Sunteți pe pagina 1din 238
SISTEMATICA VEGETAL

SISTEMATICA VEGETAL

Încreng tura Pinophyta (Gymnospermatofita) - cuprinde plante lemnoase (arbori, arbu ti, subarbu ti, liane)
Încreng tura Pinophyta (Gymnospermatofita) - cuprinde plante lemnoase (arbori, arbu ti, subarbu ti, liane)
Încreng tura Pinophyta (Gymnospermatofita) - cuprinde plante lemnoase (arbori, arbu ti, subarbu ti, liane)
Încreng tura Pinophyta (Gymnospermatofita) - cuprinde plante lemnoase (arbori, arbu ti, subarbu ti, liane)
Încreng tura Pinophyta (Gymnospermatofita) - cuprinde plante lemnoase (arbori, arbu ti, subarbu ti, liane)

Încreng tura Pinophyta (Gymnospermatofita)

- cuprinde plante lemnoase (arbori, arbu ti, subarbu ti, liane) dezvoltate din pteridofitele str vechi

- r d cina ramificat monopodial prezint uneori micorize

- tulpina lemnoas ramificat monopodial, rar simpodial (Ginkgo)

- cilindrul central alc tuit din fascicule conduc toare, cu vase lemnoase reprezentate de traheide. Canalele rezinifere variaz ca num r (2-12)

- frunzele au de regul suprafa a redus (aciculare, solziforme), mai rar întregi cu suprafa mare (Ginkgo)

- anatomic frunzele prezint adapt ri pentru un regim xeric (celule epidermice cu pere ii îngro a i, cutiniza i, celule hipodermice)

- structurile reproduc toare (echivalentul florilor de la angiosperme) grupate în conuri sunt unisexuate -
- structurile reproduc toare (echivalentul florilor de la angiosperme) grupate în conuri sunt unisexuate -
- structurile reproduc toare (echivalentul florilor de la angiosperme) grupate în conuri sunt unisexuate -
- structurile reproduc toare (echivalentul florilor de la angiosperme) grupate în conuri sunt unisexuate -
- structurile reproduc toare (echivalentul florilor de la angiosperme) grupate în conuri sunt unisexuate -

- structurile reproduc toare (echivalentul florilor de la angiosperme) grupate în conuri sunt unisexuate

- floarea mascul este alc tuit din microsporofile, lipsite de înveli floral. Microsporofilele poart saci polenici în num r variabil, în care prin diviziuni reduc ionale se formeaz microsporii uninuclea i. Ace tia devin granule de polen biaripate, formarea sacilor aeriferi fiind o adaptare la polenizarea anemofil .

- florile feminine sunt reprezentate de macrosporofile (solzi carpelari) cu num r variabil de ovule. Florile feminine sunt grupate în inflorescen e numite conuri.

- polenizarea este anemofil (prin vânt)

- polenul ajuns la ovul germineaz dând na tere la doi anterozoizi dintre care unul fecundeaz oosfera zigotul.

- ovulul se transform în s mân (prima dat la pinofite)

- s mân a este neînchis în fruct la gimnosperme (gr.gymnos=nud, dezgolit, sperma=s mân )

- s mân a uneori este uscat , alteori are un înveli c rnos (Taxus)

Încreng tura Pinophyta Clasificare - în prezent tr iesc peste 800 specii de gimnosperme, majoritatea
Încreng tura Pinophyta Clasificare - în prezent tr iesc peste 800 specii de gimnosperme, majoritatea
Încreng tura Pinophyta Clasificare - în prezent tr iesc peste 800 specii de gimnosperme, majoritatea
Încreng tura Pinophyta Clasificare - în prezent tr iesc peste 800 specii de gimnosperme, majoritatea
Încreng tura Pinophyta Clasificare - în prezent tr iesc peste 800 specii de gimnosperme, majoritatea

Încreng tura Pinophyta

Clasificare

- în prezent tr iesc peste 800 specii de gimnosperme, majoritatea în zona temperat Clasa Cycadatae Ordinul Cycadales Fam. Cycadaceae

- arbori asem n tori palmierilor

- tulpina nearticulat este un stip

- speciile de Cycas con in cicasin , un compus toxic care afecteaz grav sistemul nervos. Cycas revoluta

Încreng tura Pinophyta Clasa Ginkgoatae - arbori dioici, cu tulpina ramificat simpodial - frunzele late
Încreng tura Pinophyta Clasa Ginkgoatae - arbori dioici, cu tulpina ramificat simpodial - frunzele late
Încreng tura Pinophyta Clasa Ginkgoatae - arbori dioici, cu tulpina ramificat simpodial - frunzele late
Încreng tura Pinophyta Clasa Ginkgoatae - arbori dioici, cu tulpina ramificat simpodial - frunzele late
Încreng tura Pinophyta Clasa Ginkgoatae - arbori dioici, cu tulpina ramificat simpodial - frunzele late

Încreng tura Pinophyta

Clasa Ginkgoatae

- arbori dioici, cu tulpina ramificat simpodial

- frunzele late au nerva iune ramificat dichotomic, adesea bilobate, caduce

- nu au canale rezinifere

- fecunda ia are loc dup ce ovulele au c zut pe sol (unicat în lumea plantelor)

- semin ele (galbule) sunt mari, au o parte extern c rnoas i o parte intern scleroas (dur ), au culoare galben argintie i miros resping tor Ordinul Ginkgoales Familia Ginkgoaceae Ginkgo biloba - arborele pagodelor, piersicul de argint, gingo - este o fosil vie originar din China - frunzele con in principii cu propriet i vasodilatatoare (biflavone - ginkgetol), îmbun t ind circula ia periferic

Încreng tura Pinophyta Clasa Pinatae (Coniferopsida) - cuprinde plante lemnoase cu tulpina ramificat monopodial -
Încreng tura Pinophyta Clasa Pinatae (Coniferopsida) - cuprinde plante lemnoase cu tulpina ramificat monopodial -
Încreng tura Pinophyta Clasa Pinatae (Coniferopsida) - cuprinde plante lemnoase cu tulpina ramificat monopodial -
Încreng tura Pinophyta Clasa Pinatae (Coniferopsida) - cuprinde plante lemnoase cu tulpina ramificat monopodial -
Încreng tura Pinophyta Clasa Pinatae (Coniferopsida) - cuprinde plante lemnoase cu tulpina ramificat monopodial -

Încreng tura Pinophyta Clasa Pinatae (Coniferopsida)

- cuprinde plante lemnoase cu tulpina ramificat monopodial

- frunzele mici, întregi, uninerve, aciculare sau solziforme, tr iesc 2-15 ani (plante sempervirescente) cu excep ia unor specii (ex. Larix, Taxodium) care au frunze caduce

- florile sunt unisexuate, f r înveli floral, grupate în inflorescen e în form de con (denumirea de conifere)

- plantele sunt monoice sau dioice (Taxus)

- majoritatea pinatelor au canale rezinifere care con in r in (denumirea de r inoase)

- clasa are aproximativ 600 de specii grupate în nou familii

Încreng tura Pinophyta Familia Pinaceae - cea mai bogat familie de gimnosperme - include arbori
Încreng tura Pinophyta Familia Pinaceae - cea mai bogat familie de gimnosperme - include arbori
Încreng tura Pinophyta Familia Pinaceae - cea mai bogat familie de gimnosperme - include arbori
Încreng tura Pinophyta Familia Pinaceae - cea mai bogat familie de gimnosperme - include arbori
Încreng tura Pinophyta Familia Pinaceae - cea mai bogat familie de gimnosperme - include arbori

Încreng tura Pinophyta

Familia Pinaceae

- cea mai bogat familie de gimnosperme

- include arbori i arbu ti r ino i, cu frunze aciculare sempervirescente

- floarea mascul este format din stamine dispuse spiralat pe un ax comun;conurile sunt mici cu consisten ierboas

- floarea femel , având la baz câte o bractee, este format din carpele solzoase purtând fiecare dou ovule; conurile femele sunt mari cu consisten lemnoas

- în flora spontan a României cresc spontan apte din cele 220 specii de pinacee

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus sylvestris (pinus=numele arborelui la romani, lat. silvestris=de p
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus sylvestris (pinus=numele arborelui la romani, lat. silvestris=de p
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus sylvestris (pinus=numele arborelui la romani, lat. silvestris=de p
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus sylvestris (pinus=numele arborelui la romani, lat. silvestris=de p
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus sylvestris (pinus=numele arborelui la romani, lat. silvestris=de p

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae

Pinus sylvestris (pinus=numele arborelui la romani, lat. silvestris=de p dure) - pin, pin de p dure

- arbore înalt de 30 m, cu habitus conic în tinere e, apoi neregulat

- ritidomul ro iatic se exfoliaz în foi e

- acele verzi-alb strui, u or r sucite, grupate câte dou în teac , au 3-7cm

- conurile feminine conice, brune-cenu ii, pendente, ajung la maturitate în al doilea an (bracteele sterile se lignific , se îngroa la vârf, formând o apofiz caracteristic genului )

- din pin se ob ine oleo-rezin cu propriet i antiseptice din care se extrag Terebinthia communis (terebentin ), Aetheroleum Terebinthinae (uleiul de terebentin ) i Colophonium (sacâz)

- mugurii vegetativi de prim var (Turiones Pini, Gemmae) se folosesc la tratarea bron itelor

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus mugo (sin. Pinus montana ) - pin de
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus mugo (sin. Pinus montana ) - pin de
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus mugo (sin. Pinus montana ) - pin de
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus mugo (sin. Pinus montana ) - pin de
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Pinus mugo (sin. Pinus montana ) - pin de

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae

Pinus mugo (sin. Pinus montana) - pin de munte, jneap n

- arbust de 2-3m, cu tulpina ramificat de la baz i par ial plagiotrop , cu v rfurile ascendente

