ˆ

ORIGINEA
˘
VIE
˘ ˘
TII

CINCI INTREBARI CARE MERITA SA FIE ANALIZATE
 ˆ
ORIGINEA VIETII
˘

˘ ˘
CINCI INTREBARI CARE MERITA SA FIE ANALIZATE

ˆ
INTREBAREA
1 ˘
Cum a aparut viata?
 PAGINA 4

ˆ
INTREBAREA
2 ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Este vreo forma de via t a ıntr-adevar simpla? PAGINA 8

ˆ
INTREBAREA
3 De unde provin instructiunile?
 PAGINA 13

ˆ
INTREBAREA
4 ˘ ˘
Au toate formele de via t a un stramo s comun? PAGINA 22

ˆ
INTREBAREA
5 Este rational

˘ ˆ
sa crezi ın Biblie? PAGINA 30

Bibliografie PAGINA 31

˘ ˘ ˘
Aceasta publicatie  nu se Coperta: Imagine stilizata a unei molecule de ADN
˘ ˘ ˘
comercializeaza. Ea este distribuita Nota: Toate modelele tridimensionale ale
ˆ ˘
ın cadrul unei lucrari mondiale de moleculelor si ale mecanismelor moleculare sunt
˘ ˘
instruire biblica, sustinute
 prin donatii.
 redate schematic; nu sunt reprezentate la scara.
˘ ˘
Pentru a face o donatie,  va rugam Provenienta fotografiilor: pagina 4: 5 Petit
˘
sa accesati www.jw.org. Format/Photo Researchers, Inc.; pagina 5:
˘ ˘ ˘ 5 SPL/Photo Researchers, Inc.; pagina 22,
Daca nu exista alta indicatie, citatele
arborele vietii:
 Prin amabilitatea Biodiversity
biblice sunt din Sfintele Scripturi
Heritage Library; pagina 27, craniu:
– Traducerea lumii noi.
5 Photolibrary/age fotostock; Ida:
The Origin of Life 5 Martin Shields/Alamy; pagina 28, cranii:
—Five Questions Worth Asking 5 Medical-on-Line/Alamy; pagina 29, pitecantrop,
˘ ˘ ˆ
Tiparita ın august 2017 reconstituire: 5 The Print Collector/Alamy
Romanian (lf-M)
5 2010
WATCH TOWER BIBLE AND TRACT
SOCIETY OF PENNSYLVANIA
Editori
Watchtower Bible and Tract Society of
New York, Inc., Wallkill, New York, U.S.A.
Made in Britain by Watch Tower Bible
and Tract Society of Britain
(Registered in England as a Charity)
 ˆ
UN ELEV IN IMPAS
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Peter simte un gol ın stomac si ıncepe sa se foiasca nelinistit  ın banca. Profesoara,
˘
fat a de care are mult respect, tocmai a terminat de vorbit despre Charles Darwin
˘ ˘ ˘
si teoria evolutiei.
 Dupa ce a explicat ca aceasta teorie a constituit un pas important
ˆ ˘
ın cunoasterea
 stiin
 tific a si a eliberat omenirea de superstitii,  ea i-a invitat si
˘ ˆ
pe elevi sa-si exprime opinia cu privire la subiectul ın discutie. 
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Peter este ın impas. Parintii  l-au ınvatat ca pamantul si toate formele de viat a
˘ ˘
au fost create de Dumnezeu. Ei spun ca relatarea biblica despre creatie  este
˘ ˆ ˘ ˘
demna de ıncredere si ca evolutia  este doar o teorie care nu poate fi demonstrata.
˘ ˘
Evident, si profesoara, si parintii  au cele mai bune intentii. Pe cine ar trebui sa
˘
creada Peter?
ˆ ˆ ˘
In fiecare an scolar,
 ın mii de sali de cla- oase care cer introducerea teoriei crea tiei
˘ ˆ ˆ ˘
sa de pe ıntregul glob apar situa tii simila- ın programa scolara. Bro sura supune aten-
˘ ˆ
re celei descrise mai sus. Ce ar trebui sa tiei cateva dintre ideile pe care le sus tin cei
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
faca Peter si al ti elevi asemenea lui? Nu ce afirma ca via ta a aparut spontan si ca re-
˘ ˘ ˘
crezi ca cel mai bine ar fi sa-si formeze sin- latarea biblica despre crea tie este un mit.
˘ ˆ ˘
guri o opinie? Ei ar trebui sa analizeze atat Aceasta publica tie vorbeste  pe larg de-
ˆ ˘ ˘
dovezile care sus tin evolu tia, cat si pe cele spre celula, unitatea fundamentala a lu-
˘ ˘ ˆ
care sus tin crea tia si apoi sa decida ın ce mii vii. Prin urmare, vei avea posibilitatea
˘ ˘ ˘ ˆ
sa creada. sa examinezi cateva informa tii interesante
ˆ ˘ ˘ ˘
De fapt, chiar Biblia ne ındeamna sa despre alcatuirea celulelor. De asemenea,
˘
nu credem orbeste ce ne spun al tii: „Cel vei putea sa analizezi ipotezele pe care se
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
fara experien ta da crezare oricarui cuvant, bazeaza teoria evolu tiei.
˘ ˘ ˆ
dar cel prevazator ia aminte la pasii  lui”. Mai devreme sau mai tarziu, to ti ajun-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
(Proverbele 14:15) Ea ne ıncurajeaza sa gem sa ne ıntrebam: Cum a aparut via-
ne folosim „puterea ra tiunii” pentru a ve- ˘
˘ ˘ ta, prin evolu tie sau prin ˘ ˆ
crea tie? Poate ca
dea daca ceea ce ni se spune este adeva- ti-ai ˆ pus deja aceastaˆ ıntrebare si ai medi-
rat. (Romani 12:1, 2) ˘
tat ındelung la ea. In brosura  de fa ta vei
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Aceasta bro sura nu a fost conceputa gasi cateva dovezi ce i-au determinat pe
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pentru a sprijini eforturile gruparilor religi- mul ti sa creada ca via ta a fost creata.
ˆ
UN ELEV IN IMPAS 3
 1 ˘
CUM A APARUT VIATA?

˘ ˆ ˘ ˆ ˘
„De unde vin copiii?” Poate ca si tu, cand erai mic, le-ai pus aceasta ıntrebare parin-
˘ ˘ ˆ
tilor
 tai. Cum au reactionat ei? Parintii  au reactii  diferite, ın functie  de personalita-
ˆ ˘ ˆ ˘
tea lor si de varsta copilului. Unii ignora ıntrebarea, altii  dau un raspuns scurt, vizibil
ˆ ˘ ˘
stanjeniti,  iar altii
 inventeaza tot felul de povestioare, despre care copilul afla mai
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tarziu ca nu sunt adevarate. Dar, ca sa fie pregatit pentru viat a, copilul trebuie
˘ ˘
sa stie  adevarul despre miracolele reproducerii.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Asa  cum multi parinti se simt jenati cand trebuie sa vorbeasca despre modul ın
˘ ˘ ˘ ˘
care vin pe lume copiii, tot asa  unii oameni de stiin  t a ezita sa vorbeasca despre
˘
un subiect mult mai important: aparitia  vietii.  Totusi,
 cunoasterea  adevarului cu
ˆ ˘
privire la acest subiect ıti poate influenta  profund conceptia  despre viat a. Asadar,

˘
cum a aparut viata? 
˘
Ce sustin
 multi oameni de stiin
 t a? Mul ti
ˆ
dintre cei care cred ın evolu tie ti-ar spune
˘ ˆ ˆ ˘
ca via ˆ ta a ınceput ın urm ˆ a cu miliarde de
ani ın lagune pu tin adanci, formate prin ac-
ˆ ˆ
tiunea mareei, ˘ ˆ sau ın adancurile oceanului.
Ei cred ca, ıntr-un astfel de mediu, compu-
ˆ
sii chimici˘ ˘
s-au grupat spontan ın structuri
asemanatoare unor sfere, au format mole-
ˆ ˘
cule
˘ ˆ complexe si au ınceput sa se reprodu- ˘
ca. In opinia lor, toate formele de via ta de
˘ ˆ
pe pamant s-au dezvoltat din una sau mai
multe dintre aceste celule primare „sim-
ple”.
˘
Al ti oameni de stiin ta evolu tioni sti, la
fel de aprecia ti, nu sunt de acord cu aceas-
˘ ˘
ta teorie. Ei presupun ca primele celule,
sau cel pu tin componentele lor principale,
˘ ˆ
au fost aduse pe Pamant din spa tiul cos-
mic. De ce cred ei lucrul acesta? Deoare-
˘ ˆ
Zigot uman, marit de aproximativ 800 de ori ce, ın pofida eforturilor depuse, oamenii
˘ ˘ ˘
de stiin ta n-au putut dovedi ca viaˆ ta a apa-
rut spontan din molecule nevii. In 2008,
ˆ
Alexandre Meinesz, profesor ın biologie, a

4 ORIGINEA VIETII

subliniat acest aspect. Referindu-se la cer-
˘
cetarile din ultimii 50 de ani, el a afirmat
˘ ˘ ˘
ca „nicio dovada empirica nu sus tine ipo-
˘ ˆ
tezele apari tiei spontane a vie tii pe Pamant
˘ ˘ ˘
dintr-o simpla supa moleculara si nicio des-
˘ ˆ
coperire stiin tifica nu ne conduce ın aceas-
˘
ta direc tie”.1
˘ ˘ ˆ
Ce arata dovezile? Raspunsul la ıntreba-
˘
rea „De unde vin copiii?” se bazeaza pe
ˆ
dovezi incontestabile. Via ta provine ıntot-
˘
deauna din via ta. Totu si, este oare posi-
ˆ ˘ ˘
bil ca, ın urma cu mult timp, aceasta lege
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
fundamentala sa fi fost ıncalcata? Ar fi pu-
˘ ˘
tut via ta sa apara spontan din compu si chi-
˘ STANLEY MILLER (1953)
mici nevii? Care este probabilitatea sa se fi
ˆ ˆ ˘
ıntamplat acest lucru? ob tinute cu u surin ta prin experimente ase-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Cercetatorii au descoperit ca ıntr-o ce- manatoare celui facut deˆ Miller si ca toate
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
lula vie conlucreaza cel pu tin trei tipuri se gasesc ın meteori ti. Insa realitatea este
de molecule complexe: ADN (acid dezoxi- alta”.12
ribonucleic), ARN (acid ribonucleic) si ˘ ˆ
˘ ˘ Sa ne gandim la molecula de ARN. Ea
proteine. Astazi, pu tini oameni de stiin ta ˘ ˘
˘ ˘ ˘ este alcatuita din molecule mai mici, nu-
ar afirma ca o celula vie a aparut spontan mite nucleotide. Nucleotida este o molecu-
dintr-un amestec de compu si chimici lip- ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ la diferita de aminoacid si are o structura
˘ ˆ
si ti de via ta. Insa care este probabilitatea ca pu tin mai complexa decat acesta. Shapiro
˘ ˘ ˘
ARN-ul sau proteinele sa se formeze din spune ca „niciodata nu s-a semnalat prezen-
ˆ ˆ ˆ
ıntamplare?1 ta vreunei nucleotide ın cadrul experimen-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Un experiment realizat prima oara ın telor cu descarcari electrice sau ın meteo-
1953 i-a condus pe mul ti oameni de sti- ˘ ˘
˘ ˘ ri ti”.23 El mai declara ca probabilitatea ca
in ta la concluzia ca viaˆ ta ar fi putut lua ˘ ˘
ˆ ˆ o molecula de ARN, capabila de autorepli-
na stere din ıntamplare. In acel an, Stanley ˘
˘ ˘ ˆ care, sa se formeze accidental dintr-o mul ti-
Miller a reu sit sa ob tina ca tiva aminoacizi ˘ ˘ ˆ ˘
˘ me de caramizi chimice „este atat de mica,
(compu si chimici care alcatuiesc proteine- ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ ıncat, daca lucrul acesta s-ar ıntampla fie si
le) provocand descarcari electrice ıntr-un ˘ ˆ
numai o data undeva ın universul vizibil, ar
amestec de gaze care simula atmosfera pri- ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ fi considerat o sansa incredibila”.4
mordiala a Pamantului. Dupa aceea, s-au Dar ce se poate spune despre molecu-
ˆ ˘
descoperit aminoacizi ıntr-un meteorit. lele de proteine? Ele pot fi alcatuite din
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Demonstreaza aceste descoperiri ca toate 50 pana la cateva mii de aminoacizi, lega ti
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
caramizile fundamentale ale vie tii puteau ıntr-o ordine bine definita. In celula „sim-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
sa apara din ıntamplare? pla”, proteina de marime medie con tine
Robert Shapiro, profesor emerit de chi- ˘ ˘
mie la Universitatea din New York, spune: 1 Profesorul˘ Shapiro ˘ nu crede c˘ a via ta a ˆfostˆ creata.
˘ El este de p arere c a via ta a ap arut din ıntamplare,
„Autorii unor lucrari de specialitate au pre- ˆ
ıntr-un
ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ mod ıncˆ a neın teles pe deplin.˘
supus ca toate caramizile vie tii ar putea fi 2 In 2009, ca tiva oameni de stiin ˘ ta de la Universita-
˘ ˘
tea din Manchester
ˆ au declarat ca au reu sit sa˘ ob tina
˘
1 Despre
ˆ ˆ probabilitatea ca ADN-ul
ˆ sa se formeze nucleotide ın laborator. Totu si, Shapiro afirma: „[Me-
din ıntamplare se va discuta ın capitolul 3, intitulat toda lor] nu corespunde˘ nicidecum ˘ criteriilor mele
„De unde provin instruc tiunile?”. privitoare la calea corecta catre lumea ARN-ului”.

˘
1 CUM A APARUT VIATA?
 5
 1
Pentru obtinerea
 proteinelor este nevoie
de ARN –, iar ARN-ul nu poate fi produs
˘ ˘
fara proteine —. Putea vreuna dintre aceste
˘ ˘ ˆ ˆ
molecule sa apara din ıntamplare? Mai mult,
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
puteau sa apara amandoua ın acelasi timp?
ˆ
Despre ribozomi ˜ se va vorbi ın capitolul 2.

