Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În acest capitol sunt prezentate scheme de automatizare specifice diferitelor tipuri de instalații
frigorifice care au fost descrise sumar în cap. 1. Pentru fiecare caz în parte se redau modul de
realizare concretă a buclelor de reglare automată, a protecției și controlului automat precum și
ansamblul elementelor de automatizare aferente schemei de automatizare. În general, s-a
adoptat modul de tratare de la simplu la complex, de la instalații de capacități frigorifice mici până
la instalații de capacități frigorifice foarte mari.
În final, sunt prezentate exemple de scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice utilizate în
tehnologii specifice.
149
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
sensibil se va face însă ținând seama și de anumite condiții tehnologice impuse. De exemplu,
dacă se impune ca temperatura aerului să nu depășească o anumită valoare în nici o zonă a
spațiului frigorific, atunci elementul sensibil se va amplasa în tocul cei mai cald din incintă.
Dimpotrivă, dacă se impune ca temperatura aerului să nu scadă sub o valoare limită în nici o zonă
a spațiului frigorific, atunci elementul sensibil se va amplasa în curentul de aer rece care iese din
răcitorul de aer, iar dacă spațiul frigorific este fără circulație de aer se va amplasa cât mai aproape
de pardoseală.
În general, în depozitele frigorifice, elementul sensibil se amplasează pe un perete al incintei, la
jumătatea înălțimii acestuia, la o depărtare de câțiva centimetri de acesta, fără a avea contact
direct cu peretele. Elementul sensibil propriu-zis se va monta pe direcție perpendiculară pe perete
și nu paralel cu acesta, pentru a reduce la maximum schimbul de căldură prin radiație cu peretele.
În cazul reglării temperaturii unui fluid care curge printr-o conductă, în funcție de forma și
dimensiunile elementului sensibil, de regimul de curgere a fluidului și de precizia impusă reglării,
este necesar ca elementul sensibil să fie astfel amplasat și montat încât să măsoare cât mai fidel
temperatura medie a fluidului fără a fi influențat de temperatura din jurul conductei respective. În
acest sens se vor respecta recomandările date de firma constructoare a elementului sensibil.
În cazul reglării temperaturii unui agent intermediar într-un bazin de răcire, elementul sensibil va fi
amplasat într-o zonă cu circulație cât mai activă a agentului, de obicei la intrarea sau ieșirea
agentului intermediar din bazin
După analiza mărimilor interne și externe, se stabilesc acele mărimi care necesită atenție din
punct de vedere al automatizării instalației și se stabilesc dispozitivele de automatizare necesare.
Dispozitivele de automatizare se vor grupa, după funcția pe care o vor plini, în două mari grupe:
• pentru reglare propriu-zisă;
• pentru protecție, control, semnalizare și comandă,
În cadrul aceluiași proces, cele două mari categorii de funcții după care s-a făcut gruparea de mai
sus, sunt de multe ori intim legate, intercondiționându-se reciproc.
Concepția de ansamblu a schemei de automatizare precum și gradul de automatizare a
instalației, inclusiv tipurile de echipament de automatizare vor fi rezultatul unui studiu amplu în
care se vor avea în vedere următoarele considerente generale redate în continuare:
(a) Considerente tehnice
• asigurarea producerii unei puteri frigorifice egale sau foarte apropiate de necesarul de frig în
orice moment, independent de perturbațiile care pot apare în condițiile exterioare sau
interioare instalației, cu un consum minim de energie și cu păstrarea în limite admise a tuturor
mărimilor fizice care determină funcționarea și integritatea tuturor aparatelor componente și
ale întregii instalații;
• menținerea temperaturii obiectului sau spațiului răcit la valorile prescrise, cu o precizie care să
satisfacă necesitățile impuse de tehnologia deservită de instalația frigorifică; sunt de preferat,
din acest punct de vedere, regulatoarele continue sau discontinue care asigură legi de
comandă de tipul: proporțional, proporțional-integral, proporțional-integral-diferențial;
• alegerea unor elemente de automatizare cu caracteristici tehnice superioare privind
proprietățile de precizie și de fiabilitate;
• asigurarea posibilității funcționării în condiții cât mai bune a instalației din punct de vedere al
protecției personalului de exploatare, al aparatelor și mașinilor componente;
• reducerea riscurilor datorate erorilor de exploatare referitoare atât la instalația frigorifică, cât și
la produsele sau obiectele răcite;
• reducerea la maximum sau simplificarea, pe cât posibil, a manevrelor manuale și a controlului
manual în cadrul instalației,
150
5.2. Automatizarea instalațiilor frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori
• realizarea automată a unor procese tipice auxiliare, cum ar fi decongelarea suprafețelor de
răcire a aerului, purjarea aerului din instalație, întoarcerea uleiului în carterele compresoarelor
ș.a.,
(b) Considerente economice
• asigurarea rentabilității instalației frigorifice în ansamblul ei, adică suma costurilor de
amortizare și a costurilor de exploatare să nu fie mai mare decât venitul rezultat din
producerea frigului. Se va ține seama și de faptul că pe măsura creșterii gradului de
automatizare al unei instalații crește și necesarul de operații de întreținere și reparații ale
aparatelor de automatizare;
• considerarea cerințelor impuse de către beneficiar sau client, adică de titre cel care plătește
conceperea și realizarea automatizării;
• corelarea dintre exigențele impuse reglării cu costurile dispozitivelor de automatizare. În acest
scop se vor alege dispozitivele ale căror caracteristici de funcționare sunt cele mai apropiate
scopului ce trebuie realizat, justificate aparate cu precizie și stabilitate mai mari decât este
strict necesar
• asigurarea unei reduceri a personalului de exploatare;
• îmbunătățirea unor indici economici (consum de apă de răcire, de agent frigorific sau
intermediar ș.a.);
• asigurarea reducerii consumurilor energetice atât a celor globale, cât și a celor specifice, pe
unitatea de frig produsă;
• creșterea duratei de exploatare a utilajelor prin menținerea mărilor fizice, din instalație la
valorile nominale;
• reducerea numărului de întreruperi în funcționarea instalațiilor datorită reducerii numărului de
avarii sau defecțiuni în instalație.
151
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
Fig. 5.1. Schemă de automatizare a instalației frigorifice cu compresor ermetic și motor monofazat pentru
spații cu temperaturi ale aerului mai mari ca 0 °C, cu vaporizator alimentat prin robinet de laminare
presostatic;
a - schema automatizării instalației; b - schemă electrică,
1 - compresor ermetic cu motor electric monofazat; 21 condensator răcit cu aer în convecție naturală; 3 -
filtru deshidrator; 4 - schimbător de căldură internă; 5 - robinet de laminare presostatic. 6- vaporizator; 7 -
termostat de vaporizator, 8 - motor electric monofazat; 9 - înfășurare electrică de pornire; 10 - înfășurare
electrică de lucru; 11 - condensator electric. 12 - releu termic de protecție; 13 - releul termostatului; 14 -
butonul de pornire; 15 - butonul becului electric; 16 - bec electric.
Laminarea agentului frigorific lichid se face la trecerea prin robinetul automat de laminare
presostatic 5, montat la intrarea în vaporizatorul 6.
În schema electrică a automatizării (fig. 5.1, b) s-au reprezentat cele două înfășurări ale motorului
electric monofazat 8 și anume înfășurarea 10 conectată direct la rețea și înfășurarea 9 conectată
în serie cu un condensator electric 11 care realizează defazajul.
152
5.2. Automatizarea instalațiilor frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori
Protecția la suprasarcină a motorului electric se realizează prin releul termic 12 sau printr-o
siguranță fuzibilă.
153
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
Fig.5.3. Schema de automatizare a instalației de tip comercial cu compresor ermetic și vaporizator alimentat
prin robinet de laminare termostatic, pentru temperaturi ale aerului mai mari ca 0°C:
1 - compresor ermetic; 2 - vizor indicator de umiditate; 3 - subrăcitor, 4 - robinet de laminare termostatic; 5 -
ventilatoare vaporizator; 6 - vaporizator, 7 - izolație termică; 8,10 - termostate; 9 - dispozitiv de programare a
decongelării; 11 - condensator, 12 - ventilatorul condensatorului; 13 - filtru deshidrator.
În timpul perioadei de răcire, compresorul va lucra la o capacitate frigorifică mai mare decât în
schema precedentă din fig. 5.1 deoarece presiunea de aspirație medie va fi mai mare.
Într-adevăr, robinetul automat de laminare din schema precedentă, deschide doar atunci când
diferența de presiune a scăzut până la valoarea de lucru, așa cum rezultă din fig. 5.4.
Fig. 5.4. Variația presiunii de vaporizare în timpul perioadei de răcire în cazul utilizării robinetului de
laminare termostatic (a) și respectiv a robinetului de laminare presostatic (b).
La instalațiile de capacitate frigorifică ceva mai mare, în locul compresoarelor capsulate, se
folosesc compresoare semi-ermetice sau chiar de tip deschis. În aceste cazuri se utilizează
motoare electrice trifazate cu rotorul in scurtcircuit.
Automatizarea instalației poate fi asemănătoare cu cea redată în fig.5.5 Alimentarea cu agent
frigorific lichid a vaporizatorului 6 se realizează cu ajutorul robinetului de laminare termostatic 4
montat pe conducta de intrare a agentului în vaporizator.