- acele câte dou 3-7cm, încovoiate, verzi închis

- conurile mici, aproape sferice, solitare sau grupate

- formeaz tufi uri întinse în etajul subalpin al Carpa ilor

- prin distilare cu vapori de ap a ramurilor tinere se ob ine uleiul volatil - Aetheroleum Pini pumilionis

- are ac iune antiseptic asupra aparatului respirator

- se folose te în infec iile c ilor urinare, ca diuretic

- extern se folose te ca antireumatic

- alte specii de pini: Pinus nigra - pinul negru, pinul b n ean (2

- alte specii de pini:

Pinus nigra - pinul negru, pinul b n ean (2 ace, 15cm.) Pinus cembra - zâmbrul (5 ace în teac , în c ld rile glaciare) semin ele comestibile (coconari), monument al naturii

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Abies alba - brad alb, brad neme - arbore
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Abies alba - brad alb, brad neme - arbore
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Abies alba - brad alb, brad neme - arbore
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Abies alba - brad alb, brad neme - arbore
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Abies alba - brad alb, brad neme - arbore

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae

Abies alba - brad alb, brad neme

- arbore de 20-30m cu ritidomul neted, cenu iu

- tulpina monopodial , la b trâne e vârful are aspect de cuib de barz , ramurile orizontale, dispuse în verticile

- frunzele aplatizate, a ezate pe dou rânduri (dispunere pectinat ) sunt verde închis cu luciu pe fa a superioar , cu dou dungi longitudinale albe de stomate pe fa a inferioar

- conurile erecte, mari, î i pierd solzii de pe ax odat cu semin ele

- specie industrial

- oleo-rezina numit terebentin de Alsacia are propriet i antiseptice, folosit în reumatism, afec iuni ale sistemului nervos

- din scoar Abieti cortex se extrage tanin

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Picea abies (sin. Picea excelsa ) - molid, brad
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Picea abies (sin. Picea excelsa ) - molid, brad
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Picea abies (sin. Picea excelsa ) - molid, brad
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Picea abies (sin. Picea excelsa ) - molid, brad
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Picea abies (sin. Picea excelsa ) - molid, brad

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae

Picea abies (sin. Picea excelsa) - molid, brad ro u

- arbore de 30-40m cu ritidomul brun-ro cat

- coroana piramidal cu vârful ascu it i la b trâne e

- r d cina trasant

- frunze aciculare, rombice în sec iune, ascu ite, verzi, dispuse spiralat

- conurile femele cilindrice, ro iatice i erecte în faz tân r , la maturitate devin brune-deschis i pendente (atârn )

- formeaz p duri pure (molidi uri) sau în amestec cu fagul sau bradul

- specie industrial (cherestea, mobil , instrumente muzicale)

- ramurile tinere se folosesc pentru ob inerea uleiului volatil care are dou componente una volatil - uleiul de terebentin - i una nevolatil - rezinele (sacâzul)

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Larix decidua (sin. Larix europaea ) (larix=numele arborelui la
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Larix decidua (sin. Larix europaea ) (larix=numele arborelui la
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Larix decidua (sin. Larix europaea ) (larix=numele arborelui la
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Larix decidua (sin. Larix europaea ) (larix=numele arborelui la
Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae Larix decidua (sin. Larix europaea ) (larix=numele arborelui la

Încreng tura Pinophyta - Fam. Pinaceae

Larix decidua (sin. Larix europaea) (larix=numele arborelui la romani, lat. decido=a c dea) - lari , larice, zad

-

arbore înalt pân la 50m cu o coroan piramidal

-

ritidomul brun-ro cat cu cr p turi

-

înr d cinare profund

-

frunzele aciculare, moi, grupate c te 30-40 în teac sunt caduce (singurul conifer de la noi care pierde frunzele iarna)

-

conurile sunt mici, ovoide, în stadiu tân r ro ii-purpurii

-

arbore ocrotit, întâlnit sporadic în p durile de conifere

-

oleo-rezina ob inut (Terebinthina laricis) se folose te în afec iuni pulmonere i urinare

-

Încreng tura Pinophyta - Fam. Taxaceae Familia Taxaceae Taxus baccata (taxus=numele latin al plantei, lat.bacca=bac
Încreng tura Pinophyta - Fam. Taxaceae Familia Taxaceae Taxus baccata (taxus=numele latin al plantei, lat.bacca=bac
Încreng tura Pinophyta - Fam. Taxaceae Familia Taxaceae Taxus baccata (taxus=numele latin al plantei, lat.bacca=bac
Încreng tura Pinophyta - Fam. Taxaceae Familia Taxaceae Taxus baccata (taxus=numele latin al plantei, lat.bacca=bac
Încreng tura Pinophyta - Fam. Taxaceae Familia Taxaceae Taxus baccata (taxus=numele latin al plantei, lat.bacca=bac

Încreng tura Pinophyta - Fam. Taxaceae

Familia Taxaceae Taxus baccata (taxus=numele latin al plantei, lat.bacca=bac , boab ) - tis

- arbore (arbust) de pân la 15m, cu habitus piramidal rotunjit

- frunzele liniare, moi, verde-închis pe fa a superioar , verde-

g lbui pe fa a inferioar , sunt dispuse pectinat

- plant dioic

- semin ele au un înveli ro u, c rnos, lipsit de toxicitate, numit aril

- toat planta este foarte toxic (con ine alcaloidul taxin i glicozidul taxacatin , toxicitatea variind cu anotimpul - mai ridicat iarna)

- lemn de culoare ro ie utilizat în sculpturi

- specie rar , ocrotit (monument al naturii)

Încreng tura Pinophyta - Fam. Cupressaceae Familia Cupressaceae - arbori i arbu ti cu frunze
Încreng tura Pinophyta - Fam. Cupressaceae Familia Cupressaceae - arbori i arbu ti cu frunze
Încreng tura Pinophyta - Fam. Cupressaceae Familia Cupressaceae - arbori i arbu ti cu frunze
Încreng tura Pinophyta - Fam. Cupressaceae Familia Cupressaceae - arbori i arbu ti cu frunze
Încreng tura Pinophyta - Fam. Cupressaceae Familia Cupressaceae - arbori i arbu ti cu frunze

Încreng tura Pinophyta - Fam. Cupressaceae

Familia Cupressaceae

- arbori i arbu ti cu frunze solzoase sau aciculare Juniperus communis (juniperus=numele ienup rului la romani, lat. Communis=comun) ienup r, cetin

- arbust de 2-5m

- frunzele subulate (form de spin) dispuse câte trei în verticil

- conul mascul mic, amentiform

- conul femel sferic, cu solzi c rno i formând o pseudobac rotund verde ini ial apoi neagr -alb struie

- fructele false - Juniperi fructus - au ulei volatil i se folosesc au propriet i diuretice i antiseptice urinare

- boabele de Juniperus communis ssp. nana se folosesc drept condiment, ca stimulent al digestiei (ienibahar)

Încreng tura Pinophyta Clasa Gnetatae - sunt gimnosperme arbustive, ner inoase - lemnul este alc
Încreng tura Pinophyta Clasa Gnetatae - sunt gimnosperme arbustive, ner inoase - lemnul este alc
Încreng tura Pinophyta Clasa Gnetatae - sunt gimnosperme arbustive, ner inoase - lemnul este alc
Încreng tura Pinophyta Clasa Gnetatae - sunt gimnosperme arbustive, ner inoase - lemnul este alc
Încreng tura Pinophyta Clasa Gnetatae - sunt gimnosperme arbustive, ner inoase - lemnul este alc

Încreng tura Pinophyta Clasa Gnetatae

- sunt gimnosperme arbustive, ner inoase

- lemnul este alc tuit din traheide (specific Clasei Pinatae) i din trahee

- frunzele sunt opuse, reduse la teci concrescute

- pentru prima dat structurile reproduc toare sunt înconjurate de un perigon redus

Familia Ephedraceae - subarbusti dioici cu tulpini articulate, virgate, fotosintetizante - perigonul florilor feminine format din 2-8 perechi de bractee care la maturitate devin c rnoase - floarea mascul cu un perigon redus bilobat

Încreng tura Pinophyta - familia are un singur gen cu 30 de specii, la noi
Încreng tura Pinophyta - familia are un singur gen cu 30 de specii, la noi
Încreng tura Pinophyta - familia are un singur gen cu 30 de specii, la noi
Încreng tura Pinophyta - familia are un singur gen cu 30 de specii, la noi
Încreng tura Pinophyta - familia are un singur gen cu 30 de specii, la noi

Încreng tura Pinophyta

- familia are un singur gen cu 30 de specii, la noi o specie

Ephedra distachya - cârcel - plant arenicol (dune litorale),rar (Dobrogea, Transilvania) - este un semiarbust înalt de pân la un metru cu tulpina bogat ramificat i cu vârful ramurilor adesea r sucit ca un cârcel

- frunzele sunt reduse la solzi

- florile unisexuate, planta fiind dioic

- florile femele sunt înconjurate de 2-4 perechi de hlamide care simuleaz un ovar primitiv

- la maturitate formeaz o pseudobac ro ie dulce-acri oar , comestibil , cu dou semin e

- partea aerian (Ephedra herba) con ine efedrin , un alcaloid utilizat ca expectorant, în rinite alergice, în astm bron ic.

