de
˘ ˘ ˘
stiin
 ta, care nu cred ca via ta este opera unui Creator. Iar daca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sunte ti parinte, poate va gandi ti ce sa le raspunde ti copiilor cand
˘ ˆ ˘
va pun ıntrebari despre evolu tie sau crea tie.
Scopul brosurii

˘
Scopul acestei brosuri  nu este acela de a ridiculiza parerea ce-
˘ ˘
Coperta (plaja si

lor ce interpreteaza literal relatarea biblica despre crea tie si nici
ˆ ˘ ˘
opinia celor ce nu cred ın Dumnezeu. Dimpotriva, editorii spera
ˆ ˘
ca, ın urma citirii ei, sa reexamina ti temeiul convingerilor voas-
 reciful): 5 Digital Vision Ltd/age fotostock

ˆ ˘
tre. Brosura  va explica relatarea despre crea tie ıntr-o maniera la
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
care, probabil, nu v-a ti gandit pana acum. Si,  nu ın ultimul rand,
˘ ˘
va arata de ce are importan ta ce crede ti cu privire la originea
vie tii.
˘ ˘
Ve ti da crezare afirma tiilor celor ce sus tin ca nu exista un Pro-
˘ ˘ ˆ
iectant inteligent si ca Biblia nu este demnˆ a de ıncredere? Sau
ˆ ˆ ˘ ˘
ve ti analiza ce spun ın realitate Scripturile? In ce ınva taturi meri-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ta sa va pune ti credin ta: ın cele ale Bibliei sau ın cele ale evolu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tionistilor?
 (Evrei 11:1) Sa lasam faptele sa vorbeasca.

2 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
Cuprins
PAGINA 4
Planeta vie

PAGINA 11
Cine detine

brevetul?

PAGINA 18
Evolutia

– Fapt sau mit?

PAGINA 24
Stiin
 ta
 si ˘
relatarea biblica
despre creatie
PAGINA 29 ˘
Are important a
ce credeti?


PAGINA 30
Bibliografie

˘
Aceasta publicatie  nu se
˘
comercializeaza. Ea este
˘ ˆ ˘
distribuita ın cadrul unei lucrari
˘
mondiale de instruire biblica,
sustinute
 prin donatii.

˘ ˘
Pentru a face o donatie, va rugam
˘
sa accesati www.jw.org.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicatie,
 citatele
biblice sunt din Sfintele Scripturi
– Traducerea lumii noi.
Via ta – Opera unui Creator?
Was Life Created?
˘ ˘ ˆ
Tiparita ın ianuarie 2017
Romanian (lc-M)
5 2010
WATCH TOWER BIBLE AND TRACT
SOCIETY OF PENNSYLVANIA
Editori
Watchtower Bible and Tract Society of
New York, Inc., Wallkill, New York, U.S.A.
Made in Britain by Watch Tower Bible
and Tract Society of Britain
(Registered in England as a Charity)
Planeta vie ˘ ˆ ˘
Viata  pe Pamant nu ar fi putut exista daca nu s-ar fi produs o serie de „coincidente” 
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
fericite, unele ramanand ascunse ıntelegerii  umane pana ın secolul
˘ ˆ
al XX-lea. Iata cateva dintre ele:
˛ pozitia
˘ ˆ ˆ ˆ
 Pamantului ın galaxia Calea Lactee si ın Sistemul Solar, precum si orbita lui,
ˆ ˘
ınclinatia
 axei sale, viteza lui de rotatie  si satelitul sau neobisnuit,
 Luna
ˆ
˛ un camp magnetic si
˘ ˘
 o atmosfera care actioneaz  a ca dublu scut
˛ cicluri naturale care realimenteaza si
˘ ˘ ˘
 purifica aerul si rezervele de apa ale planetei.
ˆ ˆ ˘
In timp ce veti analiza aceste subiecte, ıntrebati-v  a: Sunt caracteristicile planetei
ˆ ˆ ˘
noastre produsul ıntamplarii oarbe sau opera unui Proiectant inteligent?

4 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˘ ˆ ˘ ˘
˘ Pam˘ antul nu putea sa aiba
o „adresa” mai buna pentru a sustine
 viata

˘
prea departe de centrul galaxiei. Aceasta

& NASA/JPL/Caltech
˘ ˘
„zona locuibila”, cum o numesc oamenii
˘
de stiin  ta, con tine exact elementele chimi-
ˆ
ce necesare vie tii, ın concentra tia potrivi-
˘ ˘
ta. Daca ne-am fi aflat mai departe de cen-
trul galaxiei, aceste elemente chimice ar fi
˘
fost mult prea rare; daca ne-am fi aflat mai
aproape, cantitatea mare de radia tii poten-
ˆ
tial letale, precum si al ti factori ar fi ˘ pus ın
pericol via ta. Putem spune, pe buna drep-
˘ ˆ ˘ ˘
tate, ca „locuim ıntr-o zona reziden tiala se-
˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ lecta” a galaxiei, cum se arata ın revista
„Adresa” perfecta a Pamantului Scientific American.1
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Cand vre ti sa-i da ti cuiva adresa voastra, „Strada” ideala: „Selecta” este si „stra-
ce men tiona ti? Probabil preciza ti strada, ˘ ˘
da” pe care se afla planeta noastra, sau or-
orasul si tara. Dar care este „adresa” pla- ˆ
bita ei ın Sistemul Solar, „orasul”.  Situa-
netei noastre? Ei bine, „ tara” este galaxia ˘
ta la circa 150 de milioane de kilometri
Calea Lactee, „orasul”  este Sistemul Solar, ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ de Soare, orbita Pamantului se afla ıntr-o
adica Soarele si planetele care graviteaza ˘ ˘
ˆ ˘ ˆ zona locuibila, deoarece aici nu este nici
ın jurul lui, iar „strada”, orbita Pamantului ˘ ˘
ˆ prea frig, nici prea cald ca via ta sa fie pusa
din Sistemul Solar. Gra tie progreselor ın- ˆ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˘ ın pericol. Mai mult decat atat, orbita este
registrate ın astronomie si ın fizica, oame- ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ aproape circulara, astfel ca Pamantul ra-
nii de stiin  ta au ajuns sa ın teleaga mai bine ˆ
mane tot timpul anului cam la aceeasi dis-
avantajele pozi tiei cu totul si cu totul deo- ˘ ˘
˘ ˆ tan ta fa ta de Soare.
sebite pe care planeta noastra o are ın Uni- ˆ ˘
La randul sau, Soarele este considerat
vers. ˘ ˘
˘ ˆ ˆ „uzina energetica” perfecta. Este o stea sta-
Sa ne oprim mai ıntai asupra „orasului”, ˘ ˘ ˘
bila, de marime ideala si emite exact canti-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Sistemul Solar. El se afla ıntr-o zona idea- tatea necesara de energie. Nu ıntamplator
˘
la din Calea Lactee, nici prea aproape, nici Soarele a fost numit „o stea aparte”. 2

PLANETA VIE 5
 „Vecinul” perfect: „Vecin” mai bun
˘ ˆ ˆ ˘
pentru Pamant decat Luna nici ca se pu-
tea! Acest satelit are un diametru pu tin
ˆ ˘
mai mare decat un sfert din diametrul Pa-
ˆ ˘
mantului. Comparata cu alte luni din Siste-
mul Solar, Luna este neobisnuit  de mare
ˆ ˘ ˘
pentru planeta ın jurul careia graviteaza. O
˘ ˆ ˆ
pura ıntamplare? Pu tin probabil!
˘
Datorita Lunii se produc mareele, care
ˆ
au un rol esen tial ın echilibrul ecologic
al planetei. Luna contribuie si la men tine- nu s-ar mai opri, si ar avea loc si alte feno-
˘ ˘ ˆ

Magnetosfera: NASA/Steele Hill; ınclinatia

rea stabilita tii axei de rota tie a Pamantu- mene naturale dezastruoase.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
lui. Fara un satelit „croit” pe masura, Pa-
ˆ ˆ ˆ
mantul s-ar ınvarti asemenea unui titirez cu ˘ ˆ
˘ ˘ Scuturile Pamantului
misc  ˆ ari necontrolate, ba chiar s-ar rastur- Din cauza radia tiilor letale si a meteo-
na. In acest caz, clima, mareele, dar si alte roizilor, spa tiul este un loc periculos. Cu
˘ ˘
fenomene naturale ar suferi schimbari cu toate acestea, planeta albastra pare a se de-
consecin te catastrofale. plasa prin acest „poligon de tragere” galac-

ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Inclina tia
 axei si viteza de rotatie  idea- tic fara sa aiba prea mult de suferit. Si asta
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 

 axei Pamantului: based on NASA/Visible Earth imagery

le: Inclina tia axei Pamantului de aproxi- pentru ca Pamantul are o „armura” uimi-
˘ ˆ
mativ 23°30 face posibila existen ta toare: un camp magnetic puternic si o at-

˘ ˆ
anotimpurilor, a temperaturilor ˘ ˘
ˆ mosfera unica.
blande si aˆ zonelor climatice ˆ ˘ ˆ
Campul magnetic al Pamantului: Nu-
variate. „Inclina tia axei teres- ˘
˘ cleul planetei, alcatuit din fier topit, se ro-
tre pare a fi cea ideala”, se ˆ
teste foarte repede generand un puternic
ˆ
spune ın cartea Rare Earth ˆ ˆ ˘
camp magnetic ce se extinde pana depar-
– Why Complex Life Is Un- ˆ ˆ
te ın spa tiu. Ac tionand ca un scut, el ne
common in the Universe.3 ocroteste  de radia tiile cosmice deosebit de
˘
„Ideala” este si lungimea zi- puternice ˆ si de pericolele ce ˘ provin de la
lelor si a nop tilor – rezultat al ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ Soare. Intre acestea se numara vantul so-
rota tiei Pamantului ın jurul axei lar, mai exact un flux constant de electroni
˘ ˆ ˘
sale. Daca planeta s-ar roti mult mai ın- si protoni, erup tiile solare, care elibereaza
cet, zilele ar fi mai lungi, iar partea expu- ˆ ˆ ˘
˘ ˆ ˆ ın cateva minute o energie egala cu cea eli-
sa Soarelui s-arˆ parjoli, ın timp ce cealal- ˘
berata de miliarde de bombe cu hidrogen,
˘ ˆ ˘ ˘
ta ar ınghe ta. In schimb, daca planeta s-ar si exploziile din coroana solara (regiunea
˘ ˆ
roti mult mai repede, zilele ar fi mai scurte, luminoasa din jurul Soarelui), ın timpul
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
av
ˆ and poate o ˆ durataˆ de numai cateva ore. carora sunt ımprastiate  ın spa tiu miliarde
˘
In plus, s-ar starni vanturi naprasnice, care de tone de materie. Putem vedea cu ochii

