REZERVELE MINIME

OBLIGATORII

GALAŢI
2014
 Introducere

Ce sunt aceste rezerve minime obligatorii și de ce sunt ele importante?

Definitia spune ca rezervele minime obligatorii reprezinta“disponibilitati banesti ale
institutiilor de credit, in lei si in valuta, pastrate in conturi deschise la Banca Nationala a
Romaniei”. Acestea se stabilesc in cote procentuale prin decizii ale BNR, printr-o formula
destul de complexa. Baza de calcul a rezervelor minime obligatorii este reprezentata de
soldurile depozitelor in lei si in valuta atrase de banci (cu exceptia depozitelor preluate de la
alte banci, a obligatiilor catre BNR si a capitalurilor proprii), la care se aplica cotele
procentuale mentionate mai sus.
Care este insa rolul rezervelor minime obligatorii, ce obiective indeplineste banca
centrala controland si setand nivelul acestor rezerve minime obligatorii?
Practic, prin acest mecanism, BNR controleaza lichiditatea din piata interbancara,
precum si cantitatea de resurse financiare pe care sistemul bancar le are la dispozitie pentru a
acorda credite economiei reale, adica persoanelor fizice si companiilor.
Atunci cand banca centrala considera ca s-au acordat prea multe credite in economie si
ca s-au acumulat in acest fel dezechilibre periculoase (supraindatorare a debitorilor,
supraexpunere a bancilor), ea are la dispozitie varianta majorarii rezervelor minime
obligatorii, ceea ce reduce cantitatea de bani pe care bancile ii au la dispozitie pentru
creditare. Sau dimpotriva, asa cum se intampla in momentul de fata, cand creditarea
economiei este la un nivel scazut, BNR poate reduce rezervele minime obligatorii, eliberand
resurse financiare pentru banci.
Nu de putine ori sistemul bancar romanesc s-a confruntat cu situatii dificile la banci
precum Credit Bank, Dacia Felix, Bancorex, Banca Agricola, Bankoop si altele, situatii care
au fost receptate negativ de populatie si care au slabit increderea acestora in sistemul bancar.
In prezent insa, sistemul bancar romanesc este un sistem dinamic, performant si
eficient caracterizat prin: lichiditate adecvata; capitalizare corespunzatoare a bancilor, rata
riscului de credit, cat si ponderea creantelor restante si indoielnice in capitalul propriu situate
la mai putin de 3% ; o evolutie pozitiva si semnificativa a indicatorilor de profitabilitate;
adaptarea la cerintele Uniunii Europene vizand: asigurarea dreptului la libera stabilire,
supravegherea pe baza situatiilor financiare consolidate din 2005, asimilarea tuturor
reglementarilor privind standardele internationale de raportare financiara.
Drumul parcurs de banci pana aici a fost unul anevoios si gestiunea eficienta a
activelor si pasivelor bancare a constituit motorul care a impins bancile spre rezultatele bune
din sistemul bancar.
Rezerva minima obligatorie reprezinta un instrument de politica monetara cu rolul de a
asigura un stoc de lichiditate corespunzator fiecarei banci necesar satisfacerii obligatiilor de
plata ale clientilor sai la un moment dat.
Legislatia in Romania referitoare la rezervele minime ale banciilor are la baza
Regulamentul nr. 6 din 2002 al Bancii Nationale a Romaniei, care precizeaza ca rezerva
minima obligatorie se constituie distinct, in lei - pentru fondurile atrase in lei si in valuta –
pentru fondurile atrase in valuta.

2
Cuprins

Capitolul I: Rezervele minime obligatorii...................................................................................7

1.1 Caracteristicile rezervelor minime obligatorii.......................................................................7
1.2 Elemente tehnice...................................................................................................................8
1.3. Rata rezervelor minime obligatorii....................................................................................11
Capitolul II: Rolul rezervei minime obligatorii........................................................................13
2.1.Efectele politicii rezervelor minime obligatorii..................................................................13
2.2. Evolutia rezervei minime obligatorie.................................................................................14
2.3. Rata rezervelor minime la vecini.......................................................................................18
2.4. Ratele dobanzii bonificate..................................................................................................19
2.5. Ratele dobanzii penalizatoare............................................................................................20
Concluzii..................................................................................................................................22
Bibliografie..............................................................................................................................23

3
4
Cap. I: Rezervele minime obligatorii

1.1. Caracteristicile rezervelor minime obligatorii

Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilitati banesti ale

institutiilor de credit, in lei si in valuta, pastrate in conturi deschise la Banca Nationala a
Romaniei.
Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control
monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNR) şi cea de
stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Rolul major al RMO în
valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută. 1

Au fost instituite in vederea asigurarii unei lichiditati minime in sistemul bancar,

constituirea lor avand un dublu scop:
- Unul monetar care consta in limitarea potentialului de multiplicare a creditului;
- Unul prudential care se manifesta prin siguranta pe care o confera publicului
faptul ca bancile dispun oricand de lichiditati suficiente pentru a face fata solicitarilor de
retragere a depunerilor.

Cu toate acestea, rezervele minime obligatorii nu sunt destinate asigurarii solvabilitatii

bancilor comerciale „in vremuri de panica”, perioade in care nu se poate vorbi de solvabilitate
deplina atata timp cat totalul activelor, mobilizate imediat de catre banci, nu este strict egal cu
totalul pasivelor.
In cadrul sistemului bancar se admite o insolvabilitate temporara mai mare decat in
alte sectoare de activitate, iar banca centrala poate interveni pentru a redresa situatia unor
banci aflate in pierdere de credibilitate. Asfel, se poate aprecia ca obiectivul de ordin
prudential, urmarit prin constituirea rezervelor minime obligatorii, scade in importanta in
favorea celui de politica monetara.
Importanta sistemului rezervelor minime obligatorii rezida si in faptul ca acestea
constituie sursa de venituri pentru banca centrala, contribuie la fluidizarea sistemului de plati,
reprezinta sursa de informatii statistice cu privire la bilanturile bancilor, contribuie la
stabilitatea financiara a acestora. In general, bancile sunt obligate sa mentina rezerve peste
nivelul minim, iar aceste rezerve sunt foarte slab remunerate in comparatie cu plasarea lor pe
piata.

