Sunteți pe pagina 1din 12

BAZE DE DATE-ACCESS

EVIDENTA SUPERMARKET
TEMA:CREAREA UNEI BAZE DE DATE CU SCOPUL TINERII
EVIDENTEI ADMINISTRARTIVE A UNUI SUPERMARKET

MICROSOFT ACCESS

ISTORIE

Microsoft Office Access,denumit anterior si Microsoft Access, este un


sistem managerial de baza d edate relationate creat de Microsoft care
combina sistemul relational Microsofy jet Database Engine cu o interfata
grafica cu utilizatorul. Este membru al sistemului Microsoft Office 2007.
Access poate folosi datele pastrate in Access/Jet, serverul Microsoft
SQL, Oracle, sau orice alt program de date. Proiectantii de software si
rhitectii de date il folosesc pentru a dezvolta software-ul pentru aplicatii.
Programatorii amatori si cei ce sunt doar utilizatori ocazionali il folosesc
pentru a construi aplicatii simple. Suporta technici orientate catre obiect
(object-orientated // OO) dar nu este un instrument OO desavarsit.
Access a fost de asemenea numele unui program de comunicare
pentru Microsoft, creat pentru a crea competitie lui ProComm sau altor
programe. Din pacate, acest tip de Access s-a dovedit a fi un esec si s-a
renuntat la el. Ani mai tarziu, Microsoft a folosit iarasi acest nume pentru
softul sau de baze de date.
Access versiunea 1.0 a fost lansat pe piata in noiembrie 1992.
Microsoft a specificat numarul minim de sisteme de operare pentru varianta
2.0 drept Microsoft windows versiunea 3.0 cu 4 MB de RAM. 6 MB de
RAM erau recomandati, alaturi de minimul de 8 MB de spatiu pe hard disk
necesari( cu spatiu de hard disk recomandat de 14 MB). Produsul a fost
expediat pe 7 dischete de 1.44 MB. Manualul arata o data a copyright-ului
din 1993.
3
Software-ul a mers bine pe seturi mari de date, dar testele au aratat ca
unele circumstante cauzau alterarea acestora. Spre exemplu,
fisierele de peste 700 MB prezentau o problema.(ca o nota, multe hard
disk-uri aveau mai putin de 700 MB cand acest program era mult folosit).
Manualul de instructuni avertiza de un numar de posibile imprejurari in care
un driver invechit sau o configurare incorecta putea cauza pierderi de date.
Codul-nume initial pentru Access a fost Cirrus. Acesta a fost dezvoltat
inainte de Visual Basic si motorul formularelor era denumi Ruby. Bill Gates
a vazut prototipurile si a decis ca limbajul component al Basic-lui ar trebui si
el co-dezvoltat ca o aplicatie separate extinsa. Acest proiect a fost denumit
Thunder( Tunet). Cele doua proiecte au fost dezvoltate separate, intrucat
motoarele de sustinere pentru formulare nu erau compatibile unul cu altul,
desi acestea au fost unite in cele din urma dupa VBA( Visual Basic Access).

UTILIZATORI

Access este folosit de micii intreprinzatori, in departamentele marilor


companii sau de catre programatorii amatori pentru a crea pe loc sisteme de
desktop-uri personalizate pentru a manui crearea sau modificarea datelor.
Access poate fi de asemenea folosit ca o baza de date pentru aplicatii web de
baza gazduite de Internet Information Service al Microsoft si Active Service
Pages( ASP). Aplicatii mai complexe pentru retea pot necesta instrumente ca
PHP, MySQL, sau ASP/Microsoft SQL Server.
Unii dintre cei ce dezvolta aplicati profesionale folosesc Acces-ul
pentru dezvoltarea rapida a aplicatiilor, in special in crearea prototipurilor si
aplicatiilor individuale care servesc drept unelte vanzatorilor nomazi. Access
nu reduce bine la scara daca accesul catre date se face printr-o retea, astfel
incat aplicatiile care sunt folosite de mai mult de o mana de oameni tind sa
se bazeze pe solutii oferite prin sistemul Client-Server. Totusi, formularele,
interogarile si rapoartele Access pot fi folosite si de alte sisteme analoage,
cum ar fi Oracle,JET, sau Microsoft SQL Server.
Multi din cei ce dezvolta si folosesc Access-ul folosesc conventia de
nume Leszynski, desi acesta nu este universal; e o conventie intre
programatori, nu o regula stabilita de DBMS.
4

PARTICULARITATI

Din perspective unui programator, unul din beneficiile Access-ului


este compatibilitatea sa relativa cu SQL( structured query language-limbaj
structurat pentru interogari)- interogarile pot fi privite si editate drept
declaratii SQL, iar aceste declaratii pot fi folosite direct in Macros sau VBA
pentru a manevra tabelele Access. In acest caz, “compatibilitate relative” se
refera la faptul ca SQL pentru Access contine multe ciudatenii, si drept
rezultat a fost denumit “Bill’s SQL” de catre industriasii din sitem.
Utilizatorii pot amesteca si folosi concomitant VBA si Macros pentru a
programa formulare si a oferi posibilitati obiect-orientate(OO).