6 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˆ ˘ ˘
Campul magnetic al Aurora boreala
˘ ˆ
Pamantului, un scut invizibil

˘ ˘
nostri dovezi ale existen tei acestui scut. tiile esen tiale˘ vie tii, de pilda caldura si lu-
ˆ
Aurora (fotografie): Jan Curtis (http://latitude64photos.com); meteorul: ESA, NASA

ˆ
Atat erup tiile solare, cat si exploziile din mina vizibila. De fapt, atmosfera chiar con-
˘ ˘ ˘
coroana solara genereaza uluitoare aurore, tribuie la distribuirea caldurii pe glob, iar
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
spectacole multicolore de lumina, vizibile noaptea ac tioneaza ca o patura, ıncetinind
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ın atmosfera ınalta, ın apropierea polilor pierderea de caldura.
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
magnetici ai Pamantului. Desi nu sunt ınca ın telese pe deplin, at-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
Atmosfera Pamantului: Acest ınvelis al- mosfera Pamantului si campul lui magne-
˘ ˘ ˘ ˘
catuit din gaze nu doar face posibila respi- tic dovedesc cu prisosin ta ca au fost pro-
ra tia, dar ne si ocroteste.  Un strat superior iectate cu un scop. Acelasi lucru se poate
al atmosferei, stratosfera, con tine ozon, spune si despre ciclurile care sus tin via ta
˘ ˆ ˘ ˘
o forma de oxigen care absoarbe pana la pe planeta noastra.
99% din radia tiile ultraviolete (UV) pro-
venite de la Soare. Stratul de ozon prote-
˘ ˘
jeaza multe forme de via ta – de la om la
˘
plancton, care asigura o mare cantitate din
oxigenul necesar vie tii – de radia tiile peri-
culoase. Cantitatea de ozon stratosferic nu
˘ ˘ ˘
este fixa. Dimpotriva, este variabila, cres- Atmosfera
ˆ ˆ
cand ın func tie de intensitatea radia tiilor ne ocroteste

UV. Prin urmare, stratul de ozon este un de meteoroizi
scut dinamic deosebit de eficient.
Atmosfera ne ocroteste  si deˆ milioanele ˘
de fragmente cosmice, unele cat un graun-
ˆ ˘
te de nisip, altele cat un bolovan, care ne Este oare pura
˘ ˆ ˆ ˘
bombardeaza zilnic planeta. Totusi,  majo- ıntamplare
ˆ ˘ ˘ ca planeta˘
ritatea lor ard ın atmosfera, devenind me- noastra este ˘ ocrotita
˘
teori, puncte luminoase pe bolta cereasca. de doua scuturi
˘ ˆ ˆ ˘ dinamice?
Scuturile Pamantului nu opresc ınsa radia-
 Cicluri naturale ce sustin
 viata

˘ ˆ ˘
Daca ıntr-un oras nu ar mai exista nicio sursa de
˘ ˘
aer curat sau de apa potabila, iar sistemul de canali-
ˆ ˆ
zare s-ar ınfunda, bolile si moartea ar face ın scurt
˘ ˆ ˘ ˆ
timp ravagii. Planeta noastra ınsa se autoıntre tine.
Ea nu este ca un restaurant, unde alimentele si pro-
˘
dusele necesare sunt aduse din afara, iar gunoiul
ˆ ˘
este luat si dus ın alta parte. Aerul curat si apa pota-
˘ ˘
bila de care depinde via ta noastra nu sunt aduse de
ˆ
undeva din spa tiu si nici deseurile
 nu sunt trimise ın
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
spa tiu. Cum reuse  ste
 planeta noastr a sa ramana un
˘
loc curat, propice vie tii? Datorita ciclurilor ei natu-
rale, precum cel al apei, al carbonului, al oxigenului
ˆ
si al azotului, prezentate ın continuare pe scurt.

˘
Ciclul apei: Apa este esential
 a vietii.

˘ ˘ ˘
Niciunul dintre noi n-ar putea trai fara ea mai
2 ˆ
mult de cateva zile. Ciclul hidrologic asigura apa
˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
curata, potabila ıntregii planete. El consta ın trei
˘ ˘
etape: 1) Datorita caldurii Soarelui, apa se
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
evapora ın atmosfera. 2) Aceasta apa purificata
˘ ˆ
3 se condenseaza, formand norii. 3) Din nori, apa
˘ ˘ ˘
cade sub forma de ploaie, grindina, lapovit a si
ˆ ˘ ˆ
1 ninsoare ınapoi pe pamant, de unde se va
ˆ ˆ ˘ ˘
evapora din nou, ıncheind astfel ciclul. Cata apa
˘ ˘
se recicleaza anual? Potrivit unor estimari,
˘ ˘ ˆ
suficient de multa ca sa acopere ıntreaga
˘
suprafat a a planetei cu un strat de circa un
metru.4

Ciclul carbonului si cel al oxigenului:

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Ca sa traim trebuie sa respiram: sa inspiram oxi-
˘ ˘ ˆ
2 gen si sa expiram dioxid de carbon. Gandindu-ne
ˆ ˘ ˘ ˆ
oxigen ınsa ca miliarde de fiinte fac asta, ne-am putea ın-
˘ ˘
treba: De ce nu se termina oxigenul din atmosfera
˘
si de ce aceasta nu ajunge suprasaturata cu dioxid
˘ ˆ
de carbon? Secretul sta ın ciclul oxigenului:
1) Plantele absorb dioxidul de carbon si cu ajuto-
ˆ ˘ ˆ
rul energiei solare ıl transforma ın carbohidrati si
dioxid oxigen, acest proces uluitor fiind numit fotosinte-
de carbon 1 ˘ ˆ ˆ ˘
za. 2) Ciclul se ıncheie cand inspiram oxigenul din
˘ ˆ
atmosfera. Toate procesele care au loc ın plante
si rezultatul lor, aerul respirabil, sunt procese
curate, eficiente si discrete.

8 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˘
Atmosfera terestra
con tine 78% azot

molecule
A organice

bacterii
B C

compusi de azot bacterii

Ciclul azotului: Viata

 depinde si de productia
 de molecule organice precum proteinele.
˘
A. Pentru ca aceste molecule sa fie produse e nevoie de azot. Din fericire, circa 78% din
˘ ˘ ˆ
atmosfera terestra este azot. Fulgerele si bacteriile transforma azotul atmosferic ın
compusi ce pot fi absorbiti de plante. B. Plantele folosesc apoi acesti
 compusi pentru
˘ ˘
a produce
ˆ molecule organice. Animalele care consum a plante asimileaza si ele azotul.
˘ ˆ
C. In cele
ˆ din urma, cand plantele si animalele mor, bacteriile descompun compusii  de
ˆ ˆ ˘
azot. In urma procesului de descompunere, azotul este eliberat ın sol si ın atmosfera,
ˆ
ıncheindu-se astfel ciclul.
Stockbyte/Getty Images

˘
Reciclare
ˆ
perfecta!
ˆ
In pofida progreselor tehnologice ınre-
gistrate de om, anual se produc tone si
tone de deseuri toxice, nereciclabile. To-
˘ ˆ  ˆ ˘
tusi, Pamantul ısi recicleaz a perfect toate
˘ ˆ
deseurile,
 fiind un adevarat „expert” ın in-
˘
ginerie chimica.
˘ ˘
Cum crede ti ca au aparut sistemele de
˘ ˆ ˘ ˆ
reciclare ale Pamantului? „Daca pura ın-
ˆ ˆ ˘
tamplare ar fi stat ın spatele dezvoltarii ˘
ecosistemelor planetei, atunci armonia din Cum ati raspunde?
˘ ˛
˘
natura nu ar fi putut atinge o asemenea Credeti ca toate aceste caracteristici ale
˘ ˘ ˆ
perfec tiune”, afirma Michael Corey, publi- Pamantului au fost proiectate cu un
˘
cist pe teme religioase si stiin  tifice.5 Sun- scop? Daca da, care dintre argumentele
te ti de acord cu concluzia lui? prezentate vi se par cele mai
˘
convingatoare?
˛ Ce argumente i-ati aduce unei persoane
˘ ˘ ˆ
care sustine
 ca Pamantul nu are nimic
˘ ˆ
deosebit, ca nu este decat un loc
˘
prielnic evolutiei
 formelor de viat a?