2
3
ˆ
200 de aminoacizi. Chiar si ın aceste celu- tutului de Astrobiologie din cadrul NASA.
˘ ˘ ˘ ˘
le exista mii de tipuri de proteine. Probabi- „Totu si”, continua ea, „s-ar parea ca majo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
litatea ca o proteina alcatuita doar din 100 ritatea cercetatorilor considera ca, daca ar
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
de aminoacizi sa se formeze vreodata din reu si sa ın teleaga cum s-au format singure
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
ıntamplare pe pamant este de unu la un mi- proteinele si ARN-ul ın condi tiile natura-
lion de miliarde. le primordiale, interac tiunea dintre ele s-ar
˘ ˆ
Cercetatorul Hubert Yockey, adept al ın telege de la sine”. Referindu-se la teoriile
ˆ ˆ ˘ ˘
teoriei evolu tiei, merge mai departe cu ra- actuale despre apari tia ıntamplatoare a ca-
˘
tionamentul. El spune: „Este imposibil ca ramizilor fundamentale ale vie tii, dr. Cle-
˘ land spune: „Niciuna nu ne-a oferit o expli-
la originea vie tii sa fi stat numai proteine- ˘ ˘ ˆ
le”.5 Pentru ob tinerea proteinelor este ne- ca tie satisfacatoare cu privire la modul ın
˘
voie de ARN, iar ARN-ul nu poate fi pro- care s-au desfa surat lucrurile”.6
˘ ˘
dus fara proteine. De si sansele sunt infime, De ce sunt importante aceste dovezi?
˘ ˘ ˆ ˆ
sa presupunem totu si ca proteinele si mole- Gande ste-te ın ce dificultate sunt pu si cer-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
culele de ARN ar aparea din ıntamplare ın cetatorii care sus tin ca via ta a aparut din ın-
ˆ ˆ
acela si loc si ın acela si timp. Ar fi oare po- tamplare. Ei au descoperit unii aminoacizi
˘ ˆ
care exista si ın celulele vii. Prin experimen-
˘ ˆ
˘ ˆ te realizate cu grija ın laborator au ob tinut
Daca pentru obtinerea
 ın laborator a unor ˘ ˆ
˘ molecule mai complexe si spera ca, ın cele
molecule complexe este necesara iscusinta  ˘ ˘
unui om de stiin
˘
t a, cum puteau moleculele mult din urma, sa creeze toate componentele ne-
 ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
mai complexe din celula sa apara ıntamplator? cesare formarii unei celule „simple”. Situa-
˘ ˘
tia lor poate ˘
fi asemanata cu cea a unui om
ˆ
de stiin ta care, prelucrand elemente exis-
˘ ˘ ˆ ˘
sibil ca acestea sa conlucreze si sa dea na s- tente ın natura, ob tine o tel, plastic, silicon
˘ si cabluri. Cu ele construie ste un robot, pe
tere unei forme de via ta independente si cu ˆ ˘ ˘ ˘
capacitatea de a se autoreproduce? „Pro- care ıl programeaza sa produca robo ti iden-
˘ ˘ tici. Ce se va demonstra prin aceasta? Ni-
babilitatea ca lucrul acesta sa aiba loc ac- ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ mic altceva decat ca o fiin ta inteligenta poa-
cidental (printr-o combina tie ıntamplatoa- ˘ ˘
˘ te crea o ma sinarie impresionanta.
re de proteine si ARN) este practic nula”, ˆ
spune dr. Carol Cleland1, membru al Insti- ˘ ˘ ˘
In mod asemanator, daca oamenii de sti-
˘ ˘ ˘
in ta ar reu si sa creeze o celula, ei ar ˆ realiza
˘ 1 Dr. Cleland ˘ nu sus tine
ˆ ˆ crea tionismul, ci conside- ˘ ˘
˘ ˆ
ra ˆca via ta a aparut din ıntamplare, ıntr-un mod ınca
ˆ ˘ un lucru cu adevarat remarcabil. Insa ar
˘ ˘ ˆ ˆ
neın teles pe deplin. dovedi ca celula a aparut din ıntamplare?

6 ORIGINEA VIETII

Nicidecum! De fapt, ar dovedi exact con-
trariul!
Tu ce crezi? Toate dovezile stiin tifice de
ˆ ˘ ˘ ˘
pana acum arata ca via ta provine numai
˘ ˘
din via ta. A crede ca fie si numai o „sim-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
pla” celula vie s-a format ın mod ıntampla-
˘
tor din compu si chimici lipsi ti de via ta pre-
˘
tinde o mare credin ta.
ˆ ˆ
Avand ın vedere dovezile, e sti ˆ tu dispus
˘ ˘
sa manife sti o astfel de credin ta? Inainte de
˘ ˘ ˆ ˘
a raspunde la aceasta ıntrebare, te invitam
˘ ˘ ˆ
sa patrunzi ın impresionantul univers al ce-
˘ ˆ
lulei si sa observi modul minunat ın care
˘ ˘
este ea alcatuita. Lucrul acesta te va ajuta
˘ ˘
sa- ti dai seama daca teoriile anumitor oa-
˘
meni de stiin ta referitoare la originea vie tii
sunt corecte sau la fel de fanteziste ca expli-
˘ ˆ ˘
ca tiile pe care le dau unii parin ti cand ras-
ˆ
pund la ıntrebarea „De unde vin copiii?”.

˘
Daca pentru crearea si programarea unui robot
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
fara viat a este nevoie de o fiint a inteligenta,
ce se poate spune despre crearea unei celule vii
ˆ
si,
 cu atat mai mult, a unui om?

˘ ˆ ˘
ADEVARURI STIIN
 TIFICE
 SI
 INTREBARI
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
˛ Adevar: Toate cercetarile stiin  tifice  demon- stiin
 t a care a facut experimentul? Intamplarea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
streaza ca viata  nu poate sa apara spontan din oarba sau o fiint a inteligenta?
materie nevie. ˘ ˘ ˘
˛ Adevar: Pentru ca o celula sa fie vie, protei-
ˆ ˘ ˘
Intrebare: Pe ce dovezi stiin  tifice
 se bazeaza nele si moleculele de ARN trebuie sa conlucreze.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
afirmatia  ca prima celula a aparut spontan din Oamenii de stiin  t a recunosc ca este foarte putin 
˘ ˆ ˆ
elemente chimice nevii? probabil ca ARN-ul sa se fi format din ıntampla-
˘ ˘ ˆ re. De asemenea, probabilitatea ca fie si numai
˛ Adevar: Cercetatorii au creat ın laborator con- ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ o proteina sa se fi format din ıntamplare este in-
ditiile de mediu care se presupune ˘

ˆ ˘ ˆ ˆ ca au existat fima. Deci este practic imposibil ca ARN-ul si pro-
la ınceputul istoriei pamantului. In cadrul acestor ˘ ˆ ˆ ˆ
ˆ ˘ teinele sa se formeze din ıntamplare ın acelasi
experimente, cativa  oameni de stiin  t a au obtinut  ˆ ˆ ˘
˘ ˆ loc si ın acelasi timp si,  ın plus, sa conlucreze.
unele molecule ce se gasesc ın materia vie. ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ˆ Intrebare: Ce presupune mai multa credint a:
Intrebare: Daca elementele chimice folosite ın ˘
˘ ˘ a crede ca celula este opera unei fiinte  inteligen-
experiment reprezinta mediul existent pe pa- ˘ ˘
ˆ ˆ te sau a crede ca milioanele de parti ale unei
mant la ınceput, iar moleculele obtinute repre- ˆ
 celule, atat de complexe si de bine organizate,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
zinta caramizile vietii,  pe cine reprezinta omul de au aparut din ıntamplare?
˘
1 CUM A APARUT VIATA?
 7
2
ESTE VREO
˘ ˘
FORM
ˆ A DE VIA
˘ T A ˘ ˘ ˘
CELULA CEREBRALA
INTR-ADEVAR SIMPLA?
Corpul uman este una dintre cele mai
complexe structuri din univers. El este
˘
alcatuit din aproximativ 100 de trilioane
de celule minuscule, printre care celulele
osoase, celulele sanguine si celulele ce- CELULE OCULARE
ˆ ˘
rebrale.7 De fapt, ın corpul uman exista
peste 200 de tipuri de celule.8
˘ ˆ
Chiar daca sunt foarte diferite ın ce pri-
˘
veste
 forma si functia,  celulele alcatuiesc
˘
o retea omogena, extraordinar de comple-
˘ ˆ ˘ ˘
xa. In comparatie  cu ea, internetul, cu mi- CELULA OSOASA
lioanele lui de calculatoare si cabluri de
˘
date de mare viteza, pare lent si ineficient.
˘
Nicio inventie  umana nu poate egala per-
formantele tehnice de exceptie  evidente
ˆ
chiar si ın cazul celulelor elementare.
ˆ ˘
Dar cum au venit ın existent a celulele
corpului uman? CELULE MUSCULARE

˘
Ce sustin
 multi oameni de stiin
 t a? Ce-
ˆ ˆ ˘
lulele vii se ımpart ın dou a mari cate-
˘ ˘
gorii: cele cu nucleu si cele fara nucleu.
Celulele umane, animale si vegetale au nu-
cleu, iar cele bacteriene, nu. Celulele cu
˘ ˘
nucleu se numesc eucariote,
ˆ iar cele fara GLOBULE ROSII

ˆ
nucleu, procariote. Intrucat celulele euca-
ˆ ˘ ˘
riote sunt mai complexe decat cele proca- Puteau sa apara accidental
˘
riote, mul ti cred ca celulele animale si ve- cele peste 200 de tipuri de celule
˘
getale au evoluat din cele bacteriene. care alcatuiesc corpul uman?

8 ORIGINEA VIETII

 ˘ ˘
Putea fie si numai o celula „simpla”
˘ ˘
sa apara din elemente chimice
˘
lipsite de viat a?

˘
De fapt, mul ti sus tin ca, pe parcursul
a milioane de ani, unele celule procario-
ˆ ˆ ˘
te „simple” au ınghi tit alte celule, ınsa nu
le-au digerat. Potrivit acestei teorii, „natu-
˘ ˘
ra” lipsita de ra tiune a gasit o modalitate
˘ ˆ
de a face schimbari radicale ın func tia ce-
ˆ ˘ ˆ
lulelor ingerate si, ın plus, de a le pastra ın
˘ ˆ
interiorul celulei „gazda” ın timpul diviziu-
nii celulare.19 ˘ ˘
˘ ˘ de ste-te daca o astfel de celula ar fi putut
Ce spune Biblia? Biblia afirma ca via ta ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ sa apara din ıntamplare.
de pe pamant este opera unei fiin te inteli-
˘ ˆ ˘ ˘
gente. Iata modul logic ın care prezinta Bi- ZIDUL DE APARARE AL CELULEI
ˆ ˘ ˘ ˘
blia lucrul acesta: „Bineın teles, orice casa Ca sa po ti vizita celula procariota, tre-
˘ ˘ ˆ
este construita de cineva, dar cel care a buie sa devii de sute de ori mai mic decat
construit toate ˆ
ˆ lucrurile este Dumnezeu”. punctul de la sfar situl acestei fraze. Apoi,
ˆ
(Evrei 3:4) Intr-un alt pasaj biblic se spu- pentru a ajunge ın interiorul celulei, trebu-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ne: „Cat de multe sunt lucrarile tale, o, Ie- ie sa treci de o membrana elastica, foarte
˘ ˆ ˘ ˘
hova! Pe toate le-ai facut cu ın telepciune. rezistenta, ce ac tioneaza asemenea zidu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Pamantul este plin de operele tale! . . . Se lui de caramida si mortar din jurul unei
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mi sca vieta ti fara numar, creaturi vii, mici fabrici. Membrana este extrem de sub tire:
si mari”. (Psalmul 104:24, 25) aproximativ 10 000 de straturi suprapuse
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Ce arata dovezile? Progresele ınregistra- ating grosimea unei foi de hartie. Insa ea
ˆ ˘ ˆ ˘
te ın domeniul microbiologiei ne-au per- este mult mai complexa decat un zid de ca-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mis sa patrundem ın lumea impresionanta ramida. Sa vedem de ce.
a celor mai simple celule procariote cu- Asemenea zidului din jurul unei fabrici,
˘ ˘ ˘
noscute. Oamenii de stiin ta evolu tioni sti membrana apara elementele din interiorul
˘ ˘
au emis ipoteza ca primele celule vii sema- celulei de mediul extracelular. Ea nu per-
nau cu aceste celule. 10
mite accesul moleculelor
˘ ˘ ˘ ˆ mai complexe, ˆ
Daca teoria evolu tiei este adevarata, ea care pot fi periculoase. In acela si timp, ım-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ar trebui sa ofere o explica tie plauzibila piedica moleculele folositoare sa paraseas-
ˆ ˆ ˘ ˘
pentru formarea ıntamplatoare a primei ca celula. Totu si, membrana nu este un zid
˘ ˘ ˘ ˘
celule „simple”. Iar daca via ta a fost crea- de nepatruns. Ea lasa celula sa „respire”,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta, ar trebui sa existe dovezi ale unui pro- adica sa primeasca si sa elimine molecule
ˆ
iect ingenios ˆ chiar si ın cele mai mici orga- mici, cum este oxigenul. Dar cum reu se s-
˘ ˘ ˘ ˘
nisme vii. In continuare, te invitam sa faci te membrana sa faca toate acestea?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
o calatorie imaginara ın lumea celulei pro- Gande ste-te din nou la o fabrica. Ea are
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cariote. Pe parcursul acestei calatorii, gan- paznici, care supravegheaza tot ce intra si
ˆ ˘ ˘ iese pe por tile ei. La fel, membrana celula-
˘ 1 Pana acum nu s-a dovedit pe cale experimentala ˘
ra con tine molecule speciale de proteine,
ca acest lucru ar fi posibil.

