Academia Rom�na

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Jump to navigation
Jump to search
Academia Rom�na
Logo of the Romanian Academy.png
Emblema Academiei
Academia Romana.jpg
�nfiin?are 1 aprilie 1866
Fondator Vincen?iu Babe?
George Bari?
Ioan D. Caragiani
Timotei Cipariu
Dimitrie Cozacovici
Ambrosiu Dimitrovici
Alexandru H�jdeu
Ion Heliade-Radulescu
Iosif Hodo?
Alexandru Hurmuzaki
Andrei Mocioni
Gavriil Munteanu
Alexandru Roman
Ion G. Sbiera
Constantin Stamati
Ioan Strajescu
Vasile Alecsandri
?tefan Gonata
Nicolae Ionescu
August Treboniu Laurian
Titu Liviu Maiorescu
Ion C. Massimu
Constantin Negruzzi
Constantin A. Rosetti
V. A. Urechia Modifica?i la Wikidata
Sediu Calea Victoriei 125, Bucure?ti
Pre?edinte Ioan-Aurel Pop
Vicepre?edin?i Bogdan Simionescu
Victor Spinei
Razvan Theodorescu
Victor Voicu
Secretar general Ioan Dumitrache
Website http://www.academiaromana.ro/
Fostul nume Societatea Academica Rom�na
Societatea Literara Rom�na
Modifica date / text Consulta?i documenta?ia formatului

Academia Rom�na este cel mai �nalt for de ?tiin?a ?i de cultura din Rom�nia. A fost
fondata la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literara Rom�na, devenita la
1 august 1867 Societatea Academica Rom�na,[1] iar �n 1879 Academia Rom�na. Conform
statutului[2], rolul principal al Academiei consta �n cultivarea limbii ?i
literaturii rom�ne, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii
rom�ne, studierea istoriei na?ionale rom�ne ?i cercetarea �n cele mai importante
domenii ?tiin?ifice. Cele mai reprezentative lucrari academice sunt Dic?ionarul
limbii rom�ne, Dic?ionarul explicativ al limbii rom�ne, Dic?ionarul general al
literaturii rom�ne, Micul dic?ionar academic ?i Tratatul de istoria rom�nilor. Prin
statutul sau, Academia Rom�na poate avea un numar maxim de 181 membri titulari ?i
coresponden?i ?i 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din Rom�nia.[3]
Cuprins
 1 Istoric
2 Membri
3 Func?ionare
4 Curiozita?i
5 Note
6 Bibliografie
7 Bibliografie suplimentara
8 Legaturi externe
9 Vezi ?i

Istoric
Membrii Societa?ii Academice (august 1867)

La mijlocul secolului al XIX-lea, �n plin proces de formare a noului stat na?ional

rom�n, societatea ?i lumea culturala rom�neasca aveau nevoie de o modernizare
majora ?i de reforme care sa accelereze progresul cultural ?i ?tiin?ific al spa?
iului rom�nesc. Academii, �n sensul vechi al cuv�ntului, fusesera �nfiin?ate �nca
din secolul al XVI-lea, at�t �n ?ara Rom�neasca (la Bucure?ti, circa 1689) c�t ?i
�n Moldova (Ia?i, 1707), care mai t�rziu s-au transformat �n primele universita?i
rom�ne?ti. Premergator apari?iei Academiei Rom�ne, s-au �nfiin?at mai multe
societa?i culturale, precum cele de la Bra?ov (1821), Bucure?ti (1844), Cernau?i
(1862). Succesorii lor au �ncurajat ideea �nfiin?arii unui institut central care sa
reuneasca cele mai importante personalita?i culturale ale Rom�niei, dupa modelul
academiilor occidentale.