Politica normelor rezervelor obligatorii imbraca mai multe forme:2

- Norma rezervelor de casa, care consta in obligativitatea mentinerii unui anumit
procent al rezervelor de casa;
- Norma lichiditatii, care vizeaza respectarea unui raport corespunzator intre
numerar, soldul contului curent al bancii la banca centrala, titluri comerciale si de stat pe
termen scurt detinute de carte banci, pe de o parte, si depozite bancare, pe de alta parte.
- Coeficientul de trezorerie, care consta in obligativitatea detinerii in rezerva a
unei anumite cantitati de titluri de valoare emise de stat;
- Norma rezervelor minime obligatorii, care are cea mai mare raspandire si
utilizare si care consta in imobilizarea la banca centrala a unui procent din depozitele bancare.

1
www.bnr.ro
2
Dardac Nicolae, Moinescu Bogdan – Politici monetare si tehnici bancare - Bucuresti 2007

5
 Rezervele obligatorii pot spori precizia altor instrumente de politica monetara si pot
regla nivelul lichiditatilor din economie prin absorbirea sau injectarea acestora.
Efectuarea de modificari in nivelul ratei rezervei in scopul influentarii ofertei de
moneda este considerata o modalitate insuficienta de implementare a politicii monetare. Chiar
micile modificari in nivelul ratei pot antrena ajustari importante in portofoliul bancilor, motiv
pentru care sunt necesare unele avertizari. Spre deosebire de operatiunile de open-market, prin
care se realizeaza un schimb de titluri, pretul acestora ajustandu-se automat pe piata,
modificarile in nivelul ratei rezervei reprezinta un act unilateral al bancii centrale.
Modificarile in nivelul rezervelor nu pot compensa imediat fluctuatiile monetare pe termen
scurt, datorita intervalului de timp necesar constituirii bazei de calcul.
In situatiile in care se produc modificari frecvente ale ratei rezervei, fara suficienta
avertizare, bancile vor avea o puternica tendinta de a detine rezerve excedentare pe care sa le
utilizeze ca tampon si sa creeze substitute pentru depozitele care nu intra in baza de calcul a
rezervelor.
O serie de argumente in favorea rezervelor obligatorii sugereaza ca acestea pot
prezenta un nivel optim, care depinde de parametrii economiei, dintre care variatia si
elasticitatea ratei de dobanda este cel mai important nivel care trebuie sa ramana constant pe
termen lung.
Rolul rezervelor provine si din faptul ca, in calitate de componenta a bazei monetare ,
acestea contribuie la obtinerea venitului de seigneuriage, generat de expansiunea monetara si
poate produce un venit direct in conditiile in care banca centrala investeste in titluri si castiga
dobanzile aferente acestora. Efectul antrenat de rezervele obligatorii consta si in reducerea
profitului bancilor, daca acestea sunt remunerate la un nivel mai scazut decat costul de
oportunitate.3
Pentru băncile/casele centrale ale cooperativelor de credit aflate în proces de
restructurare aprobat de Banca Naţională a României sau asupra cărora a fost instituită
administrarea specială de către Banca Naţională a României, Consiliul de administraţie al
Băncii Naţionale a României poate aproba, pentru o perioadă determinată, un regim distinct al
rezervelor minime obligatorii.

1.2. Elemente tehnice

Din punct de vedere tehnic apar diferentieri intre sistemele rezervelor obligatorii , in
functie de urmatoarele elemente:
- Asieta sau baza de calcul;
- Rata aplicata;
- Modul de constituire.

a) Baza de calcul al rezervelor minime obligatorii o constituie nivelul mediu, pe

perioada de observare, al elementelor de pasiv din bilantul bancilor (cuprinzand ansamblul
teritoriului national). De la calculul acestei baze se excepteaza:4
- Mijlocele banesti atrase la Banca Nationala a Romaniei;
- Mijloacele banesti atrase de la banci, care la randul lor, sunt obligate sa constituie
rezerve minime obligatorii la Banca Nationala a Romaniei;

3
Dardac Nicolae, Vascu Teodora, Moneda si credit
4
Regulamentul nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii.

6
 - Capitalurile proprii ale bancii calculate in conformitate cu reglementarile Bancii
Nationale a Romaniei.

Pentru a asigura reglementarea constituirii rezervei minime si operativitatea

reglementarilor decurgand din neindeplinirea sarcinilor de constituire a rezervei minime, s-au
stabilit doua perioade de operare succesive:
- Perioada de observare este intervalul de timp pentru care se determina baza de
calcul, respectiv intervalul cuprins intre data de 24 a lunii precedente si data de 23
a lunii curente. Datele aferente perioadei de observare constituie nivel de referinta
pentru constituirea si mentinerea nivelului rezervei minime in perioada de aplicare;
- Perioada de aplicare este intervalul de timp in care trebuie mentinut in conturile
deschise la BNR nivelul prevazut a rezervelor minime obligatorii.

Rezervele minime obligatorii se calculeaza si se mentin astfel:

- In lei, in contul curent al banci deschis la centrala BNR pentru mijloace banesti in
lei;
- In dolari SUA sau euro, in contul LORO la banci, deschis la BNR, pentru mijloace
banesti in valuta.

Optiunea pentru una din cele doua valute este a fiecarei banci, optiune care se mentine
timp de 12 luni calendaristice. Pentru nivelul efectiv al rezervelor, BNR plateste dobanda pana
la nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii.
Cursurile de schimb folosite pentru transformarea celorlalte valute în dolari S.U.A. sau
în euro sunt cursurile pieţei valutare comunicate de Banca Naţională a României în ultima zi
anterioară perioadei de aplicare.
Costul eventualelor operaţiuni de schimb valutar necesare băncilor/caselor centrale ale
cooperativelor de credit pentru constituirea rezervelor în valută, precum şi riscul valutar
generat de aceste operaţiuni sunt suportate în întregime de banca/casa centrală a
cooperativelor de credit în cauză.5

Exemplu a metodologiei de calcul a nivelului bazei de calcul a RMO:

Tabel 1. Soldul pasivelor6

Sold zilnic al pasivelor ce intra in baza de

calcul RMO
140
Baza de calcul - media celor 30 de zile –
interval cuprins intre data de 24 a lunii
precedente si data e 23 a lunii curente
Rata rezervelor in lei (%) 10%
Media soldului necesar a fi pastrat in cont 14
la BNR pentru perioada de aplicare

5
Regulamentul nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii
6
Tabel elaborat de autor.

7
 b) Rata de rezerva minima obligatorie cunoaste o diferentiere de la o legislatie la
alta, manifestandu-se doua tendinte, astfel:
- In anumite tari, pentru a se tine seama de gradul de lichiditate al
disponibilitatilor se aplica rate diferite, dupa cum este cazul incasarilor din tranzactii. Situatia
se intalneste in cazul Frantei, Germaniei, SUA, Japoniei, Canadei, unde rata variaza intre 10%
si 2% in functie de scadenta depozitelor.
- Cealalta tendinta se manifesta in tarile in care accentul se pune pe substituirea
intre resurse, caz in care se aplica o rata unica (Spania si Australia).

Ratele rezervelor minime se stabilesc de BNR in functie de obiectivele sale de politica

monetara si se comunica prin circulara.
Modificarea ratelor rezervelor se comunica prin circulara, cu cel putin 7 zile inainte de
inceperea perioadei de aplicare.
Pentru mijloacele banesti in moneda nationala si in valuta, cuprinse in baza de calcul a
rezervelor minime care au o scadenta reziduala mai mare de 2 ani de la sfarsitul perioadei de
observare si care nu prevad clauze contractuale referitoare la rambursari, retrageri, transferari
anticipate, precum si pentru imprumuturi nerambursabile, rata rezervelor minime este 0.7
Sumelor a căror rambursare se efectuează eşalonat li se aplică o rată zero a rezervelor
minime obligatorii atât timp cât scadenţa reziduală a acestora este mai mare de 2 ani de la
finele perioadei de observare.

c) Modul de constituire al rezervelor urmeaza o metodologie care permite ca acestea sa

actioneze cel mai bine asupra creatiei monetare. Referitor la acets aspect, pot fi
identificate doua modalitati, si anume:
- Rezerve decalate;
- Rezerve instantanee sau actuale.

Distinctia dintre cele doua modalitati de constituire a rezervelor consta in momentul si

perioada de formare, respectiv dupa cum rezervele sunt constituite in aceeasi luna sau
trimestru in care banca a acordat creditele. Rezervele decalate se diferentiaza prin accea ca
bancile isi pot constitui rezervele cu un decalaj, care ajunge pana la 50 zile fata de data de
referinta.
Diferenta dintre cele doua modalitati evidentiaza faptul ca, atunci cand bancile
constituie rezervele instantanee acestea trebuie sa cunoasca precis nivelul creditelor acordate,
ceea ce implica obligatia programarii exacte a distribuirii creditelor. In cazul unor greseli,
bancile vor avea, la sfarsitul perioadei, obligatia constituirii de rezerve obligatorii masive,
ceea ce antreneaza costuri sporite.8

7
Regulamentul nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii
8
Dardac Nicolae, Moinescu Bogdan – Politici monetare si tehnici bancare - Bucuresti 2007 pag. 21

8
 1.3. Rata rezervelor minime obligatorii

Tabel 2. Ratele rezervelor minime obligatorii9

Elemente ale bazei de calcul Rata RMO(%)

lei In vigoare valuta In vigoare
incepand incepand cu:
cu:
Pasive cu scadenta reziduala mai mica 10 24 oct. 2014 14 24 noi. 2014
de 2 ani de la finele perioadei de
observare
Pasive cu scadenta Cu clauza de 10 24 oct. 2014 14 24 noi. 2014
reziduala mai rambursare,
mare de 2 ani de transferare, retragere
la finele perioadei anticipata
de observare Fara clauza de 0 24 aug. 2002 0 24 mai 2009
rambursare,
transferare, retragere
anticipata
Imprumuturi nerambursabile 0 24 aug. 2002 0 24 mai 2009

In prezent, bancile sunt obligate sa depuna la BNR, pana pe 23 ale lunii, 10% din
pasivele in lei, respectiv 14% din pasivele in valuta, cu scadenta reziduala mai mica de doi
ani, sub forma de rezerve minime obligatorii.
Pentru pasivele cu scadenta reziduala mai mare de doi ani, bancile trebuie sa constituie
lunar rezerve de 10% din pasivele in lei cu clauza de rambursare, transferare, retragere
anticipata anticipata, in vreme ce pentru pasivele in moneda nationala fara o astfel de clauza
este 0.
Pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani, bancile trebuie sa
constituie lunar rezerve de 14% din nivelul acestora cu clauza de rambursare, transferare,
retragere anticipata.
Nivelul rezervelor minime la pasivele in lei a fost modificat ultima oara in aprilie 2011
la 18%, in vreme ce nivelul ratei rezervelor la pasivele in valuta a fost de 20%.

In ceea ce priveste fundamentarea bazei de calcul, consideram ca o atentie deosebita

trebuie acordata nivelului ratei rezervelor minime si ratei dobanzii in functie de evolutia
situatiei monetare, pentru a nu limita posibilitatile de creditare a bancii.
Presupunem ca in perioada de aplicare, Banca X trebuie sa pastreze, in medie, in cont
la BNR suma de 14 miliarde de lei ca rezerve minime obligatorii.
Situatia efectiva aferenta rezervei minime obligatorii pe cae o inregistreaza banca x in
contul in lei deschis la BNR in perioada de aplicare este urmatoarea:

9
Prelucrat de autor dupa sursa www.bnr.ro/rezervele minime obligatorii.

9
Tabel 3. Soldul zilnic al contului deschis la Banca Centrala
Sold zilnic a contului deschis la BNR
aferent rezervei minime obligatorii
14,54
Media pe cele 30 de zile – interval cuprins
intre data de 24 a lunii precedente si data e
23 a lunii curente
Nivel prevazut 14
Excedent de rezerve 0,54

