Cum se realizează 
eficiența resurselor de agregate 
în comunitățile locale 
 
Manual  
 

Aplicarea             
Dobândirea           
celor mai bune 
licenței sociale        
practici pentru 
pentru exploatare 
exploatare 

Imbunătățirea în  Facilitarea accesului  Protejarea 

ansamblu a  la resurse   resurselor naturale 
performanței de 
Prevenirea carierelor  Promovarea 
mediu 
ilegale  reciclării 

SEE/A/151/2.4/X
 “Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în  
comunitățile locale” 
 
Manual comun pentru decidenții la nivel local
 
 
 
 
Bazat pe: 
 
Rapoartele pregătite în Pachetul de Lucru 3 al Proiectului SARMa 
“Sustainable Aggregates Resource Management” (SEE/A/151/2.4/X)  
 
 
 
Website: http://www.sarmaproject.eu  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Informații privind editarea 
 
Editare:  F. Chalkiopoulou & K. Hatzilazaridou (IGME, Greece)  
Design copertă & foto:  F. Chalkiopoulou 
Tipar versiune engleză:  Technical University of Crete 
Tipar versiunea română:  Institutul Geologic al României 
Anul apariției:  2011 
 
 

© Copyright 
 
Această publicație reflectă numai punctul de vedere al autorilor, iar Autoritatea de Management a Pro‐
gramului South East Europe nu poate fi făcută responsabilă pentru orice utilizare posibilă a informațiilor 
conținute mai jos. 
 
 
 CUPRINS 
  DESCRIERE  Pag. 

  Cuvânt înainte  3 
1  Informații introductive  5 
1.1  Scopul Manualului  6 
1.2  Metodologie  6 
1.3  Structura Manualului  7 
2  De ce nevoia de agregate?   9 
2.1  Semnificația agregatelor în viața de zi cu zi   11 
2.2  Scurtă descriere a practicilor de producere a agregatelor în  12 
țările Europei de Sud‐Est 
3  Probleme majore care afectează durabilitatea resurselor de  23 
agregate la nivel local 
3.1  Necesitatea unei dezvoltări durabile  24 
3.2  Aspecte sociale  24 
3.3  Probleme de mediu   25 
3.4  Probleme ale exploatărilor ilegale în cariere  28 
3.5  Probleme ale reciclării   30 
3.6  Probleme ale proceselor de autorizare  31 
4  Parametrii cheie ai sustenabilității pentru industrie   33 
4.1  Generalități  34 
4.2  Bune practici  35 
5  Recomandări pentru autoritățile şi comunitățile locale  45 
5.1  Dezvoltarea planurilor locale   46 
5.2  Creşterea cunoaşterii şi a gradului de conştientizare  47 
5.3  Prevenirea carierelor ilegale  47 
5.4  Promovarea reciclării  48 
5.5  Introducerea de noi instrumente în luarea deciziilor  49 
6  Selecție de termeni şi definiții  50 
7  Referințe bibliografice  52 

P a g i n a | 1 
 Colaboratori 
 
Autorii manualului: 

Chalkiopoulou, Fotini, Institute of Geology & Mineral Exploration (IGME), Greece 
Hatzilazaridou, Kiki, MSc, Institute of Geology & Mineral Exploration (IGME), Greece 
 