IV. Regnul Plantae Încreng tura Magnoliophyta (Anthophyta, Angiospermae) (gr.aggeion=urn mic , sperma=s mân
IV. Regnul Plantae Încreng tura Magnoliophyta (Anthophyta, Angiospermae) (gr.aggeion=urn mic , sperma=s mân
IV. Regnul Plantae Încreng tura Magnoliophyta (Anthophyta, Angiospermae) (gr.aggeion=urn mic , sperma=s mân
IV. Regnul Plantae Încreng tura Magnoliophyta (Anthophyta, Angiospermae) (gr.aggeion=urn mic , sperma=s mân

IV. Regnul Plantae

IV. Regnul Plantae Încreng tura Magnoliophyta (Anthophyta, Angiospermae) (gr.aggeion=urn mic , sperma=s mân

Încreng tura Magnoliophyta (Anthophyta,

Angiospermae) (gr.aggeion=urn mic , sperma=s mân , phyton=plant )

- plante lemnoase (arbori, arbu ti) i plante erbacee

- dup durata de via sunt anuale, bianuale, perene

- cormul este complet (organe vegetative i de reproducere)

- r d cina poate fi r muroas , pivotant , fasciculat

- tulpina ramificat monopodial sau simpodial (niciodat dicotomic)

- unele tulpini sunt subterane (bulbi, rizomi, tuberculi)

- cilindrul central de tip - eustel (dicotiledonate) - atactostel (monocotiledonate)

- cambiul i felogenul determin cre teri în grosime

Regnul Plantae - frunzele - simple sau compuse - pe iolate sau sesile - dispuse
Regnul Plantae - frunzele - simple sau compuse - pe iolate sau sesile - dispuse
Regnul Plantae - frunzele - simple sau compuse - pe iolate sau sesile - dispuse
Regnul Plantae - frunzele - simple sau compuse - pe iolate sau sesile - dispuse
Regnul Plantae - frunzele - simple sau compuse - pe iolate sau sesile - dispuse

Regnul Plantae

- frunzele - simple sau compuse

- pe iolate sau sesile

- dispuse altern, opus sau verticilat

- marginile limbului întregi, cu incizii mici sau mari

- nerva iunea penat , palmat , arcuat , paralel

- organele de reproducere în flori - bisexuate (hermafrodite) - unisexuate, mai rar

- florile - au înveli de protec ie - periant (caliciu i corol )

- cele f r înveli se numesc achlamidee (nude)

- androceul din stamine libere sau în m nunchiuri

- gineceul manocarpelar sau policarpelar

- carpelele înconjoar complet ovulele

- fecunda ia este dubl (oosfera - zigot; nucleul secundar - endosperm secundar)

- dup fecundare i matura ie peretele ovarului se transform în fruct iar ovululele în semin e închise în fruct

Regnul Plantae Clasificare, reprezentan i - Sistemele de clasificare - cele vechi se bazeaz pe
Regnul Plantae Clasificare, reprezentan i - Sistemele de clasificare - cele vechi se bazeaz pe
Regnul Plantae Clasificare, reprezentan i - Sistemele de clasificare - cele vechi se bazeaz pe
Regnul Plantae Clasificare, reprezentan i - Sistemele de clasificare - cele vechi se bazeaz pe
Regnul Plantae Clasificare, reprezentan i - Sistemele de clasificare - cele vechi se bazeaz pe

Regnul Plantae

Clasificare, reprezentan i

- Sistemele de clasificare

- cele vechi se bazeaz pe caracteristici morfo-anatomice i biochimice

- cele moderne in de taxonomia molecular

- angiospermele însumeaz 249300 specii cu 13114 genuri

- cormoflora României ~ 3500 de specii i ~ 850 hibrizi - Angiospermele cuprind dou clase:

Clasa Magnoliatae (Magnoliopsida, Dicotyledonatae) Clasa Liliatae (Liliopsida, Monocotyledonatae)

Clasa Magnoliatae (Magnoliopsida, Dicotyledonatae) - r d cina - cea principal din radicula embrionului -
Clasa Magnoliatae (Magnoliopsida, Dicotyledonatae) - r d cina - cea principal din radicula embrionului -
Clasa Magnoliatae (Magnoliopsida, Dicotyledonatae) - r d cina - cea principal din radicula embrionului -
Clasa Magnoliatae (Magnoliopsida, Dicotyledonatae) - r d cina - cea principal din radicula embrionului -
Clasa Magnoliatae (Magnoliopsida, Dicotyledonatae) - r d cina - cea principal din radicula embrionului -

Clasa Magnoliatae (Magnoliopsida, Dicotyledonatae)

- r d cina - cea principal din radicula embrionului

- pivotant , r muroas , uneori adventiv

- tulpina - lemnoas sau ierboas

- ramificat divers

- cilindrul central de tip eustel

- frunzele - variate ca form - nerva iunea palmat sau penat , rar reticulat

- florile - de regul diplochlamidee (rar mono- / achlamidee) - pentamere, tetramere, dimere (tip 5,4,2) - ciclice, la grupele primitive hemiciclice, spirociclice

- embrionul cu dou cotiledoane (principala caracteristic )

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) - grupeaz cele mai primitive dicotiledonate - florile - polimere, spirociclice,
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) - grupeaz cele mai primitive dicotiledonate - florile - polimere, spirociclice,
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) - grupeaz cele mai primitive dicotiledonate - florile - polimere, spirociclice,
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) - grupeaz cele mai primitive dicotiledonate - florile - polimere, spirociclice,
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) - grupeaz cele mai primitive dicotiledonate - florile - polimere, spirociclice,

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

- grupeaz cele mai primitive dicotiledonate

- florile - polimere, spirociclice, actinomorfe, diplochlamidee

- dialisepale, dialipetale

- androceul polimer, gineceul polimer apocarp

- biochimic - prezen benzil-izochinolin - prezen alcaloizi aporfinici i al ii

Ordinul Magnoliales

Familia Magnoliaceae - plante lemnoase cu flori cu structur primitiv - arbori exotici cultiva i în parcuri Magnolia kobus Magnolia stellata Magnolia x soulangeana

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Liriodendron tulipifera - arborele de lalea
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Liriodendron tulipifera - arborele de lalea
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Liriodendron tulipifera - arborele de lalea
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Liriodendron tulipifera - arborele de lalea
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Liriodendron tulipifera - arborele de lalea

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Liriodendron tulipifera - arborele de lalea

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Liriodendron tulipifera - arborele de lalea
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Liriodendron tulipifera - arborele de lalea
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) llicium anisatum - anason stelat, badiane, anason fran uzesc - arbust originar
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) llicium anisatum - anason stelat, badiane, anason fran uzesc - arbust originar
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) llicium anisatum - anason stelat, badiane, anason fran uzesc - arbust originar
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) llicium anisatum - anason stelat, badiane, anason fran uzesc - arbust originar
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) llicium anisatum - anason stelat, badiane, anason fran uzesc - arbust originar

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

llicium anisatum - anason stelat, badiane, anason fran uzesc

- arbust originar din China i Japonia

- fructele Anisi stellati fructus , folicule dispuse circular , con in anetol, propriet i stomahice, antispastice, carminative, galactagoge

fructus , folicule dispuse circular , con in anetol, propriet i stomahice, antispastice, carminative, galactagoge
fructus , folicule dispuse circular , con in anetol, propriet i stomahice, antispastice, carminative, galactagoge
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Laurales Familia Lauraceae - plante lemnoase tropicale subtropicale(arbori, arbu
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Laurales Familia Lauraceae - plante lemnoase tropicale subtropicale(arbori, arbu
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Laurales Familia Lauraceae - plante lemnoase tropicale subtropicale(arbori, arbu
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Laurales Familia Lauraceae - plante lemnoase tropicale subtropicale(arbori, arbu

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Laurales Familia Lauraceae - plante lemnoase tropicale subtropicale(arbori, arbu

Ordinul Laurales

Familia Lauraceae - plante lemnoase tropicale subtropicale(arbori, arbu ti, liane) - frunze persistente bogate în uleiuri volatile Laurus nobilis - dafinul, arbore din zona Mediteranei

- plant aromatic , ornamental , medicinal

- tratare infec ii, reumatism, alcoolism, anorexie, calmare dureri (untul de dafin - din fructe)

, medicinal - tratare infec ii, reumatism, alcoolism, anorexie, calmare dureri (untul de dafin - din
, medicinal - tratare infec ii, reumatism, alcoolism, anorexie, calmare dureri (untul de dafin - din
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum camphora (syn. Camphora officinarum) - arborele de camfor - toate
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum camphora (syn. Camphora officinarum) - arborele de camfor - toate
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum camphora (syn. Camphora officinarum) - arborele de camfor - toate
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum camphora (syn. Camphora officinarum) - arborele de camfor - toate
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum camphora (syn. Camphora officinarum) - arborele de camfor - toate

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Cinnamomum camphora (syn. Camphora officinarum) - arborele de camfor

- toate esuturile parenchimatice con in celule care secret ulei volatil cu con inut mare de camfor

- utilizare camfor - extern antiseptic, revulsiv - intern analeptic cardiac i respirator

cu con inut mare de camfor - utilizare camfor - extern antiseptic, revulsiv - intern analeptic
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum zeylandicum (syn. Laurus cinnamomum) arbore de scor i oar de Sri
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum zeylandicum (syn. Laurus cinnamomum) arbore de scor i oar de Sri
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum zeylandicum (syn. Laurus cinnamomum) arbore de scor i oar de Sri
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum zeylandicum (syn. Laurus cinnamomum) arbore de scor i oar de Sri
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Cinnamomum zeylandicum (syn. Laurus cinnamomum) arbore de scor i oar de Sri

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Cinnamomum zeylandicum (syn. Laurus cinnamomum) arbore de scor i oar de Sri Lanka Cinnamomum aromaticum (syn. Laurus cassia) arbore de scor i oar de China

- se recolteaz scoar a (Cinnamomi zeylandici cortex i Cinnamomi cassiae cortex)

