Sunteți pe pagina 1din 2

METODICA SUBIECTUL 3 REZOLVAT

Următoarea secvenţă face parte din Programa şcolară pentru clasa a IV-a -- Limba şi literatura română
(OMEN nr.5003/2014):

Competenţa generală: 3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

Competenţa specifică: 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în
cadrul lecturii

Exemple de activităţi de învăţare:


- Folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor;
- Transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un text.
-
Domeniul de conţinut: Textul

Conţinuturi:
- textul pentru lectură are minimum 800 de cuvinte;
- text literar cu precădere narativ; text descriptiv de tip portret, poezii scurte adaptate nivelului de
vârstă.

Prezentaţi în 3-4 pagini specificul demersului educaţional desfăşurat în vederea realizării competenţei
specifice din secvenţa dată, având în vedere următoarele:
- descrierea modului de organizare a procesului instructiv – educativ pentru secvenţa dată, prin
utilizarea a două metode de instruire;
- menţionarea a două forme de organizare a activităţii didactice, justificând totodată şi modul in care
acestea pot favoriza realizarea competenţei specifice dată;
- prezentarea a două mijloace didactice din punctul de vedere al eficienţei acestora în realizarea
competenţei specifice date.

................................................................................................................................................................

Studiul limbii şi literaturii române are rol determinant în dezvoltarea personalităţii elevilor prin
formarea competenţelor de comunicare necesare integrării ulterioare în societate. Crearea unui climat care
antrenează gândirea critică şi dezvoltă atitudinea creativă la copii, este condiţia esenţială pentru desfăşurarea
unui program complex de instruire care să-i pregătească pentru integrarea în societate.
Pentru realizarea unui demers educaţional care să garanteze atingerea competenţei specifice dată,
trebuie gândită o strategie menită să asigure obţinerea performanţei.
Strategia didactică reprezintă un ansamblu de metode, mijloace şi procedee didactice subordonate
obiectivelor pentru realizarea situaţiei de învăţare specifică unui anumit demers educaţional.
Primul pas în proiectarea demersului didactic îl constituie răspunsul la un set de întrebări: „ Ce voi
face?”, „Cum voi face?”, „Cu ce voi face?” , „Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce mi-am propus?”- toate
aceste întrebări îşi pot găsi răspunsul în formularea obiectivelor operaţionale.
În vederea realizării demersului educaţional ce stă la baza atingerii competenţei specifice date, voi
utiliza textul suport „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Raportând la competenţa specifică se pot
formula următoarele obiective operaţionale:
Până la finalul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1 – să recunoască titlul, autorul şi personajele textului;
O2 – să formuleze întrebări pe baza textului suport;
O3 – să identifice ideile principale ale textului;
O4 – să povestească textul pe baza ideilor principale.
Se presupune că elevii sunt familiarizaţi cu conţinutul textului. O primă abordare a conţinutului se
poate realiza aplicând o metodă modernă: explozia stelară. Metodele de învăţământ reprezintă modalităţi de
acţiune, instrumente indispensabile oricărui cadru didactic, prin intermediul cărora copiii îşi însuşesc
cunoştinţe, îşi formează şi dezvoltă deprinderi şi priceperi, atitudini şi aptitudini. Explozia stelară este o
metodă care stimulează creativitatea, generează idei noi, contribuie la exprimarea orală a elevilor, fiind
asemănătoare brainstorming-ului. Se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme.
Pe o stea mare afişată pe un panou se scrie în centru titlul textului „ Amintiri din copilărie – La
scăldat”. Se împarte colectivul de elevi în cinci grupe şi se distribuie fiecăreia câte o steluţă mai mică pe care
este scrisă câte o întrebare: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, Cum?. În funcţie de steluţa primită, copiii vor avea
