UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
MANAGEMENTUL ORDINII ȘI SIGURANȚEI PUBLICE

Prevenirea și combaterea traficului de stupefiante

Profesor coodonator,
Conf. Univ. Dr. Andreea Dragomir

Masterand,
Subinspector de poliție
Buncianu Petrică Daniel

Sibiu, 2019
1
 A. REPERE LEGISLATIVE
Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de
droguri, Republicată

EXPLICAREA TERMENILOR CE AU LEGATURĂ CU TEMA ALEASĂ:

a)substanţe aflate sub control naţional – drogurile şi precursorii înscrişi în tabelele-
anexă nr. I–IV, care fac parte integrantă din prezenta lege; tabelele pot fi
modificate prin înscrierea unei noi plante sau substanţe, prin radierea unei plante
sau substanţe ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea
ministrului sănătăţii sau a ministrului afacerilor interne;
b)droguri – plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care
conţin asemenea plante şi substanţe, înscrise în tabelele nr. I–III;
c)droguri de mare risc – drogurile înscrise în tabelele nr. I si II;
d)droguri de risc – drogurile înscrise în tabelul nr. III;
e)precursori – substanţele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în
tabelul nr. IV;
f)inhalanţi chimici toxici – substanţele stabilite ca atare prin ordin al ministrului
sănătăţii;
g)consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control naţional, fără
prescripţie medicală;
h)consumator – persoana care îşi administrează sau permite să i se administreze
droguri, în mod ilicit, prin înghiţire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte căi
prin care drogul poate ajunge în organism;
i)consumator dependent – consumatorul care, ca urmare a administrării drogului în
mod repetat şi sub necesitate ori nevoie, prezintă consecinţe fizice şi psihice
conform criteriilor medicale şi sociale;
j)program integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de
droguri – totalitatea serviciilor de sănătate şi a serviciilor de asistenţă psihologică
şi socială asigurate în mod integrat şi coordonat persoanelor consumatoare de
droguri, prin unităţile medicale, psihologice şi sociale, publice, private şi mixte;

2
k)circuit integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de
droguri – totalitatea programelor integrate de asistenţă asigurate consumatorilor şi
consumatorilor dependenţi în vederea ameliorării stării de sănătate în sensul
bunăstării fizice, psihice şi sociale a individului;
l)program terapeutic – totalitatea serviciilor şi a măsurilor medicale şi psihologice
integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare
continuă pentru fiecare consumator dependent, în vederea întreruperii consumului,
a înlăturării dependenţei psihice şi/sau fizice şi/sau a reducerii riscurilor asociate
consumului;
m)program psihologic şi social – totalitatea serviciilor de evaluare, consiliere şi
psihoterapie individuală sau de grup şi a serviciilor şi măsurilor sociale,
individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru
fiecare consumator, în vederea înlăturării dependenţei, reabilitării şi reinserţiei lui
sociale;
n)circuit terapeutic – ansamblul de programe terapeutice aplicate consumatorului
dependent de droguri în mod complex, multidisciplinar, multisectorial şi continuu,
având ca scop ameliorarea stării de sănătate;
o)evaluare – determinarea caracteristicilor psihologice şi sociale ale
consumatorului de către centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în
vederea includerii şi supravegherii consumatorului într-un program psihologic şi
social de către managerul de caz:

Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub

control naţiona
Art. 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice
titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni
privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2
la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa
este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 3

3
(1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri
de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 4
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu,
fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Art. 5
Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a
oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de
droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu
închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 6
(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta
să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un
an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de
droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute
la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.
(3) Obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale prescrise
în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate se
pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.

4
 B. DICȚIONAR DE TERMENI

Ce este un drog?

 Este acea substanţă care, după ce se metabolizează într-un organism viu, îi

modifică acestuia una sau mai multe funcţii (conform Organizaţiei Mondiale
a Sănătăţii).

 Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanța utilizată de

medicină și a cărei administrare abuzivă (consum) poate crea o dependență
fizică și(sau) psihică ori tulburări grave ale activității mentale, percepției,
comportamentului, cunoștinței.

 DROGUL - este substanţa licită sau ilicită al cărei consum (din motive
medicale sau din alte motive) determină fenomene de dependenţă şi
toleranţă. (Ex: alcoolul, tutunul, tranchilizantele, amfetaminele, cannabis,
cocaina, opiul şi derivaţii săi, methadona, LSD, solvenţii).

Ce este dependenţa de droguri?

 Este starea psihică sau/şi fizică care rezultă din interacţiunea unui organism
viu cu o anumită substanţă sau medicament, caracterizată prin modificări de
comportament şi/sau alte reacţii ale acestuia, însoţită întotdeauna de nevoia
imperioasă de a lua acea substanţă în mod continuu sau periodic, pentru a
resimţi efectele produse iniţial şi, uneori, pentru a evita suferinţa
organismului.

 DEPENDENȚA - este fenomenul caracterizat prin nevoia imperioasă sau

persistentă de a continua utilizarea drogului, ignorând consecinţele în plan
fizic, psihologic şi social, în scopul obţinerii unei stări de bine sau pentru a
evita starea de disconfort generată de întreruperea consumului substanţei
respective.

Ce este toleranţa?

 Acest concept se referă la capacitatea unui drog de a produce o diminuare

treptată a efectelor psihice şi psihologice asupra consumatorului, la
administrări repetate ale substanţei respective, în aceeaşi doză.

5
  Toleranţa dobândită conduce la:

 administrarea unei cantităţi din ce în ce mai mari de drog, pentru a obţine

efectele resimţite după prima doză;
 reducerea intervalului dintre administrări;
 schimbarea căii de administrare (de la prizare la injectare).
SEVRAJUL

 Denumit şi „sindrom de abstinenţă” reprezintă un ansamblu de simptome

fizice şi psihice, ce apare la întreruperea administrării unei substanţe
psihoactive, la administrarea unei doze insuficiente din această substanţă sau
după administrarea unui medicament cu proprietăţi antagoniste faţă de cea
psihoactivă.
 Se manifestă prin apariţia unor tulburări organice (dureri musculare şi
osoase puternice) şi prin simptome opuse acţiunii substanţei administrate.

TOXICOMANIA reprezintă starea de intoxicaţie periodică sau cronică

determinată de consumul repetat al unui drog.

SUPRADOZA se referă la introducerea în organism a unei cantităţi mai mari de

substanţă decât poate suporta acesta şi care poate produce moartea.

PRECURSORII

Precursorii sunt substanţe utilizate frecvent la fabricarea ilicită de stupefiante şi

substanţe psihotrope .

Categoria Ia

 Efedrina şi pseudoefedrina – obţinerea metamfetaminei

 Ergotamina şi ergometrina – obţinerea LSD

 P2P sau BMK – obţinerea amfetaminei şi metamfetaminei

Categoria a IIa

 Anhidrida acetică – obţinerea heroinei

 Acid fenilacetic – obţinerea metamfetaminei şi P2P

6
  Permanganat de potasiu – agent de oxidare pentru îndepărtarea impurităţilor
din pasta de coca

C. CLASIFICAREA DROGURILOR

Drogurile pot fi clasificate după diferite criterii:

1) modul de obţinere;

2) modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC);

3) efectul acţiunii;

4) compoziţie chimică;

5) încadrare legală;

6) tipul de dependenţă.