˘ ˘ ˆ ˘ ˘
2 ESTE VREO FORMA DE VIAT A INTR-ADEVAR SIMPLA? 9
 3 ˘ ˘ ˘ ˘
za aproximativ 20 de caramizi de baza,
2 ˘ ˘
numite aminoacizi. Aceste caramizi sunt
trimise la ribozomi (5), care pot fi com-
˘
para ti cu ni ste ma sini automate ce leaga
ˆ ˘
aminoacizii ıntr-o ordine precisa pentru a
4 ˘ ˘
forma o anumita proteina. A sa cum opera-
˘
tiunile dintr-o fabrica sunt coordonate de
programul calculatorului central, tot a sa
multe dintre func tiile celulei sunt coordo-
nate de un „program de calculator”, sau
˘ cod, numit ADN (6). Ribozomii primesc
Membrana celulara are
˘
„paznici” care lasa numai de la ADN instruc tiuni detaliate, care ara-
1 anumite substante
˘
 sa˘ intre
˘ ˘ ˘
˘ ˘ ta ce proteina trebuie produsa si cum anu-
sau sa iasa din celula me (7).
ˆ ˘ ˘
Modul ın care este formata o proteina
˘
e de-a dreptul uimitor! Fiecare proteina
˘ ˆ ˘ ˘
˘ se pliaza ıntr-o forma tridimensionala uni-
˘ ˘ ˘ ˘
care ac tioneaza asemenea por tilor si a ca (8). Aceasta forma determina func tia
paznicilor. ˆ
pe care o va ındeplini proteina.1 Imaginea-
ˆ ˘
Unele dintre aceste proteine (1) au ın za- ti o linie de produc tie unde sunt asam-
˘
mijloc un canal, prin care pot trece doar blate par tile componente ale unui motor.
˘
anumite tipuri de molecule. Alte proteine Pentru ca motorul sa func tioneze, fieca-
˘ ˘
sunt deschise pe o parte a membranei ce- re parte componenta trebuie construita cu
ˆ ˘ ˘ ˘
lulare (2) si ınchise pe cealalta parte. Ele precizie. Tot a sa, daca o proteina nu este
˘
au un loc de cuplaj (3) cu forma potrivita
˘ ˆ 1 Un tip de proteine˘ sintetizate˘ ˆ de celule sunt enzi-
pentru o substan ta anume. Cand acea sub- mele. Fiecare enzima se pliaza ıntr-un anumit mod
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
stan ta ajunge ın locul de cuplaj, celalalt pentru a accelera o˘ reac tie chimica specific˘ a. Sute de
˘ ˘ enzime conlucreaza pentru a regla activita tile celulei.
capat al proteinei se deschide si lasa sub-
˘ ˘ ˘
stan ta sa treaca prin membrana (4). Toa-
te acestea au loc chiar si la suprafa ta celor 6
mai simple celule!
ˆ ˘
IN FABRICA
˘ ˘
Imagineaza- ti acum ca „paznicii” te-au
˘ ˘ ˆ
lasat sa intri ın interiorul celulei. Celula
˘ ˘
procariota este plina cu un lichid apos,
ˆ ˘
bogat ın nutrien ti, saruri si alte substan te.
˘ ˘ ˘
Acestea reprezinta materia prima folosita
la ˆ fabricarea compu silor necesari celulei. 7
˘ ˘
Insa procesul de fabrica tie nu se desfa soa-
˘ ˆ ˘
ra ın mod haotic. Celula este o fabrica efi-
˘ 8
cienta, miile de reac tii chimice din interio-
ˆ ˆ ˘
rul ei avand loc ıntr-o ordine bine stabilita
si potrivit unui orar fix.
ˆ
In cea mai mare parte a timpului, celu-
˘ ˆ ˆ 5
la sintetizeaza proteine. Mai ıntai formea-

10 ORIGINEA VIETII

 ˘ ˘
construita cu precizie si nu se pliaza exact
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın forma potrivita, ea nu va reu si sa- si ınde-
˘ ˆ ˘
plineasca func tia ın mod corespunzator si
chiar ar putea cauza deteriorarea celulei.
Dar cum ajunge proteina din locul for- ˆ ˆ
˘
marii ei acolo unde este nevoie de ea? In CAT DE REPEDE SE POATE
˘ ˘
momentul sintetizarii, proteina prime ste o REPRODUCE O CELULA
˘
„eticheta cu adresa de destina tie”, pe baza ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ Unele bacterii ısi creeaza propria copie ın
careia este trimisa la locul potrivit. Astfel, ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ 20 de minute. Fiecare celula copiaza ın ıntre-
chiar daca ın fiecare minut sunt formate si gime „programul de calculator” ce o coordo-
distribuite mii de proteine, fiecare ajunge ˘ ˘
˘ neaza, apoi se divide. Daca are acces nelimi-
la destina tia corecta. tat la „combustibil”, celula se poate multiplica
ˆ ˆ ˘
De ce sunt importante aceste dovezi? exponential.  In ritmul acesta, ın doar doua zile
Moleculele complexe din cel mai simplu se va forma o aglomerare de celule cu greuta-
organism viu nu se pot reproduce singu- ˆ
ˆ ˆ tea de peste 2 500 de ori mai mare decat cea
re. In afara celulei, se descompun. In in- ˘ ˆ 15
a pamantului. Si  celulele mai complexe se pot
teriorul celulei, ele se reproduc cu ajuto- ˆ
reproduce repede. De exemplu, cand te-ai dez-
rul altor molecule complexe. De exemplu, ˆ
voltat ın uterul mamei tale, celulele creierului
enzimele sunt necesare pentru formarea ˘ ˆ
˘ tau s-au format ıntr-un ritm uluitor: 250 000 pe
unei molecule speciale ce elibereaza ener- minut! 16
˘ ˆ ˘ ˘
gie, numita adenozin trifosfat (ATP), ınsa Fabricantii  sunt de multe ori nevoiti sa sacrifice
˘ ˘
enzimele nu pot fi formate fara energia eli- calitatea produselor pentru a le realiza repede.
˘ ˘
berata de ATP. La fel, pentru producerea Asadar,
 daca celulele sunt rezultatul unor acci-
ˆ ˘ ˘ ˆ
enzimelor este nevoie de ADN (ın capito- dente, cum pot ele sa se reproduca atat de re-
˘ ˆ
lul 3 se va vorbi despre aceasta molecu- pede si,  totusi,  atat de exact?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
la), ınsa ADN-ul nu poate fi produs fara
enzime. De asemenea, doar celula poate

˘
Celula
ˆ
– „fabrica”
Modul ın care sunt sintetizate proteinele
˘
Celula, care poate fi comparata cu o
˘ ˘
fabrica automatizata, contine
 multe
˘
masini
 ce asambleaza si distribuie
molecule complexe
 ˘ ˆ ˘ ˘
Daca acest zgarie-nori se va prabusi fiindca nu are o
˘
temelie solida, ce se poate spune despre teoria evolutiei,

˘
care nu reuse
 ste
 sa explice originea vietii?


ˆ
spre crea tie, a spus ın 2004: „Cum ar pu-
˘ ˘ ˘
tea natura sa creeze via ta daca noi am dat
gre s de si am controlat toate condi tiile ex-
˘
perimentale?”.13 El a adaugat: „Mecanis-
˘
mele necesare func tionarii unei celule vii
ˆ ˆ ˆ
sunt atat de complexe, ıncat pare imposi-
˘ ˘ ˆ ˆ
bil ca ele sa fi aparut simultan din ıntam-
plare”.14
ˆ ˆ ˘ ˘
Tu ce crezi? Cand ıncearca sa explice ori-
˘ ˆ
ˆ ˘ ginea vie tii de pe pamant, teoria evolu tiei
forma unele proteine, ınsa ea nu poate fi ˘
˘ ˘ ˘ scoate din calcul interven tia divina. To-
formata fara proteine.1 ˆ ˘ ˘
˘ tu si, cu cat oamenii de stiin ta descopera
Microbiologul Radu Popa, cu toate ca ˘ ˆ
˘ mai multe despre via ta, cu atat pare mai
nu este de acord cu relatarea biblica de- ˘ ˘ ˆ ˆ
pu tin probabil ca ea sa fi aparut din ıntam-
˘
1 Unele dintre celulele corpului uman sunt alcatui-
plare. Pentru a ie si din impas, unii oameni
˘ ˘ ˘
te din circa 10 000 000 000 de molecule proteice.11 de stiin ta evolu tioni sti ar vrea sa faca o
ˆ ˆ
Aceste molecule proteice sunt de cateva sute de mii delimitare ıntre teoria evolu tiei si originea
de tipuri.12 ˘ ˘
vie tii. Crezi ca este corect sa procedeze
astfel?
˘ ˘
Teoria evolu tiei se bazeaza pe ideea ca
˘ ˆ
via ta a aparut ın urma unui sir lung de „ac-
˘ ˆ ˘ cidente fericite”. Apoi un alt sir de acci-
ADEVARURI STIIN
 TIFICE
 SI
 INTREBARI dente ar fi produs uimitoarea diversitate
˘ si complexitate a tuturor organismelor vii.
˛ Adevar: Moleculele extraordinar de complexe ˘
˘ ˘ Totu si, daca temelia teoriei evolu tiei lip-
care alcatuiesc o celula – ADN, ARN, proteine – ˆ ˆ ˘ ˘
˘ se ste, ce se ıntampla cu celelalte teorii cla-
par a fi proiectate sa conlucreze. ˘ ˆ
ˆ ˘ dite pe aceasta supozi tie? A sa cum un zga-
Intrebare: Sunt masin  ariile complexe de la ˘ ˘ ˘ ˘
rie-nori fara temelie solida se va prabu si,
pagina 10 rezultatul evolutiei  oarbe sau opera ˘ ˘
tot a sa o teorie care sus tine evolu tia fara
unei fiinte  inteligente? ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ sa poata explica originea vie tii se va narui.
˛ Adevar: In opinia unor reputati oameni de stiin  t a, ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ Acum, dupa ce ai facut aceasta scurta
chiar si o celula „simpla” este mult prea complexa ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ calatorie, ın care ai observat structura si
ca sa fi aparut din ıntamplare pe pamant. ˘
ˆ ˘ func tiile unei celule „simple”, ce parere ai?
Intrebare: De ce unii oameni de stiin t a admit ˘ ˘
 Este aceasta celula rezultatul mai multor
˘
ca viata
˘ ˘
 provine dintr-o sursa extraterestra, dar
˘
accidente sau, dimpotriva, dovada unui
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
resping ideea ca Dumnezeu este acea Sursa? proiect ingenios? Daca nu stii ınca sigur
˘ ˘ ˆ ˘
care este raspunsul, te invitam ıntr-o alta
˘ ˘ ˆ ˆ
calatorie, ın care vei putea observa ındea-
proape „programul principal” ce coordo-
˘
neaza func tiile tuturor celulelor.

12 ORIGINEA VIETII

 3 DE UNDE PROVIN
INSTRUCTIUNILE?

ˆ ˘ ˘ ˘
Te-ai ıntrebat vreodata de ce ai anumite trasaturi fizice?
˘ ˘
Ce anume determina culoarea ochilor, a parului sau a pielii tale?
ˆ ˘ ˘ ˘
Dar ınaltimea
 si conformatia?
 De ce semeni cu parintii  tai?
˘ ˆ
Cine le spune degetelor tale sa formeze la varfuri pernite  moi
˘
pe o parte si unghii tari, cu rol protector, pe cealalta parte?
˘ ˆ ˘
Pe vremea lui Charles Darwin, raspunsul la astfel de ıntrebari
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
era ınvaluit ın mister. Darwin era fascinat de modul ın care trasa-
turile sunt transmise de la o generatie  la alta, dar cunostea  putine

lucruri despre legile geneticii si chiar mai putine  despre mecanis-
˘
mele celulare ce controleaza ereditatea. Biologii din prezent stu-
˘ ˘
diaza deja de zeci de ani genetica umana si instructiunile  detalia-
˘ ˘
te din extraordinara molecula numita ADN (acid dezoxiribonucleic).
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Totusi,  ramane deschisa urmatoarea ıntrebare: De unde provin
aceste instructiuni?
˘ ˆ
Ce sustin
 multi oameni de stiin
 t a? Mul ti doar un embrion si ın cartea ta au fost a s-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
biologi si cercetatori considera ca ADN-ul ternute ın scris toate par tile lui ın zilele
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
si instruc tiunile pe care le con tine au apa- cand au fost ıntocmite, de si nu exista ınca
ˆ ˆ ˆ ˘ niciuna dintre ele”. (Psalmul 139:16)
rut ın urma unor evenimente ıntampla-
toare, necontrolate, ce au avut loc pe par- ˘ ˘
˘ Ce arata dovezile? Daca teoria evolu tiei
cursul a milioane de ani. Ei sus tin ca nu se ˘ ˘ ˘
˘ este adevarata, ar trebui sa existe cel pu tin
gasesc dovezi ale existen tei unui proiect ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˆ cateva dovezi ca ADN-ul putea sa apara ın
nici ın structura acestei molecule, nici ın ˆ ˆ ˘
urma unor evenimente ıntamplatoare. Iar
informa tiile pe care le con tine si le trans- ˘ ˘
ˆ daca ceea ce spune Biblia este adevarat,
mite, nici ın modul ei de func tionare.17 ˘ ˘
ar trebui sa existe dovezi incontestabile ca
ˆ ADN-ul este opera unei min ti inteligente,
Ce spune Biblia? Cand descrie formarea
˘ bine organizate.
par tilor corpului nostru, precum si mo-
˘ ˆ ˆ
mentul formarii lor, Biblia face referire la Cand sunt prezentate ın termeni simpli,
˘
o carte simbolica ce provine de la Dumne- informa tiile despre ADN sunt u sor de
˘ ˆ ˘
zeu. Iata descrierea pe care o face rege- ın teles si fascinante. A sadar, sa mai fa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
le David sub inspira tie divina: „Ochii tai cem o calatorie ın interiorul unei celule.
˘ ˆ ˆ ˘
[ai lui Dumnezeu] m-au vazut cand eram De data aceasta ınsa, vom explora celula

