Sunteți pe pagina 1din 51

Obiectivele si

conceptul de baza al
InnoSchool

1
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Fişa 1: Scurtă descriere a modulelor ILS pentru elevi Începători şi Avansaţi

Competiţia între şcoli cu planurile de afaceri sociale


Modulul 6 (elevi avansaţi)
Form ularea viziunii propriei iniţiative/idei de afaceri sociale.
Crearea si dezvoltarea planului de afaceri social.
Competiţia între şcoli cu social business m odel canvas
Modulul 5
Identificarea grupurilor ţintă, conţinutul social business model

Crearea social business model canvas


cu temele sociale ale elevilor
Modulul 4
Teoria despre antreprenoriat si antreprenoriat social. Media socială:
Bune practici de afaceri si initiative sociale. Sporirea colaborării între
elevi,
Modulul 3 Interacţiuni elev-profesor,
'Provocarea noastră socială'- Echipele de elevi Interacţiuni elev-profesor-
stakeholderi
vor crea panouri de viziune pentru
a vizualiza problem a socială respectivă.
Stabilirea cadrului echipelor - social business model canvas.
Modulul 2
Nevoile si provocările sociale în comunitate
Revzuirea literaturii relevante
Modulul 1
Întroducere în tem a antreprenoriatului social
Definirea term enilor: antreprenoriat social, antreprenor social,
inovaţie socială, social business model canvas.
Caracteristicile unui antreprenor social
Întroducere în jocul serios ILS
Cunoştinţe ale elevilor în domeniul antreprenoriatului, antreprenoriatului social, modele de business,
planuri de afaceri

1
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Fişa Z: Obiectivele de învăţare ILS per modul
Obiective de învăţare:
Module
Elevii vor...
1. defini termenul de antreprenoriat social, antreprenor social, inovaţie socială, social business model
canvas, plan de afaceri social;
2. recunoaşte şi lista nevoile, problemele şi provocările sociale;
3. identifica antreprenorii sociali;
Modul 1 4. sublinia conceptul de bază al antreprenoriatului social;
5. cita informaţii (teoretice) importante de fundal şi lucruri despre antreprenoriatul social,
6. explora potenţialul de soluţionare a problemelor comunitare din cartierul lor;
У. identifica sectoare şi companii în care lucrează antreprenorii sociali;
В. lista caracteristicile unui antreprenor social de succes.
1. înţelege, descrie şi distinge între termenii de inovaţie şi inovaţie socială, antreprenoriat,
antreprenoriat social şi activităţi de caritate;
Modul 2 2. explica teorii relevante;
3. reafirma antreprenoriatul social;
4. oferi exemple de antreprenoriat social din împrejurimile lor.
1. avea intenţia de a găsi soluţii pentru nevoile şi provocările sociale din împrejurimile lor;
2. ilustra părţile tari şi părţile slabe ale temei alese;
3. identifica, înţelege şi demonstra oportunităţi;
4. prezice ameninţări;
5. elabora initiative şi idei proprii de afaceri sociale;
6. aplica şi integra abilităţile antreprenoriale şi de gîndire critică;
Modul 3
У. colabora şi interacţiona în echipe;
В. diviza sarcini în cadrul echipei;
9. lucra în mediul online de învăţare;
10. construi reţele sociale prin canale de media socială;
11. prezenta idea/iniţiativa proprie de afacere socială;
12. oferi şi primi feedback constructiv.

1. clasifica şi categoriza activităţi în categoriile de antreprenoriat economic şi antreprenoriat social;


Modul 4
2. analiza studii de caz relevante.

1. alege conţinutul potrivit pentru modelul lor de business şi plan social;


2. sprijini alţi membri ai echipei;
3. determina scopurile afacerilor sociale;
4. compara situaţiile de pe piaţă;
5. argumenta necesitatea ideii lor;
6. convinge pe alţii referitor la nevoia social aleasă;
Modul 5 У. selecta problema;
В. evalua situaţiile sociale;
9. fortifica empatia pentru alte persoane;
10. reflecta critic asupra cercetărilor şi literaturii ce ţine de tema antreprenoriatului social;
11. reflecta şi îmbunătăţi propriile abilităţi şi competenţe antreprenoriale;
12. reflecta asupra abilităţilor şi competenţelor antreprenoriale ale altora prin oferirea feedback-ului
construcitv.
1. formula viziunea propriei initiative/idei de afaceri;
2. crea şi dezvolta prpriul social business model canvas şi planurilor afacerilor sociale;
3. design prezentările proprii;
Modul б
4. genera valoare socială;
5. modifica planul de afaceri bazat pe feedback-uri;
6. îmbunătăţi atitudinea lor social şi antreprnoriale.

2
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
1. Introducere

Activităţile antreprenoriale în majoritatea regiunilor dunărene sunt relativ scăzute în comparaţie cu


media din Uniunea Europeană. Aceasta se datorează diverselor motive.
Cele mai critice sunt spiritul antreprenorial scăzut din interiorul societăţii, creditul redus al
antreprenoriatului si cultura antreprenorială subdezvoltată.
În plus, majoritatea activităţilor antreprenoriale sunt concentrate în câteva industrii.
În acelaşi timp, societăţile din aceste regiuni sunt din ce în ce mai provocate de noile nevoi sociale
care rezultă din schimbările tehnologice şi de mediu rapide. Aceasta devine o provocare importantă
pentru administraţia publică regională: căutarea unor soluţii durabile pentru a răspunde acestor nevoi.
Inovarea socială şi spiritul antreprenorial sunt considerate contribuitori foarte utile, totuşi maturitatea
acestora este în prezent foarte scăzută.
InnoSchool abordează nevoia de schimbare a sistemului pentru a depăşi cultura antreprenorială slabă
şi implicarea scăzută în inovarea socială şi antreprenoriatul.
Obiectivul său general este de a consolida inovaţia socială şi spiritul antreprenorial al studenţilor din
şcolile medii prin dezvoltarea, testarea şi introducerea sistemului InnoSchool Learning High, care
combină inovaţiile introduse pentru adolescenţi.
Missiunea ILS:
“Consolidarea inovării sociale şi a spiritului antreprenorial al elevilor de liceu”
Sistemul de Invatamint InnoSchool (ILS) va fi dezvoltat prin interacţiunea intensivă a învăţării printre
partenerii de proiect şi prin utilizarea unui proces de proiectare incluziv, care implică organisme de
politici, şcoli secundare, actori terţiali care sprijină afaceri şi organizaţii care activează în domeniul
serviciilor sociale.
Unicitatea sa se regaseste în următoarele inovaţii introduse pentru adolescenţii cu vârste între 16 şi 18
ani pentru a obţine atractivitate şi impact educaţional:
(1) jocul serios pentru simularea on-line a inovării sociale şi antreprenoriatului va fi combinat cu
prelegeri, îndrumări, reflecţii deţinute de profesori pentru a maximiza impactul educaţional prin
procesul de învăţare auxiliar,
(2) aspectul mediei sociale si competitiei interscolare vor fi adăugate pentru a stimula atractivitatea
ILS pentru elevi,
(3) incluzând procesul de design şi dezvoltare a ILS implicând nu numai partenerii de proiect dar şi
organisme de politici, şcoli secundare, reprezentanţi ai helixelor de afaceri şi organizaţii teritoriale
care activează în domeniul serviciilor sociale datorita atelierelor, a grupurilor consultative, a focus
grupurilor.
(4) elaborarea planurilor de acţiune pentru a include sistemul de învăţare inovatoare în şcolile
teritoriale pentru a asigura durabilitatea şi impactul amplu asupra societăţii.

5
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2. Impactul Strategic al Sistemului de Invatamint InnoSchool

Elevii s-au schimbat radical în ultimul deceniu; ei nu învaţă şi nu absorb informaţii ca predecesorii lor.
Prin urmare, tinerile minţi au nevoie de instrumente şi metode educaţionale adaptate. Ei au nevoie de
motivaţie, de acţiune / interacţiune şi de divertisment pentru învăţare - edudivertisment în loc de
educaţie. învăţarea într-un mod diferit nu duce neapărat la abilităţi şi competenţe instruite mai slabe.
Conceptul de bază se bazează pe următoarele obiective principale ale InnoSchool Learning System
(ILS):

consolidarea inovării sociale şi dezvoltarea spiritului antreprenorial social în rândul tinerilor,


conştientizarea nevoilor sociale locale nesatisfăcute,
sprijinind gândirea şi creativitatea inovatoare prin găsirea unor soluţii inovatoare,
încurajarea valorificarii soluţiilor prin intermediul activităţilor antreprenoriale,
implementarea unui mediu de învăţare care se axează pe dezvoltarea abilităţilor şi
competenţelor antreprenoriale.

Pe lângă conceptul de bază, următoarele sub-concepte sunt de asemenea importante prin


implementarea ILS:

consolidarea sensibilităţii sociale,


îmbunătăţirea competenţelor online,
concentrându-se pe abilităţi şi competenţe transversale,
fiind capabil să genereze idei bazate pe analiza situaţiilor curente,
transformarea ideilor în acţiuni, adică în acest caz pregătirea modelelor de afaceri şi a
planurilor de afaceri.

2.1. Impactul strategic al InnoSchool Learning System


2.1.1.Realizari
InnoSchool Learning System (ILS) combină metodele de învăţare combinate cu elementele digitale,
pentru a se potrivi mai bine cu programele din secolul 21.
Pe baza diferitelor curricule din diferite ţări, ILS este o structură echilibrată a modulelor de învăţare
offline şi online, cu o viziune clară de evaluare a elevilor (monitorizarea performantei elevilor) şi
tactici de monitorizare şi evaluare (consultaţi metodele de autoevaluare şi de feedback oferite în
Capitolul 3.4.) încorporat într-un mediu propice de învăţare. Elementele diferite ale mediului de
învăţare de susţinere sunt:
(1) elementele umane (interne si externe),
(2) partea de conţinut,
(3) şi cunoştinţele (fundalul) tehnice.