Unirea Principatelor Rom�ne de la 24 ianuarie 1859 ?i programul amplu de reforme,

care i-a urmat, au creat condi?iile necesare pentru punerea �n practica a ideii
�nfiin?arii unui �nalt for cultural. Intelectualii rom�ni �?i dadeau seama ca
unitatea politica nu era posibila fara o unitate culturala. Ioan Maiorescu
propunea, la 1860, �o societate academica care sa concentreze activitatea erudi?
ilor rom�ni ... pentru cultura limbii, pentru scrisul istoriei na?ionale�.
Proiectul sau nu s-a materializat, �nsa fiul sau, Titu Maiorescu, avea sa ia parte
la �nfiin?area noii academii.[4]

Proiectul de statut a fost elaborat la 1860, dupa care a urmat o perioada de

pregatire ?i s-au facut primele dona?ii. La propunerea lui C.A. Rosetti, locotenen?
a domneasca a aprobat la 1 aprilie 1866 regulamentul pentru formarea Societa?ii
Literare Rom�ne. Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii rom�ne,
redactarea unei gramatici ?i a unui dic?ionar-tezaur. Regulamentul prevedea
formarea societa?ii la Bucure?ti ?i numirea membrilor de catre Ministerul Instruc?
iunii ?i Cultelor.[5] Membrii urmau sa reprezinte toate regiunile, plus arom�nii,
astfel:

7 membri din vechiul regat: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Vasile

Urechea-Alexandrescu, Ion Heliade Radulescu, August Treboniu Laurian, C.A.
Rosetti ?i Ion C. Massimu, la care s-au adaugat �n 1867 Titu Maiorescu ?i Nicolae
Ionescu;
3 din Transilvania: Timotei Cipariu, Gavriil Munteanu ?i George Bari?iu;
3 din Basarabia: Alexandru Ha?deu, Constantin Stamati ?i Ioan Strajescu;
2 din Bucovina: Alexandru Hurmuzaki ?i Ambrosiu Dimitrovici, (�nlocuit apoi de
Ioan Sbiera);
2 din Banat: Alexandru Mocioni ?i Vincen?iu Babe?;
2 din Macedonia: Ioan D. Caragiani ?i Dimitrie Cozacovici.

Academia Rom�na. Sediul din Calea Victoriei

Cladirea noua a Casei Academiei,
situata l�nga Casa Poporului (actualmente Palatul Parlamentului)

Prima ?edin?a s-a ?inut, un an mai t�rziu, la 1/13 august 1867. Sosirea la Bucure?
ti a celor mai importante personalita?i, venite din toate regiunile cu ocazia
deschiderii lucrarilor primei ?edin?e, a fost un adevarat eveniment. �n prima ?
edin?a a fost decisa adoptarea numelui de Societatea Academica Rom�na. Membrilor
fondatori ini?iali li s-au mai adaugat Iosif Hodo?iu, (reprezent�nd Maramure?ul), ?
tefan Gonata, Alexandru Roman. �n total, numarul membrilor fondatori a ajuns la 25.
Primul pre?edinte al Societa?ii Academice Rom�ne a fost Ion Heliade Radulescu (p�na
la 1 august 1870). Institu?ia nou fondata a fost pentru �nceput o societate na?
ionala enciclopedica. Ea a devenit reprezentativa pentru spiritualitatea rom�na,
reunind oameni de cultura din ?ara ?i apoi din �ntreaga lume.

La 30 martie 1879, printr-o lege speciala, Societatea Academica Rom�na a fost

decretata institu?ie na?ionala cu numele de Academia Rom�na, func?ion�nd ca for al
moralita?ii ?i independen?ei ?tiin?ifice. Preocuparile sale s-au extins �n domeniul
artelor, literelor ?i ?tiin?ei. De atunci, Academia Rom�na func?ioneaza ca forum
na?ional recunoscut al cercetarii ?tiin?ifice, literare ?i de crea?ie artistica.

Din 9 iunie 1948, prin Decretul nr. 76, Academia Rom�na a fost desfiin?ata, �nfiin?
�ndu-se �n schimb o institu?ie complet noua, Academia Republicii Populare Rom�ne.
Conform prevederilor decretului, nu era vorba despre o transformare a fostei
academii, �n prevederile decretului neexist�nd nicio clauza care sa prevada o
continuitate �ntre cele doua institu?ii. Concomitent, a fost �ntocmita o noua lista
de membri ai Academiei R.P.R. Noua lista cuprindea o serie de nume noi, ale unor
personalita?i legate de Partidul Comunist, cum erau Mihai Roller, Nicolae
Profiri, ?tefan-Marius Milcu, Simion Iagnov, Petre Constantinescu-Ia?i ?i al?ii.
Peste 100 de membri ai Academiei Rom�ne nu au fost inclu?i �n Academia R.P.R.
Ulterior, institu?ia s-a transformat �n Academia Republicii Socialiste Rom�nia. �n
perioada 1948-1989, �n timpul dictaturii comuniste, decernarea titlului de membru
al Academiei a fost instrumentalizata politic, iar criteriul erudi?iei ?tiin?ifice
a fost completat ?i nu rareori �nlocuit cu cel al �originii sanatoase� sau al
�meritelor de partid�.