Traducerea şi adaptarea în limba română 
Mărunțiu, Marcel, Dr  Institutul Geologic al României 
Bindea, Gabriel, Dr  Institutul Geologic al României 
Colțoi, Octavian, Dr  Institutul Geologic al României 
Marica, Silviana, Dr  Institutul Geologic al României 
Referenți: 
Interni 
Agioutantis, Zach, Dr  Technical University of Crete (TUC), Grecia 
Blengini, Gian Andrea, Dr  Politecnico di Torino (Polito), Italia 
Cibin, Ubaldo, Dr  Emilia – Romagna Region, Environment, Soil and Coast Defence 
Department, Italia 
Garbarino, Elena, Dr  Sustainable Development and Environmental Department, Envi‐
ronmental Impact Assessment Service, Torino Province, Italia 
Marinescu, Mihai, Dr  Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică, 
România 
Moisiu, Ledi  Geological Survey of Albania, Albania 
Pelosio, Andrea, Dr  Territorial Planning Service, Parma Province, Italia 
Solar, Slavko, Dr  Geological Survey of Slovenia, Slovenia 
Simic, Vladimir, Dr  University of Belgrade, Faculty of Mining and Geology, Serbia 
Tamas, Hamor, Dr  Hungarian Office for Mining and Geology, Ungaria 
Tiess, Guenter, Dr  University of Leoben, Austria 
Membrii Comitetului de avizare externă:
Brown, Teresa  British Geological Survey (BGS), Marea Britanie 
Hejny, Horst, Dr  Expert Extern (Consultant), Germania 
O’Brien, Jim  Preşedinte al  European Aggregates Association (UEPG) Borad, 
Marea Britanie  
Shields, Deborah J., Dr  Colorado State University, Statele Unite ale Americii 
Externi: 
Adam, Katerina, Dr  National Technical University of Athens (NTUA), Grecia 

Mulțumiri 
Partenerii proiectului SARMa aduc mulțumiri Comisiei Europene pentru finanțarea proiectului care a creiat 
oportunitatea de a lucra împreună, de a împărtăşi puncte de vedere comune şi de a dezvolta o cooperare 
de înalt nivel, care a condus la acest raport. 

2 | P a g i n a  
 Cuvânt înainte 
Agregatele  se  utilizează  la  construcția  de  locuințe,  clădiri 
comerciale,  ansambluri  industriale  şi  într‐o  largă  varietate 
de proiecte publice de infrastructură. Tările Europei de Sud‐
Est (SEE) sunt bogate în aggregate dar, nici managementul, 
nici  oferta  nu  sunt  coordonate.  La  nivel  local,  problemele 
sunt legate de impactul de mediu, reciclarea limitată, nevoia 
de  consultare  şi  de  competență  a  celor  interesați  de  agre‐
gate, lipsa licenței sociale de operare. 
Pentru a face față provocărilor existente, proiectul denumit 
“Sustainable Aggregates Resource Management” (SEE/A/151/2.4/X – SARMa) a fost 
aprobat de Comisia UE şi co‐finanțat din fonduri ERDF în 2009. Cele două obiective 
principale ale proiectului sunt: 
i. Să  dezvolte  o  viziune  comună  asupra  managementului  durabil  al  resurselor  de 
agregate (SARM) în SEE, adică să promoveze o exploatare eficientă şi cu impact 
social şi de mediu scăzut, implicând şi managementul deşeurilor, şi 
ii. Să  asigure  o  politică  a  aprovizionării  durabile  din  surse  mixte  (SSM)  în  SEE,  in‐
cluzând deşeuri  reciclabile  şi  produse  industriale  secundare  (zguri),  care  împre‐
ună măresc beneficiile nete ale valorificării agregatelor de‐a lungul generațiilor.  
Obiectivele SARMa cuprind printre altele: coordonarea în managementul resurselor 
de agregate, creşterea transferului de know‐how şi susținerea perfecționării în firme, 
aparatul  administrativ  şi  societatea  civilă.  Activitățile  implementate  prin  proiectul 
SARMa asociază participanți instituționali, factori de decizie şi administrativi, sectorul 
economic,  operatori  de  cariere,  societatea  civilă  şi  ONG‐uri  prin  workshop‐uri  şi 
rezultate specifice la trei scări spațiale. La scară locală, care este şi conținutul acestui 
Manual, scopurile sunt: (a) să optimizeze eficiența producției de aggregate primare; 
(b) să prevină sau să minimizeze impactul de mediu şi să îmbunătățească reabilitarea; 
(c)  să  diminueze  practicile  ilegale  prin  perfecționarea  informării;  (d)  să  promoveze 
reciclarea (deşeuri din construcții, demolări şi cariere), şi, la final, (e) să crească apti‐
tudinea grupurilor interesate pentru înțelegerea şi interpretarea corectă a probleme‐
lor asociate exploatării agregatelor şi angajarea lor într‐un dialog documentat cu au‐
toritățile locale şi operatorii de cariere. 
 