6
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Elementele personale interne sunt, pe de o parte, profesorii, abordând în acelaşi timp două tipuri
diferite de roluri: profesori cu tactici de învăţare mixtă; dar au şi rolul de mentor care să ghideze elevii
participanţi pe parcursul întregii proceduri ILS.
Celălalt element al părţii interne este grupul de elevi cu cunoştinţe şi experienţe anterioare, pe care
ILS se poate baza şi construi noi abilitati şi competenţe.
Părţile externe sunt părţile interesate, oamenii, părinţii elevilor, adică mediul social. Această parte este
consolidată prin intermediul canalelor media sociale. Dar la acest subiect apar ceilalţi studenţi care
participă la concursul inter-şcolar.
Cadrul tehnic permite elevilor şi profesorilor să urmeze anumite modele pentru a atinge obiectivele de
învăţare şi impactul dorit asupra câştigării de noi cunoştinţe şi atitudini influenţate, schimbarea
comportamentului, nu în ultimul rând sensibilitatea socială a elevilor participanţi.ILS, deoarece are un
efect puternic de edudivertisment, va îmbunătăţi atractivitatea şi impactul sistemelor de învăţare prin
includerea unor aspecte inovatoare, cum ar fi avantajele includerii elementelor social media ca
extinderea mediului social şi a competiţiilor interşcolare, combinate cu simulările online. Toate
acestea se bazează pe o abordare comună elaborată de predare / îndrumare / mentorat.
“Edudivertismentul este un cuvânt derivat care spune un amestec de divertisment şi educaţie sau o
alianta intre educaţie si divertisment. (Colace, et. al., 2006) Scopul principal al acestei aplicaţii este de
a sprijini educaţia şi divertismentul. Edudivertismentul a fost folosit ca o formulă clasică în
producerea de jocuri educaţionale pe calculator care se bazează pe teorii de învăţare încă din anii
1970. 1,1

1
NalanAksakal Theoretical View to The Approach of The Edutainment. Sciencedirect. https://ac.els-
cdn.com/S1877042815023411/1-s2.0-S1877042815023411-main.pdf?_tid=557c16d0-cfb8-4608-ae91 -
54cdcd76e1a9&acdnat=1549209360_9caaffe5ea38ec19af4b6f0a4e7b5e05

7
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Mediul de învăţare i

suportiv al ILS

Uman Continut Tehnic

Fe >ack
^ Im p act

Contextul •impact prin media sociala


•impact social
social
•impact asupra clasei şcolare
Contextul •impact intrascolar
•impact interscolar
regional •impact asupra părţilor
interesate

Contextul •impact asupra elevilor


•impact asupra profesorilor
individual

Figura 1: Impactul ILSM ediu de invatare suportiv


Sursa: proiectul InnoSchool, 2019

8
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
ILS are în principal impact în trei dimensiuni:
(1) în context individual, deoarece ILS are un impact puternic asupra elevilor participanţi, cum ar
fi profesorii lor,
(2) la nivel regional, deoarece există un impact semnificativ asupra comunităţii unei clase şcolare,
dar şi asupra dimensiunilor interşcolare si intra-şcolare. Cu toate acestea, prin implicarea mai
multor părţi interesate în sistemul de învăţare, acesta are un impact important şi asupra
comunităţii părţilor interesate.
(3) impactul social va fi realizat prin diferite tipuri de canale media sociale care pot ajunge la
schimbări societale mai largi.

Toate aceste dimensiuni vor fi abordate printr-o structură bazată pe o componentă digitală, o colecţie
de metodologii care să sprijine profesorii, utilizarea canalelor media sociale prin exploatarea
avantajelor acestora şi organizarea de concursuri inter-şcolare la nivel naţional.

2.1.2. Impactul şi beneficiile pe termen lung ale ILS


Unele dintre beneficiile implementării ILS sunt:

• elevii vor dobândi noi abilitati şi competenţe;


• va sprijini munca în echipă şi sensibilitatea pentru problemele societale,
• va sprijini aptitudinile transversale şi gândirea creativă;
• învăţare prin intermediul bunelor practici din viaţa reală;
• va contribui la prevenirea şomajului printre tineri;
• şcolile vor beneficia de sprijin metodologic şi tehnic pentru a preda competenţa a şaptea
“Sentiment de iniţiativă şi spirit antreprenorial”
• va consolida rolul profesorilor ca mentori prin materiale de instruire, colectare didactică şi
metodologică şi sprijin.

2.1.3. Harta Impactului


Există multe beneficii care pot fi exploatate în ILS prin intermediul acestui triunghi elev-profesor-
părţile interesate. Pentru a asigura succesul ILS, elevii îşi aduc entuziasmul, curiozitatea, gândirea
creativă şi cunoştinţele anterioare; profesorii îşi susţin studenţii cu experienţa lor, cu atitudinea de
coaching pe baza manualului de instruire pe care le oferă ILS. Părţile interesate joacă un rol important
prin furnizarea de povestiri despre viaţa reală şi experienţe în sistemul de învăţare şi totuşi contribuie
la activitatea cadrelor didactice. în afară de profesori, ei pot deveni, de asemenea, mentori ai elevilor
pentru a sprijini ILS ca o valoare adăugată.
Urmatoarea harta (Figura 2) arată diferiţii jucători care pot fi implicaţi în sistemul de învăţare
InnoSchool în principal în sesiunile offline.

9
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Interreg
Danube Transnational Program m e
EUROPEAN UNION

In n o S ch o o l

Figura 2: Interacţiunea student-profesor-părţile interesate


Sursa: Proiect InnoSchool, 2019
Table 1: Harta impactului părţilor interesate participante

Părţile interesate din Input de către părţile O utput de către Rezultat pentru elevi
vecinătatea elevilor interesate părţile interesate
Lucratorii sociali • Exemple din viaţă • Lucrul pe scenarii • Lucrind cu
antreprenorii reală posibile noi pe o experti
• Studii de caz piaţă "sigură" • Consolidarea
Antreprenorii sociali • Opinii prin "virtuală" încrederii în
participarea la • Multiplicarea sine
Organizatiile de suport
interviuri cunoştinţelor şi a • Date regionale
organizaţiile de îngrijire • împărtăşind experienţei proprii din viaţa reală
Activistii ecologici experienţele lor cu care să
• Participarea ca lucreze
etc. mentori • Practicarea
• Participarea ca abilităţilor
consilieri analitice
• Participarea ca • Practica
competitori abilitatilor de
• Prezentarea comunicare
propriei afaceri • Practica
sociale abilităţilor
• Vorbitori,Etc. manageriale
(managementul
timpului şi
echipei)

10
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2.2. Contextul teoretic
2.2.1. Indigeni digitali, imigranţi digitali
Prensky (2001a and 2001b) descrie dihotomia locuitorilor nativi ai "culturii digitale" şi imigranţii
pentru a contracara diferenţa de generaţii care separă elevii de astăzi ("indigeni digitali") de profesorii
lor (cum ar fi părinţii lor!) ("Imigrantii digitali"). Conform definiţiei lui Prensky (2001a), nativii
digitali sunt înconjuraţi de mediile digitale de la naştere; folosesc internetul ca normă zilnică; sunt
obişnuiţi să primească informaţii într-adevăr rapid; cum ar fi procesarea paralelă şi multi-tasking.
Gradele medii de colegiu au petrecut mai puţin de 5.000 de ore din viaţa lor, dar peste 10.000 de ore
au jucat jocuri video şi 20.000 de ore se uitau la televizor). Un sondaj din iulie 2002 al proiectului Pew
Internet & American Life arată că trei din cinci copii sub vârsta de 18 ani - şi peste 78% dintre copiii
cu vârste între 12 şi 17 - merg online. (Arafeh et al, 2002) Articolele înrudite sunt, de asemenea,
Coffman şi colab. 2007, Cross, 2006, Jones, 2002, Koutropoulos, 2011, Levin şi Arafeh, 2002,
Oblinger şi Oblinger, 2005, Prensky, 2005, 2006.

Contrar, Imigranţii digitali "... nu s-au născut în lumea digitală, dar au ajuns, într-un moment mai
târziu în viaţa lor, să fie fascinaţi de şi adoptaţi multe sau cele mai multe aspecte ale noii tehnologii
sunt şi vor fi întotdeauna comparate cu ele ... " (Prensky, 2001a). Cea mai mare diferenţă dintre ei şi
localnici este că imigranţii digitali învaţă să se adapteze la mediul lor, păstrează întotdeauna, într-o
oarecare măsură, "accentul" lor, adică piciorul lor în trecut. Acest lucru poate fi văzut în lucruri, cum
ar fi întoarcerea la Internet pentru informaţii secunde, mai degrabă decât în primul rând, sau citirea
manualului pentru un program, mai degrabă decât presupunând că programul în sine ne va învăţa să îl
folosim.
Această dihotomie provoacă probleme serioase în sistemul de învăţământ din zilele noastre, deoarece
profesorii nu cred că elevii lor pot învăţa cu succes în timp ce folosesc diverse medii digitale şi
întrucât imigranţii digitali sunt instructorii sistemului educaţional ... "care vorbesc o limbă depăşită
vârsta pre-digitală), se străduiesc să înveţe o populaţie care vorbeşte o limbă cu totul nouă. " (Prensky
(2001a and 2001b)
Profesorii imigrantilor digitali, cum ar fi părinţii elevilor, presupun că elevii sunt la fel ca predecesorii
lor au fost întotdeauna şi că aceleaşi metode care au funcţionat pentru profesori atunci când au fost
elevi, vor lucra pentru elevii lor acum. Dar această ipoteză nu mai este valabilă. în calitate de profesor
în curs, trebuie să luăm acest lucru în considerare!
Interactivitatea este, de asemenea, un fenomen foarte important, care trebuie de asemenea menţionat în
timp ce vorbim despre decalajul dintre generaţia digitală a Nativilor şi Imigranţilor. Acesta este un
moment crucial în care şcolile şi profesorii trebuie să fie foarte buni. Acest lucru necesită încă o
schimbare de paradigmă în calea gândirii profesorilor. “în calitate de educatori, trebuie să ne gândim
cum să predăm atât conţinutul mostenit, cât şi viitorul în limba localnicilor digitali. Prima implică o
traducere majoră şi o schimbare de metodologie; al doilea implică toate acestea, plus conţinut şi
gândire noi. Nu este clar clar ce este mai greu - "învăţaţi lucruri noi" sau "învăţaţi noi modalităţi de a
face lucruri vechi". Bănuiesc că este ultima.” (Prensky (2001b)) Noua realitate este că rolul unui

11
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
profesor încorporează atât educatorul, cât şi cel care învaţă. Abia atunci va fi diferenţa îngustă dintre
nativii digitali şi imigranţii digitali.

“în ultimul deceniu, regiunea OCDE a înregistrat o creştere de 20% a cheltuielilor pe elev, dar totuşi o
îmbunătăţire semnificativă a rezultatelor învăţării.” (The OECD Handbook for Innovative Learning
Environment, 2017)

Fenomenele de mai sus se află în centrul Sistemului de învăţare InnoSchool, adresându-se atât
nativilor digitali, cât şi imigranţilor digitali.