154
5.2. Automatizarea instalațiilor frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori
Fig. 5.5.Schemă de automatizare a instalației frigorifice de tip comercial, cu compresor de tip deschis,
pentru spațiu cu temperaturi ale aerului mai mari decât 0°C:
1 - compresor, 2 - vizor indicator de umiditate; 3 - subrăcitor; 4 - robinet de laminate termostatic; 5 -
ventilatoare-vaporizator; 6 - vaporizator, 7 - izolație termică; 8 - termostat semnalizare; 9,10 - presostate; 11 -
dispozitiv de programare, 12- condensator, 13 - ventilator condensator; 14 - filtru deshidrator
Presostatul 9 realizează o reglare bipozițională a presiunii de aspirație prin comenzile de
oprire-pornire a motorului electric al compresorului 1.
Releele de protecție A și B ale motorului compresorului și respectiv motorului ventilatorului
condensatorului au contactele în circuitul electric de comandă
155
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
Fig. 5.6. Schema electrică a automatizării instalatei frigorifice de tip comercial, pentru spații cu temperaturi
ale aerului mai mari ca 0°C; cu compresor de tip deschis și motor trifazat:
A, B - relee electromagnetice; Rt1, Rt2 - relee termice; M1, M2 - motoarele asincrone ale compresorului și
respectiv a ventilatorului condensatorului; SF, ,SF, - siguranțe fuzibile, PC - presostat de aspirație; PD -
dispozitiv de programare, I - întrerupător general.
În fig. 5.7 este prezentată o schemă de automatizare în care se reglează automat temperatura
aerului răcit. Alimentarea cu agent lichid a vaporizatorului 8 se realizează cu robinetul de laminare
termostatic 3, cu cap de distribuție 4.
Fig. 5.7. Schemă de automatizare a Instalației frigorifice de tip comercial pentru spații cu temperaturi ale
aerului mai mari ca 0 ºC cu reglarea temperaturii aerului:
1 - compresor; 2 - presostat combinat de înaltă și joasă presiune; 3 - robinet de laminare termostatic; 4 - cap
de distribuție; 5 - incinta izolată termic; 6 - ventilatoare; 7 - termostat de ambianță; 8 - vaporizator 9 -
deshidrator; 10,14 - vizoare indicatoare de umiditate; 11 - robinet presostatic de apă; 12 - condensator răcit
cu apă; 13 - separator de ulei.
Termostatul de ambianță 7 reglează bipozițional temperatura aerului răcit prin comenzile de
pornire-oprire ale motoarelor ventilatoarelor 6.
Presostatul combinat de înaltă și joasă presiune 2 realizează, pe de o parte, reglarea
bipozițională a presiunii de aspirație prin pornirea-oprirea motorului compresorului și pe de altă
parte, protecția compresorului împotriva creșterii presiunii de refulare peste o limită maximă.
Presiunea de condensare este reglată cu ajutorul robinetului presostatic de apă 11 . Atunci când
presiunea de condensare scade sub o anumită valoare robinetul montat pe conducta de intrare a
apei de răcire în condensator se închide. Închiderea acestuia conduce la înrăutățirea răcirii și
implicit la creșterea presiunii de condensare. La atingerea unei anumite presiuni de condensare
156
5.2. Automatizarea instalațiilor frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori
robinetul se deschide. Ca efect al acestui fapt presiunea de condensare începe să scadă iar
procesul de reglare bipozițională se continuă.
Reîntoarcerea automată a uleiului în carterul compresorului este asigurată prin intermediul
separatorului de ulei 13 În interiorul căruia se menține constant nivelul de ulei cu ajutorul unui
robinet de laminare cu flotor.
1.1.73.2 5.2.1.2. Instalații pentru răcirea lichidelor
în cazul in care instalația frigorifică este destinată răcirii unui lichid schema de automatizare poate
fi realizată ca în fig. 5.8, care cuprinde
• reglarea supraîncălzirii vaporilor la ieșire din vaporizatorul 2,
• reglarea bipozițională a temperaturii lichidului răcit prin pornirea și oprirea compresorului 1
la comanda termostatului 8 al cărui bulb este montat pe conducta de ieșire a lichidului răcit,
• reglarea presiuni de condensare cu ajutorul robinetului presostatic de apă 4,
• protecția automată a compresorului la scăderea exagerată a presiuni de aspirație, cu
ajutorul presostatului 9 și la creșterea exagerată a presiunii de refulare, cu ajutorul
presostatului 10,
• protecția automată împotriva înghețului lichidului răcit cu ajutorul termostatului 7 care
comandă oprirea instalației la atingerea unei temperaturi prea scăzute a lichidului răcit.