MSDE( Microsoft SQL Server Desktop Engine) 2000, o versiune


miniaturala a serverului MS SQL 2000, are inclusa o versiune dezvoltata a
Office XP si poate fi folosita cu Acess ca o alternative a Jet Database
Engine.
Spre deosebire de un RDBMS complet, Jet Engine nu are proceduri
arhivate si declansatoare pentru bazele de date. Pornind in MS Access
2000(Jet 4.0), exista o sintaxa ce permite crearea de interogari cu parametric,
intr-un mod ce seamana crearii procedurilor arhivate, dar aceste proceduri se
limiteaza la o singura afirmatie pe procedura. Microsoft Access insa permite
formularelor sa contina un cod ce este declansat pe masura ce modificari se
aduc tabelului in lucru( atat timp cat modificarile se produc doar asupa
formularului respectiv), si in mod frecvent se folosesc interogari pass-
through si alte tehnici Access pentru a rula proceduri arhivate in RDBMSs
ce le suporta. In fisierele tip ADP ( de la versiunea MS Access 2000 incoace)
carecteristicele relationate cu bazele de date sunt cu totul noi, intruat acest
tip de fisiere sunt conectate fie la un MSDE, fie la un server Microsoft SQL,
in loc sa fie folosit motorul Jet. Astfel, poate suporta crearea a aproape
tuturor obiectelor pe serverul de sustinere ( tabele cu declansatoare si
limitatoare, vizualizari, proceduri stocate si UDF-uri). Insa doar formularele,
rapoartele, macro-urile si modulele sunr arhivate in fisiere tip ADP (celelalte
obiecte sunt stocate in baza de date back-end).
5

DEZVOLTARE

Access permite relative rapid dezvoltarea intrucat toate tabelele


bazelor de date, interogarile, formularele si raporturile sunt stocate n baza de
date. Pentru dezvoltarea unei interogari, Access folosete Query Design Grid,
o interfata grafica cu utilizatorul ce le permite acestora sa creeze interogari
rapid, fara a fi necesare cunostinte de limbaj de programare tip SQL. In
Query Design Grid utilizatorii pot arata sursa tabelului interogarii si selecta
campurile pe care le vor returnate printr-un click si tragerea campurilor catre
chenar. Alaturari pot fi create prin click si tragerea campurilor in tabele catre
campuri din alte tabele. Access permite utilizatorilor sa vizualizeze si
manipuleze codul SQL daca acest lucru este dorit.
Limbajul de programare valabil in Access este, ca si in cazul altor
produse ale gamei Microsoft office, Microsoft Visual Basic for Applications.
Doua baze de datecatre accesul bibliotecilor componente ale COM sunt
oferite: vechiul Data Access Objects (DAO), disponibil doar cu Access, si
noul ActiveX data Objects( ADO).

Access poate fi aplicat doar proiectelor mici, dar corespunde si proiectelor


mai mici sau mai mari, implicand utilizatori concurenti pentru ca este o
aplicatie de desktop, si nu o baza de date client-server adevarata. Cand o
baza de date Microsoft Access este folosita in comun de mai multi utilizatori
concurenti, viteza de procesare are de suferit. Efectul este dramatic in cazul
in care sunt relativ mai multi utilizatori, sau cand comanda de procesare a
unui utilizator este ridicata. Access include un Upsizing Wizard ce permite
utilizatorilor sa isi mareasca baza de date la un server Microsoft SQL daca
doresc sa se mute pe o baza de date client-server adevarata.

Din moment ce toate interogarile, formularele si raporturile din baza


de date sunt stocate in aceasta, si pentru ca se pastreaza ideile modelului
relational , nu exista posibilitate pentru a efectua o ierarhizare structurata si
concreta cu ele.
O tehnica de design este sa se imparta aplicatiile Access in date si
programe. O baza de date trebuie sa contina exclusiv tabele si relatii, alta ar
trebui sa aiba toate programele, formularele, rapoartele si interogarile, si

legaturi cu primele tabele ale bazei de date. Cei ce dezvolta programul


folosesc aceasta delimitare pentru aplicati multi-user, in particular pentru ca
optiunea incorporata Repair and Compact afecteaza doar tabelele (de ex.,
formularele sau rapoartele eronate nu sunt reparate prin optiunea de
recuperare). Acest design de fisier-server reduce semnificativ erorile
ireparabile.

