ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ FEG BRAȘOV

FARMACOLOGIE

CIROZĂ HEPATICĂ

ȘELARIU (SDRAILĂ) ELENA

AMG 1 B
 CIROZĂ HEPATICĂ

CULEGEREA DATELOR

NUME SI PRENUME : Rădoi Ioana

VÂRSTA: 62 ani
SEX: feminin
DOMICILIUL: Zărnești
STAREA CIVILA: căsătorită
OCUPAŢIA: pensionară
NAŢIONALITATEA: română
RELIGIA: ortodoxă
ANTECEDENTE PERSONALE: - cunoscută de circa 3 ani cu diagnosticul de ciroză hepatică
decompensată vascular, cu repetate internări, cu ameliorarea stării generale.
- consumatoare cronică de etanol ( alcool )
- nu respecta regimul alimentar (ingurgitează = înghițire zilnic 2 l lichid)
- nefumatoare
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:
- mama- diabet zaharat
- tata- nesemnificativ
GRUPA DE SANGE: AII, rH pozitiv.
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:
 Ciroza hepatica etanolică decompensată vascular
MOTIVELE INTERNARII:
 astenie fizică marcantă,
 tuse cu expectoraţii
 inapetenţă,
 greţuri,
 vărsături
 ISTORICUL BOLII
Pacienta în varsta de 62 ani, în evidență cu ciroză hepatică decompensată vascular de 3
ani , a fost internata pentru astenie fizica marcanta, inapetență, greturi, varsaturi, ascita
volumioasa, edeme marcate ale membrelor inferioare. La domiciliu nu a respectat indicatiile de
tratament ale medicului si nu a respectat indicatiile de a renunta la alcool. Se adreseaza clinicii
pentru tratament de specialitate.

PROBLEMELE PACIENTEI
- alimentatia carențiala datorită inapetenței, alcoolismului
- anxietate moderata
- dispnee
- cresterea in volum a abdomenului datorita ascitei
-edeme la membrele inferioare
- dificultatea de a se odihni
- riscul unor complicatii infectioase

NEVOI:
1. Nevoia de a se alimenta si hidrata
2. Nevoia de a respira
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a dormi si se odihni
5. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
6. Nevoia de a evita pericolele

Explorari paraclinice
Ecografia abdominala: ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ omogena si
ecogenitate usor crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat si prezentand
in lumen cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de cometa. Vena porta
de 15mm. Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul Wirsung usor dilatat 3cm.
Vezica urinara destinsa.
S-au efectuat următoarele examinări de laborator:
Examen de urina
Examinarea lichidului ascitic
Examinari hematologice si biochimice
 Tratamentul în ciroză hepatică
Obiective:
- oprirea evoluţiei procesului cirogen (prin înlăturarea factorilor etiologici daca este
posibil) insotit de terapia patogenică
- menţinerea capacităţii funcţionale a parenchimului restant prin menajarea igieno-
dietetica a organului şi stimularea sa funcţională.
- prevenirea şi tratarea complicaţiilor.
Realizarea acestor obiective se obţin prin:
- măsuri igieno-dietetice
- tratament medicamentos
- tratament chirurgical
1. Tratament igieno-dietetic
 Repaus la pat - cca 16-18 ore/ zi în faza compensată
- absolut în faza ascitică.
 Regim echilibrat: proteine 12-15%, lipide 20-30%, glucide 45%; raţia calorică normală
2500-3500 calorii.
În cazul riscului de encefalopatie portală se vor reduce proteinele.
Mesele vor fi fracţionate deoarece enzimele digestive sunt în deficit. Se vor elimina
din alimentaţie conservele, grăsimile prăjite.
Alimente permise: carnea de animal tânăr, brânza de vaci, caş, peşte de apa dulce, lapte,
ouă, pâine albă fără sare, paste făinoase, zahăr 30-40 g/zi, orez, griş, legume şi fructe
proaspete, uleiuri vegetale şi cantităţi mici de grăsimi animale (unt 10-15 g/zi),
smântână sau frişca 50 g/zi.
 În sindromul ascitic-edematos dieta va fi desodată sub 1 g NaCl/zi, motiv pentru care
se vor exclude alimentele sărate: carnea de vacă, de miel, porc, vânat, peşte, mezeluri,
margarina, măsline, ciocolata, cacao, plus medicamentele cu sodiu şi apa mineralş.

2.Tratament patogenic
a. Tratamentul cirozei compensate inactive presupune:
 Măsuri restrictive: suprimarea alcoolului şi a medicamentelor hepatotoxice. Repaus la pat
12 ore/zi. Internarea în sanatoriu de 2 ori pe an, câte 3-4 săptămâni pentru control.
 Dieta: în caz de asociere a diabetului zaharat şi/sau a pancreatitei cronice, aportul de glucide
şi grăsimi va fi redus în mod corespunzător; dacă malabsorbţia şi starea de nutriţie nu pot fi
corectate cu dieta obişnuita se vor introduce în alimentaţie trigliceridele cu lanţuri medii.
 Medicaţie: - suplimentare cu vitamine din grupul B

- administrare zilnică pe cale bucală a 4 dragee Electovit sau 4 capsule Esenţiale.