Fig. 5.8. Schemă de automatizare a instalației frigorifice cu compresor de tip deschis de mică capacitate,
pentru răcirea lichidelor 1 - compresor, 2 - vaporizator, 3 - condensator 4 - robinet presostatic de apă; 5 -
filtru deshidrator. 6 - robinet de laminare termostatic, 7 - termostat de protecția împotriva înghețului; 8 -
termostat; 9,10 - presostate, 11 - separator de ulei.
1.1.73.3 5.2.1.3. Instalații cu un singur spațiu răcit la temperaturi ale aerului mai mici
decât 0 °C
Aceste instalații funcționează cu temperaturi de vaporizare mai reduse decât în cazul instalațiilor
prezentate anterior. Motorul electric al compresorului are o putere instalată corespunzătoare
condițiilor normale de funcționare. Deoarece însă, după decongelarea vaporizatorului sau după
perioade mai lungi de nefuncționare, presiunea de aspirație este mult mai mare decât presiunea
din timpul perioadelor de răcire, motorul electric al compresorului ar fi supus unor suprasarcini
periculoase. Pentru a proteja motorul electric, se prevede un regulator de demaraj, așa cum se
poate observa în fig. 5.9, poziția 2.
157
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
Fig. 5.9. Schemă de automatizare a instalației frigorifice cu compresor de mică capacitate, cu un singur
spațiu răcit la temperaturi ale aerului mai mici decât 0 C.
1 - compresor; 2 - regulator de demaraj; 3, 11, 20 - presostate; 4 - schimbător de căldură internă; 5,15 -
ventilatoare; 6 - incintă izolată termic; 7 - robinet de laminare termostatic; 8 - vaporizator; 9 - termostat; 10 -
dispozitiv de programare a decongelării; 12 - robinet de reținere; 13 - separator de ulei; 14, 17 - regulatoare
de presiune; 16 - condensator; 18 - rezervor de lichid; 19 - regulator de nivel al uleiului; 20, 23 - vizoare
indicatoare de umiditate; 22 - deshidrator - motoare electrice.
Pentru a se asigura o bună alimentare cu agent lichid a vaporizatorului 8, indiferent de
temperatura aerului de răcire a condensatorului 16, se prevăd regulatoarele de presiune 17 și 14.
Regulatorul de presiune de condensare 17 nu permite scurgerea lichidului în rezervorul 18 decât
la o anumită valoare a presiunii de condensare. Atunci când presiunea de condensare scade sub
valoarea prescrisă, regulatorul strangulează scurgerea agentului în rezervor, iar agentul lichid se
acumulează în condensator. Prin aceasta se reduce capacitatea termică a condensatorului,
presiunea de condensare crescând spre valoarea prescrisă.
Regulatorul de presiune 14 este montat pe o conductă de by-pass intre partea superioară a
condensatorului și rezervor Acest regulator este astfel reglat încât deschide dacă presiunea în
rezervor scade cu 0.5...1 bar sub presiunea normală de condensare. În acest fel se asigură o
presiune constantă a agentului lichid înaintea robinetului de laminare termostatic 7.
Se observă că prin intermediul celor două regulatoare de presiune, 17 și 14, se asigură o bună
alimentare cu lichid a vaporizatorului indiferent de sezon sau de temperatura aerului ambiant la
condensator sau rezervor.
Încărcătura cu agent și volumul rezervorului trebuie să fie mai mari decât ar fi suficient pentru
funcționarea instalației, astfel încât iama să fie suficient lichid pentru alimentarea vaporizatorului
chiar dacă o parte din el rămâne în condensator. Vara, rezervorul trebuie să poată acumula
excesul de încărcătură de agent dat fiind faptul că în acest caz în condensator nu se acumulează
lichid.
Separarea uleiului din vaporii refulați de compresor, se face cu ajutorul separatorului de ulei 13.
Reîntoarcerea automată a uleiului separat către carterul compresorului este asigurată de către
regulatorul de nivel cu flotor 19, montat în interiorul separatorului.
158
5.2. Automatizarea instalațiilor frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori
Presostatul de joasă presiune 11 reglează bipozițional presiunea de aspirație prin pornirea și
oprirea compresorului 1.
Presostatul de înaltă presiune 21 asigură protecția compresorului împotriva creșterii periculoase
a presiunii de refulare.
Presostatul de înaltă presiune 3, ajustat la o presiune de consemn mai mare decât cea la care
este ajustat presostatul 11, comandă terminarea decongelării răcitorului de aer.
Schema de automatizare cuprinde și dispozitivul de programare 10, care comandă începutul
decongelării la momente fixate.