1. Luând în consideraţie modul de obţinere, drogurile de abuz sunt:

 naturale: opiul și opiaceele realizate din latexul macului

opiaceu(Papaverum Somniferum); cocaina din frunzele de coca
(Erytroxylon Coca); cannabisul și rășina ce se pot realiza din
planta Cannabis Sativa (ori alte plante din aceeași specie);
mescalina din Cactus Peyote; alte plante cu proprietati
halucinogene;
 semisintetice - realizate prin procedee chimice pornind de la o
substanta naturală, extrasă dintr-un produs vegetal: heroina,
LSD-ul, oxicodonul, oximorfona, codeinona, hidromorfonul,
hidrocodonul;
 sintetice - elaborate în întregime prin sinteze chimice:
amfetaminele, dextromoramidul, sintalgonul (metadona), petidina
(mialgin), piritramida (dipidolor), pentazocina (fortral), fentanilul,
psylocibina și psylocina, L.S.D.-25, harmalina, designer-drugs ori
alte substante psihotrope obținute în laboratoarele clandestine ale
traficanților (ecstasy). Aici sunt inclusși, de asemenea, solvenții
volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare drogurilor.
Trebuie menţionat faptul că unele droguri de abuz sunt obţinute atât pe
cale sinteticã, cât şi pe cale semisintetică, de ex.: LSD-ul, heroina.

7
 2. După modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC),
drogurile de abuz pot fi grupate în :

 stimulente ale SNC: majore (amfetaminele, cocaina), minore (nicotina,

cafea, ceai, cacao, coca-cola etc.);
 depresive ale SNC: alcoolul, opiaceele (opiu, morfina, heroina,
codeina), barbituricele și tranchilizantele;
 perturbatoare ale SNC: halucinogenele (LSD, mescalina), cannabisul
(marijuana, hașiș, ulei de hașiș), inhalantele (solvenți și substanțe
volatile) și drogurile de sinteza (ecstasy).
3. După efectul acţiunii, drogurile de abuz se clasifică astfel :

 stupefiante: morfina, cocaina, THC-ul;

 halucinogene: psilocina, LSD-ul.
Se cunoaşte faptul că efectul acţiunii unui drog de abuz este în funcţie
de doza administrată; astfel, amfetaminele pot avea acţiune stimulentă asupra SNC,
stupefiantă sau halucinogenă, pe măsură ce doza administrată este mai mare.

LSD-ul poate acţiona foarte diferit asupra funcţiilor vitale ale

organismului; astfel, o doză mare administrată pentru prima dată unui neiniţiat în
consumul acestui drog poate provoca moartea acestuia.

Drogurile mai pot fi clasificate după:

4) structura chimică:

 compuşi cu nucleu fenantrenic: heroina, hidromorfonul,

oximorfonul, oxicodonul;
 derivaţi de fenilpiperidină: petidină, fentanil;
 derivaţi de difenilmetan: metadonă, dextromoramid;
 derivaţi de benzomorfan: pentazocină (fortral).

5) încadrarea legală:

- droguri de mare risc, fără utilizare terapeutică (Tabel I - L. 143/2000);

- droguri de mare risc, cu utilizare terapeutică (Tabel II - L. 143/2000);

- droguri de risc (Tabel III - L. 143/2000);

- precursori (Tabel IV - L. 143/2000);

8
 6) tipul de dependenţă pe care îl induc: psihică, fizică, mixtă.

Stupefiantele (morfina, cocaina, THC-ul), dacă sunt consumate excesiv,

conduc la dependenţă şi inhibă centrii nervoşi ai cortexului, provocînd o stare de
inerţie psihică şi fizică.
Halucinogenele deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le
utilizează, afectează în particular percepţia vizuală şi generează iluzii senzoriale.
Apar dificultăţi în a distinge realul de imaginar. Luate în doze mari, produc
halucinaţii. Se percep sunete şi imagini care nu există în realitate. Halucinogenele
induc numai dependenţă psihică.

D. CAUZELE ȘI CONDIȚIILE FAVORIZATOARE ALE

CONSUMULUI DE DROGURI

Curiozitatea - tentația „fructului oprit”. Cei mai mulți tineri încep să consume
droguri din pură curiozitate de a cunoaște efectele pe care le au asupra lor sau din
dorința de a avea noi senzații, noi trăiri.