Acces nu permite rute relative cand leaga programele, astfel ca mediul


de dezvoltare ar trebui sa aiba aceeasi ruta ca mediul de productie. (desi este
posibil sa se scrie o rutina ” dynamic-linker” in VBA ce poate cauta un
anume fisier back-end cautand in arborele director ,daca nu il gaseste in
calea curenta). Aceasta tehnica permite de asemenea celui ce dezvolta
aplicatia sa imparta aplicatiile in diferite fisiere, astfel incat o anume
stuctura este posibila.

VERSIUNI
 1993 Access 2.0 for Windows (Office 4.3)
 1995 Access 7 for Windows 95 (Office 95)
 1997 Access 97 (Office 97)
 1999 Access 2000 (Office 2000)
 2001 Access 2002 (Office XP)
 2003 Access 2003 (2003 Microsoft Office system)
 2007 Microsoft Office Access 2007 (2007 Microsoft Office)

PICTOGRAME
Access 2.0 Access 2000 Access 2003 Access 2007
7

REFERINTE
 Microsoft Office Access 2003 Inside Out" , John L. Viescas
 "White paper: Database Evolution: Microsoft® Access within an
Organization's Database Strategy”, Luke Chung
 "Access Database Design & Programming" , Steven Roman
 "Database Design for Mere Mortals" ,Michael J. Hernandez

Legenda:
Tabelul 1-ANGAJATOR- contine inregistrarile : CUI ( cod
unic de inregistrare) , nume angajator, prenume si numar de
telefon.

Tabelul 2-INREGISTRARE FIRMA- contine inregistrarile :


CUI ,data infiintarii , domeniul de activitate , judet , adresa ,
codul de aprobare ( de catre primarie ) .

Tabelul 3-PLATI-contine urmatoarele inragistrari :


profitul lunar , codul chitantierului ( cu care se fac toate
platile ) , intretinere , chiria , restul taxelor , CUI si codul
ctitantei ( chitantele individuale intru efectuarea fiecarei
plati ).

Tabelul 4-PRODUSE- contine inregistrarile : CUI , codul


produsului , importat sau din productia firmelor nationale ,
modul de ambalare , cantitaea continuta intr-un ambalaj si
codul chitantei cu care se efectueaza plata pentru produsul
inregistrat.

Tabelul 5-ANGAJATI-contine inregistrarile : nume,


prenume, adresa, telefon, studii, calificarea, functia,
secttorul de desfasurare a activitatii, norma, tipul platii,
numele angajatorului si codul chitantei prin care se
efectueaza plata salariului.

Tabelul 6-FIRME DE APROVIZIONARE- contine


inregitrarile : nume, CUI, judetul, adresa, telefonul, gama de
produse oferite,
8
mijlocul de transport, numarul si perioada contractului, si
daca este firma nationala sau internationala.

Tabelul 7-APARATURA- contine inregistrarile : CUI-ul


departamentului, codul aparatului, numarul de aparate per
department, perioada de garantie, si numarul contractului de
garantie.

Tabelul 8- DEPARTAMENTE DIN TARA- contine


inregistrarile : CUI-ul departamentului, adresa, judetul, seful
departamentului si data infiintarii .

PREZENTAREA RELATIILOR
Campul “Angajator” se leaga printr-o legatura tip “one to many”
cu cel denumit “Plati” , in sensul ca un singur angajator efectueaza
mai multe plati, cea a salariilor, cea pentru intretinerea incintei in care
functioneaza respectivul magazin, cea pentru achizitionarea stocurilor
noi de marfa, cea pentru asigurarea transporturilor marfii in diferite
puncte de vanzare localizate in tara.

Campul “Angajator” se leaga printr-o legatura tip “one to many”


de campul “Angajat”, in sensul ca un singur angajator are in
subordinea sa mai multi oameni specializati pe diferite domenii.

In continuare, campul “Angajator” se leaga printr-o legatura


tip”one to one” cu cel denumit ”Inregistrare”, acest unic angajator fiind
patronul unui singur hypermarket, cu un unic cod de inregistrare.
Campul “Plati” se leaga printr o legatura tip “one to many” cu
cel numit “Produse”.Astfel, o plata se efectueaza o singura data
pentru achizitionarea mai multor produse ( de la mai multe firme de
aprovizionare).

9
Campul “Produse” se leaga de asemenea printr-o legatura “one
to many” cu cel al “Firmelor de aprovizionare”, o singura firma de
aprovizionara asigura mai multe produse dintr-o anume gama ce este
ceruta de magazine, printr-un anume mijloc de transport,

Campul “Produse” se leaga printr-o legatura tip “one to many”


cu cel numit “departamente”, in sensul ca un department al
hypermarketului beneficiaza de o gama variata de produse .