În fig. 5.10 este redată schema electrică a automatizării instalației. Circuitul de forță cuprinde
motorul electric M1, de antrenare a compresorului, motorul electric M2 de antrenare a
ventilatorului condensatorului și rezistențele electrice de încălzire EH pentru decongelarea
răcitorului de aer Cuplarea la rețea a motoarelor și a rezistențelor de încălzire se face prin
contactoarele C1, C2 și respectiv C3.
Fig. 5.10. Schemă electrică a automatizării instalației (v. fig.5.9) a - circuitul de forță; b - circuitul de
comandă.
Circuitul de comandă cuprinde; dispozitivul de programare T(10) a decongelării răcitorului de aer,
cu contactele 1 pentru funcționare pe regim de răcire și 2 pentru regim de decongelare; bobinele
contactoarelor C1, C2 și C3 și contactele corespunzătoare 1C1, 1C2, 2C2, 1C3 și 2C3; contactul
presostatului PC (11) pentru reglarea bipozițională a presiunii de aspirație; contactul presostatului
PS (21) de protecție împotriva presiunilor de refulare prea ridicate; contactul presostatului PS (11)
de comandă a terminării decongelăm răcitorului de aer; termostatul de ambianță TS (9) pentru
semnalizarea atingerii unor temperaturi prea ridicate a aerului în incinta răcită; lampa de
semnalizare L; soneria de avertizare S; butonul de oprire BO a soneriei; motoarele de puteri mici
M3, M4, M5 ale ventilatoarelor răcitorului de aer; releele termice RT1 motorului compresorului și
RT2 ale motorului ventilatorului condensatorului.
La funcționarea pe regim de răcire, contactul 1T (10) al dispozitivului de programare a
decongelării se află pe poziția 1, iar motoarele M3, M4, M5 aIe răcitorului de aer sunt în funcțiune;
prin bobina contactorului C3 nu trece curent; contactul 2C3 este închis. Să presupunem că
presiunea de aspirație este peste valoarea de regim prescrisă. În consecință, contactul
presostatului PC (11) este închis și astfel se pune sub tensiune bobina contactorului C2 și astfel
pornește motorul M2 al ventilatorului condensatorului și se închide contactul 2C2. În acest fel se
pune sub tensiune bobina contactorului C1 și motorul compresorului pornește. După un anumit
timp de funcționare, presiunea de aspirație scade sub valoarea prescrisă, iar presostatul PC (11)
159
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
160
5.2. Automatizarea instalațiilor frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori
Fig. 5.11. Schemă de automatizare a instalației frigorifice cu compresor de capacitate mică cu mai multe
spații răcite la aceeași temperatură:
1 - termostat; 2 - robinet de laminare termostatic; 3, 17 - robinete electromagnetice; 4 - vaporizator; 5 -
regulator de presiune; 6, 7 - presostate; 8 - robinet de reținere. 9 - separator de ulei; 10 - regulator de nivel;
11 - robinet presostatic de apă; 12 - condensator răcit cu apă; 13 - presostat diferențial de ulei; 14 - filtru
deshidrator; 15 - vizor indicator de umiditate; 16 - compresor 19 - schimbător de căldură internă.
Ajustarea puterii frigorifice se face continuu cu ajutorul regulatorului de presiune de aspirație 5
prin by-pass-area vaporilor refulați în conducta de aspirație. Robinetul de injecție termostatic 18
asigură reducerea supraîncălzirii vaporilor la aspirație și astfel reduce temperatura vaporilor
refulați. Reglarea presiunii diferențiale de ulei se realizează cu ajutorul regulatorului 13. În rest,
schema de automatizare cuprinde o serie de elemente I cunoscute din schemele anterioare.
Buclele de reglare a temperaturii aerului, care în schema de mat sus sunt realizate bipozițional,
pot fi realizate și cu ajutorul regulatoarelor electronice continue, așa cum se poate observa în fig.
5.12. Utilizarea regulatoarelor electronice de temperatură oferă în acest caz, în report cu reglarea
bipozițională tradițională, avantaje nete. De exemplu, în cazul utilizării robinetului electric KVQ cu
regulatorul electronic EKS 67, produse de firma Danfoss se obține o precizie ridicată a reglării
temperaturii aerului, respectiv ± 0,5 ºC Și reducerea costurilor de exploatare cu cca. 15 % prin
reducerea duratelor de funcționare cu cca 40 %
161
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
În cazul (a), în spațiile răcite, sunt instalate suprafețe de răcire corespunzătoare diferite; este o
metodă neeconomică și este aplicabilă în cazurile în care sarcinile frigorifice sunt constante în
timp în toate spațiile răcite.