Nivelul efectiv al rezervelor este de 14,54 milioane lei, in timp ce nivelul prevazut este
de 14 milioane de lei.
Diferenta de 0,54 de milioane lei reprezinta excedentul de rezerva. Ce reprezinta o
siguranta pentru banca in cazul in care ar avea de efectuat plati neprevazute.
Incadrarea in cerintele privind rezervele minime obligatorii se realizeaza atunci cand
nivelul efectiv al rezervelor este egal cu nivelul prevazut al acestora.
Pentru nivelul efectiv al rezervelor BNR plateste dobanda pana la nivelul prevazut al
rezervelor minime obligatorii. Stabilirea si modificare ratei dobanzii platite la rezervele
minime se fac de BNR prin circulara. Rata dobanzii se va situa cel putin la nivelul ratei
dobanzii medii la depunerile la vedere practicate de banci.
Soldurile depunerilor la vedere, inclusiv cele neremunerate, precum şi ratele
dobânzilor aferente sunt cele din ultima zi calendaristică a perioadei de observare. Ratele
dobânzilor astfel calculate se iau în considerare pentru rezervele minime obligatorii din
perioada de aplicare aferentă perioadei de observare pentru care s-a făcut raportarea.
Pentru excedentul de rezerve BNR nu plateste dobanda.

10
Cap. 2: Rolul rezervei minime obligatorii

2.1.Efectele politicii rezervelor minime obligatorii

1. Efectul cantitativ

In masura in care o anumita fractiune din resursele bancilor de depozit este

imobilizata sub forma constituirii rezervelor in moneda legala, bancile nu se mai pot angaja in
operatiunile de creditoare generatoare de moneda. In aceste conditii, cresterea coeficientului
rezervei minime apare ca o masura deflationista care tinde sa duca la scaderea ritmului de
crestere a masei monetare, in timp ce scaderea coeficientului rezervelor obligatorii apare ca o
masura inflationista, de natura da duca la accelerarea cresterii masei monetare. Astfel,
modificarea coeficientului rezervei minime implica modificarea in acelasi sens a
multiplicatorului creditului, cu efecte deflationiste sau inflationiste asupra volumului
rezervelor lichide excedentare. O crestere a coeficientului rezervei minime atrage dupa sine o
scadere a posibilitatilor de creditare a economiei de catre bancile comerciale. In sens invers, o
scadere a coeficientului rezervei minime elibereaza si pune la dispozitia bancilor comerciale
resurse de creditare sporite.
Deci, in situatii de somaj, banca centrala va modifica valoarea ratei rezervei
obligatorii, ceea ce va genera o crestere a posibilitatilor de finantate indirecta (prin credit) din
economie, adica o crestere a masei monetare in circulatie, deci o crestere a cererii agregate,
ceea ce va spori si oferta, reducand presiunea pe piata muncii. In situatia de inflatie, rata
rezervei va fi marita, fapt de natura sa micsoreze masa monetara introdusa in economie prin
credit acordat de bancile comerciale (ca rezultat al miscorarii multiplicatorului creditului).

2. Efectul pret

Politica rezervelor minime antreneaza un efect pret care se manifesta direct. Prin
modificarea ratei rezervei minime se influenteaza pretul procurarii lichiditatilor. Situatia este
inversa celei aferente politicii de refinantare, care, bazata pe manevrarea ratei dobanzii la
creditul de refinantare, are un efect de pret direct asupra lichiditatii bancare sau masei
monetare, politicii rezervelor minime ii este preferata politica de refinantare.10

Tabel 4. Modificarea rezervelor minime obligatorii. Influenta asupra bancilor11

Scaderea ratei rezervelor minime obligatorii
provoaca:
Scaderea depozitelor bancare la BNR
Scaderea gradului de lichiditate al bancii
Cresterea posibilitatilor de creditare ale
bancii
Cresterea profitului bancii comerciale
cresterea ratei rezervelor minime obligatorii
provoaca:
cresterea depozitelor bancare la BNR
cresterea gradului de lichiditate al bancii
scaderea posibilitatilor de creditare ale bancii
scaderea profitului bancii comerciale

10
Dardac Nicolae, Moinescu Bogdan – Politici monetare si tehnici bancare - Bucuresti 2007 pag. 22
11
Elaborat de autor dupa sursa Dardac N., Vascu T. – Moneda si credit pag. 168

11
 3. Efectul cost:

Politica rezervelor obligatorii afecteaza rezultatul de exploatare al bancilor comerciale.

Aceste rezerve, blocate in conturile aferente la banca centrala, constituie partea
neremunerata sau slab remunerata a activului bancilor comercial si corespunde unei parti a
depozitelor clientelei care angajeaza un cost de gestiune, astfel ca majorarea ratei rezervei
minime obligatorii nu scade lichiditatea ci si rentabilitatea bancilor.