- con in ulei volatil cu aldehid cinamic 65-90%

- peropriet i antiseptice, antihelmintice, stimulare peristaltism intestinal

volatil cu aldehid cinamic 65-90% - peropriet i antiseptice, antihelmintice, stimulare peristaltism intestinal
volatil cu aldehid cinamic 65-90% - peropriet i antiseptice, antihelmintice, stimulare peristaltism intestinal
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Piperales - plante erbacee i lemnoase din zonele tropicale Familia Piperaceae
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Piperales - plante erbacee i lemnoase din zonele tropicale Familia Piperaceae
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Piperales - plante erbacee i lemnoase din zonele tropicale Familia Piperaceae
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Piperales - plante erbacee i lemnoase din zonele tropicale Familia Piperaceae
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Piperales - plante erbacee i lemnoase din zonele tropicale Familia Piperaceae

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Ordinul Piperales

- plante erbacee i lemnoase din zonele tropicale Familia Piperaceae Piper nigrum - piper negru

- lian asiatic cultivat pentru fructe (condimente)

Piper cubeba (syn. Cubeba officinarum) - lian dioic , 6m

Cubeba fructus, bac brun ,

- aromat , gust amar

- propriet i - antiseptice c i urinare - diuretic

, 6m Cubeba fructus , bac brun , - aromat , gust amar - propriet i
, 6m Cubeba fructus , bac brun , - aromat , gust amar - propriet i
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Aristolochiales - plante ierboase, flori pe tipul 3 Familia Aristolochiaceae
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Aristolochiales - plante ierboase, flori pe tipul 3 Familia Aristolochiaceae
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Aristolochiales - plante ierboase, flori pe tipul 3 Familia Aristolochiaceae
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Aristolochiales - plante ierboase, flori pe tipul 3 Familia Aristolochiaceae
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Aristolochiales - plante ierboase, flori pe tipul 3 Familia Aristolochiaceae

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Ordinul Aristolochiales

- plante ierboase, flori pe tipul 3 Familia Aristolochiaceae Aristolochia clematitis - m rul lupului, cucurbe ic

- plant erbacee, vivace

- flori galbene zigomorfe, hermafrodite, la axila frunzelor

- cre te la marginea sem n turilor, prin vii

- Aristolochiae rhizoma con ine acizi aristolohici, alcaloizi,

flavonozide

- utilizare - în afec iuni ginecologice (sterilitate, dismenoree)

- în doze mici stimuleaz rezisten a organismului

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Asarum europaeum - pochivnic, piperul lupului - în p duri de foioase,
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Asarum europaeum - pochivnic, piperul lupului - în p duri de foioase,
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Asarum europaeum - pochivnic, piperul lupului - în p duri de foioase,
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Asarum europaeum - pochivnic, piperul lupului - în p duri de foioase,
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Asarum europaeum - pochivnic, piperul lupului - în p duri de foioase,

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Asarum europaeum - pochivnic, piperul lupului

- în p duri de foioase, umede, umbroase

- Radix et Rhizoma asari

- con ine ulei eteric vomitiv, antiartritic

- în p duri de foioase, umede, umbroase - Radix et Rhizoma asari - con ine
- în p duri de foioase, umede, umbroase - Radix et Rhizoma asari - con ine
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Nymphaeales - plante acvatice, cu flori polimere, hemiciclice Nymphaea alba -
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Nymphaeales - plante acvatice, cu flori polimere, hemiciclice Nymphaea alba -
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Nymphaeales - plante acvatice, cu flori polimere, hemiciclice Nymphaea alba -
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Nymphaeales - plante acvatice, cu flori polimere, hemiciclice Nymphaea alba -
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Nymphaeales - plante acvatice, cu flori polimere, hemiciclice Nymphaea alba -

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Ordinul Nymphaeales

- plante acvatice, cu flori polimere, hemiciclice Nymphaea alba - nuf rul alb

- din flori se prepar un sirop calmant

- propriet i emoliente, astringente, antidiareice Nuphar lutea - nuf rul galben

- rizomii au efect astringent

Nuphar lutea - nuf rul galben - rizomii au efect astringent N. lotus var. thermalis -

N. lotus var. thermalis - dre e, nuf rul termal

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Ranunculales - plante erbacee - flori spirociclice, androceu polimer, gineceu
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Ranunculales - plante erbacee - flori spirociclice, androceu polimer, gineceu
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Ranunculales - plante erbacee - flori spirociclice, androceu polimer, gineceu
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Ranunculales - plante erbacee - flori spirociclice, androceu polimer, gineceu
Subclasa Magnoliidae (Polycarpia) Ordinul Ranunculales - plante erbacee - flori spirociclice, androceu polimer, gineceu

Subclasa Magnoliidae (Polycarpia)

Ordinul Ranunculales

- plante erbacee

- flori spirociclice, androceu polimer, gineceu apocarp

- flori actinomorfe i zigomorfe Familia Ranunculaceae

- familie heterogen (3-4-5 subfamilii)

- r d cinile primare sunt înlocuite cu r d cini adventive

- uneori prezint bulbi, rizomi, tuberculi

- frunzele intregi sau divizate sunt dispuse altern

- speciile primitive au receptaculul bombat, conic, cu elementele dispuse în spiral

- prin evolu ie înveli ul floral se ciclizeaz , carpelele i staminele se reduc numeric

- gineceul polimer, apocarp, ovarul superior

- fructele folicule, nucule, bace, de obicei multiple

- con in alcaloizi (aconitin , hidrastin cardiotonice

),

glicozide

a.) Subfamilia Helleboroideae Helleborus purpurascens - spânzul - rizom brun, scurt i gros, cu r
a.) Subfamilia Helleboroideae Helleborus purpurascens - spânzul - rizom brun, scurt i gros, cu r
a.) Subfamilia Helleboroideae Helleborus purpurascens - spânzul - rizom brun, scurt i gros, cu r
a.) Subfamilia Helleboroideae Helleborus purpurascens - spânzul - rizom brun, scurt i gros, cu r
a.) Subfamilia Helleboroideae Helleborus purpurascens - spânzul - rizom brun, scurt i gros, cu r

a.) Subfamilia Helleboroideae

Helleborus purpurascens - spânzul

- rizom brun, scurt i gros, cu r d cini adventive

- frunze mari palmat-sectate (pedate)

- periant sepaloid cu 5 sepale verzui i 8-10 cornete nectarifere

- fruct polifolicul

- plant peren de la marginea p durilor de foioase

- în scop terapeutic se folose te rizomul Hellebori rhizoma

- toxicitate - saponine (helleborina), glicozide (hellebrida)

- principiile active stau la baza medicamentului Boicil cu ac iune antireumatic , analgezic (dr. V. Boici - Timi oara)

- drogul are ac iune purgativ , vomitiv , iritant

- în medicina veterinar - tratare boli infec ioase prin introducere intradermic la animale de fragmente de

r d cini

H. odorus ; H. dumetorum

Aconitum - gen cu 20 de specii în flora României (omagul) Aconitum napellus - denumire
Aconitum - gen cu 20 de specii în flora României (omagul) Aconitum napellus - denumire
Aconitum - gen cu 20 de specii în flora României (omagul) Aconitum napellus - denumire
Aconitum - gen cu 20 de specii în flora României (omagul) Aconitum napellus - denumire
Aconitum - gen cu 20 de specii în flora României (omagul) Aconitum napellus - denumire

Aconitum - gen cu 20 de specii în flora României (omagul) Aconitum napellus - denumire generic pentru speciile de omag cu flori albastre-violet, include speciile:

Aconitum tauricum, A. callibotrion, A. firmum

- plante vivace, de 1-1,5m, din etajele montan subalpin

- subteran prezint doi rizomi tuberculiformi

- tulpina erect de pân la 1m

- frunzele palmat sectate

- florile albastre, zigomorfe, cu tepala superioar în form de coif, grupate în raceme

- se recolteaz tuberculii în momentul înfloririi Aconiti tuber

- toxicitate ridicat datorat alcaloizilor diterpenici (aconitin )

- cel mai toxic alcaloid (doza letal pentru om 1mg)

- are ac iune antitusiv , analgezic în nevralgii de trigemen - în doze mici stimulent respirator, decongestiv

- se prepar sub form de tincturi i sirop antitusiv(Tusomag)

Consolida regalis (Delphinium consolida ) - nem i orul - specie anual comun prin sem
Consolida regalis (Delphinium consolida ) - nem i orul - specie anual comun prin sem
Consolida regalis (Delphinium consolida ) - nem i orul - specie anual comun prin sem
Consolida regalis (Delphinium consolida ) - nem i orul - specie anual comun prin sem
Consolida regalis (Delphinium consolida ) - nem i orul - specie anual comun prin sem

Consolida regalis (Delphinium consolida) - nem i orul

- specie anual comun prin sem n turi

- floarea albastr cu tepala posterioar transformat în pinten

- florile Calcatripae flos con in alcaloizi, antociani (delfinidin )

- utilizate în combaterea tusei, astmei

- în medicina popular utilizat ca analgezic, hipotensiv

- extractul apos din p r ile aeriene are propriet i insecticide

popular utilizat ca analgezic, hipotensiv - extractul apos din p r ile aeriene are propriet i
popular utilizat ca analgezic, hipotensiv - extractul apos din p r ile aeriene are propriet i
Caltha palustris (C. laeta) - calcea calului - plant higrofil ( paji ti umede, b
Caltha palustris (C. laeta) - calcea calului - plant higrofil ( paji ti umede, b
Caltha palustris (C. laeta) - calcea calului - plant higrofil ( paji ti umede, b
Caltha palustris (C. laeta) - calcea calului - plant higrofil ( paji ti umede, b
Caltha palustris (C. laeta) - calcea calului - plant higrofil ( paji ti umede, b

Caltha palustris (C. laeta) - calcea calului

- plant higrofil ( paji ti umede, b l i, lâng cursuri de ap )

- tulpin fistuloas , frunze reniforme din ate pe margine

- plant toxic mai ales în perioada înfloririi

) - tulpin fistuloas , frunze reniforme din ate pe margine - plant toxic mai ales
) - tulpin fistuloas , frunze reniforme din ate pe margine - plant toxic mai ales
Trollius europaeus - bulbuci (specie protejat )
Trollius europaeus - bulbuci (specie protejat )
Trollius europaeus - bulbuci (specie protejat )
Trollius europaeus - bulbuci (specie protejat )
Trollius europaeus - bulbuci (specie protejat )