Teribilismul - Consumul de droguri poate fi incitant și provocator. Unii sunt

tentați să înfrunte riscurile fără a fi opriți de cuvinte ca "pericol" fiindcă dorința de
senzații tari este mai puternică.

Puteți fii priviți de ceilalți în mod pozitiv și dacă nu consumați droguri! Alegeți
dintre alternative!

Lipsa de maturitate și de responsabilitate – insuficientă experiență de viață

pentru a înțelege urmările consumului de droguri.

Anturajul, presiunea de grup - Este foarte important să știți cum să spuneți

"NU", ceea ce demonstrează că aveți o personalitate puternică.

Încercați să fiți voi înșivă chiar dacă ceilalți gândesc diferit.

Probleme (legate de familie, prieteni, școala) - Unii tineri consumă droguri pentru
a ascunde sau a depăși problemele zilnice pe care le au: divorțul părinților, abuzul
sau indiferența familiei, dificultățile de la școală.

Trebuie să înțelegeți că utilizarea drogurilor amână doar aparent și temporar

problemele. Problemele continuă să existe și să se agraveze.

9
Izolarea de colectivitate și societate - Consumul de droguri poate fi o reacție la
probleme ca izolarea sau disprețuirea de sine.

Este foarte important să cereți ajutor și să vă rezolvați problemele fără a consuma

droguri.

Influența mass-mediei – adolescenții sunt tentați să copieze comportamente

mediatizate (din filme)

Pierderea unei persoane dragi - moartea sau despărțirea de o persoană apropiată

care provoacă o suferință puternică și poate determina dorința de a evada din
realitate.

E. INDICI CARE POT SUGERA CONSUMUL DE DROGURI

schimbarea bruscă a comportamentului;

treceri fără motiv de la veselie la tristețe, uneori chiar agresivitate

neobișnuită;

pierderea apetitului alimentar;

pierderea gradată a interesului pentru scoală, muncă, hobby-uri, sporturi,

prieteni;

stări de somnolentă și apatie necaracteristice;

dispariția banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;

pete neobișnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;

schimbarea grupului de prieteni, precum și tendința de tăinuire a acestor

"prieteni".

Planşa anexă nr.1

10
 Mac opiaceu Opium Heroină

Cocaină – crack Arbust de Coca Cocaină

Cactus Peyote (Mescalina) LSD Ciuperci halucinogene

11
 Planta Cannabis Marijuana Rezină de Cann

Amfetamina Ecstasy Metamfetamina

F. PREZENTARE DROGURI
1. CANABISUL sau CANNABIS SATIVA,
cunoscut şi sub denumirea de cânepă, este o plantă
anuală care creşte în zone calde sau temperate.

Este singura plantă din lume care biosintetizează

compuşi chimici numiţi cannabinoizi (aproximativ
66). THC – tetrahidrocannabinol este cel mai
important dintre ei.

 Ce produse vegetale se obţin din cânepă?

Marijuana

Haşiş (Rezina de Cannabis)

Ulei de Haşiş

12
  Care este principiul activ al produselor vegetale obţinute din cânepă?

THC – tetrahidrocannabinol . El a fost descoperit la mijlocul anilor `60 și s-a

răspândit ca drog recreațional în Europa de vest.

Concentraţia THC – ului variază în funcţie de produsul vegetal:

 0,5 – 5% în Marijuana

 5 – 15% în Haşiş

 10 – 30% în Uleiul de Haşiş

Tetrahidrocarbinolul, substanța activă din Canabis, rămâne înmagazinat în sistemul

nervos central și în organele reproductive vreme de săptămâni.

 Ce înseamnă Marijuana?

Este un produs care se prepară din inflorescenţe ale plantei Cannabis sativa, din
care nu s-a extras răşina, însoţite sau nu de frunze şi seminţe

Cum se consumă Marijuana?

