Sunteți pe pagina 1din 6

EXAMEN PENTRU CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE A

ABSOLVENŢILOR ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ,


PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE

PROIECT DE SPECIALITATE

„Obiceiuri, tradiţii şi influenţe


gastronomice specifice zonei Ardealului”
Argument
Gastronomia este studiul relației dintre cultură și alimentație. Din punct de vedere
etimologic, cuvântul "gastronomie" este derivat din greaca antică, (gastér) semnificând
"stomac" și (nómos) - "cunoaștere" sau "lege". Încă din cele mai vechi timpuri, domeniul
alimentaţiei publice şi a serviciilor de cazare au ocupat un loc privilegiat în dezvoltarea şi
evoluţia omenirii. Bucătăria este un fapt de cultură, dezvoltarea ei are caracter istoric şi este
strâns legată de dezvoltarea civilizaţiei şi a culturii omeneşti în general.
Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a
gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă,cuprinde
nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite
prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a
intrat în contact dea lungul istoriei. Aceasta cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate
speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale,
bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul

2
și sărbătoarea pomenită. Preparatele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri
vegetale, lapte, produse lactate cât şi din carne şi subproduse din carne. Un loc aparte în
bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile.
Pornind de la aceste aspecte, am încercat să descriu cât mai detaliat zona Ardealului, cu
obiceiurile, tradiţiile şi influenţele gastronomice ale acesteia.
Pentru elaborarea lucrării de atestat am ales ca temă ″Obiceiuri, tradiţii şi influenţe
gastronomice specifice zonei Ardealului″. Am început prin a descrie zona Ardealului, din
punct de vedere geografic, am continuat descrierea obiceiurilor, a tradiţiilor, dar şi a
influenţelor gastronomice, iar în ultima parte a lucrării am realizat o descriere a unei pensiuni
din zona respectivă. Ardealul are un număr mare de obiceiuri şi tradiţii, datorită influenţei
austro-ungară, care şi-a pus amprenta asupra teritoriului, îmbinându-se astfel atât specificul
românesc cu cel austro-ungar. Din punct de vedere gastronomic, se deosebesc preparate
culinare de o mare complexitate, dar şi deosebite din punct de vedere al gustului, al esteticului
acestora. Se observă astfel amprentă lăsată de poporul austro-ungară supra teritoriului
Ardealului.

I.PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI


ARDEALULUI

Ardealul (Fig.1.), cunoscut și sub denumirea de Transilvania, este o regiune istorică și


geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României. De-a
lungul timpului a făcut parte din Dacia, din Imperiul Roman, din Regatul Ungariei, respectiv
din Imperiul Austriac.

Pentru circa 170 de ani, între 1526 și 1699, a fost stat independent, sub numele de
Principatul Transilvaniei.
Transilvania este un platou înalt, separat în sud de Țara Românească, prin lanțul Carpaților
Meridionali și în est de Moldova, prin Carpații Orientali. Zona vestică a Transilvaniei
(Crișana) are graniță cu Ungaria. La nord, se învecinează cu Ucraina. Platoul cu înălțimi între
305 și 488 de metri este irigat de râurile Mureș, Someș, afluenți ai Tisei, și de râul Olt, afluent
al Dunării.

3
Transilvania este bogată în resurse naturale, în special lignit, minereu de fier, plumb,
mangan, aur, cupru, gaze naturale, sare și sulf. Ca industrie, Transilvania conține centre
majore de procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre
ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura, producția viticolă și de
fructe.