2.2. Evolutia rezervei minime obligatorie

Apogeul realizarii rezervelor obligatorii s-a manifestat in anii 60-70, iar modificarile
numeroase ale ratelor de rezerva obligatorie au demonstrat integrarea acestui instrument in
strategiile conjuncturale. Astfel, in Germania, rata rezervelor a fost modificata in medie de 3
ori pe an pana in anul 1981, in Austria au fost 9 revizuiri intre 1972 si in76, iar in Franta 30,
intre 1970 si 1975.
Declinul relativ al mecanismului rezervelor obligatorii s-a produs in anii 80, prin
suprimarea „de facto” in tarile care traditional erau atasate de acest instrument, precum si in
celelalte tari, care practicau un control asupra expansiunii monetare, prin acest mecanism.
Enumeram cateva date: 1975 in Belgia; 1977 in Danemarca; 1978 in Elvetia; 1980 in Marea
Britanie; 1988 in Norvegia; 1987 in Canada s-a anuntat intentia de a abandona sistemul, iar
Australia a diminuat de la 7% la 1% rata unica a rezervei obligatorii, ceea ce evidentiaza ca
declinul acestui instrument s-a datorat unor factori comuni tuturor tarilor, dintre care
importante sunt: inovatiile financiare si liberalizarea miscarilor de capital.12
In unele tari , rata rezervelor obligatorii nu s-a modificat perioade indelungate de timp,
fapt ce demonstreaza ca mecanismul nu a putut fi utilizat in scopuri conjuncturale. Astfel, in
Australia si Japonia, ratele au ramas nemodificate din anul 1982, iar in SUA intre 1980 si
1990.
Diminuarea rolului rezervelor obligatorii, in calitate de instrument al politicii
monetare, poate fi cuantificata si prin ponderea relativa a acestora in masa monetara. Astfel,
daca in anii 70 volumul rezervelor obligatorii reprezenta intre 10 si 15% din masa monetara in
sens larg, in prezent, in tarile care mentin un astfel de instrument, ponderea este mai putin de
6% din agregatul monetar cel mai larg. In cazul Romaniei, ponderea RMO in masa monetara
M2, a evoluat de la 6.50% in anul 1996 la 12.65% in anul 2000 si in 12.80% in anul 2003,
ceea ce demonstreaza importanta acestui instrument monetar in infaptuirea politicii monetare.
În ţările fără control asupra pieţei valutare şi asupra schimburilor, existenţa unor rate
sporite ale rezervelro obligatorii a provocat o delocalizare a operaţiunilor de schimb, de
exemplu, a sporit piaţa eurodolarilor şi s-au dezvoltat operaţiile băncilor germane în
Luxemburg. În toate ţările în care rezervele obligatorii au înregistrat valori semnificative, s-au
manifestat, pe de o parte dezvoltarea operaţiunilor acelor instituţii financiare nesupuse
mecanismului rezervelor minime obligatorii şi, pe de altă parte, dezintermedierea sau crearea,
de către bănci, a unor instrumente nesupuse rezervelor.
O asemenea schimbare de atitudine, din partea autorităţilor monetare, s-a
fundamentat pe conştientizarea faptului că rezervele obligatorii afectează contul de exploatare
bancară şi acţionează nu numai asupra ofertei de credit ci, mai cu seamă, asupra cererii de
credit, prin efectul de preţ pe care îl antrenează.
Datorită inovaţiilor financiare, o parte importantă a resurselor bancare sunt
remunerate prin rata de piaţă a dobânzii şi, în consecinţă, sunt sensibile la variaţia acesteia din

12
Dardac Nicolae, Moinescu Bogdan – Politici monetare si tehnici bancare - Bucuresti 2007 pag. 20

12
urmă. Necesitatea de adispune de un volum ridicat de rezerve obligatorii, prin diminuarea
costului mediu al pasivelor bancare, înregistrează o tendinţă de diminuare puternică.
Deşi în prezent rezervele obligatorii îndeplinesc încă, într-un anumit număr de ţări
dezvoltate, un rol important în cadrul lichidităţii bancare, acestea nu reprezintă un instrument
major al politicii monetare. Într-o perioadă de mltiple inovaţii financiare şi de liberalizare a
mişcărilor de capital, intervenţiile băncii centrale asupra pieţelor de capital permit obţinerea
de efecte dorite, fără a provoca distorsiuni în concurenţa dintre sursele de finanţare bancară
şi cele dezintermediate, şi fără a genera efecte inverse, precum delocalizarea operaţiunilor sau
accelerarea inovaţiei financiare.
In Romania obligativitatea pastrarii unei rezerve minime obligatorii de catre societatile
bancare in conturi deschise la BNR a fost prevazuta in legislatia bancara adoptata in 1991
precum si in legislatia adoptata in 1998.
Prin legea nr. 34/1991, privind Statutul BNR au fost institutionalizate rezervele
minime ca instrument al politicii monetare, ulterior legislatia si regulamentele au fost
modificate si imbunatatite pe parcurs.
In ianuarie 1992, BNR a emis primul regulament privind rezevele obligatorii, in scopul
reglarii lichiditatii excedentare din economie, regulament care a cunoscut pe parcursul
tranzitiei o serie de modificari si care definea termeni ca baza de clacul, perioada de
observare, perioaa de aplicare.
Regulamentul initial i-a fost caracteristica aria restransa a pasivelor luate in calculul
rezervei obligatorii, baza de calcul vizand doar depozite in moneda nationala constituite la
nivelul sistemului bancar de catre agentii economici.
In perioada 1992- 1993, s-a realizat o depasire a nivelului rezervelor minime care a
reflectat nivelul ridicat de lichiditate din cadrul sistemului bancar. Astfel, in prima luna de
aplicare a rezervelor obligatorii, depasire a fost de 4,5 ori.
Prin regulamentul nr. 4/1993, in baza de calcul a rezervei minime obligatorii au fost
incluse economiile populatiei, depozitele in valuta atrase de la persoanele juridice si sumele in
tranzit intre sediile societatilor bancare, ramanand, insa, exceptate de la baza de calcul,
depozitele in valuta a populatiei.13
Pe parcursul anului 1994 s-a inregistrat o crestere a volumului rezervelor minime,
crestere datorata atat extinderii bazei de calcul, cat si al practicarii unor dobanzi real pozitive
care au determinat majorarea resurselor provenite de la populatie si agentii economici.
Extinderea bazei de calcul a necesitat un efort marit din partea bancilor comerciale- astfel ca
in martie si in aprilie 1994 s-a inregistrat un deficit de rezerve- iar nivelul efectiv al rezervelor
a fost mult mai apropiat de nivelul prevazut al acestora.
Prin circulara BNR nr. 7/1995 s-au introdus in baza de calcul a rezervei minime
obligatorii si depozitele in valuta atrase de la persoanele fizice si s-a instituit posibilitatea
constituirii rezervelor aferente depozitelor in valuta, in modena nationala sau in dolari SUA.
In perioada martie 1995-1996, nivelul prevazut al rezervei minime a inregistrat cresteri
datorate majorarii treptate a ratei rezervelor aferente resurselor in valuta(20% pentru cele in
lei si 40% pentru cele in valuta).
In directia sterilizarii masei monetare s-a actionat si in perioada 1999-2001, prin
cresterea progresiva a ratelor rezervelor ajungandu-se ca in finele anului 2000 acestea sa sa
situeze la nivelul de 30% pentru depozitele in lei si 20 % pentru cele in valuta.
Incepand cu iulie 2001 BNR a incercat o relaxare in ceea ce priveste regimul
rezervelor mnime pe fondul unei dezinfaltii lente si al unui control relativ al masei monetare.
In acest sens, rata de constituire a rezervelor minime la depozitele in lei a fost ajustata in doua
etape, fiind redusa de la 30 % la 27% in iulie, si la 25% in octombrie.