Se fumează rulată sub formă de

ţigaretă, ca atare sau în amestec cu
tutun(joint)

Se fumează folosind pipe artizanale.

13
THC nu este uşor solubil în apă, dar se dizolvă uşor în grăsimi. Fiind o substanţă
liposolubilă se depozitează în ficat, plămâni, creier şi alte organe.

• Efectele de moment ale marijuanei dispar după două sau trei ore.

• Fumul de Marijuana dintr-o țigaretă are efect nociv asupra aparatului

respirator, similar cu cel produs de 16 țigarete de tutun, și anume laringite cronice,
tuse, răgușeală, bronșită și alte simptome comune cu cele ale fumătorilor de tutun.

• După două zile de la consumul de Marijuana, se mai găseşte încă în urină ¼

din cantitate totală de THC inhalat. Persistă în urină până la trei zile, iar în sânge
de la două la patru săptămâni.

 Ce înseamnă Haşiş?

Când perii glandulari (de pe frunzele tulpinii

superioare şi ai inflorescenţelor) se sparg, răşina
se revarsă.

Materialului rezinos este scuturat şi răzuit, apoi presat sub formă de plăci sau
batoane.

Cum se consumă?

Se fumează ca atare sau în amestec cu tutun, sub forma unor ţigarete

artizanale.

14
  Uleiul de Haşiş

Substanţă cu aspect de ulei vâscos, dens, brun închis,

cu miros specific.

Se fumează, după aplicarea lui pe foiţa de ţigară.

 Riscuri datorate consumului de

Cannabis

Pe termen scurt:

Schimbări de dispoziție de la euforie la depresie

Scăderea puterii de concentrare mentală
Greutate în vorbire
Oboseală, pierderea interesului pentru orice activitate
Scăderea memoriei și a abilității de învățare
Scăderea tonusului muscular, stare de somnolenţă uşoară
Accelerarea ritmului cardiac, ocazional reacţii de nelinişte şi teamă
Tuse şi iritarea gâtului, scade cantitatea de salivă și gura rămâne f. uscată
Înroșirea ochilor.
Pe termen lung:
Bronşite şi boli ale aparatului respirator deoarece fumul frunzelor de cânepă
este mult mai nociv decât în cazul tutunului
Anxietate
Depresie
Tulburări ale somnului

15
 Foame sau anorexie
Alterări ale memoriei şi capacităţii de judecată
Tulburări sexuale (poate produce sterilitate la bărbați)
2. OPIACEE

Opiul se obține din mac (soiul Papaver somniferum)

prin incizarea, după o anumită tehnică, a capsulelor de mac,
ce elimină astfel un suc lăptos care, în contact cu aerul, se
transformă într-o masă brună. Opiul brut este constituit
dintr-un amestec de gumă, grăsimi, materii pectice,
albumine, rășini și 25 de alcaloizi(ex: papaverină, codeină,
morfină etc.)
Din opiul brut, în 1808, un chimistul german Serturner a obținut pe cale chimică
morfina. Morfina se administrează contra durerilor puternice la bolnavii de cancer, în infarctul
miocardic, șocuri traumatice etc. Morfina utilizată în cantități mari, chiar și sub formă de
medicament, duce la toxicomanie.

OPIACEELE (morfină, codeină etc.) sunt substanțe derivate din opiu și utilizate în
terapeutică ca analgezice, anesteziante, antitusive, antidiareice, antidoturi în caz de
intoxicație cu heroină. Ele reduc sensibilitatea față de stimulii fizici și psihici,
diminuează durerea, teama și anxietatea. Dependența și toleranța apar după câteva
zile de folosință chiar și a unor doze mici.