12
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2.2.2. Innovative Learning Environment - edudivertisment
“Mediul de învăţare cuprinde resursele şi tehnologia de învăţare, mijloacele de predare, tipurile de
învăţare şi conexiunile cu contextele sociale şi globale. Termenul include, de asemenea, dimensiuni
comportamentale şi culturale umane, inclusiv rolul vital al emoţiei în învăţare, şi ne cere să examinăm
şi, uneori, să regândim rolurile profesorilor şi elevilor. Accentul pe tehnologia informaţiei în educaţie
se extinde de la îmbunătăţirea spaţiilor de învăţare la factori care nu sunt hardware, software şi reţea.
Mediul de învăţare este un compozit al practicilor umane şi al sistemelor materiale, la fel cum o
ecologie este combinaţia dintre lucrurile vii şi mediul fizic.”2
OCDE în cadrul proiectului "Mediu inovare în învăţare" (ILE) a analizat modul în care tinerii învaţă,
care condiţii şi dinamică le permit să înveţe mai bine. Prin identificarea cazurilor concrete de medii de
învăţare inovatoare din întreaga lume, ILE a informat practica, conducerea şi reforma prin generarea
de analize ale configuraţiilor inovatoare şi inspirate de învăţare pentru copii şi tineri.
Contribuţia deosebită a proiectului ILE a fost de a analiza - cu numeroase exemple internaţionale -
modalităţi inovatoare de organizare a învăţării la nivel micro (mediul de învăţare) şi modul în care
acestea se conectează la nivelul meso (reţele şi comunităţi de practică) şi strategii de implementare a
învăţării schimbare la nivel de macro, sistem. Citiţi mai multe despre proiectul ILE.3
https://read.oecd-ilibrary.org/education/the-oecd-handbook-for-innovative-learning-
environments_9789264277274-en#page10

2.2.3. Antreprenoriatul Social


Proiectul InnoSchool cu scopul de a consolida antreprenoriatul şi inovaţia socială, încurajeaza crearea
de întreprinderi şi iniţiative sociale locale. Prin aceste obiective, şomajul în rândul tinerilor rămâne în
centrul atenţiei.
“Domeniul în devenire al antreprenoriatului social creşte rapid şi atrage atenţia sporită din mai multe
sectoare. Termenul în sine se manifestă frecvent în mass-media, este referit de către funcţionari
publici, a devenit obişnuit în campusurile universitare şi informează strategia mai multor organizaţii
proeminente din domeniul social, inclusiv Ashoka şi fundaţiile Fundaţiei Schwab şi Skoll.
Motivele care stau la baza popularităţii antreprenoriatului social sunt multe. La nivelul cel mai de
bază, există ceva inerent interesant şi atrăgător pentru antreprenori şi povestiri de ce şi cum fac ceea ce
fac. Oamenii sunt atrasi de antreprenorii sociali precum laureatul premiului Nobel pentru pace,
Muhammad Yunus, din anul trecut, pentru multe din aceleaşi motive pentru care îi găsesc pe
antreprenorii de afaceri precum Steve Jobs atât de convingătoare - aceşti oameni extraordinari vin cu
idei strălucitoare şi împotriva tuturor cotelor reuşesc să creeze noi produse şi servicii care
îmbunătăţesc dramatic viaţa oamenilor.

2 https://library.educause.edu/topics/teaching-and-learning/learning-environments
3 https://read.oecd-ilibrary.org/education/the-oecd-handbook-for-innovative-learning-
environments_9789264277274-en#page10

13
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Dar interesul pentru antreprenoriatul social depăşeşte fenomenul de popularitate şi fascinaţie cu
oamenii. Antreprenoriatul social semnalează imperativul de a conduce schimbarea socială, iar câştigul
potenţial, cu beneficiul său de durată, transformator, pentru societate, pune domeniul şi practicanţilor
săi.

4 https://ssir.org/articles/entry/social_entrepreneurship_the_case_for_definition

14
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2.3. Abordare
A

2.3.1 înţelegerea nevoilor sociale


În timp ce elaborarea sistemului de învăţare InnoSchool abordează procesul orientat spre înţelegerea
nevoilor sociale. Toate elementele vor fi dezvoltate astfel încât studenţii să poată identifica anumite
nevoi sociale, să vadă oportunităţile si să abordeze activităţile antreprenoriale si să utilizeze un mix
echilibrat de abilităţi digitale si non-digitale.

A bordarea generală a ILS se concentrează pe cinci elemente, după cum arată Fig. 3

Înţelegerea nevoilor
sociale

Utilizarea abilităţilor
digitale (non-digitale)

l
T 1
Abordarea acestora O portunitate, nu
prin activităţi de am eninţare sau
antreprenoriat problem ă
L. A ^ __

F ig u re 3: A b o rd a re a IL S

Sursa: Proiect InnoSchool, 2019

15
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2.3.2 Cartografierea nevoilor sociale: Prezentare generală a rezultatelor
În acest exerciţiu de cartografiere, partenerii proiectului InnoSchool au adunat informaţii despre
nevoile sociale teritoriale pe nivel naţional (SRB, BIH) si regional (CZE, HUN, ROU, BGR, SVK,
AUT, MDA) pentru a identifica acele subiecte care trebuie integrate în InnoSchool Learning Sistem.
Trei subiecte au fost predefinite în avans în cadrul parteneriatului de proiect si au fost explorate trei
noi nevoi sociale în teritoriile PP. Atât nevoile sociale pre-definite cât si cele explorate au fost descrise
conform unui chestionar. Informaţiile au fost colectate prin cercetări la birou si prin interviuri /
întâlniri bilaterale cu experţi teritoriali privind nevoile sociale.
Tabelul următor prezintă rezultatele de ansamblu a rezultatelor, inclusiv cele trei nevoi sociale
predefinite si cele trei nevoi sociale suplimentare care au fost menţionate cel mai mult în teritoriile
participante.

Tabelul 2: Nevoile sociale alese

Clasament Nevoi sociale Numărul de


teritorii cu
menţiuni

1 Îngrijirea populaţiei în curs de îmbătrânire Toate cele 9


(predefinite)

1 Schimbarea societăţii Către responsabilitatea ecologică Toate cele 9


(predefinite)

1 Includerea grupurilor excluse Toate cele 9


(predefinite)

4 Protectia copilului: 6
• Includerea copiilor cu dizabilităţi

• Sărăcia copiilor

• Prevenirea copiilor expuşi riscului

• • Parenting incomplet - copiii cu părinţi plecaţi peste hotare

• Dezvoltarea abilităţilor non-cognitive la copii şi adolescenţi, în


special atitudinea "Îmi pasă de alţii, despre comunitate ”
/\
• îmbunătăţirea în şcoli

4 Migraţia forţei de muncă / evacuarea creierului / Capacitatea de a 6


păstra talentele

16
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
6 Depopularea zonelor rurale / Diverse dezavantaje în zonele periferice 3
si rurale; Mobilitatea în zonele rurale

17
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2.3.3 Modelul ADDIE
Prin dezvoltarea sistemului de învăţare InnoSchool, proiectul de instruire ADDIE a fost pus în centrul
atenţiei. Cele cinci faze ale modelului ADDIE (analiză, proiectare, dezvoltare, implementare si
evaluare) permit crearea unei linii directoare dinamice si flexibile pentru crearea unor instrumente
eficiente de instruire si suport pentru performanţă. Educatorii, designerii instructori si dezvoltatorii de
formare consideră că acest model este adecvat pentru a avea etape clar definite care facilitează
implementarea cu succes a unor instrumente si concepte eficiente de formare.

F ig u ra 4: M odelul A D D IE

Source: https://elearninginfographics.com/the-addie-model-infographic/, 2019

18
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Interreg
Danube Transnational Program m e
EUROPEAN UNION

In n o S ch o o l

2.3.4 Ciclul de învăţare al lui Kolb


De asemenea, ciclul de învăţare al lui Kolb a fost utilizat în faza de ideaţie a ILS ca model pentru
structurarea reflecţiei.
Ciclul de învăţare al lui Kolb este un model binecunoscut care afirmă că învăţarea se face din
experienţele anterioare ale vieţii. R eflecţia face parte integrantă din această învăţare. "Potrivit
lui Kolb (1984), procesul de învăţare urm ează un model sau un ciclu form at din patru etape,
dintre care unul im plică ceea ce Kolb se referă la" observaţie reflectivă ". Etapele sunt ilustrate
si rezumate mai jos: structura jocurilor si sesiunile offline bazate pe procesul de învăţare al lui Kolb, o
mare parte din învăţarea dintr-o simulare sau joc are loc prin procese de reflecţie (Kolb 1991) după
experienţă si nu pe parcursul acesteia.”5

Experimentare Observare
activa reflectiva

F ig u re 5: C iclul de in v a ta re a lui K olb

Source: https://skillsforlearning.leedsbeckett.ac.uk/preview/content/models/02.shtml, 2019

Pentru a putea experimenta ceva, mai întâi ar trebui să facem ceva. Ca un al doilea pas, trebuie să ne
gândim la ceea ce am făcut si de ce. A treia etapă este generalizarea, adică conceptualizarea si, nu în
ultimul rând, o experimentare activă care creează un plan este necesară pentru a ţine cont de concluzii.
Ciclul de învăţare continuă cu experimentarea, reflectarea, conceptualizarea si experimentarea din
nou, care demonstrează un fel de spirală de învăţare.

5 https://skillsforlearning.leedsbeckett.ac.uk/preview/content/models/02.shtml

19
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2.4. Provocări cheie
Dezvoltarea sistemului de învăţare InnoSchool are două domenii principale în care apar provocări:
(1) mediul de învăţare si metodele de predare
(2) contextul antreprenorialului social.

2.4.1. Provocări asupra sistemului de învăţare


ILS urmăreşte să aibă un impact educaţional, prin schimbarea mentalităţilor si să rămână un mod
atractiv de învăţare şi de predare a dimensiunilor, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.

Impact
educational

Modificarea
mentalităţii

Atractivitatea

F ig u re 6: P ro v o carile cheie

Sursa: Proiect InnoSchool, 2019

2.5. Principalele abilităţi antreprenoriale ale unui antreprenor social


O combinaţie echilibrată de abilităţi permite sensibilitatea si receptivitatea problemelor sociale, ideile
curajoase, dezvoltarea si implementarea unui "răspuns" pentru nevoile sociale si îmbunătăţirea
modului de viaţă. Un ecosistem al întreprinzătorilor sociali si al colaboratorilor lor contribuie,
probabil, la schimbările pozitive ale provocărilor societale.
Pentru a defini principalele competenţe antreprenoriale, este important să înţelegem că abilităţile sunt
strâns legate de cunoastere (partea cognitivă), expertiza (partea cognitivă, comunicativă si socială),
atitudinea (partea afectivă) si capacitatea (în funcţie de personalitate).