3 DE UNDE PROVIN INSTRUCTIUNILE?

 13
 ˘ ˘ ˆ ˘
umana. Ca sa ın telegi cum func tioneaza, le sunt prinse de un fel de suport care le
˘ ˘
imagineaza- ti ca vizitezi un muzeu. Acest tine fixe. Pe˘ panoul din dreptul exponatu-
˘ ˆ
muzeu constituie o reprezentare a celulei lui se arata ca sistemul de ımpachetare a
˘ ˘ ˘ ˘
umane, marita de aproximativ 13 000 000 funiei este foarte eficient. Daca ai desfa su-
de ori. El este de dimensiunea unui sta- ra funiile tuturor cromozomilor din mu-
˘
dion uria s, cu o capacitate de circa 70 000 zeu si ai face o singura funie, lungimea ei
ˆ ˘
de locuri. ar fi aproximativ cat jumatate din circum-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Cand intri ın muzeu, ramai fara cuvinte ferin ta Pamantului!1
ˆ ˘
observand toate formele si structurile ciu- O carte de stiin ta nume ste acest sistem
date din acest loc magnific. Aproape de ˆ ˘
˘ ˘ eficient de ımpachetare „o excep tionala
centrul celulei se afla nucleul, o sfera foar- ˘ ˘ 18
ˆ ˘ performan ta inginereasca”. Ti  se pare˘
te mare, cam cat o cladire cu 20 de etaje. ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˆ credibila ipoteza ca aceasta performan ta
Vazandu-l, te ındrep ti spre el. ˘ ˘ ˘
s-a realizat de la sine, fara sa fi fost nevoie
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Intri ın nucleu pe o u sa din ınveli sul lui de un inginer? Sa presupunem ca ın mu-
˘ ˘ ˆ zeu ar exista un magazin uria s cu milioane
exterior, adica din membrana, si te ui ti ın ˆ ˆ
jur. Privirile ti se opresc asupra celor 46 de de obiecte de vanzare, care ar fi atat de
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
cromozomi, care domina aceasta ıncape- bine aranjate, ıncat ai putea gasi cu u surin-
ˆ
re. Ei sunt grupa ti ın perechi de cromo- 1 Manualul
ˆ ˘ ˘ ˘ Molecular Biology ˘ of the
˘ Cell ˆ folose ˘steˆ o
zomi identici. Perechile au ınal timi dife- scara diferita. Aici se spune cˆ a, daca ai ıncerca sa ım-
ˆ ˘
rite. De exemplu, cea de langa tine este pachetezi acesteˆ sfori lungi ˘ ˆ ın nucleul unei celule, ar
ˆ ˘ ˆ ˘ fi ca si cum ai ıncercaˆ sa ımpachetezi 40 de kilometri
ınalta cat o cladire de aproximativ 12 eta- de fire foarte sub tiri ıntr-o
ˆ
je. Fiecare cromozom (1) are spre mijloc ˆ ˆ ˆ minge de tenis, dar ıntr-un˘
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ mod atat de ordonat,˘ ınc at fiecare por tiune a firului sa
o por tiune mai ıngusta, astfel ca seamana fie u sor accesibila.
oarecum cu doi crenvur sti lega ti, de gro-
simea trunchiului unui copac masiv. Cro-
ˆ ˘ ˆ
mozomii sunt ınfa sura ti ıntr-o mul time
ˆ ˆ ˘
de fa sii. Cand te apropii, observi ca fiecare
ˆ ˘ ˘ ˘
fa sie orizontalˆ a este brazdata de linii verti-
˘
cale. Intre acestea se gasesc linii orizon- 1
ˆ
tale, mai scurte (2). Te ıntrebi: Oare ce
˘ 1
sunt acestea, teancuri de car ti? Nu, sunt
marginile exterioare ale unor bucle, dis-
˘ ˘
puse sub forma de coloana. Tragi de una
dintre ele si iese u sor. Consta ti cu uimi-
˘ ˘ ˘
re ca bucla este alcatuita din spirale mai
˘
mici (3), aranjate si ele cu grija. Aceste spi-
rale con tin elementul cel mai important,
˘ ˘
ceva ce seamana cu o funie foarte, foarte
˘
lunga. Despre ce este vorba?
STRUCTURA UNEI
MOLECULE UIMITOARE
˘
Aceast a „funie” are aproximativ 2,6
ˆ ˘ ˘
centimetri grosime si este ınf a surat a
ˆ ˆ ˆ
strans ın jurul unor bobine (4), astfel ın-
ˆ ˘ ˆ
cat se formeaza spirale ın spirale. Spirale-

14 ORIGINEA VIETII

 ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ta orice produs. Ai crede oare ˘ ˘ ˘
ca produse-
˘
ın mana modelul unei molecule de ADN,
le s-au aranjat de la sine, fara sa le puna ci- unul dintre marile mistere ale vie tii!
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
neva ın ordine? Bineın teles ca nu! Dar un O singura molecula de ADN, ımpache-
astfel de mod de organizare nici nu se poa- ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ tata cu grija ımpreuna cu bobinele si su-
te compara cu sistemul eficient de ımpa- ˘
portul ei, alcatuie ste un cromozom. Trep-
chetare men tionat anterior. ˘
tele scarii se numesc perechi de baze (7).
˘
Un panou de afi saj din muzeu te invita Ce rol au ele? De fapt, la ce folosesc toate
˘ ˘ ˘ ˘
sa iei o bucata din aceasta funie si sa o pri- acestea? Legenda de pe panoul de afi saj
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ve sti mai ındeaproape. Cand o iei ın mana, ne ofera o explica tie simplificata.
ˆ ˘
ı ti dai seama ca nu este o funie obi snui-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta (5). Ea este alcatuita din doua fire ra- UN SISTEM DE STOCARE ˘
ˆ A DATELOR DE ULTIMA GENERATIE 
sucite unul ın jurul celuilalt si unite prin
˘ ˘
ni ste be te minuscule, care se afla la distan- Pe panoul de afi saj se spune ca secre-
˘ ˆ ˘ ˆ
te egale˘
unele de altele. Funia arata ca o
˘ ˘ ˆ ˘
tul ın telegerii ADN-ului sta ın aceste trep-
˘ ˘ ˘
scara ce a fost rasucita ın forma de spi- te, care unesc cele doua par ti ale scarii.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
rala (6). Dintr-o data ı ti dai seama ca tii Imagineaza- ti acum ca scara se ımparte ın

5
˘
O „performan˘ t a
inginereasc
ˆ ˆ
a”
Modul ın care este ımpachetat ADN-ul
ˆ
Modul de ımpachetare a ADN-ului
ˆ ˘ ˘
ın nucleu reprezinta o exceptional a
˘ ˘ 
performant a inginereasca; este ca si
ˆ ˆ
cum s-ar ımpacheta ıntr-o minge de tenis
2 40 de kilometri de fire foarte subtiri


4
7
 ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
doua: pe fiecare parte a scarii raman por- Un profesor de biologie moleculara si
˘
tiuni de trepte. Aceste por tiuni sunt doar de informatica a remarcat: „Un gram de
˘ ADN – care, deshidratat, ar avea un vo-
de patru tipuri, iar oamenii de stiin ta le
˘ lum de aproximativ un centimetru cub –
numesc A, T, C si G. Ei au ramas uimi ti ˆ ˆ
ˆ ˘ poate stoca cam tot atatea informa tii cat
cand au descoperit ca ordinea acestor lite-
˘ un trilion de CD-uri [compact discuri]”. 20
re transmite informa tii sub forma de cod! ˆ ˘ ˘ ˘
˘ Ce ınseamna aceasta? Dupa cum am va-
Probabil ca ai auzit despre codul Mor- ˘
ˆ zut, ADN-ul con tine gene, adica instruc-
se. Acest cod a fost inventat ın secolul ˘
˘ ˘ tiunile pentru alcatuirea unui corp uman
al XIX-lea pentru ca oamenii sa poata co- ˘
munica prin intermediul telegrafului. De si unic. Fiecare celula de tine un set com-
˘ plet de instruc tiuni. Informa tiile din ADN
avea doar doua „litere” – un punct si o li- ˆ ˆ ˆ ˘
nie –, cu ajutorul lui s-au putut transmite sunt atat de concentrate, ıncat o linguri ta
˘ de ADN ar con tine instruc tiunile necesa-
nenumarate cuvinte si propozi tii. ADN-ul
are un cod compus din patru litere. Aceste re pentru a se forma de aproximativ 350
˘ ˆ ˘ ˆ
litere – A, T, C si G – formeaza „cuvinte” de ori mai mul ti oameni decat traiesc ın
˘ prezent! ADN-ul celor sapte miliarde de
numite codoni. Codonii alcatuiesc „po-
˘ locuitori ai planetei ar fi doar un strat sub-
vestiri” numite gene. Fiecare gena con ti- ˆ ˘
ˆ tire ın linguri ta.21
ne, ın medie, 27 000 de litere. Aceste gene
spa tiile mari dintre ele sunt compilate ˘ ˘
ˆsi O CARTE ˆ FARA AUTOR?
ın „capitole” distincte: cromozomii indivi- ˆ ˆ
˘ In pofida progreselor ınregistrate ın mi-
duali. 23 de cromozomi alcatuiesc o „car-
niaturizare, niciun dispozitiv de stocare a
te”: genomul, sau totalitatea informa tiilor
informa tiei realizat de om nu are o astfel
genetice despre un organism.1 ˆ
de capacitate. Totu si, comparand ADN-ul
Genomul poate fi considerat, a sadar, o ˆ
˘ ˆ cu un CD, ın telegem un lucru foarte im-
carte uria sa. Cat de multe informa tii cu-
˘
prinde? Genomul uman este alcatuit din
aproximativ trei miliarde de perechi de
˘
baze, sau trepte ale scarii ADN-ului.19
˘
Imagineaza- ti o colec tie de enciclopedii,
ˆ
fiecare volum avand peste o mie de pagini.
Replicarea
ˆ
Genomul ar umple 428 de astfel de volu- Modul ın care este copiat ADN-ul
˘ ˆ ˘
me. Adaugand si copia genomului, care se
˘ ˆ ˘ – Aceasta parte a ˆ masinii
 ˘ enzimatice
gase ste ın fiecare celula, s-ar umple 856 de desface ADN-ul ın doua fire separate
˘
volume. Daca ai scrie singur genomul, lu- ˘
ˆ ˘ ˘
crand 8 ore pe zi, fara vacan ta, ti-ar trebui
˘ — Aceast
ˆ
a parte a masinii  ia un fir si
˘ ıl foloseste  ca prototip pentru a face
80 de ani ca sa-l termini! ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ o noua sfoara
ˆ Dar toata aceasta munc˘ a ˆ ar fi ın zadar. ˘ ˘ ˘
In fond, cum ai putea sa ınghesui sute-
ˆ
˜ Clema glisant ˘
a inelara, care conduce
˘
le de volume groase ın fiecare dintre cele si fixeaza masina  enzimatica
100 de trilioane de celule microscopice ˘
˘
ale corpului tau? Ar fi imposibil sa com-
˘ ™ Sunt formate doua sfori complete
ˆ de ADN
primi atat de mult un volum a sa de mare
de informa tii!
ˆ ˘
1 Celulele
ˆ con tin cate doua „exemplare” ale geno-
mului, ın total 46 de cromozomi.

16 ORIGINEA VIETII

 ˘
portant. CD-ul poate impresiona prin for- ga: „Genomul este o carte foarte de steap-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ma simetrica, prin suprafa ta lucioasa si ta, pentru ca ın condi tii normale se poate
˘ ˘
prin designul lui eficient. Este evident ca a copia si citi singur”.22 Aceasta afirma tie
˘ ˆ ˘ ˘
fost proiectat de persoane inteligente. Sa aduce ın aten tie o alta caracteristica im-
ˆ ˘
ne gandim la un CD inscrip tionat cu in- portanta a ADN-ului.
forma tii, dar nu cu orice fel de informa tii, ˆ
ci cu instruc tiuni clare si detaliate pentru MAˆ SINI  IN MISCARE 
ˆ ˘ ˆ ˘
construirea, ıntre tinerea si repararea unei In aceasta ıncapere a muzeului totul
˘ ˆ ˆ ˆ
ma sinarii complexe. Aceste informa tii nu pare ıncremenit. Te ıntrebi: Oare si ın nu-
˘ ˘ cleul celulei este la fel? Apoi observi un alt
modifica semnificativ greutatea sau ma-
˘ panou. Deasupra vitrinei care con tine o
rimea CD-ului. Totu si, ele reprezinta cea ˘
˘ ˘ secven ta a modelului de ADN scrie: „Pen-
mai importanta caracteristica a sa. Oare ˘ ˆ
nu sunt aceste instruc tiuni dovada
ˆ existen- tru o demonstra tie, apasa butonul”. Cand
˘
tei unei min ti˘ inteligente? In fond, pentru ape si butonul, se aude o voce care explica:
ˆ ˘
scrierea oricarei informa tii este nevoie de „ADN-ul ındepline ste cel pu tin doua func-
˘ ˘
o persoana care sa le scrie. tii importante. Prima˘ se nume ste replica-
˘ ˘ re. ADN-ul trebuie sa fie copiat pentru ca
Dupa cum am vazut, ADN-ul poate fi ˘ ˘ ˘ ˘
comparat cu un CD sau cu o carte. Com- fiecare celula nou formata sa con tina o co-
˘ ˘ ˘
para tia nu este deloc for tata. Iata ce se pie completa a informa tiei genetice. Te in-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
afirma ıntr-o lucrare despre genom: „La vitam sa prive sti urmatoarea simulare”.
˘ ˘
drept vorbind, genomul poate fi conside- Pe u sa de la capatul vitrinei intra un
ˆ ˆ
rat o carte, dar nu ın sens metaforic, ci ın mecanism sofisticat. De fapt, este un grup
sens literal. Cartea este o informa tie digita- de robo ti interconecta ti. Mecanismul se
˘
la . . . A sa este si genomul”. Autorul adau-
3

3
2
˘ ˘
Daca ADN-ul ar fi de marimea
˘
unei linii de cale ferata, masina

˘ ˘
enzimatica s-ar deplasa cu o viteza
˘
de peste 80 de kilometri pe ora

1
3
4

2 17
 Ma sinile enzimatice din corpul uman se
˘ ˘
mi sca pe « sina» ADN-ului cu o viteza de
ˆ aproximativ 100 de trepte, sau perechi
Un gram de ADN contine  tot atatea ˘ ˘
ˆ de baze, pe secunda.23 Daca « sina» ar fi de
informatii
 cat un trilion de CD-uri ˘ ˘
marimea unei linii de cale ferata, atunci
˘ ˘
aceasta «locomotiva» s-ar deplasa cuˆ o vi-
˘ ˘
teza de peste 80 de kilometri pe ora. Intr-o
bacterie, aceste micu te ma sini de replica-
ˆ ˘ ˘ ˘ re se potˆ deplasa chiar si de zece ori mai
ındreapta catre ADN, se ata seaza de el si ˘
ˆ ˘ repede! In celula umana, sute de astfel de
ıncepe sa se deplaseze de-a lungul lui, ca ˘ ˆ
un tren pe sine. Acest mecanism se mi s- ma sini de replicare ac tioneaza ın diferite
˘ ˘ puncte de pe « sina» ADN-ului. Ele copia-
ca mult prea repede si nu reu se sti sa vezi ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ za ıntregul genom ın doar opt ore”.24 (Vezi
exact ce face. Totu si, vezi clar ca ın urma ˘ ˘
˘ ˆ ˘ chenarul „O molecula care poate fi citita
lui raman doua funii complete de ADN, ˘
nu una. si copiata”, de la pagina 20.)
˘
Naratorul explica: „Aceasta este o ver-
˘ ˘ „CITIREA” ADN-ULUI
siune extrem de simplificata a replicarii ˘ ˘
ADN-ului. Un grup de ma sini molecula- Robo tii de replicare a ADN-ului para-
˘ ˆ ˘ ˘
re numite enzime se deplaseaza de-a lun- sesc scena si ı si face apari tia alta ma sina.
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
gul ADN-ului. Mai ıntai ıl desfac ın doua, Si
 aceasta se deplaseaza de-a lungul unei
ˆ
apoi folosesc fiecare fir ca prototip pen- secven te de ADN, dar mult mai ıncet. Fu-
˘ ˘
tru a face un fir nou, complementar. Nu nia de ADN intra printr-un capat al aces-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
avem cum sa- ti aratam toate dispozitive- tei ma sini si iese neschimbata prin celalalt
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
le utilizate ın acest proces, de pilda apa- capat. Printr-o alta deschizatura a ma sinii
˘ ˆ ˘
ratul minuscul care se deplaseaza ınain- iese un fir nou, simplu, ca o coada care
ˆ ˆ ˆ ˘
tea mecanismului de replicare si care taie cre ste ıncontinuu. Oare ce se ıntampla?
˘ ˘
o parte a ADN-ului pentru ca acesta sa Naratorul ofer a din nou explica tii:
˘ ˘ ˘ ˘ „A doua func tie a ADN-ului se nume ste
se poata roti liber si sa nu se rasuceasca ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ transcrip tie. ADN-ul nu parase ste nicio-
prea strans. Nu ı ti putem arata nici mo- ˘ ˘
ˆ data adapostul sigur al nucleului. Atunci
dul ın care este «verificat» ADN-ul. Aces-
ˆ cum pot fi citite si folosite genele, sau
ta este verificat de cateva ori, iar erorile
sunt detectate si corectate cu o acurate te re tetele pentru toate proteinele corpului
˘ ˘
uimitoare”. (Vezi imaginea de la paginile uman? Ma sina enzimatica depisteaza de-a
ˆ ˘
16 si 17.) lungul ADN-ului un punct ın care o gena
˘
Naratorul continua: „Ceea ce putem to-
˘ ˘ ˘
tu si sa- ti aratam este viteza cu care se de-
˘ ˘
plaseaza dispozitivele. Probabil ca ai re-
ˆ ˘
marcat cat de repede se mi sca acest robot.