sarcina de a formula individual, timp de cinci minute întrebări pe care să le noteze pe câte un cartonaş. De
exemplu: Cine este autorul textului?, Cine este personajul principal?, Cine l-a pedepsit pe Nică?, Ce l-a rugat
mama pe băiat?, Ce a făcut băiatul?, Unde a fugit Nică?, unde trebuia să stea Nică?, Când şi-a dat mama
seama că băiatul lipseşte? Când şi-a cerut iertare băiatul? Cum l-a pedepsit mama? Cum a ajuns acasă Nică?.
La expirarea timpului de lucru, copiii vor fi solicitaţi să-şi citească întrebările iar cele mai reprezentative din
fiecare grup vor fi aşezate pe steaua mare în dreptul colţului corespunzător întrebării avute. Acest lucru poate
fi făcut individual sau de către un reprezentant al grupului.
O altă metodă de abordare a conţinutului menită să atingă obiectivele propuse o constituie metoda
conversaţiei. Acesta constă dintr-un dialog proiectat de cadrul didactic, valorificat prin intermediul
întrebărilor şi a răspunsurilor care solicită reproducerea cunoştinţelor predate şi învăţate, dar şi întrebări
problemă care stimulează gândirea elevului la nivelul unor aplicaţii, exerciţii, etc.
În completarea metodei explozia stelară, prin metoda conversaţiei elevi vor fi solicitaţi să aleagă
întrebările care pot constitui planul de idei şi să povestească textul cu ajutorul acestora. Se trece la citirea
lecţiei pe fragmente logice, notând în caiete ideile principale, după care se va trece la reântregirea textului
prin povestirea întregului conţinut. Povestirea se poate face de mai mulţi elevi printr-un joc didactic numit
„ştafeta” astfel încât să fie implicaţi cât mai mulţi copii în activitatea didactică. Acest joc se poate realiza
astfel: la comanda cadrului didactic care poate fi un cuvânt „numeşte”, „următorul”, o bătaie din palme, un
semn pe care să scrie stop, elevul care povesteşte va trebui să numească un alt coleg care să continue
povestirea.
După cum se poate observa, pentru atingerea obiectivelor propuse am folosit o metodă modernă de
stimulare a creativităţii „explozia stelară” unde elevii au lucrat atât pe grupe cât şi individual, o metodă
tradiţională „conversaţia” indispensabilă în orice activitate didactică unde s-a lucrat frontal cu elevii şi un joc
didactic in care elevii au fost organizaţi individual.
În activitatea pe grupe fiecare din membrii grupului poate să-şi mobilizeze energia într-un mod
constructiv, se dezvoltă plăcerea de a lucra cu alţi colegi având drept rezultat cooperarea dintre membrii
grupului în acest mod facilitând comunicarea.
În activitatea frontală, cadrul didactic devine principalul îndrumător al discuţiei reglând astfel
procesul de cunoaştere al elevului. Jocul didactic are menirea de a stimula atenţia elevilor la oră, lucrând
individual la problema oferită. În acest mod se conştientizează gradul de înţelegere a subiectului propus
discuţiei.
Mijloacele didactice reprezintă ansamblul instrumentelor materiale, naturale, tehnice etc, selectate şi
adaptate pedagogic la nivelul metodelor şi al procedeelor de instruire pentru realizarea eficacităţii sarcinilor
proiectate la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare. La această lecţie au fost folosite steluţele având
rolul de a ajuta elevii să se concentreze pe sarcina primită iar semnul pe care scrie „stop” cu rolul de a
dinamiza jocul fără intervenţia verbală a cadrului didactic.
În concluzie, pentru buna desfăşurare a unei lecţii nu se poate alica o reţetă universal valabilă, aşa
cum nu există o metodă mai bună ca alta. De asemenea, în cadrul unei lecţii nu se poate folosi o singură
metodă ci un ansamblu de metode, fiecare adaptată la secvenţele lecţiei, la conţinut şi la elevi. Succesul unui
demers educaţional este dat de modul în care metodele folosite se întrepătrund asigurând formarea şi
dezvoltarea elevilor. Măiestria cadrului didactic constă tocmai în alegerea strategiilor didactice care să se
plieze cel mai bine în vederea atingerii obiectivelor operaţionale propuse, raportate la nivelul clasei de elevi.