Subiectiv, individul în cauză este într-o stare de vis, este euforic, fără
anxietate și tensiune. Pofta de mâncare și apetitul sexual se diminuează.
Obiectiv, consumatorul de drog este orientat în realitate, dar sedat, indiferent
la tot ceea ce se întâmplă în jur, chiar letargic, prezentând o vorbire greoaie.

Supradozarea determină adesea moartea prin edem pulmonar sau

depresia sistemului nervos central. Supradozarea poate fi datorată consumului
acestor substanțe împreună cu alcoolul, care le potențează efectul.
Unele efecte secundare se datorează unor aditivi cu acțiune iritantă sau
infecției generate de modul de administrare prin injecție. În acest context sunt de
menționat: hepatita, SIDA, osteomielita tetanosul, abcesul local, microembolia
pulmonară.

16
 Abstinența determină starea de deprivare a organismului de drog,
manifestată prin starea de rău, nervozitate anxietate, dureri musculare, transpirație,
lăcrimare, chiar și convulsii, intensitatea acestor simptome, variind in funcție de
gradul dependenței la drog.
Reabilitarea prin dispariția simptomelor de abstinență apare după o perioadă
de 7-10 zile de la întreruperea drogului, chiar și fără un tratament adjuvant.
 Opiul este folosit de toxicomani și consumat în diferite feluri: fumat,
masticat, amestecat în lapte sau alimente, băut sub formă de decoct sau infuzie,
chiar utilizat sub formă de supozitoare. Consumul de opiu presupune, în mod
obligatoriu, o anumită toleranță organică, iar efectele pot diferi de la individ la
individ, de la o stare de calm la una de extaz sau durere violentă, putând provoca
chiar moartea. Opiomania deteriorează memoria, diminuează apetitul și
înrăutățește funcțiile ficatului.
 Heroina este un derivat al opiului,
obținut la sfârșitul secolului 19 prin
sintetizarea morfinei. A fost folosită un timp
în tratamentul afecțiunilor respiratorii, are o
acțiune analgezică de 5-10 ori mai
puternică decât morfina, dar și mai toxică.
Provoacă obișnuință după 1-2 injectări.
Datorită caracterului său nociv, heroina
nu se mai produce licit de către nicio
firmă. Aspect: pulbere cristalină, albă, amară, fără miros, solubilă în apă.
Heroina este catalogată ca un drog foarte puternic, ce poate produce euforie.
Senzația de euforie dispare și se instalează toleranța. La administrarea
intravenoasă, datorită liposolubilității sale crescute, heroina are putere de penetrare
mai rapidă în organe decât morfina. Produce dependență fizică și psihică. La doze
mari, persoana nu mai poate fi trezită, pupilele nu mai reacționează la lumină,
pielea este rece, umedă, albastră, respirația f adâncă, intră în comă și moare.
Sevrajul apare la 8-12 ore de la ultima doză și se manifestă prin: umezirea
ochilor, curgerea nasului, transpirație, căscat strănut, tremurături, piele de găină.
Manifestările ating punctul culminant la 48-72 de ore, când subiectul are tensiune
ridicată, bătăile inimii rapide, o stare de slăbire generalizată. Frisoanele, greața,
voma, transpirația abundentă, durerea în oase și în mușchi, crampele și diareea
finalizează starea de sevraj și dispar în cazul în care subiectul supraviețuiește.

17
3. ETNOBOTANICELE sunt un
amestec de prafuri sau plante uscate stropite
cu diferite substanțe chimice. Deși există o
listă cu substanțele interzise, autorităților le
este practic imposibil să țină pasul cu
laboratoarele producătorilor. O simplă
schimbare chimică poate scoate un produs în
afara listei de produse interzise.

Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc
schimbări în ceea ce privește modul de gândire, de a percepe lucrurile din jur sau
dispoziția persoanelor care le utilizează. Aceste plante inhibă emisfera cerebrală
stângă unde se găsesc funcțiile ce țin de raționalitate și activează emisfera cerebrală
dreaptă a cărei funcție este intuiția.
Plantele halucinogene induc efecte fiziologice și mentale care cuprind în
special perturbări ale comportamentului, ale funcțiilor cognitive și ale percepției,
care se pot perturba până la instalarea halucinațiilor, adică la modificarea realității.
În componența lor se pot găsi urme de amfetamine, methamfetamine,
mefedrona, cocaină, heroină, canabinoizi sintetici. Prafurile rezultate se fumează,
se ingeră, se prizează, se injectează și poartă diferite nume precum Magic, Pure,
Puff, Strong, Class, Insomnia, Jamaica, Special Cox, Special etc.

Proporția acestor substanțe diferă de la plic la plic, de aceea unii consumatori

riscă să consume substanțe impure, amestecuri nocive sau riscă să consume în
supradoze. De regulă, se prizează (se trag pe nas) sau se fumează în pipe
speciale sau sub forma de țigară.
Consumul de prafuri din plicuri "etnobotanice" pot dezvolta dependență fizică
și psihică încă de la primul consum, mai ales în cazul substanțelor care conțin
methamfetamine.
Cantitatea de substanță care se consumă o dată (la o priză) încă nu este pe
deplin cunoscută, deoarece compușii chimici sunt pulverizați peste amestecurile de
plante, iar dozarea nu este foarte exactă, astfel că, în ciuda testelor de laborator
efectuate până în prezent, nu se știe câtă substanță chimică se consumă o dată.
Efecte imediate:
Euforie, râs fără motiv, relaxare, imposibilitatea de a se concentra, probleme de
raționament logic, iluzii senzoriale, distorsiuni spațio-temporale, halucinații,
viziuni autoscopice (iluzia de ieșire din corp), senzație de moarte iminentă,
rememorarea amintirilor uitate, senzație de omnisciență (persoana se crede
atotcunoscătoare), clarviziuni, sentiment de depersonalizare, frică, angoasă,
18
tristețe, paranoia, amețeală, pierderea poftei de mâncare, deshidratare accentuată,
insomnie(3-4 zile), tremur, agitație. Vorbire rapidă dar bâlbâită, iritabilitate,
panică, dilatarea pupilelor. Nevoie permanentă de a lua noi doze.
Efecte de supradozaj:
Atac cerebral, furnicături, paranoia, deziluzie, căderea sistemului muscular, cădere
renală.
Efecte cronice:
Dependență, pierdere în greutate, psihoză amfetaminică, mai cu seama deprivare
de somn.
Plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele sale similare unor droguri ușoare,
au ajuns să se regăsească printre "ingredientele" de baza ale unei petreceri între
tineri. Pentru că îi eliberează de emoții, inhibiții, tristețe și îi trimit în "al nouălea
cer", din ce în ce mai mulți tineri au devenit consumatori de etnobotanice.

19
BIBLIOGRAFIE:
1. Sandu F., Contrabanda componentă a crimei organizate, Ed.
Național, București, 1997.
2. Prună Ștefan, Managementul organizational al Poliției, Ed.
Universal juridic, București, 2012.
3. Luca I., Tactica cooperării polițienești între state. Curs universitar,
Editura Sitech, Craiova, 2017.
4. Damian Miclea, Cunoaşterea crimei organizate, Editura Pygmalion
Ploieşti, 2001.
5. Costică Voicu, Florin Sandu – Management organizaţional
îndomeniul ordinii publice, Editura M.I, Bucureşti, 2001.
6. .Simion Boncu, Securitatea Europeană în schimbare, Provocări şi
soluţii, editura Amco Press, 1995.
7. . Manta Dănuţ, Curs de operaţii multinaţionale, Editura AISM,
Bucureşti, 2002.
8. Emil Hedeşiu, Gheorghe Toma, Contracararea Crimei Organizate
Transfrontaliere, Editura Universitǎţii Naţionale de Apǎrare,
Bucureşti, 2005.

20