13
Dardac Nicolae, Moinescu Bogdan – Politici monetare si tehnici bancare - Bucuresti 2007 pag. 21

13
 Acceasi tendinta s-a inregistrat si pe parcursul anului 2002, banca centrala reducand
ratele de constituire a rezervelor obligatorii in lei, de la 25 % la 22%, concomitent cu
majorarea ratei in valuta. Astfel, din 24 octombrie 2002, rata rezervelor minime obligatorii
aferenta depozitelor in lei a fost redusa la 18% concomitent cu majorarea la 25% a ratei
rezervei minime obligatorii aferente depozitelor in valuta.
In anul 2003 mecanismul rezervelor minime si-a pastrat caracteristicile care i-au fost
imprimate spre sfarsitul anului 2002. Optiunea de a nu reduce rata rezervelor depozitelor in lei
a fost justificata de persistenta unui volum substantial de lichiditate excedentara in sistemul
bancar, iar mentinerea ecartului dintre ratele de rezerva aplicate depozitelor in lei si a celor in
valuta a avut ca scop descurajarea creditarii in valuta.
Consideram ca, scaderea rezervelor de la 30% in anul 2001 la un nivel de 18% in
2003, a redus costurile bancilor, relaxand presiunile asupra ratei dobanzii depozitelor la
termen.
Circulara nr. 6/2005 prevede ca ratele rezervelor minime sa fie de 18% la lei si 30 % la
valuta.

Tabel nr.5 . Evolutia ratei RMO14

Elemente ale bazei de calcul Rata RMO(%)

lei In vigoare valuta In vigoare
incepand incepand cu:
cu:
Pasive cu scadenta reziduala mai mica 18 24 noi. 2002 25 24 noi. 2002
de 2 ani 18 24 noi. 2002 30 24 Aug. 2002
de la finele perioadei de observare 16 24 aug. 2005 30 24 aug. 2005
16 24 aug. 2005 35 24 ian. 2006
16 24 aug. 2005 40 24 mart. 2006
20 24 iulie 2006 40 24 mart. 2006
18 24 noi. 2008 40 24 mart. 2006
15 24 iulie 2009 35 24 iulie 2009
15 24 iulie 2009 30 24 aug. 2009
15 24 iulie 2009 25 24 noi. 2009
15 24 iulie 2009 20 24 apr. 2011
12 24 ian. 2014 18 24 ian. 2014
12 24 iulie 2014 16 24 iulie 2014
10 24 oct. 2014 14 24 noi. 2014

Cum se poate observa, valorile au o tendinta descrescatoare.

In data de 24 noiembrie 2014, rata rezervelor minime aplicata asupra mijloacelor
banesti in lei a trecut de la 20 la 18 multumita imbunatatirii gestiunii lichiditatii de piata
interbancara.
De precizat ca Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat ca s-a redus prematur acesta
rata, recunoscand ca a votat in favoarea acestei decizii in cadrul consiliului de administrare.
Guvernatorul a afirmat ca banii suplimentari eliberati cu aceasta ocazie nu au putut fi
absorbiti de economie, in actualul climat de neincredere.15

14
Prelucrat dupa autor dupa sursa www.bnr.ro
15
The Money Channel.

14
 Lichiditatea suplimentara a fost ulterior retrasa din circulatie de catre BNR prin
operatiuni de swap valutar, cumparand valuta contra lei.
In anul 2010 rata RMO se mentine constanta din 24 iulie 2009, rata fiind de 15%
pentru mijloacele banesti in lei si 25% pentru cele in valuta.
Respectiv in anul 2012 si 2013 valorile se pastreaza din 24 iulie 2009 pentru cele in lei
si 20% pentru cele in valuta.
Din ianuarie 2006 se poate observa o crestere a ratei RMO in valuta cauza fiind
temperarea expansiunii creditului. Ratele RMO reprezinta un impozit de 40% pe care BNR il
retine pe fiecare euro eligibil intrat in banci. Acestea sunt costuri mari pentru bancile in
Romania pe durata cat banii stau la BNR. Dar impozitul a fost necesar pentru a atenua
creditarea frenetica de pana in acel moment care crea riscuri pentru stabilitatea financiara.
Cum se poate observa, gradual BNR reduce rezervele obligatorii pentru a returna acei bani
bancilor.
Totodata cu reducerea ratei in ianuarie 2014, banca centrala elibereaza in aest fel
lichiditati in piata de 4 miliarde de lei si 500 milioane euro pentru stimularea creditarii si
sprijinirea bancilor de a-si reduce datoriile pe care le au la finantatorii externi.

De ce este RMO mai mare la valuta decat la lei?

Rezervele minime obligatorii (RMO) reprezinta un instrument de politica monetara,

utilizat de bancile centrale pentru a tine inflatia sub control. RMO trebuie depuse intr-un cont
la Banca Centrala si se determina ca procent din sumele atrase de banci de la clienti sau alte
institutii financiare.
Spre exemplu, daca o banca atrage surse de 1 milion de euro din depozite si nivelul
RMO este 30%, atunci banca in cauza trebuie sa depuna la BNR 300.000 euro. Pentru
acordarea de credite catre populatie si companii vor mai fi disponibili doar 700.000 euro.
In acest fel, bancile centrale influenteaza volumul creditului din economiei, afectand
cererea si oferta agregata.
Cum preturile se determina ca raport dintre cerere si oferta, bancile centrale pot
controla prin acest canal nivelul inflatiei.
In consecinta, cu cat RMO sunt mai mari, cu atat scade disponibilitatea bancilor de a
da credite.
In anii anteriori, cand cererea din economie este excesiv de mare, BNR a folosit acest
instrument pentru a limita activitatea de creditare.
Acum insa, cand economia a intrat in recesiune, banca centrala a relaxat regimul
rezervelor minime obligatorii. In acest fel, se incurajeaza activitatea de creditare, facilitind
depasirea actualul ciclu economic.
RMO mai sunt folosite de catre bancile centrale si pentru a mentine stabilitatea
sectorului bancar. Creditele in valuta sunt considerate mai riscante deoarece expun clientii la
riscul valutar. Atunci cand cursul creste, ratele la credite se majoreaza, astfel ca se inmultesc
situatiile cand clientii nu-si mai pot achita datoriile la banci. Acest lucru conduce la o crestere
a creditelor neperformante, ceea ce afecteaza stabilitatea bancilor. Un nivel ridicat al
rezervelor obligatorii limiteaza, insa, capacitatea bancilor de a-si asuma riscuri prin creditare.
De aceea, pentru a promova un sector bancar solid, BNR a incurajat creditarea in lei,
prin stabilirea unor rate mai mici la nivelul RMO. In schimb, creditarea in moneda straina a
fost descurajata prin cresterea ratelor RMO la valuta.
Creditele in lei sunt favorizate de BNR prin faptul ca ele conduc la cresterea eficientei
politicii monetare.