În cazul (b) se pot utiliza mai multe scheme de înseriere a vaporizatoarelor și scheme de
automatizare aferente acestora. Astfel, in fig. 5.13 este redată schema de automatizare și
schema electrică aferentă a unei instalații frigorifice de foarte mică capacitate, cu două spații
răcite: unul cu temperatura aerului t1 < 0 ºC și celălalt cu temperatura aerului t2 > 0 °C.
Alimentarea cu agent frigorific a vaporizatoarelor înseriate se face prin tubul capilar 8. Agentul
frigorific lichid, după răcirea în schimbătorul de căldură interna subrăcitor 4, intră în vaporizatorul
7 al spațiului de temperatură scăzută și apoi în vaporizatorul 5 al spațiului de temperatură ridicată.
Termostatul de vaporizator 6 este prevăzut cu o rezistență electrică de încălzire 13, denumită
stabilizator de temperatură, cu o putere de 6...10 W, dispusă în apropierea capilarului 8, care
determină micșorarea duratei de staționare a compresorului. În acest fel compresorul va
funcționa în medie o durată mai mare decât în cazul în care nu ar exista rezistența de încălzire,
asigurând astfel menținerea temperaturii aerului din incintă la valori mai apropiate de cea dorită,
cu fluctuații mai mici.
În fig. 5.13, b este redată schema electrică aferentă acestei scheme de automatizare.
Fig. 5.13. Instalație frigorifică cu compresor de foarte mică capacitate, cu două spații răcite la temperaturi
diferite, cu vaporizatoare înseriate. a - schema automatizării; b | schema electrică;
1 - compresor; 2 - condensator, 3 - filtru deshidrator; 4 - subrăcitor; 5 - vaporizatorul spațiului de
temperatură ridicată; 6 - termostat; 7 - vaporizatorul spațiului de temperatură scăzută; 8 - tub capilar; 9 -
înfășurare de pornire; 10 - înfășurare de lucru; 11 - condensator electric; 12 - releu termic de protecție; 13 -
stabilizator de temperatură; 14 - releul termostatului; 15 - buton de pornire; 16 - butonul becului; 17 - bec
electric; 18 - rezistența electrică de protecție împotriva condensării; 19 - motor electric.
În fig.5.14 sunt redate variante îmbunătățite de scheme cu vaporizatoarele înseriate.
162
5.2. Automatizarea instalațiilor frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori
Fig. 5.14. Schema automatizării instalației frigorifice de foarte mică capacitate cu două spații răcite la
temperaturi diferite: a - cu separator de lichid; b - cu reglarea presiunii în vaporizatorul de temperatură înaltă
și dispozitiv de laminare la intrarea agentului în primul vaporizator; c - cu robinet electromagnetic;
1 - compresor, 2 - condensator; 3,10 - termostate; 4 - vaporizator de temperatură înaltă; 5 - vaporizator de
temperatură scăzută; 6 - subrăcitor 7 - filtru deshidrator 8 - dispozitiv de laminare; 9,14- separatoare de
lichid; 10 - robinet de presiune constantă amonte; 12 - robinet electromagnetic; 13 - robinet de presiune
constantă aval.
Schema 5.14, a utilizează la ieșirea din vaporizatorul 5 al spațiului de congelare, un separator de
lichid 9, alimentarea celui de-al doilea vaporizator 4, din spațiul de refrigerare, făcându-se cu
lichid separat în separatorul de lichid. Deoarece bulbul termostatului este montat la ieșirea din
vaporizatorul 5, nu mai este necesar stabilizatorul de temperatură.
Schema 5.14, b utilizează pe conducta dintre cele două vaporizatoare, un regulator de presiune
amonte în alimentarea în serie a vaporizatoarelor și se deosebește de cea din schema
precedentă prin aceea că primul vaporizator alimentat este cel de temperatură ridicată Prin
această schemă se realizează o bună reglare a temperaturilor din cele două spații răcite.
Schema cea mai perfecționată este redată în fig. 5.14, c în care se utilizează un robinet de
laminare comun 8, prin care se alimentează cu lichid subrăcit separatorul de lichid 14, un
regulator de presiune aval 13, montat pe conducta de alimentare a vaporizatorului 4 din spațiul de
refrigerare și un robinet electromagnetic 12 montat pe conducta de la separatorul de lichid la
vaporizatorul 5 al spațiului de congelare.