Trollius europaeus - bulbuci (specie protejat )

Trollius europaeus - bulbuci (specie protejat )
Nigella sativa - negrilic , chimen negru - semin ele Nigellae semen au gust iute,
Nigella sativa - negrilic , chimen negru - semin ele Nigellae semen au gust iute,
Nigella sativa - negrilic , chimen negru - semin ele Nigellae semen au gust iute,
Nigella sativa - negrilic , chimen negru - semin ele Nigellae semen au gust iute,

Nigella sativa - negrilic , chimen negru - semin ele Nigellae semen au gust iute, utilizate la condimentarea brânzeturilor

- negrilic , chimen negru - semin ele Nigellae semen au gust iute, utilizate la condimentarea
- negrilic , chimen negru - semin ele Nigellae semen au gust iute, utilizate la condimentarea
- negrilic , chimen negru - semin ele Nigellae semen au gust iute, utilizate la condimentarea
b.) Subfamilia Anemonoideae Anemone nemorosa - floarea Pa telui alb - plant toxic - anemonin
b.) Subfamilia Anemonoideae Anemone nemorosa - floarea Pa telui alb - plant toxic - anemonin
b.) Subfamilia Anemonoideae Anemone nemorosa - floarea Pa telui alb - plant toxic - anemonin
b.) Subfamilia Anemonoideae Anemone nemorosa - floarea Pa telui alb - plant toxic - anemonin
b.) Subfamilia Anemonoideae Anemone nemorosa - floarea Pa telui alb - plant toxic - anemonin

b.) Subfamilia Anemonoideae

Anemone nemorosa - floarea Pa telui alb - plant toxic - anemonin A. ranunculoides - floarea Pa telui galben Pulsatilla montana - dedi ei Hepatica transsilvanica - crucea voinicului

- floarea Pa telui galben Pulsatilla montana - dedi ei Hepatica transsilvanica - crucea voinicului
- floarea Pa telui galben Pulsatilla montana - dedi ei Hepatica transsilvanica - crucea voinicului
- floarea Pa telui galben Pulsatilla montana - dedi ei Hepatica transsilvanica - crucea voinicului
- floarea Pa telui galben Pulsatilla montana - dedi ei Hepatica transsilvanica - crucea voinicului
c.) Subfamilia Ranunculoideae Ranunculus ficaria - s l ic , unti or, grâu or Adonis
c.) Subfamilia Ranunculoideae Ranunculus ficaria - s l ic , unti or, grâu or Adonis
c.) Subfamilia Ranunculoideae Ranunculus ficaria - s l ic , unti or, grâu or Adonis
c.) Subfamilia Ranunculoideae Ranunculus ficaria - s l ic , unti or, grâu or Adonis
c.) Subfamilia Ranunculoideae Ranunculus ficaria - s l ic , unti or, grâu or Adonis

c.) Subfamilia Ranunculoideae

Ranunculus ficaria - s l ic , unti or, grâu or Adonis vernalis - ruscu a de prim var

- plant ierboas , peren , 10-30 cm în l ime

- pe coaste însorite

- rizom vertical, cu numeroase r d cini adventive

- frunze dec 2-3 ori penat partite în lobi filiformi

- flori mari, 5 sepale, 10-12 petale galbene, numeroase stamine

- fructul o poliachen

- p r ile aeriene înflorite i fructificate Adonidis herba

- con ine glicozide cardiotonice (adonitoxina)

- se ob in tincturi cu rol sedativ, diuretic, în insuficien a cardiac

Familia Paeoniaceae (specii foste în fam. Ranunculaceae) Paeonia officinalis - bujorul - florile ro ii
Familia Paeoniaceae (specii foste în fam. Ranunculaceae) Paeonia officinalis - bujorul - florile ro ii
Familia Paeoniaceae (specii foste în fam. Ranunculaceae) Paeonia officinalis - bujorul - florile ro ii
Familia Paeoniaceae (specii foste în fam. Ranunculaceae) Paeonia officinalis - bujorul - florile ro ii
Familia Paeoniaceae (specii foste în fam. Ranunculaceae) Paeonia officinalis - bujorul - florile ro ii

Familia Paeoniaceae (specii foste în fam. Ranunculaceae) Paeonia officinalis - bujorul

- florile ro ii con in tanin, un glicozid specific - peonin

- r d cina utilizat ca astringent, antispasmodic

semin ele Paeoniae semen , ac iune emetic , antiepileptic , carminativ Paeonia tenuifolia - bujorul de step (specie ocrotit ) P. peregrina - bujorul românesc (specie endemic )

-

Paeonia tenuifolia - bujorul de step (specie ocrotit ) P. peregrina - bujorul românesc (specie endemic
Paeonia tenuifolia - bujorul de step (specie ocrotit ) P. peregrina - bujorul românesc (specie endemic
Familia Berberidaceae - plante lemnoase sub form de tufe, rar ierboase Berberis vulgaris - dracil
Familia Berberidaceae - plante lemnoase sub form de tufe, rar ierboase Berberis vulgaris - dracil
Familia Berberidaceae - plante lemnoase sub form de tufe, rar ierboase Berberis vulgaris - dracil
Familia Berberidaceae - plante lemnoase sub form de tufe, rar ierboase Berberis vulgaris - dracil
Familia Berberidaceae - plante lemnoase sub form de tufe, rar ierboase Berberis vulgaris - dracil

Familia Berberidaceae

- plante lemnoase sub form de tufe, rar ierboase

Berberis vulgaris - dracil

- arbust spinos din etajul campestru pân în submontan

- flori galbene grupate în raceme simple

- baza filamentelor staminale con ine papile senzitive (la atingere antera este proiectat pe stigmat) - adaptare la polenizarea entomofil

- fructul bac , gust acri or, astringent (sirop, dulcea )

- scoar a tulpinii, galben la interior, cu gust amar, este bogat în alcaloizi (4-6% berberin , oxiacantin )

- Berberidis cortex are ac iune antimicrobian , coleretic i colagog (în afec iuni hepato-biliare)

Ordinul Papaverales - plante erbacee i lemnoase - flori actinomorfe sau zigomorfe, solitare sau în
Ordinul Papaverales - plante erbacee i lemnoase - flori actinomorfe sau zigomorfe, solitare sau în
Ordinul Papaverales - plante erbacee i lemnoase - flori actinomorfe sau zigomorfe, solitare sau în
Ordinul Papaverales - plante erbacee i lemnoase - flori actinomorfe sau zigomorfe, solitare sau în
Ordinul Papaverales - plante erbacee i lemnoase - flori actinomorfe sau zigomorfe, solitare sau în

Ordinul Papaverales

- plante erbacee i lemnoase

- flori actinomorfe sau zigomorfe, solitare sau în inflorescen e cimoase

- gineceul este sincarp, superior

- fructul o capsul poricid sau valvicid

Familia Papaveraceae

- plante ierboase cu laticifere articulate

- con in latex incolor, alb sau portocaliu bogat în alcaloizi izochinolinici

- floarea dimer , K2, C2+2, Aoo-4, G (oo-2)

Papaver somniferum - macul de gr din - plant mediteranean , erbacee, anual - frunze
Papaver somniferum - macul de gr din - plant mediteranean , erbacee, anual - frunze
Papaver somniferum - macul de gr din - plant mediteranean , erbacee, anual - frunze
Papaver somniferum - macul de gr din - plant mediteranean , erbacee, anual - frunze
Papaver somniferum - macul de gr din - plant mediteranean , erbacee, anual - frunze

Papaver somniferum - macul de gr din

- plant mediteranean , erbacee, anual

- frunze mari, glauce

- flori mari, solitare, actinomorfe, 2 sepale verzi, caduce

- petale alb-violacee, cu pete violet-închis la baz

- fructul o capsul blobuloas , poricid

- semin e mici, reniforme, de culoare cenu iu-alb struie

- din Papaveris immaturi fructus - capsule recoltate înainte de maturitate - se recolteaz latexul alb vâscos

- latexul solidificat numit opium sau laudanum, de culoare brun este bogat în alcaloizi (25 ), 10-25%:

- morfina, analgezic, euforic, creeaz dependen

- papaverina, antispastic

- codeina, antitusiv

- cultivat în Iran, India, Turcia pentru ob inere de opiu - în Europa cultivat pentru semin e

Chelidonium majus - rostopasc , iarb de negi - plant erbacee, vivace, cu rizom -
Chelidonium majus - rostopasc , iarb de negi - plant erbacee, vivace, cu rizom -
Chelidonium majus - rostopasc , iarb de negi - plant erbacee, vivace, cu rizom -
Chelidonium majus - rostopasc , iarb de negi - plant erbacee, vivace, cu rizom -
Chelidonium majus - rostopasc , iarb de negi - plant erbacee, vivace, cu rizom -

Chelidonium majus - rostopasc , iarb de negi

- plant erbacee, vivace, cu rizom

- flori hermafrodite, actinomorfe,

- fructul silicv (capsul silicviform ), dehiscent prin dou valve

- are laticifere articulate, cu latex galben-portocaliu

- plant ruderal , în locuri umede, umbrite

- Chelidonii herba, recoltat în timpul înfloririi, con ine 0,5-2% alcaloizi (chelidonin , cheleritrin )

- ac iune antispastic , coleretic , colagog

- datorit propr. citostatice, utilizat în cauterizarea chimic a negilor (latexul prosp t con ine enzime proteolitice)