PLANETA VIE 9
 O uluitoare
biodiversitate
ˆ
Nimeni nu stie  cate specii de plante
˘ ˘ ˆ
si de animale exista pe Pamant. Con-
˘ ˘
form estimarilor, numarul lor ar varia
de la 2 milioane la 100 de milioane.6
˘ ˘ ˘
Unde se gaseste  toata aceasta biodi-
versitate?
ˆ ˆ ˘
In sol: In doar 100 g de sol se gasesc
7 ˘ ˘
10 000 de specii de bacterii, fara a
˘ ˘
pune la socoteala numarul total de mi-
crobi. S-au descoperit specii de bacte-
ˆ
rii chiar si la o adancime de 3 km!8
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
Bacterii In aer: In afara de pasari, lilieci si
din sol ˆ
insecte, pe care le vedem zburand
˘ ˘
prin vazduh, atmosfera e plina de po-
ˆ
len, spori, seminte  si,  ın anumite stra-
turi ale ei, de mii de tipuri de microbi.
Varietatea microorganismelor din aer
este „la fel de mare ca cea din sol”, se
˘ ˆ
arata ın revista Scientific American.9
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
In apa: Oceanele raman ın mare parte
ˆ ˆ
un mister, ıntrucat, pentru a studia
Polen ˆ ˘
adancurile, oamenii de stiin  t a sunt ne-
˘ ˘
voiti sa foloseasca echipamente cos-
ˆ ˘
tisitoare. Pana si mult studiatele recife
˘
de corali, relativ accesibile, gazduiesc
probabil milioane de specii de vietui- 
ˆ ˘
toare ınca necunoscute.
˘ ˘
A aparut oare aceasta
˘ ˆ ˆ
biodiversitate din pura ıntamplare?
Multi sunt de acord cu poetul care a
˘ ˆ ˘
Anemona scris: „Cat de multe sunt lucrarile tale,
˘ ˆ
o, Iehova! Pe toate le-ai facut cu ınte- 
˘ ˆ
lepciune. Pamantul este plin de opere-
le tale!”. (Psalmul 104:24)1
1 Potrivit Bibliei, numele lui Dumnezeu este
Iehova. (Psalmul 83:18)

Bacteriile: Penn State University, laboratory of Jean Brenchley, and with kind per-
mission from Springer ScienceBusiness Media: Extremophiles, Novel ultramicrobac-
terial isolates from a deep Greenland ice core represent a proposed new species,
Chryseobacterium greenlandense sp. nov., January 2010, Jennifer Loveland-Curtze;
10 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR? polenul: 5 Fotosearch
Cine detine
ˆ
 brevetul? ˘ ˘
In ultimii ani, cercetatorii si inginerii s-au lasat
ˆ ˘
literalmente ınvata  ti de plante si de animale. (Iov
ˆ
12:7, 8) In dorinta  de a inventa lucruri noi si de a
ˆ ˘ ˘
ımbunatati performantele  celor deja existente, ei stu-
˘ ˆ ˘ ˘
diaza si ıncearca sa copieze diverse caracteristici ale
organismelor vii. Acest domeniu se numeste  biomi-
˘ ˘ ˘
metica. Pe masura ce veti analiza exemplele
˘ ˆ ˘ ˆ
urmatoare, ıntrebati-v  a: Cui i se cuvine ın realitate
meritul de a fi proiectat toate acestea?

11
 ˆ ˘ ˘
Inotatoarele balenei mecanice
ˆ care sa modifice fluxul de aer.
ˆ ˘ In plus, astfel de aripi ar fi mai sigure si
Ce pot ınva ta inginerii aeronautici de la ˆ
˘ ˘ mai usor de ıntre tinut. John Long, specia-
balena-cu-cocoas a? Multe, se pare. Ajunsa
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ  ˘ ˘ ˘
la maturitate, o balena-cu-cocoas a cantares- list ın biomecanica, este de parere ca, foarte
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
te circa 30 t, cat un camion ıncarcat. Desi curand, „nu vom mai vedea decat avioane
˘
are un corp rigid, acest mamifer lung de cu aripi prevazute cu protuberan te, aseme-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
12 m si ınzestrat cu ınotatoare mari, asema- nea ınotatoarelor balenei-cu-cocoas a”.11
˘ ˘
natoare unor aripi, este de-o agilitate remar-
˘ ˆ
cabila ın apa.
˘ Aripa pescarusului

˘
˘ E bine stiut
 ca aripile aparatelor de zbor
Ceea ce i-a nedumerit pe cercetatori este ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ imita forma aripilor unei pasari. De curand
modul ın care reuse  ste  aceast a vie tuitoa- ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ınsa, inginerii au facut progrese ın copie-
re marina cu corp rigid sa descrie ın apa ˘
ˆ rea designului acestora. „Cercetatorii de la
cercuri foarte stranse, aparent imposibil de
˘ ˘ ˆ Universitatea Florida au realizat un proto-
efectuat. Ei au descoperit ca secretul sta ın ˘
ˆ ˘ ˘ tip al unui aeromodel care imita capacita-
forma ınotatoarelor. Muchia anterioara a ˘
˘ tea pescarusului de a plana, de a plonja si
acestora nu este neteda, asemenea aripilor ˆ ˘  ˆ
˘ ˘ ˘ de a se ınal ta rapid”, se spune ın revista New
unui avion, ci este serata, prevazuta cu un
ˆ Scientist.12
rand de protuberan te, numite tuberculi. ˘
ˆ ˆ ˘ ˘ Remarcabilele acroba tii ale pescarusilor 
In timp ce balena ınoata taind apa, acesti  ˘ ˘
˘ se datoreaza unei mari flexibilita ti a articu-
tuberculi sporesc for ta ascensional ˆ a si re-
ˆ la tiilor aripilor. Construit si el cu aripi flexi-
duc rezisten ta la ınaintare. Cum? In revista
˘ bile, „aeromodelul de 60 cm are un motor
Natural History se spune ca fiecare tubercul
˘ ˆ ˘
da nastere  la vartejuri care accelereaza tre-
ˆ ˘
cerea apei peste ınotatoare, chiar si atunci
ˆ ˆ ˘
cand balena se ınal ta aproape perpendi-
cular. 10
˘
Ce aplica tii promite aceasta descoperi-
˘
re? Daca aripile avioanelor ar imita mo-
ˆ ˘
delul ınotatoarelor acestei balene,
ar fi nevoie de mai pu tine flap-
suri sau de alte dispozitive

12 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
calda la apa rece; ınsa daca ele circula ın

Avionul: Kristen Bartlett/University of Florida

˘ ˘
sensuri opuse, aproape toata caldura se va
˘
transfera de la apa calda la cea rece.
ˆ ˘ ˘ ˘
Cand pescarusul sta pe ghea ta, „schim-
˘ ˘  ˘ ˆ
batoarele de caldura” din picioarele lui ın-
˘ ˆ ˘
ˆ calzesc sangele care urca dinspre laba rece
mic ce pune ın miscare
 o serie de tije de me- ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ a piciorului pasarii. Acestea conserva cal-
tal, care, la randul lor, pun ın miscare  ari- ˆ
˘ dura ın corpul ei, prevenind pierderea de
pile”, precizeaza revista. Aceste aripi mes- ˘ ˘
caldura prin picioare. Arthur Fraas, ingi-
tesugit
 proiectate permit micului aparat de ner mecanic si aeronautic, a spus despre
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
zbor sa plonjeze si sa planeze ıntre cladiri „schimbatorul de caldura regenerativ [al
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ınalte. Oficialii militari sunt nerabdatori sa pescarusului]  ca este unul dintre cele mai
dezvolte un aparat de zbor de o asemenea eficiente sisteme de acest fel din lume”.13
manevrabilitate, pentru a-l folosi la depista- ˆ ˆ ˆ
ˆ Este atat de ingenios, ıncat inginerii n-au
rea armelor chimice si biologice ın marile ˘
ezitat sa-l copieze.
orase.

˘
Piciorul pescarusului

5 Fotosearch

˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Pescarusul  ısi ˆ pastreaz a caldura corpului
˘ ˘
chiar si atunci cand stˆ a pe ghea ta. Cum reu-
˘
se  ste
 el acest lucru? In parte, datoritaˆ unei
caracteristici uluitoare cu care sunt ınzes-
trate mai multe animale din regiunile reci.
˘ ˘
Ea are la baza principiul schimbului de cal-
˘ ˆ
dura ın contracurent.
ˆ ˘
In ce consta acest principiu? Pentru a-l
ˆ ˘ ˘
ın telege, imagina ti-va doua tevi prinse lao-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lalta. Printr-o teava circul ˆ a apa cald˘ a, iar In urma transferului
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
de caldura, sangele
prin cealalta, apa rece. Intre cele doua lichi- ˘
˘ ˘ ˘ care urca spre corp
de are loc un schimb de caldura: daca ele ˆ ˘
˘ ˆ ˘ se ıncalzeste,

circula ın acelasi sens, se transfera doar ju-
˘ ˘ ˘ ˆ
matate din caldura de la apa iar sangele
˘
care coboara
˘
se raceste

 Prototipul unui automobil
˘
imita cu fidelitate designul
hidrodinamic al
˘
pestelui-cuf
 ar

ˆ
Sonarul cu care sunt ınzestra ti delfinii
este superior celui inventat de om

Cui i se cuvine meritul? date care cuprinde informa tii despre mii

Pestele-cuf
˘


˘ de sisteme biologice. Oamenii de stiin ta o
NASA (Administra tia Na tionala pentru ˘
˘ pot accesa pentru a gasi „solu tii inspirate
Aeronautica si Spa tiul Cosmic, SUA) lu-

ar si
˘ ˆ ˆ

˘
˘ din natura la problemele pe care le ıntam-

 automobilul: Mercedes-Benz USA

creaz a la realizarea unui robot cu mai ˘ ˆ
˘ pina ın realizarea unor proiecte”, precizea-
multe picioare care sa imite mersul unui ˘
scorpion, iar proiectan tii din Finlanda za revista The Economist. Sistemele natura-
˘ ˘
au realizat deja un tractor cu sase picioa- le din aceasta baza de ˆ date sunt denumite
re, ce poate trece peste obstacole aseme- „brevete biologice”. In mod normal, titula-
˘ rul unui brevet este persoana sau compa-
nea unei insecte uriase.
 Al˘ ti cercetatori au ˘
proiectat un material prevazut cu solzisori  nia careia i se recunoa ste prin lege calita-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
ce imita modul ın care se ınchid si se des- tea de inventator. Iata ce se spune ın The
˘ ˘
Economist despre aceasta baza de breve-
˘ te biologice: „Numind «brevete biologice»
Cine detine
 brevetul pentru natura? ˘
ideile ingenioase preluate din natura, cer-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
cetatorii nu fac altceva decat sa scoata ın
ˆ ˘ ˘ ˆ
chid conurile de brad. Acest material ısi eviden ta ca, ın realitate, natura este titula-
˘ ˆ rul brevetelor”.14
modifica structura ın func tie de temperatu-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ra corpului celui ce ıl poarta. O companie Dar cum de exista ın natura toate aces-
˘ ˘ ˘
producatoare de automobile a realizat un te idei stralucite? Mul ti cercetatori sunt
˘ ˘ ˘
autoturism care imita cu fidelitate designul de parere ca modelele aparent ingenioase
˘ ˆ ˘
hidrodinamic al pestelui-cuf
 ar. Iar al ti spe- existente ın natura sunt rezultatul a milioa-
˘ ˘ ˆ ˘
cialisti
 studiaza proprietatea cochiliilor ure- ne de ani de loterie evolutiva. Al tii ınsa au
chilor-de-mare de a amortiza socurile,
 cu ˘
ajuns la o alta concluzie. Microbiologul Mi-
scopul de a realiza veste antiglon t mai usoa-  ˘ ˆ
chael Behe a scris urmatoarele ın edi tia din
re, dar mai rezistente. 7 februarie 2005 a ziarului The New York
ˆ
Natura e sursa atat de multor idei geni- Times: „Dovezile incontestabile ale existen-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ale, ıncat cercetatorii au creat o baza de tei [ın natura] a unui proiect lasa loc unui