Coordonator de proiect 
Slavko V. Solar 
 
 
 
Geological Survey of Slovenia 

P a g i n a | 3 
 
  Structura SARMa 
 
WP1  WP2   
WP3: ‘Activități la nivel local ‐  WP4  WP5 
 
Extracție şi demolare’ 

Act. 3.1: ‘Practici de extracție  Act. 3.2: ‘Cariere ilegale’  Act. 3.3: ‘Reciclare’ 

prietenoase cu mediul’  5 cazuri studiate.  9 cazuri studiate. 
5 cazuri studiate. Rapoarte sepa‐ Rapoarte separate au fost   Rapoarte separate au 
rate au fost pregătite. pregătite.  fost pregătite.

1 raport de sinteză 
1 raport de sinteză  1 raport de sinteză 
“Practici de extracție priete‐
“Cariere ilegale”  “Reciclare” 
noase cu mediul” 

Activitatea 3.4:  
Pregătire Manual nivel 
local, bazat pe cele 3 
rapoarte de sinteză 

1. Rapoarte  1. Referenți 
individuale  interni  
WP 3 şi WP 4  2. Referenți 
2. Bibliografie  externi  

1 Manual comun denumit:  
“Cum se realizează eficiența resurse‐
lor de agregate în comunitățile 
locale” 
(în Engleză şi limbile naționale)

   DISTRIBUTIE 

Fig.1: Bloc‐diagrama structurii proiectului şi a metodologiei aplicată pentru Manual  

4 | P a g i n a  
  
 
 

1.  Informații introductive 
 
‘Eficiența  resursei’  este  definită  în  general  ca  o 
practică în care utilizarea unui material este supusă 
conceptului  “Reduce  –  Reutilizează  –  Reciclează  – 
Repară”, notat în ordinea descendentă a priorității. 
[Selecție de termeni şi definiții, cap. 6 din Manual]  
Aplicând  definiția  de  mai  sus  agregatelor,  SARM 
(Sustainable Aggregates Resource Management) şi 
SSM  (Sustainable  Supply  Mix)  sunt  acțiunile  cheie 
care  trebuiesc  inițiate  de  toate  părțile  implicate 
(producători,  autorități,  comunități)  pentru  a  re‐
aliza eficiența resurselor.  
Aşadar  scopurile  sunt:  i)  să  promoveze  o  ex‐
ploatare  eficientă  şi  cu  impact  social  şi  de  mediu 
scăzut,  considerând  şi  managementul  deşeurilor 
(SARM),  şi  ii)  să  utilizeze  surse  multiple,  incluzând 
reciclarea  deşeurilor  şi  a  produselor  industriale 
secundare (zguri) care împreună măresc beneficiile 
valorificării  agregatelor  de‐a  lungul  generațiilor 
(SSM). [Sursă: Glossar SARMα, http://www.sarmaproject.eu/] 

P a g i n a | 5 
1.1  Scopul Manualului  
Manualul “Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale” 
reprezintă un produs public important al proiectului SARMa. El este destinat tuturor 
celor  interesați  la  nivel  local,  cum  sunt  operatorii  de  cariere,  societatea  /  comuni‐
tatea şi autoritățile locale. El cuprinde un set de informații, mesaje şi recomandări, şi 
explică  premizele  şi  acțiunile  necesare  sporirii  eficienței  resurselor  în  exploatare  la 
nivel local. Recomandările propuse sunt destinate să: 
− Incurajeze  aplicarea  bunelor  practici  ale  activităților  extractive  prietenoase  cu 
mediul; 
− Introducă ideea dezvoltării unor instrumente de prevenire a carierelor ilegale; 
− Promoveze activitățile de reciclare, utilizabile pentru producerea de agregate. 
Acest  document  nu  are  character  tehnic  sau  legislativ  şi  nu  intenționează  să  înlo‐
cuiască documentele oficiale, nationale sau ale Comisiei, referitoare la subiecte rele‐
vante  producției  de  aggregate.  El  atrage  atenția  asupra  unor  binecunoscute  pro‐
bleme cheie şi a acțiunilor corespunzătoare, într‐o manieră simplă şi uşor de citit. 
In plus, Manualul doreşte să contribuie la dezvoltarea durabilă în SEE prin promova‐
rea practicilor şi politicilor managementului durabil al agregatelor, şi a aprovizionării 
durabile din surse mixte în această regiune. Acestea aduc la rândul lor licența socială 
firmelor, ceea ce le va îngădui să rămână în afacere şi să realizeze profit.  