Dupa 1990, c�nd �n Rom�nia s-a reinstaurat democra?ia, Academia Republicii

Socialiste Rom�nia ?i-a schimbat numele �n Academia Rom�na ?i a redevenit o
institu?ie care activeaza pe baze democratice.
Membri

Academia se compune din membri titulari, membri coresponden?i ?i membri de onoare,

cu to?ii ale?i pe via?a. Calitatea de membru poate fi acordata ?i post-mortem. At�t
membrii coresponden?i c�t ?i membrii titulari pot face propuneri pentru noi membri
coresponden?i. Pentru membrii titulari, propunerile pot fi facute numai din partea
membrilor titulari, iar candida?ii trebuie sa fie din r�ndul membrilor coresponden?
i. Criteriile de eligibilitate sunt deosebit de stricte. �n urma mai multor
consultari ?i evaluari, adunarea generala decide prin vot secret acordarea
statutului de membru.

Generalul Constantin Nasturel-Herescu este singurul membru donator din istoria

Societa?ii Academice Rom�ne. El a fost declarat membru donator ca rasplata a
importantei dona?ii realizate, din veniturile careia s-a constituit Fondul
�Nasturel-Herescu�, fond din care s-au �nfiin?at premii cu care s-au distins, de-a
lungul anilor, lucrari din domeniul literaturii, istoriei, arheologiei,
geografiei ?i dreptului.[6]

�n Dic?ionarul academicienilor rom�ni, 1866 - 1999, Dorina N. Rusu contabiliza ca

p�na �n anul 1999 Academia adunase un numar de 1.494 membri, dintre care 980 rom�ni
(25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 coresponden?i, 41 ale?i post-
mortem) ?i 514 straini (404 membri de onoare, 109 coresponden?i, 1 ales post-
mortem). Dintre membrii straini, ?arile cu cei mai mul?i membri erau Fran?a cu 163,
Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17 etc.
Func?ionare
Academia este o institu?ie finan?ata, �n principal, de la bugetul de stat ?i care
func?ioneaza autonom. Surse secundare de finan?are pot fi activita?ile proprii sau
exploatarea propriului patrimoniu, precum ?i dona?iile. Are 3 filiale, la Ia?i,
Cluj-Napoca ?i Timi?oara. �n subordinea sa se afla o serie de institu?ii
prestigioase ?i centre de cercetare din Rom�nia (circa 60). �n anul 2001, doua
dintre institutele Academiei Rom�ne au fost recunoscute de Comunitatea Europeana ca
institute de excelen?a.

Conform statutului actual, un mandat de pre?edinte are durata de patru ani, iar o
persoana nu poate de?ine func?ia de pre?edinte pentru mai mult de doua mandate.
Biroul Prezidiului Academiei Rom�ne este format din ?ase academicieni: pre?edintele
Academiei Rom�ne, cei patru vicepre?edin?i ?i secretarul general.
Curiozita?i
Placa comemorativa amplasata pe cladirea sediului Academiei Rom�ne din Calea
Victoriei

Scriitorul Andrei Vizanti, ales ca membru corespondent �n 1882, a fost

�ndepartat �n 1903, dupa ce a parasit ?ara pentru a scapa de o pedeapsa pentru
delapidare de bani publici.
Unul dintre membrii controversa?i a fost filologul Alexe Procopovici, despre
care Eugen Lovinescu spunea ca este �omul care nu a scris nimic�.
Eugen Lovinescu a fost respins �n mod �scandalos�[7] din cauza opozi?iei lui
Nicolae Iorga ?i Ovid Densusianu. El a fost ales membru post-mortem �n 1991.
Elena Ceau?escu a fost aleasa ca membru titular �n 1974, iar Nicolae Ceau?escu
membru titular ?i pre?edinte de onoare �n 1985. Cei doi au fost exclu?i post-mortem
la ?edin?a din 26 decembrie 1989.
Manea Manescu a fost ales membru titular �n 1974 ?i exclus la 2 februarie 1990.
Acela?i lucru s-a �nt�mplat ?i cu Suzana G�dea. Ambii au avut la activ condamnari
penale.