14 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˘ ˘ ˆ
Cercetatorii studiaza proprietatea Sop
 arla gecko se poate
cochiliilor urechilor-de-mare prinde chiar si de cele mai
de a amortiza socurile
 netede suprafe te cu ajutorul
unor for te moleculare

ˆ
argument pe cat de simplu, pe atat de con-
ˆ ˘
O concluzie logica
Piciorul sop

˘ ˘ ˘ ˘
vingator: daca – asa cum spune zicala en-
˘ ˘  ˘ ˘ Dup a ce analizeaz a dovezile care
˘ ˘
 arlei gecko: 5 Fotosearch; colibriul: Laurie Excell/Fogstock/age fotostock

glezeasca – arata ca o ra ta, merge ca o ra ta atesta ca natura este opera unui Proiectant,
˘ ˘ ˘
ˆ

si macaie ca o ra ta, . . . avem toate motive- ˆ

˘ ˘ ˘ mul ti oameni sunt ın asentimentul scriito-
le sa credem ca e o ra ta”. Concluzia lui? ˘ ˘
rului biblic Pavel: „Calita tile . . . nevazute
„Dovezile existen tei unui proiect nu trebu- ˘
˘ [ale lui Dumnezeu], da, puterea sa eterna si
ie trecute cu vederea doar pentru ca sunt ˘
ˆ dumnezeirea sa, se vad clar de la crearea lu-
atat de evidente.”15 mii, deoarece sunt percepute prin lucrurile
Cu certitudine, meritul pentru realizarea ˘
facute”. (Romani 1:19, 20)
unei aripi de avion mai sigure si mai ˆ eficien-
te i se cuvine proiectantului ei. In mod ase-
˘ ˘
manator, meritul pentru crearea unui mate-
ˆ ˘ ˘
rial de ımbracaminte mai comod sau a unui ˘
ˆ Cum ati raspunde?
motor mai eficient ıi revine inventatorului.
˘ ˘ ˘ ˘
De fapt, cel ce copiaza proiectul cuiva fara ˛ Vi se pare logic sa
a recunoaste  dreptul de autor al inventato- ˘
˘ credeti ca proiectul
rului este pasibil de pedeapsa. ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ genial evident ın
Acum gandi ti-va: Cercetatori de seama ˘
˘ ˆ natura este rezultatul
imita, ın linii mari, diverse sisteme din natu- ˆ ˆ ˘
˘ ıntamplarii oarbe?
ra pentru a rezolva probleme dificile de pro-
˛ Ce contraargumente
iectare. Totusi,  unii atribuie evolu tiei oarbe ˘
genialitatea ideilor originale pe care le co- ati aduce ipotezei ca
˘ ˘ ˆ
piaza. Vi se pare logic acest lucru? Daca o viata este doar ın
˘
copie presupune existen ta unui proiectant aparent a opera unui
inteligent, ce putem spune despre original? Proiectant?
ˆ
Cui i se cuvine ın realitate meritul: ucenicu-
ˆ ˘
lui, care ısi imita maestrul, sau maestrului,
˘
care inventeaza?

CINE DETINE
 BREVETUL? 15
 ˘
Opera unui Proiectant?
Daca o copie presupune existenta
 unui proiectant inteligent, ce putem spune despre original?

Fibre ˘ ˘
˛ Copie: Kevlarul este o fibra rezistenta,
˘ ˘ ˆ ˘
obtinut
 a artificial, ce intra ın alcatuirea unor
articole precum vestele antiglont. Este
˘ ˆ
produsa la temperaturi ınalte si cu ajutorul
unor solventi toxici.
˘
˛ Original: Paianjenii-tes
˘
 atori produc sapte 
˘
tipuri de fire de matase. Cele mai puternice
˘ ˆ
dintre ele, care formeaza scheletul panzei,
ˆ
sunt mai usoare  decat bumbacul si,  totusi, 
ˆ
la aceeasi greutate, sunt mai tari decat otelul 
ˆ ˘
si mai rezistente decat kevlarul. Daca ar fi
˘ ˆ ˘
de marimea unui teren de fotbal, o panza de
˘ ˘
paianjen ale carei spite  ar avea grosimea de
˘
1 cm si ale carei cercuri concentrice ar fi la
˘
distant a de 4 cm unele de altele ar putea
˘
opri din zbor un avion de pasageri! Paianjenul
ˆ ˘
ısi produce matasea la temperatura camerei,
folosind ca solvent apa.

˘
Fir de matase secretat de
˘
paianjen (imagine la microscop)
Copyright Dennis Kunkel Microscopy, Inc.

16 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
Navigatie

˛ Copie: Unele aeronave comerciale au sisteme
˘
computerizate de pilotare automata, care pot dirija
ˆ ˆ
aeronava nu doar ın timpul zborului, ci si ın timpul
˘
aterizarii. Computerul unui pilot automat experimental
˘
este de marimea unui card de credit.
ˆ ˘
˛ Original: Avand creierul de marimea unei gamalii
˘ ˘
˘ ˆ ˘
de ac, fluturele-monarh migreaza din Canada pana
ˆ ˘ ˆ ˘
ıntr-o padurice din Mexic, parcurgand o distant a de
˘ ˆ ˘
3 000 km. El navigheaza orientandu-se dupa Soare si are
ˆ
capacitatea de a-si corecta directia  de zbor ın functie

de pozitia
 acestuia pe cer.

Lentile ˘
˛ Copie: O echipa de bioingineri a realizat
un ochi compus artificial care are peste
˘ ˆ
8 500 de lentile si nu depase ste
 2,5 mm ın
diametru. Astfel de lentile ar putea fi folosite la
realizarea unor detectori de miscare de mare
˘
viteza si a unor videocamere ultrasubtiri si
multidirectionale.

ˆ ˘
˛ Original: Ochiul libelulei are ın component a circa
30 000 de lentile. Imaginile produse de fiecare dintre ele
˘ ˘ ˘ ˘
formeaza o imagine panoramica, asemanatoare unui
mozaic. Ochiul compus al libelulei este extrem de eficient
ˆ ˘
ın detectarea misc arii.

CINE DETINE
 BREVETUL? 17
 Evolutia

Fapt sau mit?

˘ ˘
„Evolutia este un fapt, la fel cum caldura Soarelui este un fapt”, afirma profesorul Richard
Dawkins, un renumit savant evolutionist. 16 Experimentele si observatiile directe dovedesc ca˘
  
ˆ ˘ ˘
temperatura Soarelui este, ıntr-adevar, extrem de ridicata. Dar se poate demonstra cu ajuto-
˘
rul experimentelor si al metodei observatiei  directe ca si evolutia  este, indiscutabil, un fapt?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Inainte de a raspunde la aceasta ıntre- picioarele mai scurte sau parul mai lung

Darwin: Din cartea Originea speciilor (1902); cartea: AbeBooks.com

ˆ ˘
bare, trebuie clarificat un lucru. Mul ti oa- decat stramosii  lor.1 Unii oameni de stiin-

˘ ˘ ˆ ˘ ˘
meni de stiin
 ta au observat ca, ın timp, des- ta numesc aceste mici modificari „microe-
cenden tii organismelor vii ar putea suferi volu tie”.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mici modificari. De pilda, crescatorii de Evolu tioni stii  sus tin ıns a c a aceste
ˆ ˆ ˘ ˘
caini pot folosi metoda ıncrucis arii selecti- schimbari mici s-au acumulat de-a lungul
ˆ ˘ ˘
ve pentru ca, ın final, descenden tii sa aiba a miliarde de ani si au produs modifica-˘
˘
rile majore necesare transformarii pestilor 
ˆ ˆ
ın amfibieni si a antropoidelor ın om. Cu
˘
privire la aceste schimbari majore ipotetice
˘
Charles Darwin oamenii de stiin  ta folosesc termenul „ma-
si cartea sa croevolu tie”.
Originea speciilor ˘ ˘
ˆ 1 Modificarile pe care le pot produce crescatorii de
caini provin adesea din disfunc˘ tii genetice. Spre exem-
plu, soricarul este de talie mica deoarece cartilajele nu
i s-au dezvoltat normal, ceea ce a dus la nanism.
 ˆ ˘ ˘
In opinia lui Charles Darwin, bunaoara, telor. Dar produc oare muta tiile specii cu
˘ ˘ ˘
existen ta micilor modificari pe care le ob- totul noi? Sa vedem ce ne dezvaluie cei cir-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
servam arata ca sunt posibile si schimbari ca 100 de ani de studiu ın domeniul ge-
mult mai mari, neobservate de nimeni.17 neticii.
˘ ˆ ˆ
El spunea ca, de-a lungul erelor, cateva or- Pe la sfarsitul  anilor ’30 ai secolului tre-
ganisme vii primordiale, asa-numitele  for- cut, oamenii de stiin ˘
˘  ˘ ta au acceptat cu entu-˘
me de via ta simple, au evoluat lent – prin ziasm o idee noua. Ei erau deja convinsi ca
˘
„modificari extrem de usoare”  –, ceea ce a selec tia naturala˘ – procesul prin care orga-
dus la apari tia milioanelor de forme de via- nismul cel mai bine adaptat la mediu reu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ta existente astazi pe Pamant.18 se  ˘ ste
 sa supravie tuiasca si sa se reprodu-
˘
Mul ti considera logice afirma tiile lui ca – ar putea genera specii noi de plante
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Darwin. Ei ısi spun: „Daca la nivelul spe- ın urma unor muta tii ıntamplatoare. Ast-
˘ ˘ Individ
ciei1 se pot produce schimbari mici, n-ar fel, au tras concluzia ca selec tia artificia-
˘
putea oare evolu tia produce schimbari la,˘ indusa˘ de om, ar trebui sa˘ dea rezultate normal
majore de-a lungul unui interval mare de mult mai bune. „Entuziasmul se rasp ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ andea
ˆ
timp?”. In realitate ınsa, teoria evolu tiei se ın randul biologilor ın general si ın randul ˆ ˆ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘
bazeaza pe trei mituri. Sa le analizam pe geneticienilor, al crescatorilor de animale
ˆ ˆ
rand. si al cultivatorilor de plante ın special”, a
˘ ˘ ¨
1. Mutatiile furnizeaza materia prima spus Wolf-Ekkehard Lonnig, om de stiin-  ˘
˘  t a
˘
de la Institutul Max Planck de Genetic a
necesara aparitiei  speciilor noi. Teoria
˘ ˘ ˘
macroevolu tiei este cladita pe ipoteza ca
˘ ˆ ˆ ˘
muta tiile – modificari ıntamplatoare sur-
ˆ
venite ın codul genetic al plantelor si ani-
malelor – pot duce la apari tia nu numai ˘
ˆ Desi prezinta anomalii,
de specii noi, ci chiar de familii ıntregi de musculi tele-de-o tet mutante
˘ ˆ
plante si animale, cu totul noi.19 raman tot musculi te-de-o tet
Fapt: Multe caracteristici ale animale-
lor si plantelor sunt determinate de infor- Din cauza muta tiilor, plantele pot suferi
˘ ˆ ˘
ma tiile ce se gasesc ın codul lor genetic, modificari – cum este cazul ˆ
acestei plante
ˆ ˆ ˘
proiectul ınscris ın nucleul fiecarei celule.2 cu flori mai mari –, dar ın anumite limite
˘ ˘
Cercetatorii au descoperit ca muta tiile pot
˘ ˆ
produce schimbari ın organismul descen- Individ normal
ˆ ˆ
den tilor atat ai animalelor, cat si ai plan-
ˆ
˘ 1 De si termenul „specie” e folosit frecvent ˘ ˆ ın aceas-˘
ta sec tiune, este demn ˆ de remarcat ca ın cartea biblica
Geneza acest cuvant nu este folosit ˆ cu sensulˆ lui stiin-˘
tific. Termenul „specie” ˘ folosit ın Biblie
˘ nu ınseamn
˘ a
„categorie sistematica fundamentala subordonat ˘ ˘ a genu-
ˆ
lui, care cuprinde animale si plante cu tras˘ aturi si ınsu-
siri comune”, ci „soi, fel, varietate; ˆ clasa, categorie”.
(Dictionarul ˘ explicativ al limbii romane) Unele ˘ Biblii
(de ˆpilda, Cornilescu, 1921, si Biblia ortodoxa) folosesc
cuv˘ antul „soi” ˘ sau
˘ „fel”. Adesea,
˘ ceea ce oamenii de sti-
in ta opteaza sa ˆ numeasca „evolu tie a unei specii” este
doar o varia tie ın cadrul aceleia si „specii”, ˆ ˆ potrivit sen-
sului ˘ cu care este folosit acest cuvant ın relatarea bibli-
ca din Geneza.
˘ ˘ ˘
2 Cercetarile arata ca citoplasma, ˆ membranele si alte
structuri ˘ celulare au ˘ si ele un rol ın dezvoltarea morfo-
logica si fiziologica a unui organism.