20
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Atitudine si
capabilitate

Abilitati
antrepre
noriale

Cunostinte Expertiza

F ig u re 7: E lem entele cheie ale a n tre p re n o ru lu i social

Sursa: Compilatie proprie, 2019

2.5.1. Caracteristicile antreprenorilor sociali de succes

U n set divers de aptitudini caracterizează un antreprenor social activ, pe care această persoană
trebuie să o abordeze în m ulte roluri, cum ar fi antreprenorul "economic", de asemenea,
trebuie să întreprindă. Listele de caractere nu pot fi văzute ca fiind completate, deoarece sunt
necesare nenum ărate abilităţi. Pentru a fi o resilienţă reuşită a întreprinzătorului, o viziune
concentrată, o atitudine deschisă, o gândire competitivă, o m orală determ inată de lucru si m ult
mai mult. Toate aceste personaje pot fi incluse în grupuri de calificare, cum ar fi abilităţile
soft (adică abilităţile personale) si abilităţile dificile precum abilităţile de afaceri (de exemplu,
abilităţi de negociere, abilităţi de asumare a riscurilor etc.).

Com petenţele tari pot fi învăţate în scoli, în timpul instruirilor si la locul de muncă, ele sunt
dem onstrate prin abilităţi precum m atematică, cunostinţe IT, cunostinţe de contabilitate etc..

A bilităţile personale sunt ceea ce noi toţi avem, ceea ce am adus de la "acasă" si ceea ce am
câstigat prin experienţele noastre. Este capacitatea de a trata cu consumatorii existenţi si
potenţiali, cu concurenţii existenţi, cu m embrii echipei si cu modul de utilizare a
cunostinţelor pe care cineva le-a câstigat în clasă.

21
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
A bilităţile cognitive includ gândirea creativă, disponibilitatea si capacitatea de asum are a
riscurilor, form ularea si rezolvarea problem elor, luarea deciziilor si iniţiativa.

A bilităţile sociale si relaţionale includ abilităţi de comunicare, capacitatea de a lucra în


echipă si abilitatea de a se adapta la situaţii noi.

A bilităţile tehnice sunt o com binaţie de concepte, cum ar fi m etodele de lucru si procesele.

N u în ultim ul rând, există abilităţi manageriale, care sunt, de asemenea, foarte im portante
pentru că ele com bină cunostinţele care pot fi im plem entate în iniţiativă, abilitatea de a lua
decizii strategice, planificarea capacităţilor, stabilirea unor obiective strategice si succesul pe
term en lung.

2.6. Crearea unei mentalităţi antreprenoriale pozitive


Există mai multe definiţii ale mentalităţii antreprenoriale. Spiritul antreprenorial a fost schimbat de-a
lungul anilor, chiar si într-un context foarte lung. Crearea de valoare se află în mijlocul
antreprenoriatului în secolul al XlX-lea. Antreprenoriatul ca proces a fost văzut în anii 2000. Aproape
20 de ani mai târziu, crearea de valoare a devenit conceptul de bază al antreprenorului, la fel ca în anii
1890.

Tabelul 3: Definiţia termenului "întreprinzător" '

Accent Definitie Sursa

Crearea de valori Antreprenorul îsi schimbă resursele economice Baptiste Say (anii
dintr-o zonă mai mică si într-o zonă cu 1800)
productivitate mai mare si randament mai mare

Agent de Funcţia antreprenorilor este aceea de a reforma Joseph Schumpeter


schimbare/distrugere sau de a revoluţiona modelul de producţie - prin (1942)6
creativa exploatarea unei invenţii sau, în general, a unei
posibilităţi tehnologice neexploatate de a produce
o nouă marfă sau de a produce una veche într-un
mod nou, prin deschiderea unei noi surse de
aprovizionare de materiale sau un nou punct de
vânzare pentru produse, prin reorganizarea unei
industrii si asa mai departe.

Inventivitate si Urmărirea oportunităţilor fără a ţine seama de Howard Stevenson


( 1983)7

6Schumpter, J.A. 1942. Capitalism, Socialism and Democracy. Harpers and Brothers

22
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Accent Definitie Sursa
incertitudine resursele controlate în prezent

Oportunitate Antreprenorul caută mereu schimbarea, răspunde Drucker (1985a, b)8


la acesta si o exploatează ca o oportunitate.

Antreprenoriatul ca Descoperirea, evaluarea si exploatarea Shane si


proces oportunităţilor. Venkataraman
(2000)9

Efectuare Gândirea antreprenorială diferă de gândirea SarasSarasvathy


managerială sau strategică (2005)10

Crearea de noi valori “Spiritul antreprenorial se referă la o stare de Times Definitia


spirit specifică care orientează comportamentul financiara
uman spre activităţile si rezultatele
antreprenoriale. Persoanele cu mentalitate
antreprenorială sunt deseori atrase de oportunităţi,
de inovare si de crearea de noi valori.
Caracteristicile includ capacitatea de a lua riscuri
calculate si de a accepta realităţile schimbării si
incertitudinii.”11

Sursa: Definirea spiritului antreprenorial, Springer 12

Uniunea Europeană are un accent determinat asupra capacităţii antreprenoriale si a spiritului


antreprenorial. Importanţa sa este, de asemenea, demonstrată prin faptul că este unul dintre obiectivele
politice cheie pentru UE si statele membre de mulţi ani si este una dintre cele opt competenţe cheie
pentru învăţarea de-a lungul vieţii.

2.6.1. Competenţe cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii


Cadrul de referinţă stabileste opt competenţe-cheie:
1) Comunicarea în limba maternă;

7Stevenson, H. 1983. A perspective on entrepreneurship.Harvard Business School Publishing. Boston,


MA.
8Drucker, P.F. 1985a. The Discipline of innovation.Harvard Business Review.
Drucker, P.F. 1985b. Innovation and Entrepreneurship Practice and Principles. New York: Harper &
Row.
9Shane, S., and S. Venkataraman. 2000. The promise of entrepreneurship as a field of
research.Academy of Management Review 25 (1): 217-226.
10Sarasvathy, Saras. 2005. What makes entrepreneurs entrepreneurial? Darden Business Publishing.
11 http://lexicon.ft.com/Term?term=entrepreneurial-mindset
12
https://www.springer.com/cda/content/document/cda.../9783319614113-c2.pdf?...

23
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2) Comunicarea în limbi străine;
3) Competenţă matematică si competenţe de bază în stiinţă si tehnologie;
4) Competenţă digitală;
5) Învăţaţi să învăţaţi;
6) Competenţe sociale si civice;
7) Sensul de iniţiativă si spirit antreprenorial; si
8) Constientizarea si exprimarea culturală.

C om petenţa "Sensul iniţiativei si antreprenoriatului" este definită de U E după cum urmează:

Sensul de iniţiativă si antreprenoriat se referă la capacitatea unui individ de a transforma ideile în


acţiune. Acesta include creativitatea, inovarea si asumarea de riscuri, precum si capacitatea de a
planifica si gestiona proiecte în vederea atingerii obiectivelor. Acest lucru îi sprijină pe indivizi, nu
numai în viaţa lor de zi cu zi acasă si în societate, ci si la locul de muncă în constientizarea contextului
muncii lor si în capacitatea de a profita de oportunităţi si constituie fundamentul unor competenţe si
cunostinţe mai specifice, stabilirea sau contribuţia la activităţi sociale sau comerciale. Aceasta ar
trebui să includă constientizarea valorilor etice si promovarea bunei guvernări.

Cunostinţe esenţiale, abilităţi si atitudini legate de această competenţă:


Cunostinţele necesare includ abilitatea de a identifica oportunităţile disponibile pentru activităţile
personale, profesionale si / sau de afaceri, inclusiv aspecte ale "imaginii mai mari" care oferă contextul
în care trăiesc si lucrează, cum ar fi o înţelegere largă a funcţionării economiei si oportunităţi si
provocări cu care se confruntă un angajator sau o organizaţie Persoanele fizice ar trebui, de asemenea,
să fie constiente de poziţia etică a întreprinderilor si de modul în care acestea pot fi o forţă de bine, de
exemplu prin intermediul unui comerţ echitabil sau prin intermediul unei întreprinderi sociale.
Abilităţile se referă la gestionarea proactivă a proiectelor (implicând, de exemplu, capacitatea de a
planifica, organiza, gestiona, conduce si delega, analiza, comunica, desuruba, evalua si înregistra),
reprezentarea si negocierea efectivă si capacitatea de a lucra individual si colaborativ în echipe.
Abilitatea de a judeca si de a-si identifica punctele forte si punctele slabe, precum si de a evalua si de
a-si asuma riscuri, în măsura în care este justificată, este esenţială.
O atitudine antreprenorială se caracterizează prin iniţiativă, proactivitate, independenţă si inovaţie în
viaţa personală si socială, la fel de mult ca si la locul de muncă. Aceasta include, de asemenea,
motivaţia si hotărârea de a îndeplini obiectivele, fie că sunt obiective personale, fie că au scopuri
comune cu ceilalţi, inclusiv la locul de muncă.”13

13Official Journal of th e European Union L 394/17, 2006

24
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
2.6.2. Entrecomp
Centrul Comun de Cercetare al UE, în parteneriat cu DG Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale
si Incluziune, a dezvoltat asa-numita EntreComp: Cadrul de Competenţă pentru Antreprenoriat.
EntreComp descrie antreprenoriatul ca o competenţă pe tot parcursul vieţii, identifică care sunt
elementele care fac pe cineva antreprenorial si le descrie pentru a stabili o referinţă comună pentru
iniţiativele care se ocupă de învăţarea antreprenorială.
EntreComp este un cadru comun de referinţă care identifică 15 competenţe în trei domenii cheie care
descriu ce înseamnă să fii antreprenorial.
Competenţa antreprenorială este o competenţă cheie transversală. A fi antreprenorial înseamnă mai
mult decât start-up-uri comerciale si comerţ - înseamnă, de asemenea, să aveţi un sentiment puternic
de iniţiativă si să acţionaţi pe idei si oportunităţi de a crea valoare pentru alţii. EntreComp stabileste
importanţa antreprenoriatului si a iniţiativei si stabileste modul în care oamenii pot dezvolta această
competenţă pentru a contribui la provocările economice, sociale si culturale.