1.2 Metodologie 
Cincisprezece (15) parteneri din zece (10) țări ale SEE au participat la proiectul SAR‐
Ma  (Fig.  2).  Observatori, reprezentând  ministere  cu  atribuții  în  minerit,  autorități 
regionale, camere de comerț şi industrie, au fost de asemenea prezenți. Contribuții 
au  fost  aduse  de  către  servicii  geologice,  institute  şi  facultăți  care  lucrează  în  mod 
curent  ca  experți  sau  consilieri  ai  guvernelor  şi  industriei,  combinând  cunoştințele 
actuale şi expertiza în domeniul agregatelor. De asemenea, au fost asociate opt cor‐
puri decizionale cu atribuții în domeniul agregatelor.  
Proiectul SARMa a fost structurat în cinci Pachete de lucru (WPs), două (2) generale şi 
trei (3) tematice (Fig. 1). Printre ele, WP3 ‘Extraction and Demolition Site Level Activi‐
ties’  a  fost  partea  destinată  să  îndeplinească  obiectivele  proiectului  prin  patru  acti‐
vități concentrate pe îmbunătățirea eficienței resurselor la nivel local.  
Prezentul manual a fost realizat prin activitatea 3.4 a proiectului şi s‐a bazat în princi‐
pal pe rapoartele de sinteză pregătite în WP3 (Fig. 1). Următoarele surse au fost de 
asemenea luate în seamă:  
− Rapoarte individuale în WP3 ale partenerilor din proiect, referitoare la studii de 
caz  separate,  din  diferite  țări  ale  SEE.  Cazurile  activității  3.1  au  fost  selectate 
pentru  a  ilustra  example  ale  extracției  de  agregate  cu  aplicarea  practicilor 
prietenoase cu mediul. Cazurile activității 3.2 au fost examinate pentru probleme 

6 | P a g i n a  
 de  ilegalitate  şi  propuneri  de  monitorizare,  utilizate  pentru  a  prezenta  reco‐
mandări despre cum să se prevină carierele ilegale în țările SEE. In final, cazurile 
activității 3.3 au fost examinate pentru a reliefa potențialul de producere a agre‐
gatelor prin activități de reciclare în țările SEE. Alături de rapoarte, chestionare 
individuale completate de către partneri în activitatea 3.3 au fost de asemenea 
avute  în  vedere.  Acestea  au  presupus  colectarea  de  informații  referitoare  la 
practicile de reciclare active în țările implicate în proiect. 
− Repoarte  pregătite  în  WP4,  şi  în  particular  în  activitatea  4.1  a  proiectului. 
Această activitate a inclus studiul cadrului legislativ şi de reglementare legat de 
managementul durabil al resurselor de agregate în unele țări ale SEE. 
− Documente publicate şi website‐uri în legătură cu conținutul manualului. 
Toate sursele de mai sus sunt evidențiate detaliat în capitolul 7 al Manualului. 
Inainte  de  publicare,  Manualul  a  fost  supus  unui  process  de  revizie,  internă  şi  ex‐
ternă, atât de către parteneri în proiect cât şi de către referenți externi. Astfel, el re‐
flectă sinteza punctelor de vedere a numeroşi experți din diferite instituții (Colabora‐
tori, pagina 2). 