Pentru reglarea temperaturii din cele două spații răcite este prevăzut câte un termostat. Atunci
când în spațiul de refrigerare temperatura crește peste valoarea maximă de consemn,
termostatul de vaporizator 3 comandă închiderea robinetului electromagnetic prin robinetul
regulatorului de presiune 13 în vaporizatorul 4 și de aici în vaporizatorul 5 al spațiului de
congelare, vaporii formați fiind aspirați din compresor. Temperatura în spațiul de refrigerare
scade, iar la atingerea valorii minime de consemn, termostatul vaporizatorului 4 comandă
deschiderea robinetului electromagnetic 12. Agentul frigorific trece din separatorul de lichid spre
vaporizatorul spațiului de congelare, în debit mai mare decât spre vaporizatorul spațiului de
refrigerare, deoarece pe acest din urmă traseu rezistențele hidrodinamice sunt mult mai mari.
Atunci când în spațiul de congelare se atinge temperatura de consemn, termostatul
vaporizatorului 5 va comanda oprirea compresorului.
Într-o schemă asemănătoare cu cea precedentă, realizată de firma Danfoss, reglarea
temperaturilor în spațiile de refrigerare și respectiv de congelare ale unui dulap frigorific
comercial, se realizează tot cu termostate de vaporizator pentru cele două vaporizatoare
înseriate. Schema utilizează un robinet electromagnetic cu trei căi.
163
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
În fig. 5.15 este redată schema de automatizare pentru o instalație frigorifică cu două spații răcite
de temperaturi diferite, cu vaporizatoarele înseriate și prevăzută cu posibilitatea de decongelare
automată cu vapori calzi de agent.
Fig. 5.15. Instalație frigorifică cu compresor de foarte mică capacitate, cu două spații de temperaturi diferite:
cu vaporizatoarele înseriate, cu decongelare cu vapori calzi de agent:
a - schema automatizării; b - schemă electrică;
1 - compresor; 2 - robinet electromagnetic; 31 condensator; 4 - termostat; 5 - vaporizator de temperatură
scăzuți; l 6 - dispozitiv de laminare; 7 - vaporizator de temperatură ridicată; 8 - rezistență electrică; 9 -
subrăcitor; 10 - motor electric; 11 - releul termostatului; 12 - buton de pornire; 13 - stabilizator de
temperatură; 14- bobina robinetului electromagnetic; 15 - rezistență electrică de încălzire; 16 - înfășurare de
pornire; 17 - butonul dispozitivului de comandă a decongelării; 18 - butonul becului; 19 - dispozitiv de
comandă a decongelării; 20 - bec electric; 21 - releu termic de protecție; 22 - înfășurare I de lucru; 23 -
condensator electric.
Pentru realizarea decongelării, schema prevede robinetul electromagnetic 2 montat între
conducta de refulare a compresorului 1 și conducta de alimentare cu lichid a vaporizatorului 5 al
spațiului cu temperatură mai scăzută, precum și o rezistență electrică de încălzire 8 montată
într-un tronson special de țeavă la ieșirea din vaporizatorul 7 al spațiului de temperatură ridicată
La anumite intervale de timp fixate, se comandă decongelarea vaporizatoarelor: închiderea
robinetului electromagnetic 2 și punerea sub tensiune a rezistenței de încălzire 8 din vaporizator.
Rezistența de încălzire asigură revaporizarea agentului condensat în vaporizatoare.
Stabilizatorul de temperatură 13 (vezi schema electrică din fig. 5.15 b) este înseriat în circuitul
electric al motorului compresorului, fiind pus sub tensiune atunci când termostatul de vaporizator
4 comandă oprirea compresorului. În acest fel se menține temperatura aerului din incintă la valori
mai apropiate de cea dorită și cu fluctuații mai mici.
În cazul (c), așa cum s-a menționat deja, temperaturile diferite din spațiile răcite se realizează cu
presiuni și temperaturi de vaporizare diferite, cu alimentarea în paralel a vaporizatoarelor. Este
soluția cea mai utilizată in instalațiile frigorifice comerciale.
O schemă tipică de automatizare este redată în fig. 5.16, în care termostatele de cameră 15
comandă robinetele electromagnetice 7 și 9 montate pe conductele de alimentare cu lichid a
vaporizatoarelor. Dacă ambele robinete electromagnetice sunt închise, schema de comandă
asigură oprirea compresorului.
Reglarea presiunii de vaporizare în vaporizatorul spațiului ce temperatură mai ridicată, se
realizează cu ajutorul regulatorului 10.
Acest regulator este montat pe conducta de ieșire a vaporizatorului cu temperatură de vaporizare
mai ridicată. Robinetul de reținere 11 are scopul da a evita pătrunderea de agent din vaporizatorul
de temperatură mai ridicată către cel de temperatură mai scăzută.