18
 ˘
a fost activata prin semnale chimice ve-
nite din exteriorul nucleului celular. Apoi
˘ ˘
ma sina folose ste o molecula numita ARN
(acid ribonucleic) pentru a realiza o co-
˘ ˘
pie a acelei gene. ARN-ul seamana cu un
ˆ ˘
fir simplu de ADN, ınsa are un rol dife-
rit, acela de a prelua informa tiile codifica-
te din gene. ARN-ul preia aceste informa-
ˆ ˘ ˆ ˘ soara concomitent mii de procese! Aces-
tii cand se afla ın ma sina
ˆ
enzimatica, apoi
˘ tea au loc cu ajutorul unor mecanisme
iese din nucleu si se ındreapta spre un ri-
bozom, unde informa tiile vor fi folosite la
formarea unei proteine”.
˘
Aceasta demonstra tie este impresio-
˘ ˘
nanta si te face sa reflectezi la ingeniozita-
tea celor care au proiectat si au construit
˘
mecanismele din muzeu. Dar daca ai pu-
ˆ
tea vedea toate exponatele puse ın mi sca-
re concomitent? Ar fi un spectacol cu ade-
˘
varat uluitor!
ˆ
De fapt, chiar acum, ın cele 100 de tri-
˘ ˘
lioane de celule ale corpului tau se desfa-
˘
ˆ
minuscule, complexe. Chiar ın acest mo-
ment ADN-ul este citit, iar instruc tiuni-
le pe care le con tine sunt folosite la con-
struirea sutelor de mii de proteine care
˘ ˘
alcatuiesc corpul tau: enzimele, tesuturile,

Transcrip
ˆ
tia

Modul ın care este „citit” ADN-ul
˘
– Aici se desface ADN-ul. Un fir ofera informatii ARN-ului
˘
— ARN-ul „citeste”
 ˆ ADN-ul si ia codul dintr-o gena.
Codul ADN-ului ıi spune mecanismului de transcriptie
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
unde sa ınceapa si unde sa se opreasca
ˆ ˘ ˘ ˘
˜ ARN-ul, ıncarcatˆ
cu informatii,
˘  paraseste
 nucleul
˘
celular si se ındreapta spre un ribozom, caruia
ˆ ˘
ıi transmite instructiunile
 necesare formarii unei
proteine complexe

™ Mecanismul de transcriptie


19
 ˘ ˘ ˘
O MOLECULA CARE POATE FI CITITA SI
 COPIATA
Cum este copiat ADN-ul? Cele patru baze chimice folosite
ˆ ˘ ˘
ın scara ADN-ului – A, T, C si G – formeaza treptele scarii,
ˆ ˆ ˘
grupandu-se mereu ın acelasi fel: A cu T si C cu G. Daca
ˆ ˆ ˘ ˆ
ıntr-o parte a treptei este A, ın cealalta va fi ıntotdeauna T;
˘ ˘
C formeaza pereche doar cu G. Prin urmare, daca se cu-
˘ ˘
noaste  o parte a scarii, se cunoaste  automat si cealalta par-
ˆ ˘ ˘
te. Cand pe o parte a scarii se afla secventa  GTCA, pe cealal-
˘ ˘ ˆ
ta va fi CAGT. Portiunile  de trepte variaza ın lungime, dar,
ˆ ˘ ˘
G C cand se cupleaza cu portiunile  lor complementare, formeaza
trepte complete, egale.
˘ ˘ ˘
T Aceasta descoperire i-a condus pe oamenii de stiin  t a la o alta
A ˆ
descoperire: ADN-ul poate fi copiat la nesfarsit.  Masina  enzi-
˘ ˘ ˘
matica ce realizeaza replicarea ADN-ului ia din nucleu unitati
libere ale acestor patru elemente chimice si le foloseste  pen-
˘ ˘
tru a completa fiecare portiune  de treapta a scarii ADN-ului.
C G ˘
Asadar, molecula de ADN ˆ este ca o carte care poate fi citita
˘ ˆ ˘ ˘
si copiata la nesfarsit.  Intr-o viat a de om de durata medie,
T ADN-ul este copiat de aproximativ 10 000 000 000 000 000
A
de ori, cu o precizie uluitoare.28

G C

˘
organele etc. Totodata, ADN-ul este copiat si co-
ˆ ˆ
rectat, astfel ıncat un nou set de instruc tiuni poate
ˆ ˘ ˘
fi citit ın fiecare celula noua.
DE CE SUNT IMPORTANTE ACESTE DOVEZI?
˘ ˆ ˆ
Sa revenim la ıntrebarea de la ınceput: „De unde
˘ ˘ ˘
provin instruc tiunile?”. Biblia arata ca aceasta „car-
te” cu instruc tiuni are un Autor supraomenesc.
˘ ˘ ˘
Este aceasta idee perimata sau ne stiin tifica?
ˆ ˘ ˘
Gande ste-te: Ar putea oamenii sa construiasca
ˆ ˘ ˆ
muzeul descris mai ınainte? Daca ar ıncerca, le-ar
ˆ ˆ ˆ
fi foarte greu, ıntrucat nici acum nu ın teleg prea
bine genomul uman si modul lui de func tionare.
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Cercetatorii ınca ıncearca sa afle unde sunt situa-
ˆ
te toate genele si ce rol ındeplinesc ele. Iar genele
˘ ˘
reprezinta doar o mica parte a lan tului de ADN.
Ce se poate spune despre zonele care nu con tin
ˆ ˘
gene? La ınceput, oamenii de stiin ta le-au conside-
rat reziduuri de ADN, dar ulterior si-au schimbat
˘
punctul de vedere. Este posibil ca aceste zone sa
 ˘ ˆ ˘
controleze modul si masura ın care sunt gase sti camera calculatorului. Acesta ru-
˘ ˘ ˘
folosite genele. Si  chiar daca cercetatorii leaza un program complex, care coordo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ar reu si sa construiasca un model complet neaza toata activitatea din fabrica. De
ˆ asemenea, acest program transmite con-
al ADN-ului, cu mecanismele care ıl co- ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ stant instruc tiuni pentru construirea si ın-
piaza si ıl corecteaza, l-ar putea face ei sa ˘ ˆ
func tioneze asemenea celui real? tre tinerea tuturor utilajelor din fabrica. In
ˆ ˘ ˘ ˘
Cu pu tin timp ınaintea mor tii sale, re- plus, el se copiaza si corecteaza copiile fa-
˘ cute. La ce concluzie te conduc dovezile?
numitul om de stiin ta Richard Feynman a ˘
˘ ˘ ˆ Acel calculator si programul lui s-au facut
lasat scris pe o tabla: „Nu ın teleg ceea ce
˘ singure ori au fost realizate de min ti in-
nu pot crea”.25 Umilin ta lui sincera este ˘
˘ ˘ ˆ teligente, bine organizate? Raspunsul este
laudabila, iar afirma tia sa este cat se poate
˘ ˘ ˆ evident.
de adevarata ın ce prive ste ADN-ul. Cer-
˘
cetatorii nu pot crea ADN-ul, cu meca-
nismele lui de replicare si de transcrip tie,
ˆ
si nici nu-l pot ˘
ın telege pe deplin. Totu si,
˘ ˆ
unii sus tin ca stiu  sigur ca a venit ın exis-
˘ ˘ ˆ ˘
ten ta printr-o serie de accidente si de eve- ADEVARURI STIIN
 TIFICE
 SI
 INTREBARI
˘
nimente necontrolate. Dar sprijina dove- ˘ ˆ ˆ
zile pe care tocmai le-ai analizat afirma tia ˛ Adevar: ADN-ul este ımpachetat ın interiorul cro-
ˆ ˆ ˆ ˆ
lor? mozomilor atat de eficient, ıncat acest sistem de ım-
˘ ˘ ˘
Anumi ti erudi ti au ajuns la concluzia ca pachetare a fost numit o „performant a inginereasca”.
˘ ˆ
dovezile arata altceva. De exemplu, Fran- Intrebare: Cum ar fi putut un astfel de sistem
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
cis Crick, unul dintre cercetatorii care eficient sa apara ın urma unor evenimente ıntam-
˘
au descoperit structura de dublu helix a platoare, necontrolate?
˘ ˘ ˘
ADN-ului, a ajuns la concluzia ca aceasta ˛ Adevar: ADN-ul are o capacitate uluitoare de
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
molecula este mult prea bine organizata a stoca informatii,  neegalata ın aceasta era a teh-
˘ ˘ ˆ ˆ
ca sa fi aparut din ıntamplare. El a vorbit nologiei informatiei. 
despre posibilitatea ca unele fiin te extrate- ˆ ˘
˘ Intrebare: Daca informaticienii nu au putut atinge
restre inteligente sa fi trimis ADN-ul pe ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ astfel de performante,  cum ar fi putut sa le atinga
pamant pentru ca via ta sa apara si aici.26 ˘
materia lipsita de ratiune? 
Recent, renumitul filozof Antony Flew, ˘
˛ Adevar: ADN-ul contine  toate instructiunile  nece-
care a fost un adept al ateismului timp de ˘ ˆ
sare alcatuirii unui corp uman unic si ıntretinerii  lui
50 de ani, si-a schimbat radical punctul de
ˆ ˆ pe tot parcursul vietii. 
vedere. La varsta de 81 de ani, el a ınceput ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Intrebare: Cum puteau fi scrise aceste instructiuni 
sa creada ca via ta a fost creata de o fiin ta ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ fara un scriitor sau acest program fara un progra-
inteligenta. Ce a dus la aceasta schimba-
˘ mator?
re? Studierea ADN-ului. Se pare ca, atunci
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
cand a fost ıntrebat daca nu cumva avea ˛ Adevar: Ca sa functioneze,  ADN-ul trebuie copiat,
˘ ˘ ˘
sa- si atraga antipatia oamenilor de stiin ta citit si verificat de o multitudine de masini  molecu-
˘ ˘
din cauza noilor sale idei, Flew a raspuns: lare complexe, numite enzime, care conlucreaza
˘ ˘ ˘
„Asta este! Toata via ta m-am condus dupa cu precizie si la fractiune  de secunda.
principiul . . . [de a] urma dovezile indife- ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Intrebare: Crezi ca o masin  arie atat de complexa,
rent unde ar duce ele”.27 ˘ ˆ ˘
care functioneaz  a cu atata precizie ar putea sa
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Tu ce crezi? A sadar, unde duc dovezile? apara din ıntamplare? Fara dovezi concrete, n-ar
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Imagineaza- ti ca te afli ıntr-o fabrica si fi aceasta convingere doar credint a oarba?

21
4
AU TOATE
˘
˘ FORMELE DE VIAT A
UN STRAMOS COMUN?
˘ ˘
Darwin considera ca toate formele de viat a provin dintr-un
˘ ˘ ˆ
stramos comun. El a comparat istoria vietii  de pe pamant
ˆ ˘ ˘
cu un arbore urias. Mai tarziu, alti cercetatori au afirmat ca
ˆ ˘
„arborele vietii”
 a fost la ınceput doar un trunchi, alcatuit din
ˆ
primele celule simple. Acest trunchi s-a ramificat, rezultand
noi specii; din acestea s-au format alte ramuri, sau familii
˘ ˘
de plante si animale; apoi au aparut crengutele,  adica toate
speciile din cadrul familiilor de plante si animale existente
ˆ ˘ ˆ ˆ
ın prezent. Dar oare asa sa se fi ıntamplat?

