NICULCEA ANTOANETA

CONVERISE PIPP, ANUL II

MAGNETII
'
Denumirea de magnet provine de la numele localităţii Magnesia (Asia Mică) unde a fost
descoperit minereul ce conţine oxizi naturali de fier numit magnetită. Există chiar și o legendă
care spune că un păstor pe nume Magnes își ducea turma pe muntele Ida, fiind încălțat cu sandale
cu talpa de fier. Deodată, a simțit că nu mai poate să-și dezlipească tălpile de pe pământ. A fost
mirat și s-a grăbit să le arate și celorlalți ce i s-a întâmplat.Toți s-au minunat și au botezat piatra
respectivă piatra lui Magnes.
Magnetismul este o forță invizibilă care atrage unele metale, în special fierul și oțelul.
Materialele care creează această forță sunt magnetice și se numesc magneți.
Clasificare
 După modul de obţinere
- magneți naturali (aflaţi în natură sub formă de roci – magnetită);
- magneți artificiali (confecţionaţi din fier, oţel sau materiale speciale magnetizate).
 După intervalul de timp cât îşi păstrează proprietatea de a atrage alte corpuri care conţin
fier :
- magneți temporari – sunt formați din materiale feromagnetice moi cum ar fi fierul care își
pierde proprietatile magnetice.
- magneți permanenți – sunt formați din materiale feromagnetice tari cum ar fi oțelul și își
mențin proprietățile magnetice mai mult timp.
 După formă: bară, disc, potcoavă, ac magnetic.
Orice magnet are două regiuni, situate la extremităţile sale, în care proprietăţile
magnetice se manifestă cel mai puternic numite poli magnetici:
 polul nord (N) – este polul magnetului care se orientează spre polul nord geografic al
Pământului ;
 polul sud (S) – este polul magnetului care se orientează spre polul sud geografic al
Pământului .
Polii magnetului indică, aproximativ, polii geografici ai Pământului. Pentru a putea
identifica mai uşor polii unui magnet, uneori aceştia sunt coloraţi diferit. Cele mai des utilizate
culori în acest scop sunt : roşu (pentru polul nord) și albastru (pentru polul sud).
Polii magnetici nu se pot separa. Orice magnet este alcătuit dintr-un număr foarte mare
de magneți mici aşezaţi cap la cap și orientaţi în acelaşi sens.
Doi magneţi apropiaţi unul de altul cu polii de acelaşi nume se resping. Doi magneți
apropiaţi unul de altul cu polii de nume diferite se atrag.
1
 NICULCEA ANTOANETA
CONVERISE PIPP, ANUL II

Câmpul magnetic al unui magnet este regiunea din spaţiu, din jurul magnetului, în care
se manifestă interacţiuni magnetice. Puterea și direcția câmpului magnetic sunt precizate de
liniile fluxului magnetic. Săgețiile de pe linii aratâ direcția. Câmpul magnetic este cel mai
puternic acolo unde liniile sunt apropiate unele de altele.
Pământul însuși are un câmp magnetic. El se comportă ca un magnet gigant. Polul nord
al unei busole arată nordul magnetic, iar polul sud arată sudul magnetic. Acestea diferă de nordul
și sudul geografic.
Câmpul magnetic poate fi descris cu ajutorul liniilor de câmp magnetic, care pot fi
vizualizate cu ajutorul piliturii de fier.

Reprezentări ale câmpului magnetic

Acţiunea exercitată de către Pământ asupra unui magnet este folosită în practică pentru
orientarea în teren (sau pe mări sau oceane) cu ajutorul busolei. Componenta principală a unei
busole este un ac magnetic (un magnet mic, care se poate roti liber în jurul unei axe verticale).
Acul magnetic al unei busole se orientează pe direcţia N – S a Pământului. Interacţiunea acului
busolei cu Pământul se face de la distanţă prin intermediul câmpului magnetic. Busola a fost
folosită de chinezi încă din secolul IV î. Hr. și redescoperită de arabi în secolul al XIII- lea.
Magneții sunt folosiți pentru:
- Fabricarea echipamentelor de navigație aviatică, maritimă și spațială;
- Fabricarea releelor și senzorilor magnetici;
- Se găsesc în componența unor echipamente electrice și electronice atât industriale cât și
de larg consum:
2
 NICULCEA ANTOANETA
CONVERISE PIPP, ANUL II

 notițelor pe frigider;
 fixarea de etichete, închiderea fermă a ușilor de dulap;
 închiderea poșetelor, genților și a lănțișoarelor;
 legătura intre jucării;
 construirea de puzzle-uri magnetice;
 suport pentru chei în bucătărie;
 atașarea cutiilor metalice de condimente în frigider;
 organizarea sculelor într-un garaj prin fixarea lor pe perete pentru a fi ușor
accesibile;
 fixarea decorațiunilor exterioare;
 ei sunt folosiți de asemenea ca și componentă pasivă în construcția
motoarelor electrice de la cele mai mici până la cele mai mari;
 construcția difuzoarelor și multe altele.

METODA EXPERIMENTULUI

Experiment nr.1
Materiale: magneți, corpuri din lemn, plastic, cauciuc, aluminiu, fier.
Apropiem magnetul de fiecare corp de pe bancă.
Observații: corpurile care conțin fier sau alte aliaje ale acestora sunt atrase de magnet.

Experiment nr.2
Materiale: magneți, corpuri ce conțin fier, foi de hârtie, folie de aluminiu, material textil.
Acoperim corpul care conține fier cu celelalte materiale de pe masă și apropiem
magnetul.
Observații: magnetul atrage corpurile care conțin fier și prin unele materiale.

Experimentul nr.3
Se va desfășura la masa de lucru a învățătorului.
Materiale: magneți
Apropiem cei doi magneți unul de celălalt.
Observații: constatăm că unele părți ale magnetului se atrag, altele se resping. Orice
magnet are doi poli: polul nord și polul sud. Polul nord al magnetului se orientează spre nordul
geografic. Se notează cu N și se colorează în roșu. Polul sud al magnetului se orientează spre

3
 NICULCEA ANTOANETA
CONVERISE PIPP, ANUL II

sudul geografic, se notează cu S și se colorează în albastru. Când doi magneți se apropie cu poli
diferiți se atrag, iar când polii sunt identici, se resping.

METODA CADRANELOR

Completați cele patru cadrane.

1. Scrie patru obiecte ce pot fi atrase de 2. Numește patru obiecte ce nu pot fi atrase
magneți. de magneți.

3. Ilustrează polaritatea unui magnet bară. 4. Alege varianta corectă:

a)
N S N S
atracție/ respingere;

b)
N S S N
atracție/ respingere;
Justifică!