EVOLUTIA
 – FAPT SAU MIT? 19
 ˘ ˘
Vegetala din Germania.1 Dar de ce acest na apari tia de specii noi. Dupa examina-
¨ ¨
entuziasm? Lonnig, care de circa 30 de ani rea dovezilor, Lonnig a spus: „O specie [de
˘
studiaza muta tiile genetice la plante, a afir- plante sau de animale] nu se poate trans-
˘ ˘ ˆ
mat: „Cercetatorii credeau ca venise mo- forma prin muta tii ıntr-o specie cu totul
˘ ˘ ˘ ˘
mentul sa revolu tioneze metoda tradi tio- noua. Aceasta concluzie concorda cu toate
˘
nala de cultivare a plantelor si de crestere  experimentele, cu toate rezultatele cerce-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
a animalelor. Ei se gandeau ca prin indu- tarilor ın domeniul muta tiilor efectuate ın
cerea si selectarea muta tiilor avantajoase secolul al XX-lea, precum si cu legile pro-
puteau ob tine plante si animale noi, supe- ˘
˘ babilita tii”.
rioare celorlalte”.20 De fapt, unii sperau sa Prin urmare, se poate transforma o spe-
˘ ˆ ˘
ob tina chiar specii cu totul noi. cie ıntr-una noua prin intermediul muta tii-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Oameni de stiin  ta din Statele Unite, lor? Dovezile arata ca nu! Dupa cercetari
Asia si Europa au ini tiat programe de cer- ˆ ¨ ˘
ındelungate, Lonnig a conchis ca „speciile
cetare care au beneficiat de sprijin finan- bine delimitate genetic au grani te precise
ciar substan tial. Ei au folosit metode care ˘
˘ ce nu pot fi nici anulate, nici depasite  prin
promiteau grabirea procesului evolutiv. La ˆ ˆ ˘ 22
˘ muta tii ıntamplatoare”.
ce rezultate s-a ajuns dupa mai bine ˆ de ˘
˘ Sa vedem care sunt implica tiile celor
40 de ani de cercetari intense? „In pofi- ˆ ˘ ˘
ˆ spuse pana acum. Daca savan ti de presti-
da cheltuielilor uriase,  ıncercarea de a ob- ˘ ˘
˘ giu nu pot sa produca specii noi prin in-
tine prin iradiere [tehnica ce induce mu- ˘
˘ ˆ ducerea si selectarea artificiala a muta tiilor
ta tii] varieta ti din ce ın ce mai productive avantajoase, este oare posibil ca un proces
ˆ ˘ ˘ ˘
s-a dovedit, ın mare parte, un esec”,  spu- lipsit de inteligen ta sa aiba mai mul ti sor ti
˘
ne cercetatorul Peter von Sengbusch.21 Iar ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
¨ de izbanda? Daca studiile dezvaluie ca mu-
Lonnig a afirmat: „Prin anii ’80, speran te- ˆ ˘
ta tiile nu pot transforma o specie ıntr-o alta
le si entuziasmul savan tilor se spulberase- ˘
˘ specie, cu totul noua, atunci cum e posibil
ra; esecul  era de propor tii globale. Studiul ˘
sa se fi produs macroevolu tia?
muta tiilor artificiale la plante si animale a
ˆ ˘ ˘
fost abandonat ın tarile occidentale. Majo- 2. Selectia  naturala duce la aparitia
ritatea mutan tilor . . . au murit ori s-au do- ˘ ˘ 
˘ ˘ de specii noi. Darwin era de parere ca se-
vedit inferiori varieta tilor salbatice”.2 ˘
lec tia naturala, cum o numea el, avanta-
ˆ ˆ ˘ ˘
Chiar si a sa,  informa tiile str anse ın jeaza formele de via ta cel mai bine adap-
˘ ˘
timpul celor circa 100 de ani de cerce- tate la mediu si ca formele de via ta cel
˘
tari asupra muta tiilor ın general si al celor
ˆ ˆ
mai pu tin adaptate dispar ın cele din
70 de ani de studiu asupra muta tiilor ar- ˘ ˘ ˘
ˆ urma. Evolu tionistii  moderni afirma ca,
tificiale ın special le-au permis oamenilor ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ pe masura ce speciile se raspandesc si
de stiin  ta sa traga unele concluzii privind ˘ ˘ ˘
se izoleaza, selec tia naturala favorizeaza
capacitatea acestor muta tii de a determi- acele specii pe care muta tiile genice le fac
˘ ˘ ˆ
¨ ˘ ˘ ˆ
1 Lonnig crede ca via ta a fost creata. El ı si prezinta
˘ apte sa supravie tuiasca ın noul mediu.
˘
propria opinie, nu pe cea a Institutului Max Planck de Astfel, aceste grupuri izolate evolueaza,
Genetic
˘ ˘ ˆ
ˆ a Vegetala din Germania. ˘ pretind evolu tionistii,  transformandu-se
2 In urma experimentelor ˘ repetate s-a constatat ˘ ca
ˆ ˆ
˘
numarul mutan tilor noi scadea constant ˆ si c a
˘
apareau ın final ın specii cu totul noi.
frecvent mutan ti de acela si fel. In plus, mai pu tin de ˘
Fapt: Asa  cum s-a aratat, dovezile ob ti-
1%˘ dintre mutan tii vegetali au fost ale si pentru cerce- ˆ ˘ ˘
tari suplimentare, iar mai pu tin de 1% dintre ace stia nute ın urma studiilor indica clar ca mu-
au fost considera ti potrivi ti pentru comercializare. ˘ Mai ta tiile nu pot duce la apari tia de specii
mult, nu s-a ob tinut nicio specie cu totul noua. La ani- cu totul noi de plante si de animale. Dar
male,ˆ muta tiile artificiale au dat rezultate ˘ si mai slabe ˆ
decat la plante, metoda fiind abandonata definitiv. ce dovezi aduc evolu tionistii  ın sprijinul

20 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 Studiul asupra „cintezelor
ˆ ˘ lui Darwin”
nu dovedeste
 decat ca o specie se poate
adapta la conditiile
 climatice

˘ ˘ ˘
afirma tiei ca selec tia naturala favorizeaza pe cel al cintezelor cu ciocul mai mare.

imagine obtinut
Cintezele din medalioane: Din cartea Journal of Researches, de Charles Darwin (1873),
ˆ ˘ ˘ ˆ
muta tiile avantajoase, determinand apari- Cercetatorii au observat ca, ın func tie de
˘ ˘ ˆ
tia unor specii noi? O brosur  a publicat
˘
a ın
˘
condi tiile climatice, pe insule predominau