Figura 8: Competente antreprenoriale

Sursa: EntreComp, 2015

2.6.3. Spiritul antreprenorial în SUA


Reţeaua de predare a spiritului antreprenorial din SUA defineste mentalitatea antreprenorială ca set de
atitudini, abilităţi si comportamente pe care elevii trebuie să le realizeze academic, personal si
profesional.
Acestea includ:

25
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
iniţiativă si auto-direcţie,
asumarea riscurilor, flexibilitatea si adaptabilitatea,
creativitate si inovare,
gindire critica
solutionarea problemelor.
includ capacitatea de a vedea oportunităţi,
resurse marshal
si a crea valoare.

2.6.4. Cadrul de referinţă YouthStart pentru competenţele antreprenoriale


Învăţarea orientată spre competenţe în domeniul antreprenoriatului a fost definită de YouthStart în
cadrul Cadrului de iniţiere a tinerilor referitor la competenţele antreprenoriale în 2014.
Există o mare varietate de competenţe diferite care pot fi grupate în trei categorii principale:

• Dezvoltarea ideilor
• Implementarea ideilor
Gândire durabilă.

În plus, competenţele sunt grupate în funcţie de nivelurile de predare de la A1 la C2. Descrierile de


competenţe includ declaraţiile "Eu pot face", de exemplu "pot dezvolta idei creative", "pot evalua
riscurile de afaceri folosind studii de caz" si "pot vedea probleme etice si le pot rezolva". Această
diversificare multidimensională a YouthStart permite stabilirea unor obiective precise pentru atingerea
rezultatelor planificate de învăţare.
Cadrul de Referinţă pentru Tineretul de Start a fost utilizat drept punct de referinţă în dezvoltarea
cadrului EntreComp de către Comisia Europeană, ceea ce face ca provocările antreprenoriale de
iniţiere a tinerilor să fie compatibile cu EntreComp.

Descriptorii relevanţi
Descriptorii relevanţi care trebuie utilizaţi pentru sistemul de învăţare InnoSchool se bazează pe
cadrul de iniţiere a tinerilor referitor la competenţele antreprenoriale, deoarece acest cadru este validat
de diversi experţi si a fost de asemenea luat ca un element esenţial pentru EntreComp: Cadrul de
Competenţă pentru Antreprenoriat creat de UE.
Figura 9 prezintă structura principală a cadrului de iniţiere a tinerilor referitor la competenţele
antreprenoriale.

26
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Figura 9: C a d ru l de re fe rin ţă Y o u th S ta rt p e n tru com petenţele a n tre p re n o ria le

Sursa: YouthStart, 2014

27
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Figura 10 prezintă descriptorii detaliate pentru fiecare nivel A1-C2 al competenţelor antreprenoriale.

Framework of References for Entrepreneurship Competences


Al A2 Bl B2 Cl C2

F ig u ra 10: C o m p etete

Sursa: Youth Start, 2014

28
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
3. Cadrul strategic al sistemului InnoSchoolLearning

Sistemul de învăţare InnoSchool (ILS) va cuprinde jocul serios (SG), îndrumări pentru profesori cu
privire la utilizarea ILS, materiale de instruire pentru formarea cadrelor didactice si chestionare de
impact pentru studenţi, toate traduse în limbile partenerilor si limba engleză. ILS va îmbunătăţi
atractivitatea si impactul sistemelor de învăţare (SO1) prin includerea unor aspecte inovatoare cum ar
fi SG cu medii sociale si concurenţă inter-scolară, combinarea simulărilor on-line cu predarea /
ghidarea cadrelor didactice si includerea grupurilor ţintă în procesul de dezvoltare.

3.1. Structura ILS

Joc on-line (amestec de


Manualul profesorilor
sesiuni on-line / offline)

Elementele
cheie

Media sociala Competitii interscolare

F ig u ra 11: E lem entele cheie ale IL S

Sursa: Proiect InnoSchool, 2019

29
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Interreg
Danube Transnational Program m e
EUROPEAN UNION

In n o S ch o o l

Introducere Prima parte Reflecţie A doua parte


offline joc on- offline 45 joc on-line~ = 1 module
15 Min. line~30 Min. Min. 45 Min.

În clasă (cu in teracţiu n ea cu In clasă Nu în clasă


profesorii si lucrul în echipă pe

4 M odule pentru începători de nivelul 1 (A)


6 M odule pentru nivelul 2 avansat (B)

Num ărul total de sesiuni:


12 sesiuni offline în clasă +
6 sesiuni online nu în clasă

Durata:
6 săptămâni în total pentru începători de nivelul 1 (A)
8 săptămâni în total pentru nivelul 2 avansat (B)

Pe saptamana:
1 sesiune m ixtă offline în clasă
1 sesiune offline din clasă

F ig u ra 12: S tru c tu ra IL S

Sursa: Proiectul InnoSchool, 2019

3.2. Cadrul Sistemului de învăţare


* InnoSchool
Cadrul general al sistemului de învăţare InnoSchool se bazează pe patru piloni, în conformitate cu
ciclul de învăţare al lui Kolb (vezi capitolul 2.3), având atât sesiuni offline, cât si sesiuni online.
Există în total 6 module. Fiecare modul are un începător A si un nivel avansat B adresându-se elevilor
cu niveluri diferite de cunoaştere în economie si antreprenoriat social.

30
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Tabelul următor prezintă conceptul de bază al cadrului ILS.
Tabelul 4: Cadrul ILS

Etape Module Nivele Obiectivele de învăţare Metode de predare

Modulul 1 Nivelul 1 (1) Acordarea atenţiei: în clasă: offline (parţial


pentru nevoi sociale online)
Start:
începători (2) Clarificarea termenilor:
Sensibilizarea
(A) necesitatea socială,
pentru • Brainstorming în clasă
inovarea socială,
probleme cu privire la nevoile
antreprenoriatul,
sociale sociale din regiunea
antreprenoriatul social
studenţilor (offline pe
(3) Informaţii de bază
tablă sau online folosind,
privind antreprenoriatul
de exemplu,
social
https://padlet.com/, dar
realizate împreună în
clasă
a • Videoclipuri cu întrebări
a ghidate
ß
Ö
O
Durata:
■—
JD 1 h - 45 min (online si
*s offline, inclusiv Sesiune
de reflecţie)
ü
1 h - 45 min sesiune
CD offline
>
N 1 h - 45 min sesiune
Q online

31
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Etape Module Nivele Obiectivele de învăţare Metode de predare

Nivelul 2 (1) Acordarea atenţiei: în clasă: offline si online -


Avansat nevoi sociale învăţare prin cooperare
(B) (2) Clarificarea termenilor:
• înscrierea on-line a
necesitatea socială,
glosarului (colectarea
inovarea socială,
termenilor si a definirii
antreprenoriatul,
online ca o lucrare de
antreprenoriatul social
colaborare între
(3) Informaţii de bază
studenţi)
privind antreprenoriatul
social • colaborare prin
intermediul canalelor
media sociale
• atragerea părţilor
interesate si prin
intermediul reţelelor
sociale (de exemplu,
Linkedin)
• prezentarea literaturii
prezentarea studiilor de
caz
Durata:
• 1 h - 45 min (online si
offline, inclusiv Sesiune
de reflecţie)
• 1 h - 45 min sesiune
offline
• 1 h - 45 min sesiune
online

32
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Etape Module Nivele Obiectivele de învăţare Metode de predare

Modulul 2/1 Nivelul 1 (1) definirea conceptelor de în clasă: offline şi online -


Începători bază legate de cercetarea învăţare prin cooperare
Analiza pieţei
(A) de marketing
• SWOT
(2) enumeră procesul de
cercetare a pieţei • Analiza de piaţă
(3) realizează colectarea de bazată pe o literatură
date în cercetarea pieţei colectată în prealabil
(4) analiza datelor • Observare
• Echipa / grupul
funcţionează şi prin
intermediul
canalelor media
sociale

Durata:
• 1 h - 45 min (online şi
offline, inclusiv Sesiune
de reflecţie)
• 1 h - 45 min sesiune
offline
• 1 h - 45 min sesiune
online
• PESTEL
Nivelul 2 - (1) definirea conceptelor de
Avansat bază legate de cercetarea • Interviuri ale
(B) de marketing părţilor interesate
(2) enumeră procesul de • Observari
cercetare a pieţei • Vizite in teritoriu
(3) să definească fiecare pas • Lucrul in
şi concept în procesul de echipa/Grup
cercetare a pieţei • Studii de caz
(4) relaţionează fiecare pas • Pregătirea şi / sau
la alte etape ale prezentarea
procesului de cercetare a raportului
pieţei
i-H
(5) să aplice o cercetare în Duration:
j2 domeniul pieţei 1 h - 45 min (online şi
*53 (6) realizează colectarea de offline, inclusiv Sesiune
date în cercetarea pieţei de reflecţie)
Ë (7) analiza datelor 1 h - 45 min sesiune
O offline
>
N
<D <D 1 h - 45 min sesiune
Q
online

33
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Etape Module Nivele Obiectivele de învăţare Metode de predare

parţial în clasă si online


Modulul 2/2 Nivelul 1 (1) Definiţi conceptul de
Începători bază al ideii de a elabora
Fisa de idei
(A) propria iniţiativă / • Completarea sablonului
(proiectul fisei de idei
afacere socială
ideii proprii
(2) Descrieţi principalele
de afaceri Durata:
detalii ale iniţiativei /
sociale / • 1 h - 45 min (online si
afacerilor sociale de
iniţiativă a offline, inclusiv Sesiune
afaceri
studenţilor) de reflecţie)
• 1 h - 45 min sesiune
offline
• 1 h - 45 min sesiune
online
parţial în clasă si online
Nivelul 2 - (1) Definiţi conceptul de
Avansat bază al ideii de a elabora
(B) propria iniţiativă / • Completarea sablonului
afacere socială fisei de idei
(2) Descrieţi principalele
detalii ale iniţiativei / Durata:
afacerilor sociale de • 1 h - 45 min (online si
afaceri offline, inclusiv
(3) Abilităţi de prezentare în prezentarea ideii prin
timp ce prezintă ideea povestiri incl. feedback
proprie în timpul sesiunii de
(4) Feedback oferind dorinţa reflecţie)
si abilitatea de a primi • 1 h - 45 min sesiune
feedback offline
• 1 h - 45 min sesiune
online
Durata:
Modulul 3 Nivelul 1 (1) Definirea modelului de
1 h - 45 min (online si
Modelul de Începători impact social al ideii
afaceri social (A) proprii offline, inclusiv Sesiune
Canvas de reflecţie)
1 h - 45 min sesiune
offline
1 h - 45 min sesiune
online

34
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Etape Module Nivele Obiectivele de învăţare Metode de predare