Subclasa Hamamelidae (Amentiferae) - plante predominant lemnoase, rar erbacee - flori: - anemofile, mici, de
Subclasa Hamamelidae (Amentiferae) - plante predominant lemnoase, rar erbacee - flori: - anemofile, mici, de
Subclasa Hamamelidae (Amentiferae) - plante predominant lemnoase, rar erbacee - flori: - anemofile, mici, de
Subclasa Hamamelidae (Amentiferae) - plante predominant lemnoase, rar erbacee - flori: - anemofile, mici, de
Subclasa Hamamelidae (Amentiferae) - plante predominant lemnoase, rar erbacee - flori: - anemofile, mici, de

Subclasa Hamamelidae (Amentiferae)

- plante predominant lemnoase, rar erbacee

- flori: - anemofile, mici, de obicei lipsite de înveli floral - unisexuate, cele b rb te ti grupate în amen i

- d.p.d.v. biochimic sunt bogate în substan e tanante, antociani, acizi galic i elagic

Ordinul Urticales

- arbori, arbusti, plante erbacee, acoperite cu peri aspri

- frunze stipelate, simple, rar palmat-compuse

- flori mici, unisexuate sau hermafrodite, în inflorescen e cimoase

- fructe adesea multiple

Familia Ulmaceae Ulmus sp. - ulmul - arbori cu frunze aspru- pubescente, asimetrice - fructul
Familia Ulmaceae Ulmus sp. - ulmul - arbori cu frunze aspru- pubescente, asimetrice - fructul
Familia Ulmaceae Ulmus sp. - ulmul - arbori cu frunze aspru- pubescente, asimetrice - fructul
Familia Ulmaceae Ulmus sp. - ulmul - arbori cu frunze aspru- pubescente, asimetrice - fructul
Familia Ulmaceae Ulmus sp. - ulmul - arbori cu frunze aspru- pubescente, asimetrice - fructul

Familia Ulmaceae Ulmus sp. - ulmul

- arbori cu frunze aspru- pubescente, asimetrice

- fructul samar

Familia Moraceae

- plante lemnoase cu latex bogat în cauciuc

Morus nigra - dud negru, agud Morus alba - dud alb

- frunzele simple, întregi, prezint heterofilie

- fruct compus - soroz

- frunzele sunt hrana viermilor de m tase (sericicultur )

- M. nigra - scoar a are propriet i purgative

- M. alba - fructul este purgativ i emolient - frunzele - ac iune febrifug , balsamic i diuretic - ambele specii au frunzele cu propriet i hipoglicemiante (Mori folium - tratament diabet)

Ficus elastica - ficus, cultivat în scop ornamental - con ine latex bogat în cauciuc
Ficus elastica - ficus, cultivat în scop ornamental - con ine latex bogat în cauciuc
Ficus elastica - ficus, cultivat în scop ornamental - con ine latex bogat în cauciuc
Ficus elastica - ficus, cultivat în scop ornamental - con ine latex bogat în cauciuc
Ficus elastica - ficus, cultivat în scop ornamental - con ine latex bogat în cauciuc

Ficus elastica - ficus, cultivat în scop ornamental

- con ine latex bogat în cauciuc

Ficus carica - smochin

- arbu ti dioici

- fructul (sicona) - con ine pectin , invertin , enzime, vit. C - are ac iune emolient

- arbu ti dioici - fructul (sicona) - con ine pectin , invertin , enzime, vit.
- arbu ti dioici - fructul (sicona) - con ine pectin , invertin , enzime, vit.
Familia Urticaceae - plante ierboase, cu peri urtican i, lipsite de latex Urtica dioica -
Familia Urticaceae - plante ierboase, cu peri urtican i, lipsite de latex Urtica dioica -
Familia Urticaceae - plante ierboase, cu peri urtican i, lipsite de latex Urtica dioica -
Familia Urticaceae - plante ierboase, cu peri urtican i, lipsite de latex Urtica dioica -
Familia Urticaceae - plante ierboase, cu peri urtican i, lipsite de latex Urtica dioica -

Familia Urticaceae

- plante ierboase, cu peri urtican i, lipsite de latex Urtica dioica - urzica vie, urzica mare

- plant peren , tulpina patrunghiular

- frunze opuse, ovate, baza cordat , serate pe margini

- flori unisexuate, mici, verzi (plant dioic )

- plant nitrofil , cosmopolit

- frunzele tinere (Urticae folium):

- au propriet i antianemice, hemostatice, cicatrizante

- surs de clorofil (pentru paste de din i, ape de gur )

- surs de provitamina A (con ine carotenoide)

- frunzele b trâne sunt iritante stomacale, intestinale, renale (con in albumine toxice)

- r d cina i semin ele sunt citate ca vermifuge

Familia Cannabaceae (Cannabinaceae) - plante erbacee, cu glande secretorii - frunze simple, lobate (hameiul) sau
Familia Cannabaceae (Cannabinaceae) - plante erbacee, cu glande secretorii - frunze simple, lobate (hameiul) sau
Familia Cannabaceae (Cannabinaceae) - plante erbacee, cu glande secretorii - frunze simple, lobate (hameiul) sau
Familia Cannabaceae (Cannabinaceae) - plante erbacee, cu glande secretorii - frunze simple, lobate (hameiul) sau
Familia Cannabaceae (Cannabinaceae) - plante erbacee, cu glande secretorii - frunze simple, lobate (hameiul) sau

Familia Cannabaceae (Cannabinaceae)

- plante erbacee, cu glande secretorii

- frunze simple, lobate (hameiul) sau palmat compuse (cânepa)

- flori unisexuate, pe plante diferite (dioice) Cannabis sativa - cânepa - plant anual

- în regiunile temperate se cultiv planta mascul (cânepa de var ) pentru fibrele celulozice

- în regiunile tropicale se cultiv var. indica, planta cu flori femele (cânepa de toamn ), bogat în oleorezin

- Cannabis indicae herba (marihuana) - produs vegetal ob inut din v rfurile tulpinilor plantelor femele de la var. indica bogat în oleorezin (ha i )

- drogul activ (THC - tetrahidrocanabinol) are propriet i sedative, bacteriostatice, diuretice, hipnotice, stupefiante

- semin ele bogate în ulei gras, albumine, vit. K - folosite în farmacie pentru emulsii, s punuri

Humulus lupulus - hameiul - plant erbacee, vivace, volubil , dioic - cre te spontan
Humulus lupulus - hameiul - plant erbacee, vivace, volubil , dioic - cre te spontan
Humulus lupulus - hameiul - plant erbacee, vivace, volubil , dioic - cre te spontan
Humulus lupulus - hameiul - plant erbacee, vivace, volubil , dioic - cre te spontan
Humulus lupulus - hameiul - plant erbacee, vivace, volubil , dioic - cre te spontan

Humulus lupulus - hameiul

- plant erbacee, vivace, volubil , dioic

- cre te spontan pe marginea apelor, în p duri de lunc

- florile femele dispuse în amen i globulo i axilari, cu aspect de con, sunt grupate câte dou la baza unei bractee membranoase

- dup fecunda ie amentul se transform într-un con fals, format din bracteole galben-verzui cu o achen la baz , acoperite cu peri glandulari cu gust amar i miros aromat

- fructifica ia (Strobuli lupuli), este folosit pentru aromatizarea berii, are ac iune sedativ , hipnotic

- peri orii glandulari con in oleo-rezin cu constituen i fluoroglucinolici amari (humulon , lupulon )

Ordinul Juglandales Familia Juglandaceae Juglans regia - nucul - arbore monoic, originar din Asia, la
Ordinul Juglandales Familia Juglandaceae Juglans regia - nucul - arbore monoic, originar din Asia, la
Ordinul Juglandales Familia Juglandaceae Juglans regia - nucul - arbore monoic, originar din Asia, la
Ordinul Juglandales Familia Juglandaceae Juglans regia - nucul - arbore monoic, originar din Asia, la
Ordinul Juglandales Familia Juglandaceae Juglans regia - nucul - arbore monoic, originar din Asia, la

Ordinul Juglandales

Familia Juglandaceae Juglans regia - nucul

- arbore monoic, originar din Asia, la noi subspontan

- frunzele imparipenat - compuse, cu 3-4 perechi de foliole

- florile b rb te ti în amen i care apar înaintea frunzelor

- florile femele 2-3 la extremit ile ramurilor

- fructele drupe dehiscente cu o s mân cu dou cotiledoane 4 - lobate, adânc br zdate

- lemnul tare i fin - în industria mobilei

- semin ele bogate în ulei - în alimenta ie, cosmetic , lacuri

- foliolele tinere (Juglandis folium) - con in deriva i naftochinonici (juglon ) i taninuri au ac iune astringent , antiinflamatoare, antiseptic , antifungic

- pericarpul verde al fructelor are propriet i tinctoriale (coloreaz lemnul, lâna, p rul)

- juglona are efect alelopatic asupra altor plante (gr.allelos=reciproc, pathos=suferin )

Ordinul Fagales - plante lemnoase, frunze simple, stipelate, dispuse altern - florile unisexuate, uneori lipsite
Ordinul Fagales - plante lemnoase, frunze simple, stipelate, dispuse altern - florile unisexuate, uneori lipsite
Ordinul Fagales - plante lemnoase, frunze simple, stipelate, dispuse altern - florile unisexuate, uneori lipsite
Ordinul Fagales - plante lemnoase, frunze simple, stipelate, dispuse altern - florile unisexuate, uneori lipsite
Ordinul Fagales - plante lemnoase, frunze simple, stipelate, dispuse altern - florile unisexuate, uneori lipsite

Ordinul Fagales

- plante lemnoase, frunze simple, stipelate, dispuse altern

- florile unisexuate, uneori lipsite de periant

- polenizarea este anemofil

- alc tuiesc p duri de foioase în regiunile temperate

Familia Fagaceae

- fructele sunt nucule înconjurate par ial sau total de o cup (din proliferarea receptaculului, periantului i bracteelor) Fagus sylvatica - fagul

- domin etajul nemoral (fr.némoral / lat.nemus=p dure)