164
5.7 Automatizarea pompelor de căldură
Fig. 5.16. Schemă de automatizare a instalației frigorifice cu compresor de mică capacitate, cu două spații
răcite la temperaturi diferite și mai mari ca 0°C:
1 - compresor; 2, 13 - presostate; 3 - condensator 4 - rezervor de lichid; 5 - ventilatoare 6 - distribuitor de
lichid; 7,9 - robinete electromagnetice; 8 - filtru deshidrator 10 - regulator de presiune în amonte. 11 - robinet
de reținere; 12 - colector de vapori; 14 - dispozitiv de programare pentru decongelare 16 - termostate da
ambianță; 16 - vaporizatoare; 17 - robinete de laminare termostatice
Dacă temperaturile aerului din cele două spații sunt mai mari decât 0 ºC atunci decongelarea
vaporizatoarelor se realizează la comande dată de dispozitiv de programare, la anumite intervale
de timp prin oprirea compresorului și preluare de căldură de la aer
Schema de automatizare poate fi utilizată și în cazul unor temperaturi foarte diferite ale aerului în
spațiile răcite unul dintre spații fiind destinat de exemplu refrigerării unor produse alimentare, iar
celălalt fiind destinat depozitării unor produse congelate. În acest caz însă, decongelarea
vaporizatoarelor nu se mai poate realiza cu aer din spațiile răcite și se folosesc în acest scop, de
exemplu, rezistențe electrice de încălzire
eop351
165
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
În cazul pompelor de căldură de mică capacitate de încălzire, uneori ele sunt astfel concepute
încât să poată funcționa atât în regim de iarnă a produce căldură, deci pe ciclu de pompă de
căldură, cât și în regim de vară pentru a produce frig.
În consecință, la acest sistem de pompă termică sunt prevăzute aceleași elemente de
automatizare similare ca și la o instalație frigorifică de mică capacitate (v. §.5.2.1.). Practic toate
pompele de căldură destinate încălzirii spațiilor (iarna) și răcirii spațiilor (vara) sunt prevăzute cu
termostate de cameră cu funcționalitate bivalentă atât pentru regim de încălzire, cât și pentru
regim de răcire. Comutarea regimului de funcționare a termostatului se poate face fie automat în
funcție de temperatura aerului fie manual prin intermediul unui comutator. Atunci când pentru
încălzire se utilizează, pe lângă pompa termică și un sistem de preluare a suprasarcinilor termice,
de exemplu rezistențe electrice de încălzire, acestea din urmă sunt comandate de către a doua
treaptă a termostatului de cameră. Pentru a se micșora consumul de energie electrică pentru
încălzire se prevăd unul sau mai multe termostate cu bulburile plasate în aerul exterior, care
limitează numărul de rezistențe electrice de încălzire sub tensiune atunci când temperatura
aerului exterior este superioară unei anumite limite.
În cazul pompelor de căldură de tip industrial, de mare capacitate se utilizează uneori ajustarea
automată a puterii termice a compresoarelor printr-o buclă de reglare proporțională. Celelalte
elemente ale automatizării (protecție automată, comandă automată ș.a.) sunt asemănătoare cu
cele din cazul instalațiilor frigorifice. De asemenea, o serie de procese tipice, cum ar fi
decongelarea vaporizatoarelor, dezaerarea ș.a. se automatizează în mod similar ca și la
instalațiile frigorifice.
Pompele de căldură de tipul aer-aer sau aer-apă pot fi, în unele cazuri prevăzute cu posibilități de
reglare pe circuitul de aer. În acest caz se utilizează voleți automați, trape acționate prin
servomecanisme ș.a. montate în conductele de aer.
Utilizarea acumulatoarelor de căldură conduce la: reducerea puterii instalate a pompei termice,
micșorarea fluctuațiilor temperaturii mediului și simplificarea schemei de automatizare.
166
5.7 Automatizarea pompelor de căldură
Fig.5.32. Schemă de automatizare a unei pompe de căldură pentru încălzirea apei unei piscine și uscarea
aerului:
1 - compresor; 2, 22, 23, 24 - presostate; 3 - regulator de diferență de presiune pilot; 4,18 - robinete
electromagnetice; 5,17 - robinete pilotate; 6 - vizor; 7 - deshidrator; 8 - rezervor de lichid; 9,10 - robinete de
reținere; 11 - termostat; 12,15 - condensatoare; 13 - încălzitor de apă; 14,21 - tubulaturi de circulație a
aerului; 16 - robinet regulator de temperatură; 19 - robinet de laminare termostatic; 20 - vaporizator.
Ca sursă de căldură se folosește căldura din aerul viciat, aspirat din sala piscinei, vaporizatorul 20
fiind plasat în tubulatura 21 de retur al aerului din sala piscinei. Schema instalației cuprinde două
167
5. Scheme de automatizare a instalațiilor frigorifice (pg. 331)
168