1999 de Academia Americana de Stiin  ta de la un an la altul ba cintezele cu ciocul

a prin amabilitatea Biodiversity Heritage Library

˘
(AAS) face referire la „cele 13 specii de mai mare, ba cele cu ciocul mai mic. Ei au
˘
cinteze studiate de Darwin pe Insulele Ga- mai remarcat ca cinteze din „specii” diferi-
˘ ˆ
lapagos, cunoscute astazi sub numele de te se ımperecheau, puii lor fiind mai bine
ˆ ˘
«cintezele lui Darwin»”.23 adapta ti la mediu decat parin tii. Concluzia
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
In anii ’70, un grup de cercetatori coor- cercetatorilor a fost ca, daca ıncrucisarea 
ˆ
donat de Peter si Rosemary Grant, de la continua astfel, ın 200 de ani ar fi avut loc
ˆ ˘
Universitatea Princeton (SUA), a ınceput fuzionarea a doua „specii”.25
˘ ˘
sa studieze aceste cinteze si a descoperit Asadar,
 duce oare selec tia naturala la
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ca, dupa un an de seceta, majoritatea cin- apari tia de specii noi? Cu decenii ın urma,
tezelor care au supravie tuit aveau ciocul biologul evolu tionist George Christopher
ˆ ˆ ˆ
mai mare ˆ decat celelalte cinteze de pe in- Williams ısi exprima ındoielile cu privire la
ˆ ˘
sule. Intrucat marimea si forma ciocului acest lucru.26 Iar evolu tionistul teoretician
˘ ˆ ˘
este unul dintre principalele criterii dupa Jeffrey Schwartz scria ın 1999 ca selec tia
˘ ˘ ˘
care sunt diferen tiate cele 13 specii, aceste naturala ajuta probabil speciile sa se adap-
ˆ
descoperiri au fost considerate relevante. teze la condi tiile de mediu mereu ın schim-
˘
Brosura  AAS mai spune: „Peter si Rose- bare, dar ea nu da nastere  la ceva nou.27
˘ ˘ ˆ ˘
mary Grant au estimat ca, daca seceta ar Intr-adevar, cintezele lui Darwin nu se
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
lovi insulele o data la zece ani, dupa numai transforma ın „ceva nou”. Tot cinteze ra-
˘ ˘ ˆ ˘
200 de ani ar aparea o noua specie de cin- man. Iar faptul ca cinteze din „specii” di-
teze”.24 ˆ ˘ ˘
ferite se ımperecheaza ne poate face sa
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Brosura omite totusi sa men tioneze ca, ne ındoim de criteriile ın baza carora ˆ de-
ˆ ˘
ın anii ce-au urmat secetei, numarul cinte- finesc unii evolu tionisti  „specia”. In plus,
˘ ˘ ˘
zelor cu ciocul mai mic l-a depasit  din nou informa tiile referitoare la aceste p asari

EVOLUTIA
 – FAPT SAU MIT? 21
 ˘ ˘ ˆ ˘
dezvaluie ca pana si unele academii de sti-
˘ ˘
˘ ˆ ˆ O credint a oarba
in ta prestigioase pot fi subiective cand ısi De ce mul ti evolu tionisti  de renume sus-
˘ ˘ ˘
prezinta dovezile. tin cu tarie ca macroevolu tia este un fapt?
˘ ˘
3. Fosilele atesta schimbari macroe- Celebrul evolu tionist Richard Lewontin
volutive la plante si  animale. Brosura  ˘
˘ ˆ ˘ a scris cu sinceritate ca mul ti oameni de
AAS, men tionata anterior, ıi lasa cititoru- ˘ ˘
˘ stiin ta sunt dispusi sa accepte˘ idei lipsite
lui impresia ca fosilele descoperite de oa- de fundament stiin  tific „fiindca [si-au]  luat
˘ ˘ ˆ
menii de stiin
 ta ofera suficiente dovezi ın un angajament prioritar, un angajament
˘ ˘ ˘
sprijinul macroevolu tiei. Ea afirma: „S-au fa ta de materialism”.1 Mul ti savan ti refuza
ˆ ˘ ˘ ˆ
descoperit atat de multe forme de via ta in- chiar si numai sa ia ın calcul posibilitatea
ˆ ˆ
termediare ıntre pesti si amfibieni, ıntre
ˆ  existen tei unui Proiectant inteligent deoa-
amfibieni si reptile, ıntre reptile si mamife- rece, asa  cum scrie Lewontin, ‘nu pot ac-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
re, precum si ın linia de descenden ta a pri- cepta ca un Picior Divin sa li se puna ın
ˆ ˆ
matelor, ıncat adesea este dificil de stabilit prag’.30
ˆ ˆ
cu exactitate cand se produce tranzi tia de In acest sens, sociologul Rodney Stark
la o specie la alta”.28 a declarat pentru revista Scientific Ameri-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Fapt: Aceasta afirma tie ındraznea ta este can: „De 200 de ani se promoveaza ideea
˘ ˘ ˘ ˘
destul de surprinzatoare. De ce? Niles Eld- ca, daca vrei sa fii un adept al stiin  ˆ ˘ tei, nu˘
˘ ˘
trebuie sa-i permi ti min tii sa fie ıncatusat  a
˘ ˆ
de religie”. El a mai afirmat ca, ın mediul
Potrivit dovezilor fosile,
˘ toate grupele
˘ mari
˘ academic, „cei religiosi nu vorbesc despre
de animale au aparut dintr-o data si au ramas Creator”.31
aproape neschimbate ˘ ˘ ˘
Daca ve ti considera adevarata teoria
˘ ˘
macroevolu tiei, va trebui sa crede ti si ca
˘
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ oamenii de stiin  ta˘ agnostici sau atei nu
redge, un evolu tionist ınflacarat, afirma ca ˘
˘ sunt subiectivi, ca nu interpreteaza des-
fosilele nu dovedesc producerea treptata coperirile stiin  tifice prin prisma convin-
˘ ˘ ˘
de schimbari evolutive, ci existen ta unor gerilor personale. Va trebui sa crede ti ca
ˆ

Royal Tyrrell Museum of Palaeontology

5 Juan Carlos Mu noz/age fotostock, and courtesy of
intervale lungi de timp ın care, „la ma- ˘
ˆ muta tiile si selec tia naturala au determinat
joritatea speciilor, nu s-au acumulat decat ˘
˘ apari tia tuturor formelor de via ta comple-
foarte pu tine modificari evolutive sau nu ˘ ˘
xe, desi un veac de cercetari dovedesc ca
s-au acumulat deloc”.129 muta tiile nu au dus la transformarea nici

˜
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Pana acum, oamenii de stiin  ta din ın- macar a unei singure specii bine definite
ˆ ˘
treaga lume au descoperit si au catalogat ıntr-o specie cu totul noua. De asemenea,
˘ ˘ ˘
circa 200 de milioane de fosile mari si va trebui sa crede ti ca toate vieta tile au evo-
˘ ˘
miliarde de microfosile. Mul ti cercetatori luat dintr-un stramos comun, desi dovezi-
˘ ˘ ˘ ˘
sunt de acord ca acest vast tezaur de do- le fosile demonstreaza cu tarie ca speciile
˘ ˘ ˘
vezi demonstreaza ca toate grupele mari de majore de plante si de animale au aparut
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
animale au aparut dintr-o data, ca acestea dintr-o data si ca nu au evoluat ın alte spe-
˘ ˘ cii de-a lungul veacurilor. Este oare o astfel
au ramas aproape neschimbate si ca mul- ˘
˘ de convingere bazata pe fapte sau pe mi-
te specii au disparut brusc, asa  cum au si ˆ ˆ
˘ turi? In realitate, credin ta ın evolu tie este o
aparut. ˘ ˘
credin ta oarba.
˘
1 Chiar siˆ pu tinele dovezi fosile pe care cercetato- ˘
rii le aduc ın sprijinul teoriei evolu tiei sunt discuta- 1 Aici,˘ termenul „materialism”
˘ ˆ se refera la teoria po-
bile. Veziˆ paginile
˘ 22-29 ale˘ bro
˘ surii „Originea vie tii trivit ˘ careia˘ ˘ tot ce exista ın Univers, inclusiv
˘ ˆ via ta,
–˘ Cinci ıntrebari care merita sa fie analizate”, publica- a aparut fara vreo interven tie supranaturala ın acest
ta de Martorii lui Iehova. proces.

22 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˘
Cum ati raspunde?
˛
˘
Cum i-ati raspunde cuiva
˘
care sustine
 ca asa-numita

˘
microevolutie  este o dovada
ˆ
ın sprijinul macroevolutiei?

˛ De ce este relevant faptul
˘
ca, potrivit dovezilor fosile,
majoritatea speciilor au
˘
suferit doar modificari infime
de-a lungul unei mari
perioade de timp?
Stiin
 ta  si ˘
relatarea biblica
despre creatie
 ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Multi afirma ca stiin
 ta  contrazice relatarea biblica despre creatie.  In realitate ınsa,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
contradictia
 nu este ıntre stiin  t a si Biblie, ci ıntre stiin  t a si convingerile gruparilor re-
˘ ˆ ˘
ligioase care interpreteaza Biblia ın sens strict literal. Unele grupari de acest fel sus-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
tin
 ın mod eronat ca ıntreaga creatie  fizica ar fi fost adusa ın existent a ın sase  zile a
ˆ
cate 24 de ore, acum circa 10 000 de ani.
˘ ˘ ˘
Totusi, Biblia nu sprijina aceasta idee. Daca ar sprijini-o, multe descoperiri stiin  tifice

ˆ ˘
din ultimii 100 de ani ar pune sub semnul ıntrebarii exactitatea ei. Un studiu atent
˘ ˘ ˆ
al textului biblic dezvaluie ca faptele stiin  tifice
 nu vin nicidecum ın contradictie  cu
ˆ ˆ
Scripturile. Avand ın vedere toate acestea, Martorii lui Iehova nu sunt de acord cu
ˆ ˆ ˘ ˆ
multi creationi
 sti.
 In continuare vom vedea ce ne ınvat a ın realitate Biblia.
ˆ ˆ ˘ ˆ
rilor si a pamantului’. Prin urmare, stiin-
Cand a fost ‘ınceputul’? 
Relatarea din Geneza se deschide cu o ta nu contrazice textul biblic.
˘ ˘ ˘ ˆ
afirma tie simpla, dar plina de for ta: „La
ˆ
ınceput Dumnezeu a creat cerurile si pa-
˘ Cat au durat
ˆ
mantul”. (Geneza 1:1) Mul ti biblisti sunt zilele de creare?
˘ ˘  ˆ
Dar cat au durat zilele de creare? A
de acord ca acest verset se refera la o lu-
ˆ fost fiecare literalmente de 24 de ore?
crare care nu a avut loc ın timpul zilelor ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ Unii sus tin ca, ıntrucat Moise, scriitorul
de creare, descrise ıncepand cu versetul ˘ ˆ
trei. Implica tiile sunt profunde. Conform Genezei, a facut mai tarziu referire la ziua
ˆ care a urmat celor sase  zile de creare ca la
afirma tiei de la ınceputul Bibliei, Univer- ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ un model pentru sabatul saptamanal, fie-
sul, inclusiv planeta Pamant, exista cu ˘
ˆ ˆ care zi de creare trebuie sa fi fost o zi pro-
mult timp ınainte de ınceperea zilelor de ˘
ˆ ˘ ˘ ˆ
Nebuloasa: IAC/RGO/David Malin Images

creare; Biblia ınsa nu specifica de cand. priu-zisa, de 24 de ore. (Exodul 20:11)