- fructul - complet închis în cup se nume t jir - con ine gr simi care r ncezesc repede

- lemnul - întrebuin at pentru construc ii, pentru foc - prin distilare se ob in acid acetic, gudroane

Quercus robur sin. Q. pedunculata - stejarul (quercus=numele stejarilor la latini, lat. robur=lemn tare) -
Quercus robur sin. Q. pedunculata - stejarul (quercus=numele stejarilor la latini, lat. robur=lemn tare) -
Quercus robur sin. Q. pedunculata - stejarul (quercus=numele stejarilor la latini, lat. robur=lemn tare) -
Quercus robur sin. Q. pedunculata - stejarul (quercus=numele stejarilor la latini, lat. robur=lemn tare) -

Quercus robur sin. Q. pedunculata - stejarul (quercus=numele stejarilor la latini, lat. robur=lemn tare)

- arbore monoic, înalt pân la 50 de m

- ritidom brun-negricios, adânc br zdat

- frunze penat lobate, cu lobii inegali, aproape sesile

- fructul (ghinda), 2-5 pe un peduncul lung

- scoar a recoltat de pe ramuri tinere (Quercus cortex) este:

- bogat în taninuri

- cu propriet i antiseptice, antihemoragice

- folosit la t b cirea pieilor

- la specia Q. lusitanica var. infectoria - din Asia Mic -

galele (forma iuni patologice de pe frunze, rezultate în urma în ep turii unor viespi - Cynips gallae tinctoriae) sunt i mai bogate în tanin (antiseptic, hemostatic, antidiareic)

- acidul tanic administrat intern este hepatotoxic

- în farmacie produsul vegetal este numit Gallae halepensis (nuci de Alep, gogo i de ristic)

- etajele campestru (silvostepa) i colinar sunt dominate de : Quercus cerris - cerul Quercus
- etajele campestru (silvostepa) i colinar sunt dominate de : Quercus cerris - cerul Quercus
- etajele campestru (silvostepa) i colinar sunt dominate de : Quercus cerris - cerul Quercus
- etajele campestru (silvostepa) i colinar sunt dominate de : Quercus cerris - cerul Quercus
- etajele campestru (silvostepa) i colinar sunt dominate de : Quercus cerris - cerul Quercus

- etajele campestru (silvostepa) i colinar sunt dominate de :

Quercus cerris - cerul Quercus pedunculiflora - stejarul brum riu Quercus pubescens - stejarul pufos Quercus frainetto - gârni a Quercus petraea - gorunul

- la toate speciile scoar a este bogat în tanin Quercus suber - stejarul de plut din reg. Mediteranean

- esutul suberos (gros de peste 5 cm) este folosit pentru dopuri, ca material izolator termic

Castanea sativa - castanul bun, specie mediteranean

- la noi spontan la Baia Mare i în subcarpa ii Olteniei

- fructele coapte sau pr jite sunt comestibile

- frunzele, (Casteneae folium) bogate în tanin, combat tusea convulsiv

Familia Betulaceae - arbori monoici cu r d cini care formeaz micorize - frunze simple
Familia Betulaceae - arbori monoici cu r d cini care formeaz micorize - frunze simple
Familia Betulaceae - arbori monoici cu r d cini care formeaz micorize - frunze simple
Familia Betulaceae - arbori monoici cu r d cini care formeaz micorize - frunze simple
Familia Betulaceae - arbori monoici cu r d cini care formeaz micorize - frunze simple

Familia Betulaceae

- arbori monoici cu r d cini care formeaz micorize

- frunze simple stipelate, din ate pe margini

- flori unisexuate grupate în amen i

Betula pendula (B. verrucosa) - mesteac nul

- coaja tulpinii neted , alburie

- ramurile sub iri sunt pendule

- lujerii anuali au pe suprafa a lor verucozit i

- frunze romboidale cu marginea serat

- scoar a utilizat în bolile de pl mâni, abcese, r ni

- sucul recoltat prim vara este folosit la tratarea bolilor de rinichi i ale vezicii urinare

- din lemn se extrage ulei cu propriet i antiseptice, antireumatice, combaterea durerilor menstruale

- frunzele au propriet i diuretice, antireumatice

Alnus glutinosa - arin negru, anin negru - Arbore frecvent în lunci i z voaie
Alnus glutinosa - arin negru, anin negru - Arbore frecvent în lunci i z voaie
Alnus glutinosa - arin negru, anin negru - Arbore frecvent în lunci i z voaie
Alnus glutinosa - arin negru, anin negru - Arbore frecvent în lunci i z voaie
Alnus glutinosa - arin negru, anin negru - Arbore frecvent în lunci i z voaie

Alnus glutinosa - arin negru, anin negru

- Arbore frecvent în lunci i z voaie

- scoar a brun-negricioas

- frunza obovat , lipicioase în tinere e (lat.glutinosus=lipicios)

- inflorescen ele femele (strobil) con cu solzii lemno i

- coaja i conurile:

- folosite pentru vopsit în culoarea neagr

- sub form de decoct au ac iune antidiareic (au tanin)

- scoar a i frunzele au ac iune diaforetic (sudorific), febrifug

Alnus incana - arinul alb

- specie din etajul montan

- scoar a cenu iu-alburie

- frunze acuminate la vârf

Carpinus betulus - carpenul

Corylus avellana - alunul - arbust pân la 5 m - frunzele obovate, mari, cu
Corylus avellana - alunul - arbust pân la 5 m - frunzele obovate, mari, cu
Corylus avellana - alunul - arbust pân la 5 m - frunzele obovate, mari, cu
Corylus avellana - alunul - arbust pân la 5 m - frunzele obovate, mari, cu
Corylus avellana - alunul - arbust pân la 5 m - frunzele obovate, mari, cu

Corylus avellana - alunul

- arbust pân la 5 m

- frunzele obovate, mari, cu marginea dublu-din at

- amen ii apar prim vara timpuriu, înaintea frunzelor

- fructul achen (nuc ), cu cupa bracteolar campanulat , pân la mijloc franjurat

- semin ele bogate în lipide (50%) nu au endosperm

- frunzele (Coryli folium), au propriet i antiulceroase, antiinflamatoare, febrifuge, cicatrizante

- din fructe (comestibile) se extrage uleiul de alune utilizat în combaterea ascarizilor i a litiazelor

Corylus colurna - alunul turcesc

- este prezent doar în Banat i Oltenia

- lemnul tare

- fructele mai mari, mai gustoase

Subclasa Caryophyllidae - plante ierboase, rar lemnoase - biochimic speciile din subclas produc betalaine (pigmen
Subclasa Caryophyllidae - plante ierboase, rar lemnoase - biochimic speciile din subclas produc betalaine (pigmen
Subclasa Caryophyllidae - plante ierboase, rar lemnoase - biochimic speciile din subclas produc betalaine (pigmen
Subclasa Caryophyllidae - plante ierboase, rar lemnoase - biochimic speciile din subclas produc betalaine (pigmen
Subclasa Caryophyllidae - plante ierboase, rar lemnoase - biochimic speciile din subclas produc betalaine (pigmen

Subclasa Caryophyllidae

- plante ierboase, rar lemnoase

- biochimic speciile din subclas produc betalaine (pigmen i specifici ordinului Caryophyllales, care înlocuiesc antocianii)

Ordinul Caryophyllales

Fam. Caryophyllaceae

- specii ierboase, cu tulpini îngro ate la noduri

- frunze opuse, simple, întregi, nestipelate

- flori hermafrodite, actinomorfe, pentamere, grupate în inflorescen e cimoase

- fructul o capsul

Saponaria officinalis - s punari , odogaci - plant vivace, cu rizom dezvoltat i stoloni
Saponaria officinalis - s punari , odogaci - plant vivace, cu rizom dezvoltat i stoloni
Saponaria officinalis - s punari , odogaci - plant vivace, cu rizom dezvoltat i stoloni
Saponaria officinalis - s punari , odogaci - plant vivace, cu rizom dezvoltat i stoloni
Saponaria officinalis - s punari , odogaci - plant vivace, cu rizom dezvoltat i stoloni

Saponaria officinalis - s punari , odogaci

- plant vivace, cu rizom dezvoltat i stoloni

- frunze opuse, lanceolate, cu 3-5 nervuri arcuate

- florile grupate în cime terminale (dicaziu)

- se utilizeaz rizomul, r d cinile i stolonii sub numele de Saponariae rubrae radix

- con ine saponozide triterpenice cu ac iune expectorant antireumatic, tonic i cu propriet i tensioactive

Agrostemma githago - neghina - plant segetal prin culturile de grâu - semin ele con
Agrostemma githago - neghina - plant segetal prin culturile de grâu - semin ele con
Agrostemma githago - neghina - plant segetal prin culturile de grâu - semin ele con
Agrostemma githago - neghina - plant segetal prin culturile de grâu - semin ele con
Agrostemma githago - neghina - plant segetal prin culturile de grâu - semin ele con

Agrostemma githago - neghina

- plant segetal prin culturile de grâu

- semin ele con in saponine i m cinate cu boabele de grâu confer toxicitate f inii

culturile de grâu - semin ele con in saponine i m cinate cu boabele de grâu
culturile de grâu - semin ele con in saponine i m cinate cu boabele de grâu
Dianthus sp . - garoafa - specii spontane i cultivate pentru frumuse ea florilor Herniaria
Dianthus sp . - garoafa - specii spontane i cultivate pentru frumuse ea florilor Herniaria
Dianthus sp . - garoafa - specii spontane i cultivate pentru frumuse ea florilor Herniaria
Dianthus sp . - garoafa - specii spontane i cultivate pentru frumuse ea florilor Herniaria
Dianthus sp . - garoafa - specii spontane i cultivate pentru frumuse ea florilor Herniaria