˘ ˆ ˘
Ce sustin
 multi oameni de stiin
 t a? In dezvaluit descoperirile din ultimii 150 de
˘
opinia lor, dovezile fosile sprijina teoria ani?
originii comune a tuturor formelor de via-
˘ ARBORELE LUIˆ DARWIN
ta. De asemenea, sus tin ei, din moment ce
toate vie tuitoarele folosesc acela si „limbaj ESTE ˆ DOBORAT
ˆ ˘ ˘ ˘
de programare”, sau ADN, ınseamna ca In ultimii ani, savan tii au reu sit sa com-
˘
ele au evoluat dintr-un stramo s comun. pare codurile genetice ale multor orga-
˘ nisme unicelulare, precum si pe cele ale
Ce spune Biblia? Potrivit relatarii din Ge- ˘
neza, plantele, vie tuitoarele acvatice, ani- plantelor si ale animalelor. Ei au sperat ca
˘ ˘ ˘
malele terestre si pasarile au fost create rezultatele aveau sa confirme ipoteza lui
˘ Darwin referitoare la „arborele vie tii”. To-
„dupa specia lor”. (Geneza 1:12, 20-25) ˆ ˆ
˘ tu si, nu s-a ıntamplat a sa.
Aceasta descriere nu exclude ideea de va- ˆ
ˆ ˘
rietate ın cadrul aceleia si „specii”, dar ara- Ce au demonstrat cercetarile? In 1999,
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ta clar ca ıntre „specii” exista bariere bine biologul Malcolm Gordon a scris: „Dupa
˘ ˆ
stabilite. De asemenea, relatarea biblica cat se pare, via ta are origini multiple; ar-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
despre crea tie lasa sa se ın teleaga ca fosi- borele universal al vie tii a avut mai multe
lele unor noi tipuri de vie tuitoare ar trebui ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ radacini, nu doar una”. Dar exista dovezi
sa demonstreze ca acestea au venit ın exis- ˘
˘ ca toate ramurile principale ale vie tii s-au
ten ta brusc, complet formate. dezvoltat dintr-un singur trunchi, a sa cum
˘ ˘
Ce arata dovezile? Sprijin a ele teoria credea Darwin? Gordon a mai scris: „S-ar
˘ ˘ ˘ ˘
lui Darwin sau relatarea biblica? Ce au parea ca versiunea clasica a teoriei descen-

ˆ ˘ ˆ
INCEPUTUL ISTORIEI PAMANTULUI TIMPUL

22 1
 ˘ ˆ
den tei comune nu se aplica la regnuri, a sa tat, ci au descoperit doar cateva probe dis-
ˆ
cum sunt ele cunoscute ın prezent. Proba- parate si irelevante”, spune paleontologul
˘
bil nu se aplica nici la multe dintre filu- evolu tionist David Raup. „Cu alte cuvinte,
ˆ
muri, sau chiar la niciunul, si, posibil, nici speciile apar brusc ın lan tul evolutiv, pe
˘
la multe clase din cadrul unui filum”.129 parcursul existen tei lor nu prezinta deloc
˘ ˘ ˘
Si
 descoperirile mai recente infirma te- schimbari, sau cel mult schimbari minore,
oria lui Darwin referitoare la originea co- iar apoi dispar la fel de brusc din arhiva fo-
˘ ˘ ˆ ˘
muna. De exemplu, iata ce se spunea ın silifera.”32
ˆ ˘
2009 ıntr-un articol din revista New Scien- Majoritatea fosilelor indica stabilitate
ˆ ˆ
tist, care cita cuvintele lui Eric Bapteste, ın randul vie tuitoarelor pe parcursul unor
˘ perioade lungi de timp. Dovezile nu ara-
om de stiin ta evolu tionist: „Nu avem nicio ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ta ca un tip de vie tuitoare ar fi evoluat
dovad
ˆ a ca arborele vie tii ar fi adevarat”.30
In acela si articol erau citate si cuvintele dintr-un alt tip de vie tuitoare. Structurile
ˆ
biologului evolu tionist Michael Rose: „Ar- anatomice distincte apar brusc ın arhiva
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
borele vie tii este ıngropat ˆ ˘ ın mod politi- fosilifera. Noile trasaturi apar, de aseme-
cos, to ti stim asta. Insa mai pu tin acceptat nea, brusc. De exemplu, liliecii care folo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
este faptul ca trebuie sa abordam biologia sesc ecoloca tia nu au nicio legatura evi-
˘ ˘ ˘ ˘
dintr-o cu totul alta perspectiva”.231 denta cu vreun stramo s primitiv.
˘ ˘
˘ De fapt, se pare ca peste jumatate din-
CE DEZVALUIE DOVEZILE FOSILE? tre principalele diviziuni ale regnului ani-
˘ ˘ ˆ ˘
Mul ti oameni de stiin ta folosesc dovezi- mal ˆ au aparut ıntr-o perioada relativ scur-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
le fosile ca argumente ın favoarea ideii ca ta. Intrucat multe forme de via ta noi si
˘ ˆ ˘
toate formele de via ta au o origine comu- distincte apar brusc ın arhiva fosilifera,
˘
na. De exemplu, spun ei, fosilele dovedesc paleontologii folosesc expresia „explozie
˘ ˘ ˘
ca pe stii auˆ devenit amfibieni, iar reptilele, cambriana” cu referire la aceasta perioa-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mamifere. Insa ce dezvaluie ın realitate ar- da. Dar unde este plasata perioada cam-
˘ ˘
hiva fosilifera? briana pe axa timpului?
„Geologii din timpul lui Darwin, ca de ˆ ˘ ˘ ˘
˘ Considerand ca estimarile cercetatorilor
altfel si cei din zilele noastre, n-au gasit ni- ˘ ˆ
˘ ˘ sunt exacte, istoria pamantului ar putea fi
cio dovada ca via ta s-ar fi dezvoltat trep- ˘
reprezentata pe axa timpului printr-un seg-
ˆ ˘ ˘ ment de lungimea unui teren de fotbal (1).
˘ 1 Termenul biologic filum, sau ıncrengatura, se refe-
˘ ˘ ˘
ra˘ la un grup mare de animale care˘ au aceea si structu- La aceasta scara, ar trebui sa parcurgi sap-
˘
ra a corpului. Speciali stii utilizeaza diferite sisteme de te optimi de teren ca sa ajungi la ceea ce
clasificare a fiin telorˆ vii. Unul dintre acestea organi- paleontologii numesc perioada cambria-
˘
zeazaˆ vie˘ tuitoarele ın sapte grupe, fiecare ˘ fiind mai ˘ ˆ ˘
ˆ
restrans˘a decat cea precedenta. Prima
˘ na (2). In arhiva fosilifera, principalele di-
˘ ˆ grupa,˘ cea mai viziuni ale regnului animal apar ıntr-un in-
ˆ
generala, este regnul. Apoi urmeaza ıncrengatura, cla-
sa, ordinul, familia, genul si specia. De ˘ exemplu, calul ˘ ˘ ˆ
ˆ terval scurt din aceasta perioada. Cat de
face parte din regnul Animalia, ıncrengatura Chordata, ˆ ˘ ˆ
clasa Mammalia, ordinul Perissodactyla, familia Equi- scurt? Gande ste-te ca, ın timp ce mergi pe
dae, genul Equus, specia Caballus. terenul de fotbal, toate aceste vie tuitoare
2 Nici articolul ˘ din New ˘ ˘ ˘
˘ Scientist, nici ˘ Bapteste si apar dintr-odata pe o distan ta mai mica
nici Rose nu urm˘ areau sa demonstreze ca ˘ teoria evo-˘
˘
lu tiei este gre˘ sita. Mai degraba, sugerau ca nu exista de un pas!
˘
dovezi care ˆ sa confirme existen ta arborelui vie tii, unul Apari tia relativ brusca a diferitelor for-
dintre stˆ alpii de˘ sus ˘ tinere ai˘ teoriei lui Darwin. Ace sti ˘ ˆ ˘
˘
savan ti ıncearca sa gaseasca alte explica tii ın sprijinul
ˆ me de via ta ıi determina pe unii cerce-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
evolu tiei. tatori evolu tioni sti sa puna la ındoiala

˘
„EXPLOZIA CAMBRIANA“ PREZENT

23
2
ˆ ˆ ˘
IN UNELE IN REALITATE
˘ ˘ De ce unele manuale modifica scara la care sunt
MANUALE (MARIME RELATIVA) ˘ ˆ
reprezentate fosilele si le asaz
 a ıntr-o ordine anume?

˘
versiunea clasica a teoriei lui Darwin. De exem-
ˆ
plu, ıntr-un interviu din 2008, biologul evolu tio-
nist Stuart Newman a vorbit despre necesitatea
˘ ˘
elaborarii unei noi teorii a evolu tiei, care sa poa-
˘ ˘
ta explica apari tia brusca a noilor forme de via-
˘
ta. El a spus: „Mecanismul darwinist
˘
folosit pen-
tru explicarea tuturor schimbarilor evolutive va fi
considerat, cred eu, doar unul dintre multe alte
mecanisme, si probabil nu cel mai important pen-
ˆ ˘
tru ın telegerea macroevolu tiei, adica evolu tia mo-
˘ ˆ ˘
dificarilor majore ın structura anatomica”.33
PROBLEME
ˆ ˘ CU „DOVEZILE”
Insa ce se poate spune despre fosilele care par
˘ ˘
sa arate ca pe stii au devenit amfibieni, iar repti-
lele, mamifere? Constituie ele dovezi incontesta-
bile ale procesului evolutiv? La o examinare mai
˘ ˘ ˆ
atenta, ies la iveala cateva probleme.
ˆ ˆ ˆ
In primul rand, cand sunt comparate vie tuitoa-
re din secven ta reptile-mamifere, dimensiunea ˆ lor
˘ ˆ
este uneori reprezentata gre sit ın manuale. In rea-
˘
litate, ele nu sunt de aceea si marime, ci unele sunt
uria se, iar altele, mici.
ˆ ˆ ˘
In al doilea rand, o problema si mai mare este
˘ ˘
lipsa dovezilor care sa ateste ca acele vie tui-
ˆ ˘ ˘
toare sunt oarecum ınrudite. Dupa pare-
˘ ˆ
rea cercetatorilor, ıntre specimenele pla-
ˆ ˘
sate ın aceste secven te exista distan te de
milioane de ani. Referitor la aceste pe-
rioade lungi de timp, zoologul Henry
Gee a spus: „Intervalele de timp care
˘ ˆ ˆ ˆ
separa fosilele sunt atat de mari, ıncat
˘
nu putem afirma cu certitudine ca a
˘ ˘ ˆ ˘
existat o legatura ıntre ele prin stramo si
si descenden ti”.134
Referindu-se la fosilele de pe sti si de am-
˘ ˘
fibieni, biologul Malcolm Gordon afirm a c a
˘ ˘ ˘
acestea reprezinta doar o mica „mostra, proba-
˘ ˘
bil nereprezentativa, a biodiversita tii care a exis-
˘ ˘ ˘
1 Henry˘ Gee
˘ nu afirma ca teoria evolu tiei este gre sita. El
doar arata ca informa tiile oferite de dovezile fosile sunt limi-
tate.
 Amfibieni

 fara falci
 cu schelet cartilaginos

 cu schelet cartilaginos
 fara falci

Reptile

Pasari

Mamifere

Amfibieni

Reptile

Mamifere
 cu falci si placi osoase (disparu ti)

Pasari
 cu falci si placi osoase (disparu ti)

 ososi

 ososi
˘ ˘

˘ ˘
˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘

˘
˘

Pesti

Pesti
Pesti
Pesti

˘
˘

Pesti

Pesti
˘
˘

PERIOADELE GEOLOGICE ª

Pesti
Pesti

˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Liniile punctate indica presupusele legaturi Dovezile fosile nu indica nicio legatura

ˆ ˆ ˆ
tat ın cadrul acestor grupuri ın vremuri- de celelalte 95 de cadre ınainte de a- ti for-
˘ ˆ ˘
le acelea”. El adauga: „Nu putem sti ın ma o parere?
˘ ˘
ce masura au influen tat aceste organisme Cum putem aplica acest exemplu la „fil-
ˆ ˆ
evolu tiile ulterioare, ın cazul ın care le-au mul” evolu tiei? De si majoritatea fosilelor
˘
influen tat, sau care au fost legaturile din- – cele 95 de cadre ale filmului – dove-
tre ele”.1 35 ˘ ˘ ˆ
desc ca speciile nu sufera decat schim-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
bari minore ın timp, cercetatorii evolu tio-
CE ˆ ARATA IN REALITATE „FILMUL”?
ˆ
Intr-un articol publicat ın National Geo- ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ „Afirmatia ca un sir  de fosile reprezinta o linie
graphic ın 2004, arhiva fosilifera era asema- ˘ ˘
˘ genealogica nu constituie o ipoteza stiin  ti-

nata cu un „film al evolu tiei, din care 999‰ ˘ ˘
˘ fica ce poate fi demonstrata, ci o afirmatie 
din cadre au fost taiate la montaj”.36 Ce ˘
˘ la fel de credibila ca o poveste de adormit
idee transmite aceasta compara tie? ˘
˘ ˘ ˘ copiii; este amuzanta, poate chiar instructi-
Imagineaza- ti ca ai gasit 100 de cadre ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ale unui film care avea ini tial 100 000 de va, ınsa ın niciun caz stiin
 tific
 a.” (In Search of
cadre. Cum ti-ai putea da seama care este Deep Time – Beyond the Fossil Record to a New
˘ ˆ History of Life, de Henry Gee, pag. 116, 117)
subiectul filmului? Poate ca ın mintea ta
˘
ti-ai creat ˘ deja un scenariu. Dar sa presu-
punem ca, din cele 100 de cadre, numai
ˆ ˆ ˆ ˘ ni sti au negat ani de zile lucrul acesta. De
5 ar putea fi aranjate ın a sa fel ıncat sa ˘ ˆ
˘ ce au trecut sub tacere dovezi atat de im-
sus tina subiectul ales de tine, iar celelalte ˘
95 ar indica un fir narativ foarte diferit. portante? Autorul Richard Morris afirma:
˘ ˘ ˘ ˘
Ar fi logic sa afirmi ca scenariul tau este „Se pare ca paleontologii au adoptat ide-
ˆ ˘
corect bazandu-te doar pe cele cinci ca- ea tradi tionala despre schimbarea evoluti-
ˆ ˘ ˘ ˆ
dre? Nu cumva ai a sezat acele cadre ın or- va treptata si n-au renun tat la ea nici cand
˘ ˘
dinea respectiva doar pentru a- ti sus tine au descoperit dovezi care aratau contra-
˘ ˆ ˘
teoria? N-ar fi mai ra tional sa tii seama si riul. Ei au ıncercat sa interpreteze dovezi-
le fosile prin prisma ideilor evolu tioniste
1 Malcolm Gordon sus tine teoria evolu tiei. deja acceptate”.37
˘ ˘
4 AU TOATE FORMELE DE VIAT A UN STRAMOS COMUN? 25
 ˘ ˆ ˆ
lam cateva dintre ideile prezentate ın bro-
˘
sura:
˘ ˘ ˆ
˛ Primele forme de via ta de pe pamant nu
au fost simple.
˛ Probabilitatea ca fie si numai compo-
˘ ˘ ˆ ˆ
nentele unei celule sa fi aparut din ıntam-
˘ ˘ ˘ ˘
Daca „95 de cadre” din arhiva fosilifera arata plare este practic nula.
˘ ˘
ca animalele nu au evoluat de la o grupa la
˘ ˛ ADN-ul, „programul de calculator”, sau
alta, de ce paleontologii aranjeaza celelalte ˘
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ codul, care coordoneaza celula, este ex-
„5 cadre” ın asa
 fel ıncat sa sugereze ca trem de complex si are o capacitate ce de-
animalele ar fi evoluat? ˘
pa se ste cu mult orice program sau sistem
de stocare a informa tiilor conceput vreo-
Dar ce se poate spune despre evolu tio- ˘
˘ ˘ data de om.
ni stii din prezent? De ce continua ei sa ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˛ Cercetarile genetice arata ca formele de
aranjeze fosilele ıntr-o anumita ordine? ˘ ˘
˘ ˘ ˘ via
ˆ ta nu provin dintr-un stramo s comun.
Pentru ca aceasta ordine este indicata de ˘ ˘ ˘
In plus, arhiva fosilifera arata ca principa-
majoritatea dovezilor fosile si genetice? ˘
˘ ˘ ˆ lele grupe de animale au aparut brusc.
Sau, mai degraba, pentru ca aceasta este ın ˆ ˆ
armonie cu ideile evolu tioniste acceptate Avand ın vedere toate cele prezentate
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
pe scara larga?1 pana acum, putem trage concluzia ca do-
ˆ
˘ vezile sunt ın armonie cu explica tia Bibliei
Tu ce crezi? Sprijina dovezile teoria lui privitoare la originea vie tii? Mul ti oameni
˘ ˘ ˘
Darwin sau relatarea biblica? Sa recapitu- sus tin ca stiin ta contrazice relatarea bibli-
˘ ˘
1 Vezi chenarul „Evolu tia omului: un fapt demon- ca despre crea tie. Dar a sa sa fie oare? Ce
strat?”. spune Biblia?