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Geologii estimeaza ca varsta Pamantu-
lui ar fi de patru miliarde de ani, iar astro-
˘ ˘
nomii afirma ca Universul ar avea nu mai
pu tin de 15 miliarde de ani. Oare aceste
˘ nu doar la un interval de 24 de ore. De
date – si eventualele lor ajustari – contra-
zic afirma tia din Geneza 1:1? Nicidecum,
ˆ ˆ ˘ ˆ
ıntrucat Biblia nu precizeaza varsta ‘ceru-
˘ ˘
Sprijina textul din Geneza aceasta con-
cluzie?
Nu. Termenul ebraic tradus „zi” se
poate referi la diverse intervale de timp,
˘ ˆ ˘
pilda, cand prezinta lucrarea de creare
˘ ˘
realizata de Dumnezeu, Moise se refera

24 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˘
Geneza nu ne spune ca
˘ ˆ
Pamantul si Universul
ˆ
ar fi fost create ın sase
 zile
ˆ
a cate 24 de ore, cu circa
ˆ ˘
10 000 de ani ın urma
 ˘
Durata unor lucrari de creare
˘ nu s-a limitat
la o „zi”, ci a cuprins doua sau mai multe „zile”

˘
la toate cele sase  zile de creare
ˆ ca la doua sau mai multe „zile”. De exemplu,
˘ ˆ ˆ
o singura zi. (Geneza 2:4) In plus, ın ınainte de prima „zi” de creare, lumina
prima zi de creare, „Dumnezeu a nu- ce provenea de la Soarele deja existent
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
mit lumina Zi, iar ıntunericul l-a numit era ımpiedicata ıntrucatva sa ajunga la
˘ ˆ
Noapte”. (Geneza 1:5) Aici, doar o par- suprafa ta Pamantului, probabil de niste 
te dintr-un interval de 24 de ore este de- nori grosi.  (Iov 38:9) Pe parcursul primei
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
finita „zi”. Putem spune, asadar,  ca nu ‘zile’, aceasta perdea de nori a ınceput sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
exista nicio baza biblica pentru a sus tine, se rareasca, permi tand luminii difuze sa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ın mod dogmatic, ca fiecare zi de creare patrunda ın atmosfera.1
ˆ
a fost de 24 de ore. In ‘ziua’ a doua, atmosfera a continuat
ˆ ˘ ˘ ˆ
Dar atunci cat au durat acestea? Biblia sa se limpezeasca, ıntre norii grosi de
˘ ˆ
nu specifica. Totusi,  capitolele 1 si 2 din deasupra si oceanul ˆ de dedesubt forman-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ du-se un spa tiu. In ‘ziua’ a patra, atmosfe-
Geneza lasa sa se ın teleaga ca a fost vor- ˆ ˆ ˆ
ba de intervale lungi de timp. ra s-a limpezit atat de mult, ıncat cei doi
˘ ˆ
astri,
 Soarele si Luna, au aparut „pe ın-
Sase
 perioade de creare tinderea cerurilor”. (Geneza 1:14 -16) Cu
ˆ ˘ alte cuvinte, din perspectiva unui obser-
Moise si-a scris relatarea ın ebraica, ˘ ˆ
din perspectiva unui observator ce s-ar fi vator de pe Pamant, acesti  doi astri  au
˘ ˆ ˘ devenit vizibili. Toate aceste evenimente
aflat pe Pamant. Stim,  de asemenea, ca
ˆ ˆ s-au derulat treptat.
Universul exista ınainte de ınceperea pe-
˘ ˆ
rioadelor, sau zilelor, de creare. Aceste Relatarea din Geneza mai spune ca ın
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
informa tii elucideaza ın mare parte con- a cincea „zi” au ınceput sa apara ‘creatu-
˘
troversaˆ referitoare la relatarea despre rile zburatoare’, termen care se referea in-
crea tie. In ce fel? ˆ ˆ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ 1 ˆ In relatarea despre cele ınt˘ amplate ın prima „zi”,
O analiza atenta a relatarii din Geneza cuv
˘ antul ebraic
˘ ˆ pentru „lumin
ˆ a” esteˆ ’ohr, care se refe-
˘ ˘ ˘ ra la lumina ın general. In schimb, ın descrierea celei
dezvaluie ca durata unor lucrari de cre- de-a patra ‘zile’ este folosit termenul ma’ohr, care se
are nu s-a limitat la o „zi”, ci a cuprins ˘ ˘
refera la sursa de lumina.

26 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˘
clusiv la insecte si vieta ti cu aripi mem-
branoase.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Limbajul Bibliei lasa sa se ın teleaga ca
e posibil ca unele evenimente majore din
˘
timpul fiecarei zile, sau perioade, de cre-
˘ ˘
are, sa fi avut loc treptat, nu dintr-o data,
˘ ˘
si ca unele dintre ele sa se fi desfasu- 
˘
rat si pe parcursul urmatoarelor zile de
creare.1
˘
Dupa „specia” lor
˘ ˘
Demonstreaza oare apari tia treptata a
˘
plantelor si a animalelor ca Dumnezeu
s-a folosit de evolu tie pentru a produce
marea varietate de organisme vii? Nu.
˘ ˆ
Din relatarea biblica reiese cat se poate
˘
de clar ca Dumnezeu a creat toate ‘specii-
˘ ˆ ˆ
le’ de baza atat din regnul vegetal, cat si
din cel animal. (Geneza 1:11, 12, 20-25)
Au fost aceste ‘specii’ originare progra-
˘
mate sa se adapteze la condi tii de me-
ˆ
diu mereu ın schimbare? Ce anume deli-
˘
miteaza o ‘specie’, diferen tiind-o de toate
˘ ˘
1 De pild
ˆ a, porunca data de Dumnezeu
˘ ˆ oamenilor˘
‘de
ˆ a se ınmul ti si de a umple pamantul’ a fost rostita
ın ziua
ˆ a sasea.
˘ (Geneza˘ 1:28, ˆ 31) Totu
ˆ ˆsi, oamenii
˘ nu
au ınceput ‘sa umple pamantul’ decat ın urmatoarea
‘zi’. (Geneza 2:2)
 Studiile moderne ˆ
celelalte? Biblia nu ne spune. de pe el, ar fi fost creat ıntr-un interval

Pinguinii: By courtesy of John R. Peiniger

˘ ˘ ˘ ˘
confirma ca toate
Ea afirma doar ca vie tuitoare- scurt de timp din trecutul relativ recent.
fiin tele vii se reproduc
˘ ˘ ˘ ˆ
„dupa specia lor” le ‘misunau
 dupa specia lor’. De fapt, descrierea pe care o gasim ın Ge-
˘
(Geneza 1:21) Aceasta afir- neza cu privire la crearea Universului si
˘ ˘ ˆ ˆ
ma tie transmite ideea ca va- la apari tia vie tii pe Pamant este ın armo-
ˆ nie cu descoperirile stiin
ria tiile posibile ın interiorul unei ‘specii’ ˘  tifice din epoca
ˆ ˘ ˆ moderna.
sunt totusi limitate. Si,  ıntr-adevar, atat
ˆ
dovezile fosile, cat si studiile moderne Din cauza propriilor convingeri filozo-
˘ ˘ ˘
arata ca principalele categorii de plante si fice, mul ti oameni de stiin  ta resping de-
de animale au suferit foarte pu tine modi- ˘
˘ clara tia Bibliei ca Dumnezeu a creat tot
ficari de-a lungul unor intervale mari de ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ceea ce exista. Este interesant ınsa ca, ın
timp. ˘ ˘
stravechea carte biblica Geneza, Moise a
˘ ˘ ˆ
Contrar concep tiilor anumitor grupari scris ca Universul a avut un ınceput si
˘ ˘ ˘ ˆ
religioase, Geneza nu ne spune ca Uni- ca via ta a aparut ın etape, progresiv, de-a
˘ ˆ lungul unor intervale mari de timp. Dar
versul, inclusiv Pamantul si vie tuitoarele
cum putea avea Moise acces la informa tii
stiin
 ˘ tifice exacte acum 3500 de ani? Exis-
˘ ˘
ta o singura explica tie logica. Cel care a
ˆ
avut puterea si ın telepciunea de ‘a crea
˘ ˆ
cerurile si pamantul’ a fost, cu siguran-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ta, ın masura sa-i ofere lui˘ Moise aseme-
nea informa tii. Aceasta da greutate decla-
˘
ra tiei pe care o face Biblia despre sine, ca
˘
este „inspirata de Dumnezeu”. (2 Timo-
tei 3:16)1
˘ ˘ ˆ
Cum ati raspunde? Probabil va ıntreba ti: Dar chiar are im-
˘ ˘
˛ Care sunt unele conceptii gresite
 referitoare portan ta daca cred sau nu relatarea bibli-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
la relatarea biblica despre creatie?
 ca despre crea tie? Va ındemnam sa anali-
ˆ ˘ ˘
˘
˛ De ce este impresionant ca Biblia si
za ti cateva motive pentru care merita sa-i
 stiin
 ta 
˘ ˆ
concorda ın multe aspecte?
da ti crezare.
˘
1 Pentru informa tii suplimentare, ˘ vizioneaza mate-
rialul video De ce putem fi siguri ca Biblia este de la
Dumnezeu?, disponibil pe jw.org.

