Sunteți pe pagina 1din 4

RAPORT DE PROGRES ȘCOLAR

Clasa a IV-a, de la Școala Primară Hărnicești cuprinde un efectiv de 12 elevi.


La începutul semestrului, după o perioadă recapitulare a cunoștințelor, am aplicat teste la
disciplinele Limba și literatura română și Matematică, întrucât celelalte discipline nu au fost atinse
în anii anteriori, nivelul lor fiind unul scăzut.
Prezentul raport este însoțit de documente doveditoare ale progresului școlar pentru fiecare
elev.
În urma susținerii testelor inițiale de către 10 elevi, la nivelul clasei s-au înregistrat
următoarele rezultate:

a) LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ (10 elevi testați)


Itemul Realizat nr elevi În curs de realizare
1 6 4
2 6 4
3 6 4
4 6 4
5 5 5
6 4 6

b) MATEMATICĂ (10 elevi testați)


Itemul Realizat nr elevi În curs de realizare
1 8 2
2 8 2
3 10 0
4 8 2
5 8 2
În ceea ce privește rezultatele individuale acestea au fost următoarele:

Nr Numele și prenumele LLR MATEMATICĂ


crt elevilor Performanța realizată/în Performanța
curs de realizare realizată/în curs de
realizare
1 AVRAM DENISA ABS R

2 BARNA PETRUȚA C C

3 BOHOTICI ȘTEFAN C ABS

4 CHIRA FLORIN C C

5 DUNCA MIHAELA R R

6 GOTH DENIS R R

7 SACALOȘ MARIAN R R

8 STÂNGACIU ANDREEA R R

9 ȘERBAN REGHINA C R

10 ȘERBAN ROXANA C R

11 TALOȘ ALIN R R

12 VARGA MARIUS ABS ABS

R-realizat

C-în curs de realizare

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ: TOTAL: 5 R, 5 C

MATEMATICĂ: 8 R, 2 C
Din analiza rezultatelor se observă un echilibru între rezultatele elevilor care au atins

performanța și cei care sunt în curs de realizare.

Am observat la majoritatea elevilor că nu știu să-și exprime opinia, să realizeze o descriere,

exprimarea atât în scris, cât și în exprimare este una îngrijorătoare.

Testul inițial la Limba și literatura română a fost unul pe nivel mediu, însă eleviii au

întâmpinat grave probleme. Consider că o mare vină o poartă lipsa lecturii, care este un sprijin

esențial în dezvoltarea vocabularului, a exprimării, a analizării, a prezentării unei opinii.

La Matematică, numărul rezultatelor bune a fost unul ridicat, deoarece este un test pe nivel

de cunoștințe scăzut, aplicat după o bună perioadă de predare, pentru că multe cunoștințe au fost

uitate.

În funcție de rezultatele obținute s-au întreprins măsuri semnificative în ceea ce privește

planificarea și proiectarea unităților de învățare prin abordare diferențiată a conținuturilor, în

funcție de nivelul achiziției fiecărui copil.

Am alocat timp suficient acelor unități de învățare care nu au fost înțelese sau au avut un

grad de dificultate mai înalt la testele inițiale, pentru a putea să le ameliorăm.

Am observat încă din primele zile o lipsă de discrepanță între elevi, lipsa interesului de a

lucra în echipă, privind orice activitate ca pe o competiție.

Din aceste motive, a fost necesar să implementez metode de predare-învățare moderne, care să le

dezvolte interesul și să privească cu alți ochi munca în echipe, colaborarea și comunicarea.

Cu timpul am observat o schimbare totală a relațiilor dintre elevi, de cele mai multe ori propunând

ei activități didactice de rezolvare în echipă. Au devenit din ce în ce mai interesați să comunice cu

colegiii, să se vadă o clasă unită, să coopereze și să se implice activ în orice sarcină propusă.

Am pus accentul mai mult pe exprimare, pe evaluarea orală, dar am aplicat fișe de lucru.
În urma aplicării testelor, fișelor de lucru, jocurilor bazate pe evaluare, am constat că eleviii au

progresat, mai ales cei cu lacune în acumularea competențelor specifice vârstei.

Progresul s-a realizat treptat și în ceea ce privește relațiile de comunicare dintre elevi și asumarea

responsabilităților în cadrul grupului.

La început, eleviii erau foarte agresivi unii cu ceilalți, vedeau munca în echipă ca pe o

pedeapsă, nu doreau să discute cu ceilalți pentru rezolvarea problemelor, dar pe parcurs au devenit

toleranți și prietenoși.

În ceea ce privește progresul la celelate discipline, am observat gradul de implicare și de

interes al elevilor.

La începutul anului școlar cunoștințele în cazul celorlalte discipline erau sub nivel mediu, deoarece

accentul a fost pus pe Matematică și Limba și literatura română, dar și lipsa prezenței la școală din

partea unor elevi a făcut ca rezultatele să fie de nivel scăzut.

În concluzie, raportul de progres școlar, atât la nivelul fiecărui elev, cât și la nivelul clasei,

pune în lumină creșterea semnificativă a potențialului elevilor, atât pe plan cognitiv, cât și pe plan

psiho-comportamental.

Acest raport dovedește faptul că au fost îndeplinite obiectivele propuse în cadrul lecțiilor, dr și

dezvoltarea competențelor propuse de programa școlară, prin diverse tehnici și metode de predare-

învățare-evaluare pe nivelurile elevilor.

S-ar putea să vă placă și