˘ ˆ ˘
ADEVARURI STIIN
 TIFICE
 SI
 INTREBARI
˘ ˘ ˘
˛ Adevar: Unii cercetatori care nu sunt de acord ˛ Adevar: Toate organismele vii au ADN-ul
˘ ˘ ˘
cu relatarea biblica despre creatie  contesta doua (codul, sau „programul de calculator”, care de-
˘ ˘ ˆ
idei fundamentale ale teoriei evolutiei:  ca toate termina ın mare parte forma si functiile  celulei)
˘ ˘ ˘ ˘
formele de viat a au o origine comuna si ca majo- realizat dupa acelasi proiect.
˘ ˆ ˘ ˘
ritatea structurilor anatomice noi au aparut ca ur- Intrebare: Nu este posibil ca aceasta asema-
˘ ˆ ˘
mare a mai multor modificari minore, ınregistrate nare sa se explice nu prin existenta  aceluiasi
pe parcursul unor perioade lungi de timp. ˘
ˆ ˆ stramos,  ci prin existenta
 aceluiasi
 Proiectant?
ˆ
Intrebare: Intrucat aceste idei fundamentale ale
teoriei lui Darwin sunt controversate, poate fi
˘ ˘
considerata teoria sa adevar stiin tific?


26 ORIGINEA VIETII

 Evolutia
 omului:
un fapt demonstrat?
˘ ˘
Daca vei cauta informatii  despre evolutia  omului, tat de cei care au desco-
ˆ ˘ ˘ ˘
ın multe manuale si enciclopedii vei gasi imagini perit o asa-zis
 a veriga din
˘ ˆ
succesive ale unor fiinte:  prima fiint a este ınco- lantul
 evolutiv. Articolul
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
voiata si seamana cu o maimut a, iar urmatoare- mentiona ca nu se stie 
ˆ ˆ
le au spatele din ce ın ce mai drept si capul din ce cand sau cum s-a desprins
ˆ ˘
ın ce mai mare. Ultimul din acest sir  este omul mo- linia umanaˆ din cea a antro-
˘ ˘ 41
˘ ˆ
dern. Aceste reprezentari, la care se adauga stiri-  poidelor. In 2002, Gyula Gyenis, cercetator ın ca-
˘
le senzationale
 despre descoperirea unor asa-zise  drul Departamentului de Antropologie Biologica al
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ¨ ¨ ´
verigi lipsa, creeaza impresia ca exista nenumara- Universitatii  Eotvos Lorand (Ungaria), a scris: „Mo-
˘ ˘ ˘
te dovezi ca omul a evoluat din fiinte  asemana- dul de clasificare si pozitionare  a fosilelor homini-
˘ ˆ ˆ
toare maimutelor.  Dar chiar exista dovezi solide ın de1 ın lantul  evolutiv constituie un subiect contro-
˘ ˘ ˘
acest sens? Sa vedem ce spun despre urmatoare- versat”. Acest autor a mai spus ca dovezile fosile
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
le subiecte unii cercetatori evolutioni  sti.1
 adunate pana acum nu ne ajuta prea mult sa sta-
ˆ
bilim exact cand, unde si cum au evoluat oamenii
˘ ˘ ˘ 42
MARTURIA DOVEZILOR FOSILE din fiinte asemanatoare maimutelor. 
˘ ˆ
˛ Adevar: La ınceputul secolului al XX-lea, toate ˘
ˆ ˘ ANUNTURI
 DESPRE „VERIGI LIPSA”
fosilele aduse ca dovezi ın sprijinul teoriei stra-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mosului
 comun ıncapeau pe o masa de biliard. ˛ Adevar: Descoperirea unei noi „verigi lipsa”
˘ ˘ ˆ
De atunci, numarul acestor fosile a crescut. Se este de obicei amplu mediatizata. Asa  s-a ın-
˘ ˆ ˆ ˆ
spune ca acum ar umple un vagon.38 Totusi,  ma- tamplat ın 2009, cand s-a descoperit fosila numi-
ˆ ˘ ˘
joritatea nu sunt altceva decat dinti si oase dis- ta Ida. Potrivit unei reviste, acesteia i s-a facut „la
ˆ ˘
parate. Craniile ıntregi sunt o raritate, iar schele- fel de multa publicitate ca unei vedete rock”.43
˘
tele complete sunt practic inexistente.39 Pe prima pagina a ziarului The Guardian, din Ma-
ˆ ˘ ˘
Intrebare: I-a ajutat pe expertii  evolutioni
 sti
 rea Britanie, aparea urmatorul titlu: „Fosila Ida:
˘ ˘
numarul tot mai mare de fosile atribuite „arbo- Extraordinara descoperire a unei «verigi lipsa»
˘ ˘ ˘ 44 ˆ ˆ
relui familiei” umane sa ajunga la un punct de din evolutia  umana”. Totusi,  cateva zile mai tar-
ˆ ˘
vedere unanim cu privire la perioada si la modul ziu, ın revista stiin tific
 a New Scientist (Marea Bri-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ın care au evoluat oamenii din fiinte tanie) se spunea: „Ida nu este o «veriga lipsa» din
 asemana- ˘ 45
toare maimutelor? evolutia  umana”.
 ˆ
˘ Intrebare: De ce fiecare descoperire a unei „ve-
Raspuns: Nu. De fapt, lucrurile s-au complicat si ˘ ˘
ˆ ˆ rigi lipsa” este amplu mediatizata, iar infirmarea
mai mult, ıntrucat fosilele descoperite trebuiau
clasificate. Referitor la acest aspect, Robin apartenentei  acelei fosile la „arborele familiei”
˘
Derricourt, de la Universitatea din New South umane abia este mentionat  a?
ˆ ˘
Wales (Australia), a scris ın 2009: „Probabil sin- 1 Termenul
ˆ ˆ „hominid” se˘ refera la membrul unui
gurul consens la care s-a ajuns ın prezent este grup care, ın opinia
˘ cercetatorilor evolu tionisti,
 este
˘ ˘ format
˘ ˘ ˆ din familia umana si speciile preistorice asemanatoare
acela ca nu exista niciun consens”.40 In 2007, re- acesteia.
˘
vista stiin
 tific  a Nature a publicat un articol redac-
˘ ˆ
1 Niciunul
ˆ ˘ dintre
˘ cercet˘ atorii men tiona ti ın acest chenar
nu cred ınva tatura biblica despre crea tie. To ti sunt adep ti
ai teoriei evolu tiei.
 ˘ ˆ ˘ ˘
Raspuns: Robin Derricourt, mentionat  mai Intrebare: Reprezinta marimea creierului
ˆ
ınainte, spune despre cei care fac aceste un indiciu sigur al inteligentei? 
descoperiri: „Coordonatorul unei echipe de ˘ ˘
˘ Raspuns: Nu. Un grup de cercetatori care
cercetatori ar putea exagera caracterul unic ˘ ˘
˘ stabileau legatura dintre fiintele  disparute si
si exceptional al unei «descoperiri» ca sa ˆ ˘
˘ om ın functie  de marimea creierului au re-
atraga fonduri pentru cercetare din alte sur- ˘
ˆ cunoscut ca, ‘deseori, se simteau  pe nisi-
se decat cele academice conventionale.  Ei ˘ ˘
˘ ˆ puri misc  atoare’.48 De ce? Iata ce se spunea
vor fi cu sigurant a sustinu  ti ın demersul lor ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ ın 2008 ın revista Scientific American Mind:
de mass-media, aflata mereu ın cautarea ˘ ˘ ˘
„Oamenii de stiin  t a n-au reusit  sa gaseas-
unor stiri
 de senzatie”.
 46 ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ca o corespondent a ıntre marimea absoluta
˘ ˘
sau relativa a creierului si inteligent a, nici
DESENE SI
 MODELE ˘ la oameni, nici la alte specii de animale. Ei
ALE OAMENILOR-MAIMUT A ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
n-au putut sa gaseasca nici vreo paralela ın-
˘ ˘ ˘
˛ Adevar: Asa-zi  sii
 stramosi ai omului sunt tre ratiune  si existenta  sau marimea anumi-
ˆ ˆ
deseori reprezentati ın manuale si ın muzee tor zone ale creierului, probabil cu exceptia 
˘
cu diferite fizionomii, cu diferite culori ale zonei lui Broca, despre care se stie  ca este
˘
pielii si cu mai mult sau mai putin  par. Aces- centrul vorbirii”.49
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
te reprezentari ıi ınfati seaz  a pe „stramosii”  Tu ce crezi? De ce aranjeaza oamenii de sti- 
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mai ındepartati cu trasaturi de maimut a si int a fosilele ın lantul  „maimut a-om” dupa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pe cei despre care se presupune ca sunt marimea creierului daca se stie  ca nu ma-
˘ ˘ ˘ ˘
stramosi mai apropiati cu trasaturi umane. rimea creierului determina inteligenta?  Oare
ˆ ˘ ˘ ˘
Intrebare: Pot oamenii de stiin  t a sa recon- nu exagereaza savantii  lucrurile din dorinta 
˘ ˘ ˆ
stituie fidel astfel de trasaturi bazandu-se de a-si sustine  teoria? De ce nu ajung la un
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
doar pe ramasi te  fosilizate? consens cand trebuie sa decida ce fosile
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Raspuns: Nu. In 2003, antropologul legist sa includa ın „arborele familiei” umane? Nu
˘
Carl Stephan, membru al Departamentului cumva fosilele pe care le analizeaza sunt
˘ ˘
de Stiin  te Anatomice din cadrul Universitatii  exact ceea ce par a fi, adica fosile ale unor
˘
din Adelaide (Australia), a scris: „Fizionomii- specii disparute de maimute? 
˘
le stramosilor  primitivi ai omului nu pot fi re- Dar ce se poate spune despre fosilele
ˆ
constituite sau verificate ın mod obiectiv”. El asa-numitului
 „om de Neanderthal”, prezen-
˘ ˘
a spus ca reconstituirile ce au ca model mai- tat deseori ca o dovada a existentei  omului-
˘ ˘ ˆ ˘
mutele  din prezent „sunt absolut inexacte, maimut a? Cercetatorii ıncepˆ sa-si schimbe
eronate si irelevante”. Care a fost concluzia opinia cu privire la acesta. In 2009, profe-
˘ ˆ
lui? „Probabil ca niciuna dintre «reconstituiri- sorul Milford Wolpoff a scris ın revista Ame-
˘
le» faciale ale primilor hominizi nu corespun- rican Journal of Physical Anthropology ca
˘ ˘
de realitatii.”  47 „neanderthalienii s-ar putea sa fi fost, de
˘
˘ fapt, o rasa de oameni”.50
MASURAREA INTELIGENTEI
 ˆ
˘ ˘ Observatorii impartiali  ısi dau seama ime-
DUPA MARIMEA CREIERULUI ˘ ˆ ˆ
diat ca mandria, banii si dorinta  de a fi ın
˘ ˘ ˘ ˆ
˛ Adevar: Un criteriu important dupa care atentia  presei influenteaz  a modul ın care
˘ ˘ ˘
evolutioni
 stii
 stabilesc unde sa plaseze cercetatorii prezinta „dovezile” evolutiei 
ˆ ˘ ˘
ın lantul
 evolutiv un presupus stramos al umane. Esti  dispus sa dai crezare unor
˘
omului este marimea creierului. astfel de „dovezi”?

28 ORIGINEA VIETII

CE ESTE GRE˘ SIT

LA ACEASTA
IMAGINE?

˘
˛ Imaginile de acest fel se bazeaza
pe ideile preconcepute si pe supozitiile 
˘
cercetatorilor si ale artistilor,
 nu pe
fapte.51

˛ Majoritatea desenelor de acest fel

sunt realizate pe baza unor fragmente
ˆ
de cranii si de maxilare. Craniile ıntregi
sunt o raritate, iar scheletele complete
sunt practic inexistente.
˘
˛ Cercetatorii n-au ajuns la un consens
ˆ ˆ
ın ce priveste
 modul ın care trebuie
clasificate fosilele.

˛ Artistii
 nu pot reprezenta cu˘ fidelitate
fizionomia, nuanta pielii si parul acestor
˘
fiinte
 disparute.
˘ ˘ ˘
˛ Desi dovezile arata ca marimea creierului nu este un
ˆ
indiciu sigur al inteligentei, fiintele sunt plasate ın lantul
ˆ ˘  
evolutiv ın functie
 de marimea cutiei craniene.