15
 Principalul instrument folosit de banca centrala este rata dobanzii la lei. Ca aceasta sa
aiba un impact cat mai puternic in economie este necesar ca ponderea imprumuturilor in lei sa
fie cat mai mare in total credite.
In caz contrar, indiferent de cat de mult BNR ar creste sau scadea dobanzile, acest
lucru nu va afecta agentii economici. Daca ei au credite in valuta, activitatea lor va fi
influentata mai mult de deciziile de politica monetare al bancilor centrale din strainatate
(Banca Centrala Europeana, Federal Reserve), factori pe care BNR nu ii poatecontrola.
Nivelul RMO pentru lei a fost redus in mai multe etape de la 20% pana la 10% in
prezent, in timp ce RMO pentru valuta, rata a coborat de la 40% la 14%. In plus, baza de
calcul s-a restrans doar la finantarile atrase de banci cuscadenta de pana la 2 ani.
Ca si comparatie, in zona euro, rata rezervei minime obligatorii este de 2%, aplicata de
asemenea, doar sumelor atrase pe o perioada de pana la 2 ani.

2.3. Rata RMO la vecini

UNGARIA: De peste un an, banca centrala nu mai solicita bancilor comerciale
constituirea de rezerve pentru depozitele atrase si creditele primite cu scadente mai lungi de
doi ani la data inregistrarii in bilanturi. Pentru celelalte categorii de pasive, rata de rezerva este
de 5%.

POLONIA: Banca centrala a redus din 2003 nivelul RMO cerute bancilor comerciale
pana la 3,5%. Rata nu se aplica in cazul fondurilor atrase de la alte banci sau pentru finantari
din strainatate atrase la scadente mai lungi de doi ani.

CEHIA: Banca centrala a armonizat de mult regimul RMO cu cel aplicat de Banca
Centrala Europeana (BCE). De la 11,5% in 1997, nivelul rezervelor a scazut la 2% in 1999 -
nivel practicat de BCE. In a doua jumatate a anilor ‘90, banca centrala ceha a ajuns la
concluzia ca nivelul ridicat al rezervelor minime, precum si neremunerarea acestora au redus
competitivitatea bancilor locale. Din iulie 2006, rata este zero pentru depozitele la termen.

BCE: Autoritatea monetara europeana solicita bancilor din zona euro rezerve minime
reprezentand 2% din pasivele atrase. Rezervele sunt remunerate la niveluri apropiate de
dobanzile interbancare pe termen scurt. Banca este preocupata ca sistemul rezervelor minime
obligatorii sa nu devina o povara pentru bancile comerciale si nici sa nu afecteze alocarea
eficienta a resurselor. Pentru reducerea costurilor administrative legate de managementul unor
rezerve atat de scazute, bancilor comerciale li se permite sa deduca 100.000 de euro din
nivelul rezervei. Principala functie a sistemului este de stabilizare a ratelor de dobanda pe
piata monetara. O a doua functie importanta este determinarea unei cresteri a cererii de
refinantare din partea bancilor comerciale catre BCE, ceea ce usureaza influentarea dobanzilor
pe piata de catre banca centrala prin operatiuni obisnuite de alimentare cu lichiditati.

16
 2.4. Ratele dobanzii bonificate

Tabel 6. Ratele dobanzii bonificate la RMO 16

Moneda de constituire Rata dobanzii bonificate % p.a In vigoare incepand cu:

RMO constituite in lei 0,55 24 septembrie 2014

RMO constituite in EUR 0,33 24 septembrie 2014

valuta
USD 0,12 24 septembrie 2014

Scopul Bancii Naţională a României (BNR) este de a reduce la 0 rata dobânzii pe care o
acordă băncilor comerciale pentru sumele constituite în rezerve minime obligatorii. 17

Ratele dobanzii sunt in continua scadere.

Tabel 7.Evolutia ratelor dobanzii bonificate la RMO

Rata dobanzii bonificate

5
4
Axis Title

3
2
1
0
1-Apr-13
1-Apr-09

1-Apr-10

1-Apr-11

1-Apr-12
1-Oct-08

1-Oct-09

1-Oct-10

1-Oct-11

1-Oct-12
1-Jan-09

1-Jan-10

1-Jan-11

1-Jan-12

1-Jan-13
1-Jul-09

1-Jul-10

1-Jul-11

1-Jul-12

1-Jul-13

24-Oct-08 24-Sep-09 24-Oct-10 24-Oct-11 24-Oct-12 24-Sep-13

lei 4.75 4.09 1.61 1.35 0.95 0.76
euro 2.35 1.7 1.02 0.75 0.59 0.39
dolari 0.8 1.29 0.46 0.3 0.24 0.16

16
Prelucrat de autor dupa sursa www.bnr.ro/rezervele minime obligatorii.
17
The Money Channel.

17
2.5. Ratele dobanzii penalizatoare pentru deficite de rezerve

Tabel 8 .Evolutia ratelor dobanzii penalizatoare la RMO.18

Moneda de constituire Rata dobanzii penalizatoare In vigoare incepand cu:

% p.a

RMO constituite in lei 8,75 24 octombrie 2014

RMO constituite in EUR 8,40 24 august 2014

valuta
USD 8,40 24 august 2014

Rata dobanzii penalizatoare

30
Axis Title

20
10
0
1-Oct-…
1-…
1-Nov-…

1-Nov-…
1-Sep-…

1-Feb-…
1-Sep-…
1-Apr-…

1-Dec-…

1-Apr-…
1-Aug-…
1-Mar-…
1-Jun-07
1-Jan-08

1-Jun-14
1-Jul-11

24- 24- 24- 24- 24- 24- 24- 24- 24-

Sep- Aug- Aug- Aug- Apr- Nov- Sep- Oct- Aug-
05 07 08 09 10 11 12 13 14
lei 21 18 21.2 18.75 15.75 15 11.5 11 8.75
euro 20 17.5 20.2 18 13 14 11 11 8.4
dolari 20 17 19 18 13 13.75 11.5 11 8.4

La calcularea dobânzilor se utilizează convenţia: număr de zile calendaristice al

perioadei de aplicare/360
Plata dobânzilor la rezervele minime obligatorii şi încasarea dobânzii penalizatoare
pentru deficitele de rezerve minime obligatorii se fac în prima zi lucrătoare după terminarea
perioadei de aplicare pentru care s-a făcut calculul.
In situatia in care o banca inregistreaza deficit de rezerve mai mult de doua ori in
decursul ultimelor 12 luni, BNR va aplica, in conformitate cu prevederile art. 69 din Legea
58/1998 cu modificarile si completarile ulterioare si ale art. 189 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 97/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, una dintre urmatoarele sanctiuni:19
- Avertisment dat scris bancii;

18
Prelucrat de autor dupa sursa www.bnr.ro/rezervele minime obligatorii.
19
Regulamentul 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii.

18
 - Amenda aplicabila bancii, cuprinsa intre 0,1 – 1% din capitalul social al
acesteia;
- Amenda aplicabila administratorilor, directorilor executivi sau cenzorilor
bancii, cuprinsa intre 1-6 salarii medii pe banca din luna precedenta, respectiv
administratorilor, conducatorilor, membrilor biroului executiv ori cenzorilor casei centrale
a cooperativelor de credit, intre 1-6 salarii al acestora din luna precedenta;
- Limitarea operatiunilor bancii.

Pentru deficitul de rezerve minime obligatorii, se calculeaza si se percepe o dobanda

penalizatoare (stabilita de BNR si comunicata prin circulara) pe durata perioadei de aplicare
aferente. In cazul modificarii ratei dobanzii penalizatoare, acestea se comunica prin circulara,
cu cel putin o zi inainte de inceperea perioadei de aplicare.

19
 Concluzii

In ceea ce priveste fundamentarea bazei de calcul, consideram ca o atentie deosebita

trebuie acordata nivelului ratei rezervelor minime obligatorii si ratei dobanzii, in functie de
evolutia situatiei monetare, pentru a nu limita posibilitatile de creditare ale bancii.
Rezerva minima obligatorie pe care o banca trebuie sa o detina la Banca Nationala o
consideram necesara, doar in acea proportie, in care, sa nu limiteze posibilitatea de creditare a
bancii. Consideram ca nivelul RMO trebuie corelat cu nivelul fondului national de garantare a
depozitelor constituit de fiecare banca, astfel incat aceste repartizari de resurse sa nu afecteze
decat in proportii considerate rationale capacitatea de creditare a unei banci. In acelasi timp,
rezerva obligatorie poate sa ramana un factor de sprijin pentru platile neprevazute ale bancii,
in conditiile in care banca nationala a Romaniei urmeaza sa utilizeze si alte instrumente de
finantare pe termen scurt.
Consideram ca, in lipsa unor instrumente de sterilizare pe termen scurt –depozitele la
BNR se fac pe minim o luna- si in conditiile unor tranzactii interbancare modeste, distributia
asimetrica a lichiditatii in interiorul sistemului bancar conduce la fluctuatii majore de
dobanda, mai ales in apropierea perioadei de constituire a RMO.
In conditiile actuale insa BNR pare a nu avea alta solutie decat mentinerea nivelului
rezervelor minime pentru pasivele in valuta, astfel incat creditarea in lei sa-si accentueze
dominatia. Este de preferat ca BNR sa-si propuna alte reglaje in politica monetara si in
perspectiva faptului ca franarea creditarii pe ansamblu ei nu este de dorit in primul an dupa
aderare, cand cererile de finantare ale companiilor vor creste substantial.
Consideram ca, in lupta cu inflatia, BNR a incercat sa tempereze cererea interna,
actionand pentru calmarea creditarii prin inasprirea conditiilor monetare. Cele mai
“dureroase” masuri vizeaza majorarea rezervelor minime in lei la 20% si pentru cele in valuta
la 40%.
Desi criticata atat in Romania cat si in strainatate20, consideram ca atat prin influenta
pe care o exercita asupra multiplicatoruli creditului cat mai ales prin posibilitatea de actiune
eficienta in cazul unui aflux important de capitaluri flotante in valuta, politica rezervelor
minime obligatorii nu trebuie abandonata.
In concluzie credem ca, politica rezervelor minime obligatorii demonstreaza
eficacitatea acestui instrument de politica monetara, insa nu pe termen scurt si exceptand
unele ezitari a reusit sa tempereze evolutia creditului.
Politica rezervelor obligatori este ne natura reglementara, nu are suplete in timp si
spatiu, cum are politica de open-market. De asemenea nu are un efect instantaneu, iar
modificarea sa nu se poate face rapid.
Eficacitatea politicii rezervelor minime obligatorii este contradictorie, deoarece
aceasta politica este generatoare de instabilitate. Impactul asupra lichiditatilor bancilor
comerciale este puternic si brutal, iar deflatia sau inflatia monetara poate sa afecteze rapid
echilibrul monetar si financiar. De accea, modificarile coeficientul rezervelor obligatorii sunt
intodeauna de mica amploare anuntate din timp de banca centrala.

20
Milton Friedman propunand chiar eliminarea politicii rezervelor minime din panoplia bancilor centrale.

20
Referinte bibliografice

Isarescu Mugur Reflectii economice, Politici a Bancii

Nationale a Romaniei
Dardac Nicolae, Moinescu Bogdan Politici monetare si tehnici bancare, Bucuresti
2007
Dardac Nicolae, Vascu Teodora Moneda si credit
Zapodeanu Daniela Politici monetare, Ed. Dacia, Cluj Napoca,
2002
Regulamentul nr.6 din 24 iulie 2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii
www.bnr.ro
Hot News
The Money Channel

21