Durata:
Nivelul 2 - (1) Definirea modelului de
Avansat impact social al ideii 1 h - 45 min (online şi
proprii offline, inclusiv Sesiune
(B)
(2) Descrierea modelului de de reflecţie)
sustenabilitate financiară 1 h - 45 min sesiune
a ideii offline
(3) Desen scenariu pentru 1 h - 45 min sesiune
angajarea comunităţii online

Social Business Model Canvas


Key Resources Key Activities Type of Intervention Segments Value Proposition

Social Value Proposition


Imparl Haiiirii
WNWrStneJbmiK</nJufWifWrNto*?N
Biliv'tKj?“tocit,/înowt,otrras.’ ***' Btrtflciiry
Partners + Key Channels
Stakeholders

Wftoo«theeatmtolgrouptf«i mirJiettf
wtovol»tK)ûetiveiyourpragamnv*DQ «iftrti'KwAVyouratgar\\talion6t ranying- HowartyouraxMingyourttenefideries MfltorOoyoui won;rogeiOta

Cost Structure Surplus Revenue

Durata:
Modulul 4 Nivelul 1 (1) concentrându-se asupra
Începători • 1 h - 45 min (online şi
Empatia hartă viitorului grup ţintă /
pânză offline, inclusiv Sesiune
(A) clienţilor
de reflecţie)
• 1 h - 45 min sesiune
offline
• 1 h - 45 min sesiune
online
Durata:
Nivelul 2 (1) concentrându-se asupra
1 h - 45 min (online şi
Avansat viitorului grup ţintă /
offline, inclusiv Sesiune
(B) clienţilor
de reflecţie)
1 h - 45 min sesiune
offline
1 h - 45 min sesiune
online

35
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Etape Module Nivele Obiectivele de învăţare Metode de predare

Durata:
Modulul 5 numai Problema si oportunitatea
<D pentru 1 h - 45 min
Strângerea Misiunea
viziunii si Nivelul 2 (online si offline,
ü Mesaje / comunicaţii inclusiv Sesiune
cN
3 legarea Avansat Ce altceva trebuie să stiţi
viziunii la de reflecţie)
(B) înainte de a începe
acţiune 1 h - 45 min
£O Stakeholderi sesiune offline
Riscuri 1 h - 45 min
sesiune online
3i-H În plus, timp de 2
=3
’ ’O
săptămâni pentru
a
a finalizarea
planului de afaceri
O

36
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Etape Module Nivele Obiectivele de învăţare Metode de predare

Durata:
Modulul 6 numai Prezentarea iniţiativei /
1 h - 45 min
Prezentarea pentru afacerilor sociale
Nivelul 2 (online si offline,
iniţiativei / Discutarea ideii
afacerilor Avansat inclusiv Sesiune
Primirea de feedback
sociale de reflecţie)
(B) Comunicarea cu părţile 1 h - 45 min
interesate
sesiune offline
Îmbunătăţirea încrederii în 1 h - 45 min
sine
sesiune online
În plus, timp de 2
săptămâni pentru
finalizarea
planului de afaceri

Sursa: InnoSchool, 2019

37
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
3.3. Rezultatele învăţării *

Tabelul 5 rezumă rezultatele învăţării si legătura acestora cu canalele media sociale si cu concursurile
interscolare.
Table 5: Rezultatele invatarii

Rolul canalelor media sociale (de Concursul


Rezultatele invatarii
exemplu, Facebook, LinkedIn) interscolar

1. Rezultate individuale de învăţare: Suport pentru elementele sociale: Nivelul 1


Începători
- comunicarea între elevi (de
• Intrarea în glosar (A)
exemplu, în principal prin
Facebook), Bazat pe:
• Fisa de lucru referitoare la
- comunicarea între scoli pe plan Modelul de
videoclipuri
naţional (de exemplu, în afacere
principal prin Facebook), socială
• 1 Interviu pe părţile interesate - comunicarea către diferite Canvas
părţi interesate (de exemplu, în
2. Rezultate de învăţare cooperative: principal prin LinkedIn)

a. În echipe mici:
• Fisa de idei

• Harta empatiei Nivelul 2 -


Avansat (B)
• Modelul de afaceri social Bazat pe:
Planul de
• Planul de afaceri social afaceri
sociale
• Prezentare

b. Rezultatul întregii clase:


• Brainstorming / harta minţii

Sursa: InnoSchool, 2019

38
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
3.4. Obiectivele de învăţare ale sistemului de învăţare InnoSchool
j *

Obiectivele principale ale sistemului de învăţare InnoSchool pot fi rezumate după cum urmează:
(1) să promoveze abilităţile si competenţele antreprenoriale ale elevilor; în special în domeniul
antreprenoriatului social;
(2) pentru a consolida atitudinea socială a elevilor;
(3) să dezvolte modele de afaceri sociale;
(4) să dezvolte un plan de afaceri sociale
(5) pentru a combina metodele de învăţare combinate cu beneficiile mediului de învăţare online.

Aceste obiective vor fi atinse în principal prin:

• metode de învăţare combinate, cum ar fi metodele de predare frontală, prezentări ale


profesorilor;
• joc serios, ca un mediu extrem de atractiv de învăţare on-line;
• interacţiunea cu părţile interesate regionale.

Până la sfârsitul modulului, elevii vor fi asteptati:

• să înţeleagă problemele si provocările sociale;


• să-si elaboreze propriile idei pentru afaceri sociale / iniţiative;
• pentru a elabora modele si planuri de afaceri;
• să lucrezi într-o echipă;
• să-si prezinte ideile;
• să dea si să primească feedback constructiv.

39
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
3.5. Implementarea ILS - Rezumatul mapării cadrului educaţional
3.5.1 Prezenţa educaţiei antreprenoriale
În cadrul cartografierii cadrelor educaţionale, partenerii proiectului InnoSchool au efectuat în regiune
cercetări la începutul proiectului sau au intervievat părţile interesate relevante.
În majoritatea teritoriilor, educaţia antreprenorială are încă o prezenţă mică în curricula şcolilor
secundare superioare sau este practicată într-o formă foarte fundamentală.
Conform strategiei învăţării pe tot parcursul vieţii, noile iniţiative au început să pună în aplicare
educaţia antreprenorială ca o competenţă cheie în şcoli. În mai multe teritorii, programele de
învăţământ au fost deja adaptate sau sunt în prezent adaptate pentru a conferi o importanţă sporită
antreprenoriatului şi pentru a o pune în aplicare în diferite niveluri de învăţământ.
În ciuda acestei tendinţe de extindere, Antreprenoriatul are cea mai puternică prezenţă în curricula
anumitor tipuri de şcoală superioară - în special şcoli de învăţământ profesional şi tehnic şi subiecte
facultative / opţionale. La liceele de afaceri, abilităţile antreprenoriale sunt instruite ca parte a firmelor
de formare, a mini-întreprinderilor sau a lucrărilor de proiect şi a competiţiilor.

3.5.2 Posibilitatea si procesul de implementare a ILS în programele scolare


Diferenţele teritoriale influenţează posibilitatea si procesul de implementare a ILS în programele
scolare.

• Diferenţele teritoriale în ceea ce priveste autonomia scolilor:


Dimensiunile autonomiei scolare variază de la zero sau numai pe hârtie la o autonomie înaltă si în
crestere.
În consecinţă, aprobarea noilor metode de învăţare este cerută de directorul scolii, pe de o parte sau de
ministerul educaţiei / autorităţii educaţionale locale, pe de altă parte. In cadrul setărilor de sus în jos,
scolile pot propune noi sisteme de învăţare ca activităţi extracurriculare sau opţionale.

• Diferenţele inter-teritoriale în ceea ce priveste libertatea de alegere a profesorilor:


În unele dintre teritorii, libertatea de acţiune a cadrelor didactice de a introduce un nou sistem de
învăţare pentru lecţiile lor este deosebit de ridicată. Alegerea metodelor noi se va face în consultare cu
directorul.
În acest caz, este important să îi motivăm pe profesori să aleagă ILS.
În alte teritorii, libertatea de alegere a profesorilor este limitată, iar instanţele mai înalte trebuie să fie
convinse de noul sistem de învăţare.

40
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
3.5.3 Cerinţe pentru implementarea ILS
• • Compatibil cu curricula:
Părţile interesate numesc compatibilitatea cu curriculumul o cerinţă foarte importantă pentru un nou
sistem de învăţare si subliniază faptul că conţinutul ILS si rezultatele învăţării trebuie să fie puternic
coordonate cu programele de învăţământ, nu invers.
Dezvoltarea unui pachet general adecvat pentru toate (regiuni, tipuri de scoli, niveluri scolare,
curriculum) va fi o provocare. În ciuda acestei eterogenităţi, trebuie să ne asigurăm că fiecare scoală
potenţială găseste ceva potrivit. De aceea trebuie să facem ILS flexibil si individual adaptat!

• Potrivirea obiectului:
Pentru profesori este important să se stie în ce domenii ILS poate fi implementat si dacă este posibil să
se implementeze diferite părţi ale ILS în diferite discipline. La final, profesorul trebuie întotdeauna să
integreze un nou sistem de învăţare în sala de clasă, în timp ce îndeplineste obiectivele curriculumului
subiectului.

• Resurse disponibile în scoli si studenţi:


Resursele de timp, resursele financiare si resursele umane sunt considerate ca fiind cele mai
importante puncte de punere în aplicare a noilor sisteme de învăţare în scoli.
În afară de toate diferenţele teritoriale cele mai importante pentru implementarea ILS în curriculum si
scoli este impactul bazat pe dovezi si practicabilitatea.

3.5.4 Implementare pilot


Pilot de 4 luni din 10 scoli pe regiune va servi la testarea impactului si practicabilitătii ILS si
identificarea potenţialului de îmbunătăţire. Pilotul va arăta, de asemenea, cât de bine pot fi integrate
ILS în diferite regiuni, tipuri de scoli si subiecte si care adaptări sunt necesare pentru o mai bună
integrare.

• Cum se integrează pilotul în scoli?

Trebuie luată următoarea decizie: Includerea diferitelor tipuri de scoli sau concentrarea asupra scolilor
specializate?
Din motive practice, implementarea-pilot ar putea fi cea mai realistă
> activitate extracuriculara

> activităţi post-scolare


> curs non-obligatoriu / curs de formare opţional

41
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Alături de acest subiect, una dintre preocupările majore ale profesorilor este că nu va fi posibilă
îndeplinirea curriculumului disciplinei.

Dar, pentru o implementare durabilă după finalizarea proiectului InnoSchool, trebuie realizată o altă
soluţie. Pentru a asigura o implementare ulterioară şi durabilă a ILS, trebuie să se caute o extindere.
ILS nu poate deveni un program de minoritate sau de elită!