Fig. 2: Al 2‐lea Meeting al Consorțiului partenerilor proiectului SARMa, Split, Croatia, 4‐5 Feb, 2010 

1.3 Structura Manualului  
Manualul este structurat în şapte (7) capitole. In acest capitol, sunt incluse informații 
introductive referitoare la scopul Manualului, la metodologia aplicată pentru pregăti‐
rea lui şi la structura sa. 
Capitolul 2 conține informații generale asupra activității de producție a agregatelor în 
Europa şi a practicilor de exploatare în carieră aplicate în țările din SEE. Date selec‐
tate din studiile de caz ale proiectului au fost utilizate ca exemple. 
Capitolul  3  reliefează  problemele  majore  legate  de  activitățile  de  extracție  la  nivel 
local, aşa cum au fost ele identificate prin cercetarea realizată în proiect. Scopul său 
este să sublinieze necesitatea ca operatorii, autoritățile locale şi comunitățile din SEE 

P a g i n a | 7 
să ia măsuri pentru managementul acestor probleme într‐o manieră durabilă. Iarăşi, 
date selectate din studiile de caz ale proiectului au fost utilizate ca exemple. 
Capitolele 4 şi 5 subliniază bunele practici şi recomandările propuse industriei şi, re‐
spectiv,  stakeholderilor  locali.  Aceste  seturi  de  propuneri  cuprind  sinteza  bunelor 
example  din  țările  SEE,  cunoscute  prin  experiență,  şi  a  practicilor  larg  acceptate  în 
Europa.  
O  selecție  de  termeni  şi  definiții  legate  de  conținutul  Manualului  este  conținută  de 
capitolul 6. Aceasta a fost considerată importantă pentru a sprijini citirea Manualului 
şi  a  ajuta  cititorii  în  clarificarea,  dacă  este  necesar,  a  unor  termeni  semnificativi. 
Sursele utilizate pentru capitolul 6 sunt specificate şi pot fi accesate pentru informații 
suplimentare. 
La final, toate documentele citate în Manual sunt prezentate, în ordine alfabetică, în 
capitolul 7. 
 
 

8 | P a g i n a  
  

2. De ce nevoia de agregate?   

In  prezent,  circa  90%  din  totalul  producției  de 

agregate  din  Europa  provine  din  resurse  naturale, 
extrase  în  cariere  şi  balastiere.  Restul  de  10%  din 
producția  europeană  de  agregate  provine  din 
depozite  marine,  reciclarea  deşeurilor  industriale, 
cum sunt zgurile şi cenuşile, şi reciclarea deşeurilor 
din construcții şi demolări.  
Producția  de  agregate  marine  şi  a  celor  provenite 
prin  activități  de  reciclare  va  continua  să  crească; 
totuşi,  pe  termen  lung,  circa  85%  din  necesar  va 
trebui încă să fie acoperit cu agregate produse prin 
extracție în cariere.  
Agregatele  produse  prin  reciclare  nu  ar  trebui 
private  ca  nişte  concurenți  ai  agregatelor  produse 
în  cariere,  ci  mai  degrabă  utilizarea  lor  împreună 
este strategică pentru asigurarea aprovizionării din 
surse multiple ‐ Sustainable Supply Mix (SSM). 

P a g i n a | 9 
 Marine 
Agregate  Manufactured 
Agregate 
marine (dragate din 
Aggregates (Sea or  Aartificiale 
ggregates 
mare sau lac)
Lake Dredged) (Crushed Slag, 
(zgură spartă, 
2% cenuşă) 
Fly‐Ash)
Recycle
  d from  2%
Construction 
Reciclate din  & 
construcții 
Demolition 
şi demolări 
Materials
6%

Roci sparte   
Crushed Rock
din cariere s
from Quarrie
49%

Nisip şi pietriş 
Sand & Gravel 
 din balastiere 
from Pits
41%

Fig. 3: Distribuția producției de agregate în Europa, după originea lor 
Intocmită de F. Chalkiopoulou, pe baza datelor şi clasificarea surselor prezentate în Planning 
policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggregates in Europe,  
University of Leoben (2010), Final Report commisioned by UEPG (European Aggregates 
Association), p. 9.  
 