28 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
 ˘
Are important a
ce credeti?
 ˘ ˘
Credeti ca viata
 are un scop? Iata ce a declarat evolu-
tionistul
 William Provine: „Tot ce stim
 despre procesele
˘ ˆ
evolutive are implicatii profunde, ne afecteaza enorm ın-
telegerea
 sensului vietii”.
 La ce concluzie a ajuns el?
˘ ˆ
„Nu vad sensul existentei  omului ın Univers.”32

ˆ ˘
Gandi ti-va la semnifica tia acestor cu- tru are un scop cu privire la to ti cei care
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
vinte. Daca via ta nu ar avea niciun sens, aleg sa- si traiasca via ta ın armonie cu voin-
& Faunia, Madrid

˘ ˘
atunci scopul existen tei voastre nu ar fi de- ta sa, scop ce vade ste multa iubire. (Ecle-
ˆ ˆ
cat acela de a face cateva fapte bune si, siastul 12:13) Din acesta face parte si pro-
˘ ˘ ˘ ˆ
poate, de a va transmite caracteristicile ge- misiunea ca oamenii vor trai ıntr-o lume
˘ ˆ
netice urmatoarei genera tii. La moarte, a ti ın care nu vor mai fi conflicte, corup tie si
ˆ ˘ ˆ
ınceta pentru totdeauna sa exista ti. Creie- haos si ın care nici chiar moartea nu va mai
ˆ exista. (Psalmul 37:10, 11; Isaia 25:6-8)
rul – cu capacitatea lui de a gandi, de a ju-
deca si de a medita asupra sensului vie tii – ˘
ˆ Pe buna dreptate, milioane de persoane
n-ar fi decat un simplu accident al naturii. ˆ ˘
din ıntreaga lume cred ca a-l cunoa ste pe
˘
Iar lucrurile nu se opresc aici. Mul ti Dumnezeu si a asculta de el da sens vie-
ˆ ˘ ˆ
care cred ın evolu tie sus tin ca Dumnezeu tii lor mai mult decat orice altceva! (Ioan
˘ ˆ 17:3) O asemenea convingere nu se bazea-
fie nu exist ˆ a, fie nu intervine ın via oa-
˘ ta ˘
za pe iluzii de sarte. Dovezile sunt clare:
menilor. In oricare din aceste doua cazuri,
ˆ ˆ Via ta este opera unui Creator!
viitorul nostru s-ar afla ın mainile condu-
˘ ˘ ˘
catorilor de pe scena politica, stiin tifica
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
si religioasa. Judecand dupa ce s-a ıntam-
plat de-a lungul istoriei, conflictele, corup-
˘ ˘ ˘
tia˘ si haosul ar continua ˘ ˘
sa napastuias-
ca societatea umana. Daca evolu tia ar fi ˘
˘ Cum ati raspunde?
un fapt, atunci am avea toate motivele sa ˛ Ce credeti: am evoluat sau
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
traim dupa deviza fatalista: „Sa mancam si am fost creati? De ce
˘ ˘ ˆ
sa bem, caci maine vom muri”. (1 Corin- credeti acest lucru?
teni 15:32) ˘
ˆ ˘ ˆ ˘ ˛ De ce ar fi bine sa
Insa Biblia ne ınva ta: „La [Dumnezeu] ˘
analizati pe ce se bazeaza
este izvorul vie tii”. (Psalmul 36:9) Aceste
˘ convingerile voastre?
cuvinte au o semnifica tie profunda.
˘ ˘
Daca ceea ce spune Biblia este adevarat,
via ta are realmente un sens. Creatorul nos-

29
 Bibliografie
Planeta vie
˘ 15. The New York Times, „Design for Living”,
1. Scientific American, editie
 speciala (2008),
˘
intitulata „Majestic Universe”, p. 11.
2. Perfect Planet, Clever Species – How Unique
Are We?, de William C. Burger, 2003, p. 24, 34.
3. Rare Earth – Why Complex Life Is Uncom-
mon in the Universe, de Peter D. Ward si Donald
Brownlee, 2000, p. 224.
4. The Sacred Balance – Rediscovering Our
Place in Nature, de David Suzuki, 2007, p. 102.
5. God and the New Cosmology – The Anthropic
Design Argument, de M. A. Corey, 1993, p. 144,
145.
Chenarul: O uluitoare biodiversitate
6. Wildlife in a Changing World
– An Analysis of the 2008 IUCN
Red List of Threatened Species,
˘ ´
editata de Jean-Christophe Vie,
Craig Hilton-Taylor si Simon
N. Stuart, 2009, p. 6.
7. Journal of Industrial Microbi-
ology, „Total Bacterial Diversity
in Soil and Sediment Commu-
nities – A Review”, de V. Tor-
svik, R. Sørheim si J. Goksøyr,
vol. 17, 1996, p. 170 -178.
8. Science, „Environmental Ge-
nomics Reveals a Single-Species
Ecosystem Deep Within Earth”,
de Dylan Chivian si altii,
 vol.
322, 10 octombrie 2008,
p. 275 -278.
9. Scientific American, „Microbe Census Re-
5 David Hawks
veals Air Crawling With Bacteria”, de David
Biello, http://www.scientificamerican.com/
article.cfm?id˙microbe-census-reveals-ai.
Cine detine
 brevetul?
10. Natural History, „As the Whale Turns”,
de Adam Summers, iunie 2004, p. 24, 25.
11. Science, Random Samples, „Flippered
Flight”, 21 mai 2004, p. 1106.
12. New Scientist, Technology, „Is It a Bird,
Is It a Plane . . .”, 3 septembrie 2005, p. 21.
13. Heat Exchanger Design, editia
 a II-a,
de Arthur P. Fraas, 1989, p. 2.
30 VIATA
 – OPERA UNUI CREATOR?
14. The Economist Technology Quarterly,
Report, „Technology That Imitates Nature”,
11 iunie 2005, p. 18-22.
de Michael J. Behe, 7 februarie 2005, p. A21.
Evolutia
 – Fapt sau mit?
16. Natural History, „Darwin & Evolution – The
Illusion of Design”, de Richard Dawkins, noiem-
brie 2005, p. 37.
17. Originea speciilor, de Charles Darwin,
Ed. Beladi, Craiova, 2007, p. 128, 129.
18. Charles Darwin – The Origin of Species,
introducere de sir Julian Huxley (1958), First Sig-
net Classic Printing, septembrie 2003, p. 458.
19. Nobel Lectures, Physiology or Medicine
1942-1962, 1999, „The Production of Muta-
tions”, de H. J. Muller, 1946, p. 162.
20. Mutation Breeding, Evolution, and the
Law of Recurrent Variation, de Wolf-Ekkehard
¨
Lonnig, „Expectations in Mutation Breeding”,
2005, p. 48, si interviu cu Wolf-Ekkehard
¨
Lonnig.
21. Mutation Breeding, Evolution, and the Law
of Recurrent Variation, p. 48-51.
22. Mutation Breeding, Evolution, and the Law
of Recurrent Variation, p. 49, 50, 52, 54,
¨
59, 64, si interviu cu Wolf-Ekkehard Lonnig.
23. Science and Creationism – A View From the
National Academy of Sciences, „Evidence Sup-
porting Biological Evolution”, 1999, p. 10.
24. Science and Creationism – A View From the
National Academy of Sciences, „Evidence Sup-
porting Biological Evolution”, p. 11.
25. Scientific American, „Natural Selection and
Darwin’s Finches”, de Peter R. Grant, octombrie
1991, p. 87;
Nature, „Oscillating Selection on Darwin’s
Finches”, de H. Lisle Gibbs si Peter R. Grant,
11 iunie 1987, p. 511;
Science, „Hybridization of Bird Species”,
de Peter R. Grant si B. Rosemary Grant,
10 aprilie 1992, p. 193-197.
26. Adaption and Natural Selection, de George
C. Williams, 1966, p. 54.
27. Sudden Origins – Fossils, Genes, and the
Emergence of Species, de Jeffrey H. Schwartz,
1999, p. 317- 320.
28. Science and Creationism – A View From

NASA, ESA, and the Hubble Heritage (STScl/AURA) -ESA/Hubble Collaboration

the National Academy of Sciences, editia 
a II-a, „Evidence Supporting Biological Evolu-
tion”, p. 14.
29. The Triumph of Evolution and the Fail-
ure of Creationism, de Niles Eldredge, 2000,
p. 49, 85.
30. The New York Review of Books, „Billions
and Billions of Demons”, de Richard C. Le-
wontin, 9 ianuarie 1997, p. 28-32.
31. Scientific American, „Scientists and Reli-
gion in America”, de Edward J. Larson si
Larry Witham, septembrie 1999, p. 91.
˘
Are important a ce credeti?

32. Science, Technology, and Social Prog-
˘
ress, editata de Steven L. Goldman, „Evolu-
tion and the Foundation of Ethics”, de Wil-
liam B. Provine, 1989, p. 253, 266.

w Contine

ˆ
Biblia informatii
S-au ımplinit profetiile

 exacte din punct de vedere stiin
ei?
 tific?


˘ ˆ
Ce este remarcabil cu privire la raspandirea ei?
˘ ˘
Pentru a afla raspunsul, urmariti un scurt material video
˘
r
intitulat De ce putem fi siguri ca Biblia este de la Dumnezeu?,
disponibil pe jw.org.

˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Puteti gasi raspuns si la urmatoarele ıntrebari:
Ce ne ı̂nvaţă ˛ De ce suferim?
ı̂n realitate Biblia?
˘
˛ Cum putem avea o viat a de familie mai fericita?
˘
ˆ ˆ ˘ ˆ
˛ Ce se ıntampla cu noi cand murim?
ˆ ˘ ˆ
Cartea Ce ne ınvat a ın realitate Biblia?, de 224 de pagini,
˘ ˆ ˘
raspunde la aceste ıntrebari, precum si la multe altele.
˘ ˘
Puteti descarca gratuit un exemplar al acestei carti
de pe jw.org.
 ˆ ˆ ˘
Este viata
 opera unui Creator? Sau este produsul ıntamplarii
ˆ ˘ ˆ
oarbe? Putine
 ıntrebari au starnit controverse mai mari. Cu
˘ ˘ ˘
toate acestea, raspunsul la ele este de important a vitala. Bro-
˘ ˆ ˘
sura
 de fat a supune unei analize atente ıntrebari precum:
˘ ˘
˛ A fost planeta noastra proiectata pentru a sustine  viata?

ˆ ˘ ˆ
˛ Ce ne ınvat a proiectele evidente ın natura?
˘
˘
˛ Se bazeaza teoria evolutiei  pe fapte incontestabile?
˛ Contrazice stiin
˘
 ta  relatarea biblica despre creatie?

˘
˛ De ce are important a ce credeti? 

s
170113
lc-M