Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pt :
ԏ << T1, T2
ԏ >> T1, T2
T2
E1 = R
T1 + T2
T1
E2 = R
T1 + T2
𝑇1 𝑇2 𝐸𝑇1𝑇2
ΔV1 = ΔV2 = ΔV = E1 ԏ
= E1 ԏ = ԏ(T1+T2)
2
ԏ ≈ T1, T2
T2
1−eԏ
V1 = E (T1+ T2)
−
1−e ԏ
T1
V2 = V1 e− ԏ
T1
1−eԏ
V3 = E (T1+ T2)
−
1−e ԏ
T2
V4 = V3 e− ԏ
Divizorul compensat
R2 C1R1 − C2R2 𝑡
V0(t) = E+ E 𝑒 −ԏ
R1 + R2 (C1 + C2 )(R1 + R2)
3
ԏ = (C1 + C2 ) R1 || R2
C1 = 0 : divizor necompensat
C1 𝑅1
C1+C2
< R1+R2 : divizor subcompensat
C1 𝑅2
C1+C2
> R1+R2 : divizor supracompensat
Exercițiul 1 – Circuitul RC serie: calculul parametrilor
E = 5 V, C = 10 nF, R = 10 kΩ
ԏ = R * C = 10−4s
a) T1 = 100 µs ; T2 = 200 µs ;
T = T1 + T2 = 300 µs = 3 * 10−4 s = 0.3 * 10−3s
ԏ ≈ T1,T2
f = 1/T = 1/300µs =3.33*103 𝑠 −1 = 3.33 kHz
4
b) T1 = 10 µs ; T2 = 20 µs ;
T = T1 + T2 = 30 µs = 3 * 10−5 s
ԏ >> T1,T2
f = 1/T = 1/30µs =33.33*103 𝑠 −1 ≈ 33kHz
c) T1 = 1 ms ; T2 = 2 ms ;
T = T1 + T2 = 3 ms = 3 * 10−3 s
ԏ << T1,T2
f = 1/T = 1/3ms =0.33 *103 𝑠 −1 = 330Hz
5
Parametrii semnalului la ieşire, conform ecuaţiilor (6) (14), pentru circuitul RC cu
ieşire pe rezistenţă
(6): Vomax = E = 5 V;
(7): t1 = 2.3 RC = 2.3 * 104 s
(8): E1 = T2 / (T1 + T2)*E = 3.3 V
(9): E2 = T1 / (T1 + T2)*E = 1.65 V
(10): ∆V1 = ∆V2 = ∆V = E*T1*T2/𝜏 = 3.33 s
−𝑇2
1−𝑒 𝜏
(11): V1 = E* −(𝑇1+𝑇2) = 4.54 V
1−𝑒
𝜏
− 𝑇1
(12): V2 = V1 * 𝑒 τ = 1.67 V
−𝑇1
1− 𝑒 τ
(13): V3 = E * −(𝑇1+𝑇2) = 3.32 V
1− 𝑒 τ
−𝑇2
(14): V4 =V3 * 𝑒 τ = 0.44
Parametrii semnalului de ieşire, conform ecuaţiilor (16) şi (18), pentru circuitul RC cu ieşire
pe condensator.
𝑇1
(16): V0 = * E = 1.65 V
𝑇1+𝑇2
(18): tf+ = tf = 2.3 τ = 2.3RC = 0.23 ms
6
Exercițiul 2- Circuitul RC serie: caracteristica semnalului de iesire
Poze cu montajul:
Graficele obtinute in laborator, corespunzatoare calculelor de la exercitiul 1
Simularile sunt:
a) τ ≈ 𝑻𝟏, 𝑻2
7
b) τ > 𝑻𝟏, 𝑻2
8
c) τ < 𝑻𝟏, 𝑻2
9
a) τ ≈ 𝑻𝟏, 𝑻2
b) τ > 𝑻𝟏, 𝑻2
10
c) τ < 𝑻𝟏, 𝑻2
Exercițiul 3 – Divizorul compensat
Montajul este:
11
5 ∗ 100 ∗ 10−12 5 ∗ 100 ∗ 10−3 500
𝑉 𝑖𝑛𝑖𝑡 𝐶1 𝑜𝑝𝑡 = −12 −9
= −3
= = 0,454 𝑉 = 454𝑚𝑉
100 ∗ 10 + 10 100 ∗ 10 + 1 1100
5 ∗ 1 ∗ 103
𝑉 𝑓𝑖𝑛 = = 0,454 𝑉 = 454𝑚𝑉
11 ∗ 103
Graficele obtinute in laborator sunt:
In ordinea pozelor, sunt reprezentate situatiile a), b), c) si d) din graficul din indrumar de
la pag 9.
Am realizat aceste simulari pentru cele trei frecvente si am obtinut in laborator:
1) Pentru frecventa f = 3,33 KHz:
a) Vout = 460mV
b) Vout = 456 mV
c) Vout = 457 mV
d) Vout = 1,13 V
2) Pentru frecventa f = 33KHz
12
a) Vout = 446 mV
b) Vout = 444 mV
c) Vout = 460 mV
d) Vout = 1,18 V
3) Pentru f = 333Hz:
a) Vout = 468 mV
b) Vout = 475 mV
c) Vout = 482 mV
d) Vout = 1,16 V
Rezultat teoretic Rezultat masurat
Vinit C1 min 224 mV 435 mV
Vinit C1 max 901 mV 1.10 V
Vinit C1 opt 454 mV 437 mV
Vfin 454 mV 448 mV
Exercițiul 4 – Circuitul de axare
Pentru fiecare frecventa calculata la exercitiul 1, reprezentam graficul corespunzator,
astfel:
Primul grafic este pentru frecventa calculata la punctul a), al doilea grafic este pentru
frecventa de la punctul b), iar al treilea grafic pentru cea de la punctul c).
13
Simularile sunt:
a) τ ≈ 𝑻𝟏, 𝑻2
b) τ > 𝑻𝟏, 𝑻2
14
c) τ < 𝑻𝟏, 𝑻2
Exercițiul 5 – Circuitul de limitare
Am obtinut graficele urmatoare:
Grafic pentru a) Grafic pentru b) Grafic pentru c)
15
Grafic pentru d) Grafic pentru e) Grafic pentru f)
Simularile in Spice:
a)
16
b)
c)
17
d)
e)
18
f)
Interpretarea rezultatelor:
Comparand rezultatele experimentale cu cele simulate observam ca sunt foarte
asemanatoare, cu diferenta ca cele simulate suprapun perfect Vin si Vout. Acest fapt poate fi
datorat delayului T2. De asemenea, am observant ca pentru acelasi esantion de timp
rezultatele difera. Ele raman insa asemanatoare daca marim durata esantionului, lucru evident
datorita cresterii frecventei, implicit si a duratei semnalului.
19