Notă:  Agregatele  sunt  produse  şi  din  deşeurile  extractive  (miniere),  definite  în  capitolul  2.1. 
Acest  tip  de  agregate  nu  este  menționat  separat  în  raportul  citat  mai  sus.  Se  presupune  că 
acest tip de agregate este inclus în categoria ‘Crushed Rock from Quarries’ 

10 | P a g i n a  
2.1 Semnificația agregatelor în viața de zi cu zi 
Agregatele  sunt  definite  materiale  granulare  sau  formate  din  particule,  fie  naturale 
(nisip  şi  pietriş),  fie  produse  prin  zdrobire  (roci  sparte),  care,  legate  împreună  (cu 
ciment, var sau bitumen) sau nu, sunt utilizate în construcția de clădiri sau structuri 
inginereşti  civile.  De  asemenea,  ele  sunt  cunoscute  ca  ‘agregate  de  construcție’  şi  
utilizate în principal ca beton, mortar, piatră pentru drum, asfalt, materiale de drenaj, 
sau ca umplutură în construcții ori la terasamentul căilor ferate.  [Selecție de termeni şi 
definiții, capitolul 6 din manual] 
Termeni  noi,  ca  agregate  reciclate  şi  agregate  artificiale,  sunt  utilizați  pentru 
denumirea  produselor  care  au  alte  origini  decât  cea  convențională,  din  cariere  şi 
balastiere.  Agregatele  reciclate  se  obțin  prin  reciclarea  deşeurilor  din  construcții  şi 
demolări  (C&DW),  de  exemplu  deşeuri  de  cărămidă,  betoane  sparte,  zidării,  iar 
agregatele artificiale sunt produse prin activități industriale în timpul procesării sau 
re‐procesării  deşeurilor,  produselor  secundare  şi  reziduurilor.  Agregatele  artificiale 
mai  sunt  uneori  denumite  aggregate  secundare.  In  plus,  deşeurile  extractive  (sau 
deşeurile miniere), adică deşeurile rezultate din prospecțiunea, extracția, procesarea 
resurselor minerale şi din lucrările în cariere, pot fi procesate pentru producerea de 
agregate. [Selecție de termeni şi definiții, capitolul 6 din manual] 
Aproximativ  65%  din  agregatele  consumate  anual  în  Europa  sunt  utilizate  la 
construcția de clădiri. Aceasta în mod deosebit în țările cu seismicitate ridicată, unde 
betonul  este  materialul  standard  utilizat  pentru  structura  de  rezistență  a  clădirilor. 
Spre  exemplu,  o  casă  grecească  de  120m2,  localizată  într‐o  zonă  cu  seismicitate 
ridicată, necesită 180m3 (peste 400 tone) de beton pentru construcția sa. De notat că 
70‐80%  din  acest  beton  este  reprezentat  de  agregate.  Clădirile  sociale,  ca  şcoli, 
spitale  şi  stadioane,  necesită  cantități  considerabile  de  agregate  pe  unitatea 
construită.  Pe  baza  datelor  Asociației  Europene  a  Agregatelor  (2010),  aproximativ 
3.000 tone de agregate sunt necesare pentru fiecare nouă şcoală, în timp ce un nou 
stadion  poate  necesita  până  la  300.000  tone  de  agregate.  Pentru  această  aplicație 
specifică  (construcția  de  clădiri),  agregatele  sunt  utilizate  fie  indirect,  sub  formă  de 
ciment şi var (forme calcinate al calcarului), fie direct, în betoane şi mortare.  [Sursa: 
Annual Review 2010‐2011, UEPG, http://www.uepg.eu/] 
Agregatele sunt, de asemenea, foarte importante pentru lucrările de infrastructură, 
de  exemplu  în  construcția  de  drumuri.  Aproximativ  30.000  tone  de  agregate  sunt 
necesare pentru construcția integrală a 1 km de drum național. Aici, agregatele sunt 
prezente  în  fundația  drumului  şi  în  betoanele  sau  mixturile  bituminoase  ale 
suprafeței drumurilor. Cantități echivalente la 20% din consumul anual european de 
agregate  se  utilizează  la  construcția  de  drumuri,  piste  aeroportuare,  căi  ferate  şi 
canale.  
In plus față de utilizările menționate, roci calcitice cu proprietăți specifice, sfărâmate, 
sunt utilizate, în formă granulară sau ca pulberi, pentru hrana animalelor, în industria 
zahărului,  sticlei, chimică (vopsele, mase plastice) etc. 