3.5.5 Puncte cruciale


La elaborarea ILS şi implementarea pilotului, parteneriatul proiectului trebuie să fie conştient de
următoarele limitări, în special în cazul activităţilor extra-curriculare.

Resurse cu timp limitat:

• Pilotul nu trebuie să fie prea consumator de timp:


> Trebuie să fie fezabilă desfăşurarea pilotului în timpul disponibil / planificat.
> Orarul necesar trebuie să fie limitat în funcţie de resursele umane şi financiare.
• Confruntarea cu întârzierea (din orice motiv):
> Evitaţi abandonarea
> Definiţi obiectivele flexibile şi reperele care pot fi atinse "
• Dificultăţi în completarea tuturor nivelurilor în cadrul pilotului de 4 luni:
> Nu există o ierarhie rigidă a jocului -> Structură flexibilă -> Module în loc de nivele

Resurse umane şi financiare limitate:

• 4 luni este o lungă perioadă de timp şi va fi foarte intensă atât pentru profesori, cât şi pentru elevi.

• Elevii nu trebuie să-şi petreacă prea mult timp liber.

• Profesorii au multe alte sarcini pe lângă învăţare. Activităţile extraşcolare, inclusiv instruirea şi
efortul de pregătire, implică un volum de muncă suplimentar.

• Proiectul nu include recompense financiare pentru profesori. Doar unele şcoli au fonduri specifice
legate de astfel de activităţi (în plus), în timp ce cele mai multe şcoli nu au;
> Profesorii motivatori sunt de o importanţă deosebită.

42
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Competenţele profesorilor sunt limitate:

• Independent de teritoriu, unii profesori folosesc mai degrabă o abordare teoretică sau clasică în
lecţiile lor; abilităţile de predare a antreprenoriatului lipsesc, iar metodele si conţinutul sunt
depăsite.
• Unii profesori sunt mai deschisi faţă de noile metode de predare decât alţii.

> Furnizează ateliere de formare si materiale didactice de însoţire pentru profesori.

3.5.6 Selectarea scolilor pilot


Selecţia scolilor pilot ar trebui, prin urmare, să ţină seama de următoarele caracteristici:
S Şcoli legate de Antreprenoriat sau Economie, Administrarea Afacerilor, Inovaţii Sociale
S Motivaţia, dorinţa de educaţie ulterioară si deschiderea spre noi instrumente didactice din partea
profesorilor
S Disponibilitatea timpului, a resurselor umane si financiare
S Aplicabilitatea instrumentelor informatice si online: disponibilitatea Internetului în sălile de clasă
sau PC sau posibilitatea ca elevii să utilizeze dispozitive cu acces la internet în interiorul si în
afara scolii.

Cunostinţele locale si o relaţie puternică cu părţile interesate locale sunt necesare pentru a implica
scolile pilot adecvate.

43
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
3.6 Măsurarea impactului ILS asupra performanţei elevilor instrumente de
evaluare ex-ante si ex-post
În general, există multe metode de evaluare pentru a măsura impactul unei unităţi de învăţare. Asa-
numita metodă Pizza, Feedback-ul Sandwich, Evaluarea de la egal la egal, Planul de feedback Planul
poate fi folosit ca instrumente pentru măsurarea impactului sistemului de învăţare InnoSchool asupra
abilităţilor si competenţelor cognitive, personale, de comunicare etc. Metodele pot fi utilizate fie ca un
instrument de autoevaluare, fie ca mijloc de a oferi feedback despre performanţa altora.

3.6.1. Metoda Pizza

Scurta descriere O "pizza", adică un cerc împărţit pe segmente pe teme, este utilizat pentru
vizualizarea feedback-ului si ca instrument de evaluare.

Descrierea metodei O "pizza", adică un cerc împărţit în segmente, este desenată pe hârtie
(indicarea si ordinea flipchart, prin care fiecare segment al pizza este etichetat cu un subiect /
activităţilor, problemă care trebuie evaluată. Hârtia este pusă pe podea si fiecare
calendarul propus) participant este rugat să deseneze un punct în fiecare segment al pizza. Un
punct aproape de centru înseamnă foarte bine, un punct aproape de margine
înseamnă că nu este asa de bun. Rezultatul evaluării este vizualizat într-un
mod foarte usor de înţeles si poate fi discutat imediat după ce au fost făcute
punctele de evaluare. Metoda oferă o bună impresie despre satisfacţia
participanţilor.
După desenarea punctelor, va avea loc o rundă orală de feedback. Astfel,
toată lumea este capabilă să declare decizia sa, în special problemele de
nemulţumire, adică puncte aproape de margine, pot fi comentate, dacă
participanţii doresc să facă acest lucru. În plus, aspectele care nu sunt
acoperite de "Metoda de pizza" pot fi menţionate în această rundă.

Durata recomandată 10-15 minute


(în minute)

Materialele necesare o bucată mare de hârtie cu pizza si subiectele pe care se află un marcator
în timpul exerciţiului per participant

Referinte http://intercultural -learning.eu/evaluationmethods -2/

3.6.2. Evaluarea valizei

Scurta descriere O modalitate usoară de a ridica lecţiile învăţate

Descrierea metodei Aduceţi cele trei articole si plasati-le în mijlocul sălii de clasă: valiză, cos
(indicarea si ordinea de gunoi, raft de birou

44
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
activităţilor, Valiza simbolizează "iau acest conţinut, experienţă bună, senzaţie etc. cu
calendarul propus) mine, pentru că era important pentru mine"”.
Coşul de gunoi simbolizează "nu am nevoie de acest lucru; conţinut
negativ, experienţă negativa etc.”
Rafturile de birou simbolizează "nu am nevoie de acest conţinut acum, a
fost o experienţă neutră, nu pot integra acest conţinut, sentiment şi
experienţă pentru mine acum, dar ar putea fi util / semnificativ mai târziu"
Oferiţi elevilor dvs. ceva timp să scrie cuvinte-cheie pe cărţi şi să le lase să
plaseze cartile de lângă elementele care simbolizează atitudinea lor faţă de
acest cuvânt cheie.

Durata recomandată 15-20 minute


(în minute)

Materialele necesare Flashcards cu cuvinte cheie


în timpul exerciţiului
Flashcards goale
markere
1 valiza
1 cos de gunoi
1 raft de birou

Referinta http://intercultural -learning.eu/evaluationmethods -2/

3.6.3. Line-up Feedback

Scurta descriere O modalitate uşoară de a vizualiza lecţiile învăţate de opinii ale grupului

Descrierea metodei Intrebaţi-le la întrebările de mai jos şi spuneţi-le că întinderea cu braţele în


(indicarea şi ordinea aer înseamnă "pe deplin de acord" şi de a sta cu miinele in jos înseamnă "nu
activităţilor, sunt absolut de acord". Fiecare poziţie între crăpătură şi întindere este o
calendarul propus) nuanţă individuală de acord / dezacord.
Intrebari:
• Imi place aceasta activitate
• Am înţeles sensul acestei activităţi
• M-am făcut să mă gândesc despre...
• Aceasta a produs o înţelegere a ....
• Mi-a schimbat atitudinea / ma făcut să mă gândesc la percepţia mea

45
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Durata recomandată 15-20 minute
(în minute)

Materialele necesare Spaţiu pentru o clasă întreagă


în timpul exerciţiului

Referinta http://intercultural -learning.eu/evaluationmethods -2/

3.6.4. Dartboard

Scurta descriere Pentru colectarea rezultatelor învăţării

Descrierea metodei Asezati un poster cu un dartboard pe perete.


(indicarea si ordinea
Dartboard-ul are 4 cercuri concentrice si este împărţit în 4 zone (sau mai
activităţilor,
mult): asteptări, agendă, angajament personal, învăţare nouă.
calendarul propus)
Distribuiţi participanţilor un marker sau 4 autocolante mici colorate.
Solicitati-le să evalueze locul de plasare a seminarului în zona respectivă:
• asteptările lor au fost îndeplinite?
• sunt mulţumiţi de ordinea de zi?
• cât de mult s-au simţit implicaţi si angajaţi activ?
• au învăţat lucruri noi?

Durata recomandată 15-20 minute


(în minute)

Materialele necesare dartboard, autocolante / marcatori de 4 culori diferite


în timpul exerciţiului

Referinta http://intercultural -learning.eu/evaluationmethods -2/

3.6.5. Copacul pată de cerneală

Scurta descriere Arborele: acesta este un loc, un grup sau o organizaţie. Ar putea fi familia
ta, un club, un grup de prieteni, o biserică, o scoală, un birou, o echipă de
fotbal, un grup care călătoresc cu autobuzul, un set de prieteni pe MSN, cei
mai buni panelisti despre "Got Talent din Marea Britanie" , sau chiar chiar
tu. Fiind un copac, nu se limitează la un singur loc, astfel încât poate fi
folosit în orice context. Există o platformă si o coardă pentru a balansa. Ce
simbolizeaza? Ar putea reprezenta siguranţă, conducere, separare, distracţie
sau risipă? Depinde de modul în care simţi că te uiţi la ele si cum te simţi

46
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
acea zi! Uneori există mai mult de un copac, deoarece modul în care alte
grupuri interacţionează cu noi afectează modul în care se simte grupul
nostru.

Descrierea metodei Petele de cerneala (Blob): acestea sunt o varietate de personaje care
(indicarea şi ordinea exprimă o varietate de sentimente. Este foarte important să folosiţi numele
activităţilor, de Blobs, mai degrabă decât el sau ea, deoarece nu sunt bărbaţi sau femele
calendarul propus) albe, dar fără sexe şi incolore. Puneţi întrebări precum: "Cum credeţi că
acest Blob se simte?" Sau "Care Blob credeţi că este cel mai trist şi de ce?"
Acest termen neutru include toată lumea şi menţine instrumentul Blob cât
mai deschis posibil. Membrii grupului dvs. pot continua să atribuie sexul la
Blobs, dar atâta timp cât setaţi conducerea, cea mai mare parte a grupului
vă va adopta expresiile. Bloburile din Arbore interacţionează de asemenea,
aşa cum fac toate grupurile. De asemenea interacţionează cu Arborele. Ei s­
au aşezat pe copac sau încearcă să ajungă pe copac. Locurile lor sunt
importante de luat în considerare. Unii oameni se simt doar capabili de a
selecta din Blobs de la partea de jos a copacului, în timp ce alţii tind să
zboare drept în partea de sus! Selectarea unui Blob este o lovitură a modului
în care acea persoană se simte în acel moment. Unii oameni înregistrează o
dată lângă imagine pentru a le păstra pentru munca lor. Vorbind la o
conferinţă a psihologilor educaţionali, Ian a descoperit că mulţi folosesc
foaia Blob Tree ca instrument de evaluare vizuală, înregistrând răspunsurile
clienţilor lor direct pe foaie.
Iarba: sub Copac, şi departe de el, este iarba. Se spune că e în afara
Arborelui, un loc unde poţi să te duci după ce ai urcat din Copac. Acesta nu
este neapărat un loc negativ. După un grup de tineri, o zi la serviciu sau o
seară cu familia, este frumos să vă retrageţi şi să vă relaxaţi departe de
grupul dinamic. Deci, iarba ar putea fi pur şi simplu aceea - un loc de
odihnă. Poate fi şi un loc de opoziţie faţă de ceea ce se întâmplă în Arbore.
Ca atare, merită explorat ceea ce înseamnă oamenii atunci când spun:
"Vreau să fiu pe iarbă”. Apropierea de Arbore este de remarcat ca din nou
dă indicii despre modul în care oamenii se simt în acel moment în timp.