In sfarsit, campul “Departamente” se leaga cu cel al “Aparaturii”


printr-o legatura tip “one to many” , adica unui departament ii sunt
puse la dispozitie spre buna functionare diferite utilaje menite sa
asigure o eficientizare a muncii (aparate gen case de
marcat,detectoare de fum, motostivuitoare).

INTEROGARI

Pentru aceasta baza de date s-au efectuat trei interogari. Prima


sorteaza ascendent toti angajatii al caror nume incepe cu litera “m”.
Dintre angajatii introdusi in baza de date, cerintei cerute se
adapteaza doar unul.

Urmatoarea interogare sorteaza ascendent toate firmele de


aprovizionare din judetul Cluj. Aceasta conditie este indeplinita in
baza noastra de date de o singura firma .

Ultima interogare afiseaza toate firmele de aprovizionare care


sunt de natura nationala, aceasta cerinta fiind indeplinita de doua din
firmele introduce anterior in baza noastra de date.
FORMULARE
Pentru aceasta baza de date au fost create opt formulare in
care s-au introdus succesiv cateva date reprezetative pentru

10
activitatea desfasurata. Numarul total de angajati sau al aparaturii a
fost semnificativ micsorat, pastrandu-se insa informatiile esentiale.

Primul formular cuprinde datele unicului angajator al acestui


hypermarket.

Al doilea contine datele unice de inregistrare pentru


supermarketul initial,care si-a extins pe parcurs domeniul de activitate
in alte zone din tara, aceste filiale beneficiind in mod normal de alte
coduri unice de inregistrare, firma-mama pastrandu-si insa autonomia
si atributul principal de a fi punctul de plecare ale acestora din urma.

Al treilea contine platile efectuate de filiala initiala, taxele ce


trebuie platite, costul intretinerii incintei si chiria ce trebuie platita.

Al patrulea tabel contine date referitoare la produsele oferite


spre vanzare, fiind introduce cinci coduri, pentru generalitate.

Urmatorul formular contine cateva nume de angajati din


domenii cat mai variate, sprea a putea fi acoperit un spectru cat mai
larg de munci si calificari, sarcini de serviciu, eventual daca se cere
poate fi efectuat un studiu care priveste educatia pe care au primit o
acestia. Pentru generalitate, a fost introdus un numar de cinci
angajati, de la cei cu studii superioare la cei care au doar liceul
(scoala profesionala) si se ocupa spre deosebire de primii (ce
efectueaza munci de manager sau consultant) de incasarea de plati
sau de vanzarea efectiva de bunuri.

Al saselea formular contine date despre firmele de


aprovizionare, fiind introduse pentru generalitate un numar de trei
firme, dintre care una internationala si doua din interiorul tarii,
produsele oferite de ele fiind variate (alimente, detergenti, parfumuri).
Urmatorul formular contine un numar de cinci inregistrari, cu
cele mai generale aparaturi folosite de supermarketuri (detectoare de
fum, statii de radio, aparatura frigorifica, case de marcat si sisteme de
alarama).

11
Ultimul formular contine un numar de trei inregistrari ale
departamentelor deschise ulterior in tara, in diverse judete (Olt, Cluj,
Iasi) , numele sefului si codul de inregistrare, diferit de cel al firmei
initiale.

RAPOARTE

A fost facut un numar de cinci rapoarte ce se refera la


ordonarea datelor introduse in tabelele 4-8.

Primul raport ordoneaza crescator in functie de codul


produsului (cod_produs) datele introduse in campul “Produse”.

Al doilea ordoneaza alfabetic in functie de studiile effectuate


angajatii din tabela “angajat”.

Urmatorul raport ordoneaza firmele de aprovizionare dupa doua


criterii, in primul rand daca sunt firme nationale, caz in care vor fi
trecute in capul listei, si apoi in functie de codul lor.

Al patrulea raport ordoneaza in functie de codul de achizitie


aparatele din tabela “Aparatura”, crescator.

Ultimul ordoneaza dupa data de infiintare datele introduse in


tabela “Departamente” in mod crescator.
12

CUPRINS

Pag. 1 - Antet
Pag. 2 - Titlul prezentarii
Pag. 3-7 - Generalitati despre Microsoft Access
Pag. 8 - Prezentarea tabelelor
Pag. 9 - Prezentarea relatiilor dintre tabele
Pag. 10-11 - Interogari si formulare
Pag. 12 - Rapoarte

S-ar putea să vă placă și