Dianthus sp. - garoafa

- specii spontane i cultivate pentru frumuse ea florilor

Herniaria glabra - fecioric

- p r ile supraterane (Herniariae herba), con in saponozide triterpenice, cu ac iune diuretic i antispastic pe musculatura neted a vezicii urinare

con in saponozide triterpenice, cu ac iune diuretic i antispastic pe musculatura neted a vezicii urinare
Stellaria halostea - rocoin , iarb moale - plant peren , cu înflorire de prim
Stellaria halostea - rocoin , iarb moale - plant peren , cu înflorire de prim
Stellaria halostea - rocoin , iarb moale - plant peren , cu înflorire de prim
Stellaria halostea - rocoin , iarb moale - plant peren , cu înflorire de prim
Stellaria halostea - rocoin , iarb moale - plant peren , cu înflorire de prim

Stellaria halostea - rocoin , iarb moale

- plant peren , cu înflorire de prim var , din etajele campestru i colinar

- flori lung pedunculate cu petale albe despicate

- utilizat ca depurativ i antihemoroidal

campestru i colinar - flori lung pedunculate cu petale albe despicate - utilizat ca depurativ i
Familia Chenopodiaceae - cuprinde plante ierboase, ruderale, de terenuri aride i halofile - adapt ri
Familia Chenopodiaceae - cuprinde plante ierboase, ruderale, de terenuri aride i halofile - adapt ri
Familia Chenopodiaceae - cuprinde plante ierboase, ruderale, de terenuri aride i halofile - adapt ri
Familia Chenopodiaceae - cuprinde plante ierboase, ruderale, de terenuri aride i halofile - adapt ri
Familia Chenopodiaceae - cuprinde plante ierboase, ruderale, de terenuri aride i halofile - adapt ri

Familia Chenopodiaceae

- cuprinde plante ierboase, ruderale, de terenuri aride i halofile

- adapt ri pentru secet i halofilie:

- frunze c rnoase (suculente) sau reduse

- peri tectori mor i care protejeaz frunzele

- celule bogate în s ruri minerale (Na+, K+)care creeaz o presiune osmotic superioar solului

- plante alimentare:

Beta vulgaris - sfecla Beta vulgaris var. conditiva (var. rubra) - sfecla ro ie

Beta vulgaris var. altissima (var. saccharifera) - sfecla de zah r Spinacia oleracea - spanacul

- con ine proteine, clorofil , vitamine (A, B1, B2, C)

- antianemic

Atriplex hortensis - loboda de gr din - exist forme de culoare verde i ro
Atriplex hortensis - loboda de gr din - exist forme de culoare verde i ro
Atriplex hortensis - loboda de gr din - exist forme de culoare verde i ro
Atriplex hortensis - loboda de gr din - exist forme de culoare verde i ro
Atriplex hortensis - loboda de gr din - exist forme de culoare verde i ro

Atriplex hortensis - loboda de gr din

- exist forme de culoare verde i ro ie

- au ac iune diuretic i antihepatic , în afec iuni pulmonare

- semin ele au propriet i purgative i vomitive

iune diuretic i antihepatic , în afec iuni pulmonare - semin ele au propriet i purgative
iune diuretic i antihepatic , în afec iuni pulmonare - semin ele au propriet i purgative
- dintre speciile halofile: Salicornia europaea (S. herbacea) - iarba de s r tur
- dintre speciile halofile: Salicornia europaea (S. herbacea) - iarba de s r tur
- dintre speciile halofile: Salicornia europaea (S. herbacea) - iarba de s r tur
- dintre speciile halofile: Salicornia europaea (S. herbacea) - iarba de s r tur
- dintre speciile halofile: Salicornia europaea (S. herbacea) - iarba de s r tur

- dintre speciile halofile:

Salicornia europaea (S. herbacea) - iarba de s r tur

- dintre speciile halofile: Salicornia europaea (S. herbacea) - iarba de s r tur
Familia Cactaceae - plante cu tulpini suculente, frunze transformate în spini - flori cu periant,
Familia Cactaceae - plante cu tulpini suculente, frunze transformate în spini - flori cu periant,
Familia Cactaceae - plante cu tulpini suculente, frunze transformate în spini - flori cu periant,
Familia Cactaceae - plante cu tulpini suculente, frunze transformate în spini - flori cu periant,
Familia Cactaceae - plante cu tulpini suculente, frunze transformate în spini - flori cu periant,

Familia Cactaceae

- plante cu tulpini suculente, frunze transformate în spini

- flori cu periant, gineceu, androceu polimere

- peste 1400 de specii r spândite în America Central -Mexic Selenicereus grandiflorum - regina nop ii - con ine glicozide

- utilizat în boli de inim (angin pectoral , insuficien cardiac ) i infec ii ale tractului urinar

- utilizat în boli de inim (angin pectoral , insuficien cardiac ) i infec ii ale
Lophophora williamsii - peyote - specia con ine circa 30 de alcaloizi între care mescalina
Lophophora williamsii - peyote - specia con ine circa 30 de alcaloizi între care mescalina
Lophophora williamsii - peyote - specia con ine circa 30 de alcaloizi între care mescalina
Lophophora williamsii - peyote - specia con ine circa 30 de alcaloizi între care mescalina
Lophophora williamsii - peyote - specia con ine circa 30 de alcaloizi între care mescalina

Lophophora williamsii - peyote

- specia con ine circa 30 de alcaloizi între care mescalina (3,4,5 trimetoxifeniletilamina) este un alcaloid psihedelic natural

con ine circa 30 de alcaloizi între care mescalina (3,4,5 trimetoxifeniletilamina) este un alcaloid psihedelic natural
Ordinul Polygonales Familia Polygonaceae - speciile pot fi recunoscute dup prezen a ohreei (teac membranoas
Ordinul Polygonales Familia Polygonaceae - speciile pot fi recunoscute dup prezen a ohreei (teac membranoas
Ordinul Polygonales Familia Polygonaceae - speciile pot fi recunoscute dup prezen a ohreei (teac membranoas
Ordinul Polygonales Familia Polygonaceae - speciile pot fi recunoscute dup prezen a ohreei (teac membranoas
Ordinul Polygonales Familia Polygonaceae - speciile pot fi recunoscute dup prezen a ohreei (teac membranoas

Ordinul Polygonales

Familia Polygonaceae

- speciile pot fi recunoscute dup prezen a ohreei (teac membranoas care provine din concre terea stipelelor)

- florile mici, trimere, hermafrodite, actinomorfe, sunt reunite în raceme, spice, cime

- fructul este o achen trigonal

- semin ele sunt bogate în amidon

Poligonum aviculare - troscot - plant erbacee, cosmopolit , cu tulpin târâtoare (plagiotrope) cu numeroase
Poligonum aviculare - troscot - plant erbacee, cosmopolit , cu tulpin târâtoare (plagiotrope) cu numeroase
Poligonum aviculare - troscot - plant erbacee, cosmopolit , cu tulpin târâtoare (plagiotrope) cu numeroase
Poligonum aviculare - troscot - plant erbacee, cosmopolit , cu tulpin târâtoare (plagiotrope) cu numeroase
Poligonum aviculare - troscot - plant erbacee, cosmopolit , cu tulpin târâtoare (plagiotrope) cu numeroase

Poligonum aviculare - troscot

- plant erbacee, cosmopolit , cu tulpin târâtoare (plagiotrope) cu numeroase noduri proeminente

- con ine tanin, rutin , avicularin

- p r ile aeriene (Polygoni avicularis herba) au ac iune diuretic , hipotensiv , antihemoragic

- utilizat în dizenterie, ulcer gastric, vindecarea r nilor

ac iune diuretic , hipotensiv , antihemoragic - utilizat în dizenterie, ulcer gastric, vindecarea r nilor
ac iune diuretic , hipotensiv , antihemoragic - utilizat în dizenterie, ulcer gastric, vindecarea r nilor
Rheum rhabarbarum - revent, rabarb r - cultivat pentru pe iol - preparate culinare Rheum
Rheum rhabarbarum - revent, rabarb r - cultivat pentru pe iol - preparate culinare Rheum
Rheum rhabarbarum - revent, rabarb r - cultivat pentru pe iol - preparate culinare Rheum
Rheum rhabarbarum - revent, rabarb r - cultivat pentru pe iol - preparate culinare Rheum
Rheum rhabarbarum - revent, rabarb r - cultivat pentru pe iol - preparate culinare Rheum

Rheum rhabarbarum - revent, rabarb r

- cultivat pentru pe iol - preparate culinare

Rheum officinale - revent chinezesc

- plant erbacee, vivace, originar din Asia

- r d cinile i rizomii (Rhei rhizoma) con in antracenozide, oxalat de calciu, tanin

- are ac iune laxativ-purgativ , tonic , colagog

Rhei rhizoma ) con in antracenozide, oxalat de calciu, tanin - are ac iune laxativ-purgativ ,
Rhei rhizoma ) con in antracenozide, oxalat de calciu, tanin - are ac iune laxativ-purgativ ,
Fagopyrum esculentum - hri ca - fructele nucule, con in o s mân bogat în
Fagopyrum esculentum - hri ca - fructele nucule, con in o s mân bogat în
Fagopyrum esculentum - hri ca - fructele nucule, con in o s mân bogat în
Fagopyrum esculentum - hri ca - fructele nucule, con in o s mân bogat în
Fagopyrum esculentum - hri ca - fructele nucule, con in o s mân bogat în

Fagopyrum esculentum - hri ca

- fructele nucule, con in o s mân bogat în amidon

- prin m cinare se ob ine o f in care înlocuie te m laiul

- f ina este utilizat pentru cataplasme

- prin m cinare se ob ine o f in care înlocuie te m laiul -
- prin m cinare se ob ine o f in care înlocuie te m laiul -
- prin m cinare se ob ine o f in care înlocuie te m laiul -
Rumex acetosa - m cri ul Rumex acetosella - m cri m runt - tulpina