Durata recomandată 15-20 minute


(în minute)

Materialele necesare dartboard, autocolante / marcatori de 4 culori diferite


în timpul exerciţiului

Referinta https://w w w.blobtree.com /pages/frontpage

47
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Interreg
Danube Transnational Program m e
EUROPEAN UNION

In n o S ch o o l

F ig u ra 13: A rb o re le Blob

Source: https://www.blobtree.com/, 2019

3.6.6. Arborele de cunostinte j *

Scurta descriere Pentru colectarea rezultatelor învăţării

Descrierea metodei Obiectivele de învăţare sunt:


(indicarea si ordinea
activităţilor, • Adunaţi declaraţii calitative despre satisfacţia si succesul învăţării
calendarul propus) unui eveniment (de exemplu, un schimb de curs sau o întâlnire
interculturală))
• Să exploreze, să sărbătorească si să-i facă pe elevi constienti de
diversitatea bogată a experienţelor pe care diferitele persoane le
aduc oricărui grup.

48
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
• Pentru a evalua experienţele de învăţare ale elevilor

Participanţii au posibilitatea de a scrie pe carduri unele dintre


experienţele lor:

• pe cartile rosii ("fructul coapte"): experientele de succes si


cunostintele pe care le voi lua cu mine;
• pe cărţile verzi ("fructul necorespunzător"): Vreau mai mult de atât,
a fost interesant, dar trebuie încă să fie dezvoltat;
• Pe cartonaşele galbene ("fructul respins"): acest lucru nu a fost de
succes, acest lucru nu ar trebui să se întâmple din nou).

Cardurile sunt fie atârnate în plante, fie lipite pe hârtia de ambalat:


fructele coapte în partea superioară a coroanei copacilor, fructele
necoapte uşor sub ramuri şi cartoanele galbene, care cad pe pământ.

M oderatorul citeşte cărţile colectate şi pune întrebări. D acă este


necesar, pot fi discutate declaraţii individuale.
Durata recomandată 30 minute
(în minute)

Materialele necesare Desenati pe o foaie m are de hârtie un copac (rădăcini, trunchi, ramuri
în timpul exerciţiului şi frunze). D acă este disponibilă o instalaţie mare, hârtia de am balare
poate fi înlocuită cu o instalaţie reală.
Referinta http://intercultural -learnine.eu/evaluationmethods -2/

http://www.diia.de/toolbox-interkulturelles-lernen/methodenbox-
interkulturell

3.6.7. Evaluarea cinematografică multiplexă


Evaluarea cinematografica multiplex permite realizarea evaluării finale
Scurta descriere
într-un mod amuzant şi angajament: participanţii sunt rugaţi să pună între
0 şi 3 persoane (în funcţie de preferinţele lor) în fiecare cinematograf,
reprezentând o activitate diferită implementată.
Se recomandă utilizarea în:
• Schimburi de tineret
• Formare şi crearea de reţele
Obiectivele instrumentului:
Descrierea metodei
- să evalueze toate activităţile proiectului / activităţile zilnice într-un mod
(indicarea şi ordinea
amuzant
activităţilor,
- implică activ toţi participanţii
calendarul propus)
- permite tuturor să-şi exprime nivelul de satisfacţie într-un mod anonim şi
non-verbal
- pentru a crea o imagine care să reflecte exact într-o manieră vizuală

49
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
evaluarea de grup a activităţilor.
Ar trebui să imprimaţi cât mai multe cinematografe goale (consultaţi
ataşamentul) ca şi activităţile pe care doriţi să le evaluaţi. Puteţi să le
coloraţi şi să scrieţi în fiecare ecran activitatea evaluată. Toate
cinematografele trebuie să fie lipite pe o hârtie mare pe perete, pentru a
obţine un cinematograf multiplex!
Ar trebui să explicaţi participanţilor că li se cere să evalueze fiecare
activitate prin tragerea la 0 - 3 capete de oameni care ies din fotolii
cinematografului, prin scufundarea degetului în culoarea degetului negru
şi făcând numărul de imprimări dorite pe partea superioară din fotolii.
Despre diferitele niveluri de satisfacţie, ar putea fi
• 3 amprente imprimate = EXCELENT;
• 2 amprente imprimate = FOARTE BINE;
• 1 amprenta=ADECVAT;
• fara imprimare cu degetul=SARAC.
30 minute
Durata recomandată
(în minute)
- Culorile negre pentru degete,
Materialele necesare
- ca multe reprezentări ale unor cinematografe goale, precum şi activităţile
în timpul exerciţiului
pe care doriţi să le evaluaţi,
- culori
https://www.salto-vouth.net/tools/toolbox/tool/multiplex-cinema-
Referinta
evaluation.1632/

3.6.8. Feedback Sandwich

Scurta descriere Un proces în trei paşi pentru împărtăşirea criticilor într-un mod susţinut

Descrierea Pasul 1: Apreciez persoana


metodei
Distribuiţi o declaraţie de recunoaştere pentru o anumită calitate, abilitate sau
(indicarea şi
talent pe care această persoană îi aduce grupului, care este valoroasă.
ordinea
activităţilor, • Când valoarea persoanei este sigură, este mai puţin probabil să fie
calendarul defensivă.
propus) • Această recunoaştere trebuie să fie sinceră sau nu va avea valoare.
• Definiţi "forţa care este suprasolicitată", ceea ce este complimentul
sincer puteţi da o forţă pe care persoana o posedă că atunci când
suprasolicitarea devine slăbiciunea pe care doriţi să o schimbaţi.
Pasul 2 Provocaţi comportamentul
• Descrieţi comportamentul pe care doriţi să îl modificaţi.
• Aflaţi cum nu vă sprijină şi relaţia dintre dvs..
• Provocaţi comportamentul, nu judecaţi persoana.
• Utilizaţi cele cinci nivele pentru a fi precise şi complete.

50
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
Pasul 3: Sprijină schimbarea constructivă
• Întrebaţi ce puteţi face pentru a oferi sprijin permanent pentru a
contribui la această schimbare.
• Întrebaţi ce ar dori să faceţi pentru a le reaminti dacă observaţi
reluarea comportamentului vechi.
• Obţineţi persoana pentru a identifica un comportament specific, un
cuvânt sau o expresie pe care o puteţi utiliza, pe care sunt de acord că
va fi de susţinere.

Durata 10-15 minute


recomandată (în
minute)

Materialele nimic
necesare în timpul
exerciţiului

Referinta

51
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool
4. Referinte

1. Arafeh, S, Levin, D, Rainie, L, Lenhart, A (2002): The Digital Disconnect: The widening gap
between internet-savvy students and their schools. Retrieved January 25, 2015 from
http://www.pewinternet.org/2002/08/14/summary-of-findings/
2. Colace, F., De Santo, M. &Pietrosanto, A. (2006). Work in Progress: Bayesian Networks for
Edutainment, 36th ASEE/IEEE Frontiers in Education Conference, DOI:
10.1109/FIE.2006.322573.
3. Coffman, T, Campbell, A, Heller, E, Horney, E, Slater, L (2007): The New Literacy Crisis:
Immigrants Teaching Natives in the Digital Age. Retrieved January 26, 2015,
fromhttp://www.vste.org/documents/vj 2007 06.pdf
4. Cross, T. L. (2006, Summer). Digital immigrants, natives, and "tweeners": A glimpse into the
future for our students with gifts and talents. Gifted Child Today. 29(3), 52-52.
5. Jones, S. (2002, September). The internet goes to college: How students are living in the
future with today’s technology. Washington, D.C.: Pew Internet and American Life Project.
Retrieved January 25, 2015 from http://www.pewinternet.org/reports/toc.asp?Report=71
6. Koutropoulos, A. (2011): Digital Natives: Ten Years After. Retrieved January 26, 2015, from
http://jolt.merlot.org/vol7no4/koutropoulos 1211.htm
7. Levin, D. &Arafeh, S. (2002). The digital disconnect - the widening gap between
internetsavvy students and their schools: Findings of the Pew Internet & American Lift
Project. Retrieved January 25, 2015 from http://www.pewinternet.org/2002/08/14/the-digital-
disconnect-the-widening-gap-between-internet-savvy-students-and-their-schools/
8. Oblinger, D. G., &Oblinger, J. L. (2005). Educating the Net Generation. Educause. Retrieved
January 25, 2015, from http://www.educause.edu/educatingthenetgen/
9. Prensky, M. (2001a, October). Digital natives, digital immigrants. On the horizon. NCB
University Press. 9(5),1-6.
10. Prensky, M. (2001b, December). Digital natives, digital immigrants, part II: do they really
think differently? On the horizon. NCB University Press. 9(6), 1-6.
11. Prensky, M. (2005, December). Listen to the natives. Educational Leadership, 63(4).
Retrieved January 26, 2015, from http://www.ascd.org/publications/educational -
leadership/summer06/vol63/num10/Listen-to-the-Natives.aspx
12. Prensky, M. (2006). Don't bother me mom--I'm learning! St. Paul, MN: Paragon House.
Retrieved January 26, 2015, from
http://di1aula09.wikispaces.com/file/view/Don%27t+Bother+Me+Mom+-
+I%27m+Learning+-+Marc+Prensky.pdf
13. The OECD Handbook for Innovative Learning Environment, 2017 https://read.oecd-
ilibrary.org/education/the-oecd-handbook-for-innovative-learning-
environments 9789264277274-en#page5

52
Project co-funded by the European Union funds (ERDF, IPA, ENI)
w ww .interreg-danube.eu/innoschool