˘ ˘
4 AU TOATE FORMELE DE VIAT A UN STRAMOS COMUN? 29
5
ESTE
˘ RATIONAL
 ˆ
SA CREZI IN BIBLIE?
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Ti s-a ıntamplat vreodata sa-ti formezi o parere gresit  a despre o persoana?
˘
Poate ca i-ai auzit pe altii
 vorbind despre ea sau atribuindu-i anumite cuvinte si
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
te-ai gandit ca nu o vei agrea. Dar, cand ai ajuns sa o cunosti,  ti-ai
 dat seama ca
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
tot ceea ce ti se spusese era neadevarat. Multora li s-a ıntamplat ceva asemanator
ˆ
ın ce priveste Biblia.
˘
Multi oameni instruiti desconsidera Biblia. Stii  de ce? Afirmatiile  ei sunt deseori pre-
ˆ ˆ ˆ
zentate sau citate ın asa  fel ıncat par ilogice, nestiin
 tifice
 sau pur si simplu eronate.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Dar te-ai gandit ca este posibil ca Biblia sa fi fost prezentata ıntr-o lumina falsa?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Poate ca, ın timp ce citeai aceasta bro- afirma ea intra ın contradic tie cu anumite
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sura, ai fost surprins sa afli ca Biblia este teorii stiin tifice, ınsa nu si cu faptele dove-
˘
exacta din punct de vedere stiin tific. Mul ti dite stiin tific. Istoria stiin tei demonstrea-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sunt surprin si cand afla asta. Ei sunt uimi ti za ca teoriile apar si dispar, dar faptele ra-
ˆ ˘ ˘ ˆ
si cand afla ca Biblia nu con tine unele afir- man.
ma tii pe care anumite religii i le atribuie. ˘ ˘
ˆ Totu si, mul ti oameni ezita sa examine-
De exemplu, ın accep tiunea unor religii, ˘ ˘
˘ ze Biblia pentru ca sunt dezamagi ti de re-
Biblia spune ca Dumnezeu a creat univer- ˘ ˆ
˘ ˆ ligie. Pentru ei, religia organizata ınseam-
sul si toate formele de via ta ın sase zile a ˘ ˘
ˆ ˆ ˆ na ipocrizie, corup tie si instigare la razboi.
cate 24 de ore. In realitate, ın Biblie nu se ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ Dar este corect ca Biblia sa fie evaluata ın
gase ste nicio afirma tie care sa contrazica func tie de comportamentul celor ce pre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
diferitele estimari ale oamenilor de stiin ta tind ca ac tioneaza ın numele ei? Mul ti sa-
ˆ ˘
cu privire la varsta universului sau a pa- van ti one sti, sensibili la suferin ta altora,
ˆ ˆ ˘ ˆ
mantului.1 s-au ıngrozit vazand cum oameni violen ti
ˆ ˘ ˘
In plus, scurta descriere biblica a mo- si plini de prejudeca ti s-au folosit de teoria
ˆ evolu tiei pentru a- si justifica ac tiunile ra-
dului ın care Dumnezeu a creat via ta pe ˘ ˘
˘ ˘ ˘ siste. Ar fi corect sa- ti formezi o parere de-
aceasta planeta lasa loc pentru ipoteze si ˆ
˘ ˘ spre teoria evolu tiei ın func tie de compor-
teorii stiin tifice. Biblia afirma ca Dumne- ˘
˘ ˘ tamentul acestora? Cu siguran ta, cel mai
zeu a creat toate formele de via ta si ca vie- ˘ ˘ ˘
˘ ˘ bine ar fi sa analizezi teoria si sa vezi daca
tuitoarele au fost facute „dupa specia ˘
lor”.
(Geneza 1:11, 21, 24) Poate ca ceea ce ea corespunde dovezilor existente.
ˆ ˘ ˘
Te ındemnam sa procedezi la fel si cu Bi-
1 Pentru mai multe informa tii,˘ vezi bro sura Viata ˘
– Opera unui Creator?, publicata de Martorii lui Ie- blia. S-ar putea sa consta ti cu surprindere
˘ ˆ ˘ ˘
hova. ca ınva taturile ei se deosebesc net de cele

30 ORIGINEA VIETII

 ˘
ale majorita tii religiilor organizate. Biblia
ˆ ˘ ˘
nu ıncurajeaza razboaiele si violen ta inter-
˘ ˆ ˘ ˘
etnica, ci ne ınva ta ca slujitorii lui Dumne-
˘ ˘
zeu trebuie sa evite razboaiele, dar si senti-
˘ ˘
mentele de ura, care duc la violen ta. (Isaia
2:2-4; Matei 5:43, 44; 26:52) Biblia nu
˘
sus tine fanatismul si credin ta oarba, ci ara-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta ca adevarata credin ta se bazeaza pe do-
˘ ˘
vezi si ca trebuie sa-i slujim lui Dumnezeu
cu puterea ra tiunii. (Romani 12:1; Evrei
ˆ ˘ ˘
11:1) Biblia nu ınabu sa dorin ta de cunoa s-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tere, ci ne ıncurajeaza sa cautam raspun-
suri la unele dintre cele mai fascinante si
ˆ ˘
mai interesante ıntrebari pe care si le-au
˘
pus vreodata oamenii.
˘ ˆ
De exemplu, poate ca si tu te-ai ıntre-
˘ ˘
bat: „Daca exista Dumnezeu, de ce permi-
˘ ˘
te suferin ta?”. Biblia raspunde la aceasta
ˆ ˘ ˘
ıntrebare si la multe altele.1 Continua sa
˘ ˘ ˘
cau ti adevarul! Vei gasi raspunsuri fasci-
˘
nante, emo tionante si logice, da, raspun-
˘
suri bazate pe dovezi convingatoare! La
urma urmei, nici existen ta Bibliei nu este
ˆ ˆ ˘
ıntamplatoare!
˘ ˆ ˘ ˆ
1 Vezi capitolul 11 al car tii Ce ne ınvata ın realitate
Biblia?, publicate de Martorii lui Iehova.

BIBLIOGRAFIE
˘
1. Cum a aparut viata?
 6. Astrobiology Magazine (NASA),
1. How Life Began – Evolution’s Three
Geneses, de Alexandre Meinesz, traduce-
ˆ ˘
re ın limba engleza de Daniel Simberloff,
2008, p. 30 -33, 45.
a. Life Itself – Its Origin and Nature, de
Francis Crick, 1981, p. 15, 16, 141-153.
2. Scientific American, „A Simpler Origin
for Life”, de Robert Shapiro, iunie 2007,
p. 48.
a. The New York Times, „A Leading
Mystery of Life’s Origins Is Seemingly
Solved”, de Nicholas Wade, 14 mai
2009, p. A23.
3. Scientific American, iunie 2007, p. 48.
4. Scientific American, iunie 2007, p. 47,
49, 50.
5. Information Theory, Evolution, and the
Origin of Life, de Hubert P. Yockey,
2005, p. 182.
„Life’s Working Definition – Does It
Work?” (http://www.nasa.gov/
vision/ universe/starsgalaxies/
life’sworkingdefinition.html,
accesat la 17.03.2009).
˘ ˘
2. Este vreo forma de viat a
ˆ ˘ ˘ II-a, de Bruce Alberts et al, 1989, p. 405.
ıntr-adevar simpla?
7. Princeton Weekly Bulletin, „Nuts, Bolts
of Who We Are”, de Steven Schultz,
1 mai 2000 (http://www.princeton.edu/
pr/pwb/00/0501/p/brain.shtml, accesat
la 27.03.2009).
a. „The Nobel Prize in Physiology or
˘ 13. Between Necessity and Probability:
Medicine 2002”, comunicat de presa,
7 octombrie 2002 (http://nobelprize.org/
nobelprizes/medicine/laureates/2002/
press.html, accesat la 27.03.2009).
8. „The Nobel Prize in Physiology or
Medicine 2002”, 7 octombrie 2002.
9. Encyclopaedia Britannica, CD 2003,
„Cell”, „The Mitochondrion and the
Chloroplast”, subtitlul „The Endosym-
biont Hypothesis”.
10. How Life Began – Evolution’s Three
Geneses, p. 32.
11. Molecular Biology of the Cell, edi tia a
12. Molecular Human Reproduction,
„The Role of Proteomics in Defining
the Human Embryonic Secretome”,
de M. G. Katz-Jaffe, S. McReynolds,
D. K. Gardner si W. B. Schoolcraft,
2009, p. 271.
Searching for the Definition and Origin
of Life, de Radu Popa, 2004, p. 129.
14. Between Necessity and Probability:
Searching for the Definition and Origin
of Life, p. 126, 127.
 ˆ
Chenarul: Cat de repede se poate
˘ mous Atheist Now Believes in God”, de
reproduce o celula
15. Origin of Mitochondria and Hydroge-
´ ˘
nosomes, de William F. Martin si Miklos
¨ ˘
Muller, 2007, p. 21.
16. Brain Matters – Translating Research
Into Classroom Practice, de Pat Wolfe,
2001, p. 16.
3. De unde provin instructiunile?
 ˘
17. Research News Berkeley Lab
(http://www.lbl.gov/Science-Articles/Ar-
chive/LSD-molecular-DNA.html), artico-
lul: „Molecular DNA Switch Found to
Be the Same for All Life”, contact: Lynn
Yarris, p. 1 din 4; accesat la 10.02.2009.
18. Life Script, de Nicholas Wade, 2001,
p. 79.
19. Bioinformatics Methods in Clinical
Research, editat de Rune Matthiesen,
2010, p. 49.
20. Scientific American, „Computing
With DNA”, de Leonard M. Adleman,
august 1998, p. 61.
21. Nano Letters, „Enumeration of DNA
Molecules Bound to a Nanomechanical
Oscillator”, de B. Ilic, Y. Yang, K. Au-
bin, R. Reichenbach, S. Krylov si
H. G. Craighead, vol. 5, nr. 5, 2005,
p. 925, 929.
22. Genome – The Autobiography of
a Species in 23 Chapters, de Matt Ridley,
1999, p. 7, 8.
23. Essential Cell Biology, edi tia a II-a,
de Bruce Alberts, Dennis Bray, Karen
Hopkin, Alexander Johnson, Julian
Lewis, Martin Raff, Keith Roberts si
Peter Walter, 2004, p. 201.
24. Molecular Biology of the Cell, edi tia
a IV-a, de Bruce Alberts et al, 2002,
p. 258.
25. No Ordinary Genius – The Illustrated
˘ 38. The Human Lineage, de Matt Cart-
Richard Feynman, editata de Christopher
Sykes, 1994, imagine la care nu se men-
˘ ˘
tioneaza numarul paginii; vezi legenda.
a. New Scientist, „Second Genesis
– Life, but Not As We Know It”,
de Bob Holmes, 11 martie 2009
(http://www.new-scientist.com/
article/mg20126990.100,
accesat la 11.03.2009).
26. The Search for Extraterrestrial Intelli-
gence – A Philosophical Inquiry, de David
Lamb, 2001, p. 83.
s
Pentru mai multe informatii,
 accesati www.jw.org sau contactati-i
27. Associated Press Newswires, „Fa-
Richard N. Ostling, 9 decembrie 2004.
Chenarul: O molecula care
˘ „Patenting Hominins – Taxonomies,
poate fi citita si copiata
28. Intelligent Life in the Universe, edi tia
a II-a, de Peter Ulmschneider, 2006,
p. 125.
4. Au toate formele de viat a
˘ Shigehiro Katoh, Berhane Asfaw si
un stramos comun?
29. Biology and Philosophy, „The Concept
of Monophyly: A Speculative Essay”,
de Malcolm S. Gordon, 1999, p. 335.
30. New Scientist, „Uprooting Darwin’s
Tree”, de Graham Lawton, 24 ianuarie
2009, p. 34.
31. New Scientist, 24 ianuarie 2009,
p. 37, 39.
32. Field Museum of Natural History
Bulletin, „Conflicts Between Darwin and
Paleontology”, de David M. Raup, ianua-
rie 1979, p. 23.
33. Archaeology, „The Origin of
Form Was Abrupt Not Gradual”,
de Suzan Mazur, 11 octombrie 2008
(www.archaeology.org/online/
interviews/newman.html, accesat
la 23.02.2009).
34. In Search of Deep Time – Beyond
the Fossil Record to a New History of Life,
de Henry Gee, 1999, p. 23.
35. Biology and Philosophy, p. 340.
36. National Geographic, „Dovezi fosile”,
noiembrie 2004, p. 105.
37. The Evolutionists – The Struggle for
Darwin’s Soul, de Richard Morris, 2001,
p. 104, 105.
Chenarul: Evolutia
 omului
– un fapt demonstrat?
˘
mill, Fred H. Smith, 2009, Prefa ta, p. xi.
39. Fossils, Teeth and Sex – New Per-
spectives on Human Evolution, de Charles
˘
E. Oxnard, 1987, Prefa ta, p. xi, xii.
a. From Lucy to Language, de Donald
Johanson si Blake Edgar, 1996, p. 22.
b. Anthropologie, XLII/1, „Palaeodemog-
raphy and Dental Microwear of Homo
Habilis From East Africa”, de Laura
´
M. Martınez, Jordi Galbany si Alejandro
´ ´
Perez-Perez, 2004, p. 53.
 pe Martorii lui Iehova.
c. In Search of Deep Time – Beyond
the Fossil Record to a New History of Life,
p. 22.
40. Critique of Anthropology, vol. 29(2),
Fossils and Egos”, de Robin Derricourt,
2009, p. 195, 196, 198.
41. Nature, „A New Species of Great
Ape From the Late Miocene Epoch in
Ethiopia”, de Gen Suwa, Reiko T. Kono,
Yonas Beyene, 23 august 2007, p. 921.
42. Acta Biologica Szegediensis,
vol. 46(1-2), „New Findings – New
Problems in Classification of Hominids”,
de Gyula Gyenis, 2002, p. 57, 59.
43. New Scientist, „A Fine Fossil – But a
Missing Link She’s Not”, de Chris Bead,
30 mai 2009, p. 18.
44. The Guardian, Londra,
„Fossil Ida: Extraordinary Find Is
«Missing Link» in Human Evolution”,
de James Randerson, 19 mai 2009
(http://www.guardian.co.uk/science/
2009/may/19/ida-fossil-missing-link,
accesat la 25.08.2009).
45. New Scientist, 30 mai 2009, p. 18, 19.
46. Critique of Anthropology, vol. 29(2),
p. 202.
47. Science and Justice, vol. 43,
nr. 4 (2003), sec tiunea Forensic
Anthropology, „Anthropological
Facial «Reconstruction» – Recognizing
the Fallacies, «Unembracing» the Errors,
and Realizing Method Limits”,
de C. N. Stephan, p. 195.
48. The Human Fossil Record – Volume
Three, de Ralph L. Holloway, Douglas
C. Broadfield si Michael S. Yuan, 2004,
˘
Prefa ta xvi.
49. Scientific American Mind, „Intelli-
gence Evolved”, de Ursula Dicke si
Gerhard Roth, august/septembrie 2008,
p. 72.
50. American Journal of Physical Anthro-
pology, „How Neandertals Inform Human
Variation”, de Milford H. Wolpoff, 2009,
p. 91.
51. Conceptual Issues in Human Modern
Origins Research, editori G. A. Clark si
C. M. Willermet, 1997, p. 5, 60.
a. Wonderful Life – The Burgess Shale and
the Nature of History, de Stephen Jay
Gould, 1989, p. 28.
170804
lf-M