Fig. 1.1. Zona Ardealului reprezentată cu culoarea portocaliu închis pe harta României

În Transilvania, pe lângă români, locuiesc și alte comunități etnice importante: maghiari,


germani, slovaci și țigani. Amintim câteva din zonele etnografice ale Transilvaniei:
Țara Făgărașului
Țara Bârsei
Țara Hațegului
Țara Moților
Țara Zarandului
Ținutul Pădurenilor
Ținutul Secuiesc
Țara Lăpușului

Datorită acestor etnii, zona Ardealului are influenţe gastronomice, obiceiurile şi tradiţiile
acestora. Una din cele mai importante este gastronomia, fiind considerată o artă, arta de a
prepara cu bun gust, cu pasiune şi strădanie un produs culinar, arta de a-l decora şi de a-l servi
consumatorilor într-un mod cât mai elegant, atrăgând interesul acestora.

4
Pe teritoriul Transilvaniei propriu-zise se află zece județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov,
Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu, Ardealul insa are in componenţă
doar 5 dintre judeţe:
Jud. Braşov
Braşovul este un important centru turistic, cultural şi economic. Când spui Braşov te
gândeşti la masivul Postăvaru, la staţiunea Poiana Braşov, unde anual vin să se recreeze mii
de turişti sau la Biserica Neagră, unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură
gotică din România.
În judeţul Braşov se află Predealul, staţiune frecventată de amatorii sporturilor de iarnă.
Trebuie precizat că Predealul este oraşul situat la cea mai mare altitudine din România (1.030-
1.110 metri).
Jud. Sibiu
Turiştii şi, în general, iubitorii de frumos îşi îndreaptă paşii adeseori către zona Munţilor
Făgăraş, consideraţi de unii specialişti drept Alpii Transilvaniei. Aici întâlneşti lacul Bâlea şi
Transfăgărăşanul, cea care era până nu demult cea mai înaltă şosea din România.
Oraşul Sibiu, capitala de judeţ, este renumit pentru atracţiile sale turistice (Muzeul
Bruckental, Centrul istoric).

Jud. Alba
În Alba predomină relieful de deal, podiş şi de munte. Merită menţionaţi Munţii Apuseni, în
subsolul cărora se află zăcăminte de minereuri preţioase (aur, argint) şi minereuri neferoase
(plumb, cupru, zinc). Oraşul Alba-Iulia, capitala judeţului, a rămas în conştiinţa românilor ca
fiind oraşul în care “Marea Adunare Naţională” a decis în 1918 Unirea Transilvaniei cu
România.Judeţul Alba mai este renumit şi pentru Târgul de fete de pe Muntele Găina, dar şi
pentru portul popular al Bucium anilor şi dansul “Ţarina de la Abrud”.
Jud. Mureş
În judeţul Mureş se află Sighişoara, singurul oraş-cetate locuit din România. Numeroşi
turişti vin anual pentru a admira şi fotografia principalele atracţii ale acestei superbe cetăţi
medievale: Turnul cu ceas, Biserica din deal, scările acoperite.Pasionaţii de munte se pot
avânta către piscurile vulcanice ale munţilor Călimani şi Gurghiului. Iubitorii de concerte au
parte în fiecare an la Târgu-Mureş de festivaluri de muzică rock.

5
Jud. Covasna
Judeţul Covasna este unul dintre cele mai mici judeţe din România. Este considerat
″pământul apelor minerale″ întrucât pe teritoriul său se află câteva izvoare de o mare
importanţă: Biborţeni, Malnaş, Bodoc, Vâlcele, Covasna, Poiana etc.În zonele împădurite ale
Covasnei se practică vânătoarea de urşi şi cerbi carpatini.
Jud. Harghita
Lacul vulcanic Sfânta Ana, sutele de izvoare de apă minerală sau Lacul Roşu sunt doar
câteva dintre bogăţiile judeţului Harghita. Tot aici, sunt exploatate numeroase zăcăminte de
minereuri: sare, cupru, fier, mercur, andezite, bazalturi.
Clima din depresiunile intramontane este cea mai aspră din toate zonele populate ale
României. Localitatea Joseni este considerată “polul frigului”, aici înregistrându-se cele mai
joase temperaturi de pe teritoriul ţării.

S-ar putea să vă placă și