- datorită malabsorţiei asociate se recurge şi la calea parenterală, administrandu-

se i.m. sau în perfuzie endovenoasă, o dată sau de doua ori pe săptămâna: vitamina B1 100 mg,
vitamina B6 250 mg, vitamina E 50 mg şi i.m o data pe săptămână vitamina B12 1000 mg, cu
efect de stimulare a regenerării hepatice.

- de asemenea se administrează: Purinor 25 zile pe lună - 4 comprimate/zi,

Metaspar pe cale bucală, Aspatofort în perfuzie, 4 fiole/zi.

- perfuzii cu albumină umana pentru corectarea hipoalbuminemiei sub 3g%

- Silimarina influenţează distrofia hepatocitară. Se administrează 4 comprimate/zi, 15
zile pe lună.

b).Tratamentul în forma activă a cirozei hepatice

Se administrează medicaţie antiinflamatoare, imunoreglatoare, antifibrozantă.
 Corticoterapia are efecte benefice asupra procesului inflamator activ: se administrează
Prednison si Prednisolon continuu şi prelungit în doze 30-40 mg/zi cu descreştere lentă a
dozei, timp de 1-2 ani sau 10 mg/zi, cu o atentă supraveghere a pacientului.
 Azathioprina are acţiune antiinflamatoare si se asociază corticoterapiei în doze medii. Se
administrează 1-1,5 mg/kg corp/zi pentru a evita efectele secundare.
 Ciclosporina A produce ameliorări obiective în ciroza biliară primitivă.
 Colchicina inhibă fibroza hepatica prin scăderea sintezei de colagen şi creşterea degradării
acestuia. Doza l mg/zi timp de 5 zile/săptămână pe parcursul a 2 ani

c). Tratamentul sindroamelor fiziopatologice

Tratamentul ascitei şi edemelor
- Se va practica o paracenteză ( = puncție într-o pungă de lichid sau puroi din
corp ), exploratorie pentru examen citobacteriologic si dozare de proteine.
- Se vor practica următoarele dozări: albuminemie, uree, creatinina, ionograma sanguină,
ionograma urinară (raport Na/K).
- Se urmăreşte ca scăderea lichdului să nu se facă brutal (în medie 500-600 ml/zi) mai ales
dacă nu sunt edeme.
- Daca există edem se urmăreşte o scădere a greutăţii cu maximum l kg/zi, se impune control
zilnic al greutăţii, se impune repaus la pat, poate da rezultate favorabile, la bolnavii afebrili se
poate restrânge cantitatea de lichide la l litru/zi şi institui regim hiposodat 2-3 g/zi. Se asociază
diureticele în caz de eşec. Diureticele se administrează sub control strict al ionogramei sanguine
şi urinare. Se administrează iniţial diuretice cu acţiune pe tubul distal care economisesc K
( potasiu ) şi Mg ( magneziu ).
- Diuretice folosite: Spironolactona prin acţiunea ei de reţinere a K ( potasiu ) apare drept
diuretic ideal în ciroze; se administrează 100-200 mg/zi şi se poate creste doza până la 400
mg/zi.
Furosemid (Furantril) 40-80 mg/zi, Edecrin 25-100 mg/zi. Când
terapia combinată Spironolactonă + Furosemid per os rămâne ineficace (de obicei este
suficientă) se recurge la calea i.v. dar numai când clearance-ul la creatinină depăşeşte 30
ml/minut, când nu există insuficienţă cardiacă şi nici antecedente de hemoragie prin varice
esofagiene. La aceste diuretice se asociază de obicei o substituţie de potasiu (clorura de potasiu
2-3 g/zi).
Metoda de aplicare: se administrează Spironolactona 2 zile câte 400 mg/zi i.v, în ziua
a 3-a se instituie o perfuzie cu albumină 250 ml sol. 5% care se continuă cu Furosemid 20-60
mg după care se continuă cu Manitol 250-500 ml sol. 20% timp de 2 ore. Această metodă de
tratament se poate repeta, dar prezintă riscul unei hiponatremii de diluţie, ceea ce impune
control periodic al electroliţilor.

Complicaţiile ce pot apare datorită administrarii în exces a diureticelor poate produce:

1. Creşterea ureei peste 0,50%  se întrerup diureticele şi se adaugă 1-2g NaCl/zi.
2. Hiponatremia  se suprimă diureticul şi se restrânge aportul de lichide.
3. Hipercalcemia apare după administrarea de Spironolactonă, când există insuficienţă
renală.
4. Encefalopatia hepatică produsă de diureze provocate (de obicei Furosemid).
Tratamentul de durată cu albumină este ineficace, deoarece trece repede din sânge în
lichidul ascitic. Se indică paracenteză evacuatoare în ascitele voluminoase care duc la
hernii ombilicale sau la îngreunarea respiraţiei.
 BIBLIOGRAFIE

1. Medicină internă pentru cadre medii – Corneliu Borundel

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciroză
3. https://www.csid.ro/boli-afectiuni/gastroenterologie/ciroza-hepatica-cauze-simptome-
tratament