Note

^ Nicolescu, Nicolae C. (2006), Enciclopedia ?efilor de guvern ai Rom�niei

(1862-2006), Bucure?ti: Editura Meronia, p. 215
^ Statutul Academiei
^ �Membrii Academiei Rom�ne�, Academiaromana.ro, accesat �n 26 septembrie 2018
^ Rusu, �n Introducere, de Ionel Haiduc, p.5
^ Predescu, p.9
^ Academia Rom�na, Scurt Istoric - Repere cronologice, accesat la 8 mai 2011
^ Ionel Haiduc, �n Introducere, Rusu, p.7

Bibliografie

Lucian Predescu, Enciclopedia Rom�niei. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucure?ti,

1999. ISBN 973-9399-03-7.
Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Rom�ne, 1866-1999, Editura Academiei Rom�ne,
Bucure?ti, 1999. ISBN 973-27-06967.

Bibliografie suplimentara

Istoria Academiei Rom�ne �n date: (1866-1996), Dorina N. Rusu, Editura

Academiei Rom�ne, 1997

Legaturi externe
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Academia Rom�na

Site-ul oficial al Academiei Rom�ne

 Biblioteca Academiei
Editura Academiei
Membrii Academiei Rom�ne
Victime de elita (Academia Rom�na �n vremea comunismului), 4 februarie 2006,
Evenimentul zilei
Academia Rom�na NU mai este cel mai �nalt for de consacrare ?tiin?ifica ?i
culturala!
Cre?terea ?i descre?terea Academiei Rom�ne
Academia ?i problemele limbii rom�ne, 14 ianuarie 2011, Acad. Marius Sala,
Jurnalul Na?ional
Academia Rom�na marcheaza 150 de ani �n serviciul na?iunii rom�ne
Adunarea generala a Academiei Rom�ne marcheaza 145 de ani de existen?a a
institu?iei, 4 aprilie 2011, Gabriela Antoniu, Jurnalul Na?ional
Cat castiga membrii Academiei Romane?, 2 decembrie 2011, Ziare.com

Vezi ?i

Biblioteca Academiei Rom�ne

Lista institu?iilor din subordinea Academiei Rom�ne
Editura Academiei Rom�ne
Lista membrilor Academiei Rom�ne
Lista pre?edin?ilor Academiei Rom�ne
Membri de onoare ai Academiei Rom�ne

Fondatori - Academia Rom�na - Pre?edin?i

A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N

Titulari | Coresponden?i | Onorifici | Post-mortem

Vicepre?edin?i | Secretari
Sigla Academiei O | P | Q | R | S | ? | T | ? | U | V | W | X | Y | Z

Straini: Onorifici | Coresponden?i straini

Protectori | Premii
[ascunde]
v � d � m
Limba rom�na
Graiuri
Ardelean � Bana?ean � Bucovinean � Cri?ean � Dobrogean � Maramure?ean � Moldovenesc
� Muntenesc � Oltenesc � Limba rom�na din Ungaria � Rom�na ucraineana � Rom�na
timoceana
Rom�nia
Dialecte / limbi �nrudite
Dacorom�na � Arom�na � Meglenorom�na � Istrorom�na
Lingvistica
Gramatica (substantive, verbe, numerale) � Alfabet (A, �, �, ?, ?) � Vocabular �
Fonologie
Istorie
Latina vulgara � Limba daca (cuvinte) � Romanizare (Traco-romani) � Protorom�na
(substrat) � Alfabetul chirilic rom�n � Alfabetul de tranzi?ie � Arhaisme rom�ne?ti
(cuvinte)
Institu?ii
Academia Rom�na � Academia de ?tiin?e a Moldovei
Dic?ionare
Dic?ionarul explicativ al limbii rom�ne � Dic?ionarul Limbii Rom�ne � Dic?ionar
enciclopedic rom�n � Mic dic?ionar enciclopedic � Dic?ionarul ortografic,
ortoepic ?i morfologic al limbii rom�ne � Etymologicum Magnum Romaniae � Lexiconul
de la Buda
Altele
Rom�ni (origini) � Etimologia etnonimului � Uniunea Latina � Uniunea li