P a g i n a | 11 
Cererea  de  agregate  este  strâns  legată  şi  de  nivelul  lucrărilor  de  întreținere  sau 
reparație a clădirilor existente şi de amploarea proiectelor de inginerie civilă. 
Transportul  agregatelor  poate  adăuga  costuri  semnificative  acestora,  întrucât  ele 
sunt grele şi voluminoase. De aceea, cele mai multe piețe sunt locale sau regionale, 
iar comerțul interanțional este limitat. Dezvoltarea unei rețele adecvate de balastiere 
şi  cariere  este  necesară  pentru  satisfacerea  piețelor  locale  /  regionale  şi  reducerea 
costurilor de transport şi a impactului de mediu asociat, ex. emisiile de CO2. 
Cererea totală de agregate în Europa este 3 miliarde tone pe an, conform cu datele 
statistice  ale  UEPG  incluse  în  bilanțul  anual  2010‐2011.  Sectorul  agregatelor  are  o 
cifră de afaceri de circa 20 miliarde euro şi un consum mediu de 5,5 tone per capita 
pe  an.  Conform  unor  surse,  industria  agregatelor  presupune  aproximativ  16.000 
companii  (cele  mai  multe,  intreprinderi  mici  şi  mijlocii)  care  operează  în  24.000 
cariere  şi  balastiere  din  Europa,  implicând  direct  şi  indirect  300.000  oameni.  Toate 
acestea  fac  din  sectorul  agregatelor  de  departe  cel  mai  important  între  industriile 
extractive non‐energetice.  
Estimări brute arată că în economiile avansate, cererea anuală de agregate în unele 
țări  europene  poate  ajunge  până  la  12  tone  per  capita.  Totuşi,  sectorul  a  avut 
puternic de suferit datorită crizei economice actuale, declinul mediu raportat fiind de 
aproximativ 20% în 2009 față de 2008. In câteva țări, o scădere continuă a valorilor 
producției este raportată şi în 2010 datorită recesiunii..  
Totuşi, se anticipează că cererea de agregate va reveni curând la nivelul din 2008 de 
3,5 miliarde tone, şi va atinge 4 miliarde tone pe termen mediu, îndeosebi datorită 
creşterii  economice  în  Europa  Centrală  şi  de  Sud‐Est.  Această  cerere  crescândă  de 
agregate  trebuie  luată  în  seamă  de  Politicile  Minerale  şi  Sistemele  Naționale  de 
Planificare.  [Sursa:  Planning  policies  and  permitting  procedures  to  ensure  the  sustainable 
supply  of  aggregates  in  Europe,  University  of  Leoben  (2010),  Final  report  commisioned  by 
UEPG, p.p. 6,7] 

2.2  Scurtă  descriere  a  practicilor  de  producere  a  agregatelor  în 

țările Europei de Sud‐Est
In ceea ce priveşte Europa (Fig. 3), circa 90% din producția totală de agregate provine 
din cariere de roci masive şi balastiere de nisip & pietriş. Restul de 10% a producției 
europene de agreagate provine din depozite marine, reciclarea deşeurilor industriale, 
ca zguri şi cenuşi, şi reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări (C&DW).  
După  cum  s‐a  documentat  în  cadrul  proiectului  SARMa,  practicile  de  producere  a 
agregatelor  în  țările  SEE  cuprind:  i)  extracția  şi  procesarea  rocilor  din  cariere  şi  a 
nisipului  &  pietrişului  din  balastiere,  ii)  tratamentul  deşeurilor  extractive  (sau 
miniere)  şi  solurilor/rocilor  excavate  la  lucrări  civile,  şi  procesarea  deşeurilor 
industriale şi C&DW. Totuşi, practica principală pentru producția de agregate în țările 
SEE  rămâne  exploatarea  din  cariere  şi  balastiere  cu  această  destinație.  Printr‐o 

12 | P a g i n a    
activitate specifică, este produsă o gamă largă de produse finale, utilizabile, în funcție 
de  standarde,  pentru  diverse  aplicații.  Agregatele  produse  prin  alte  activități  decât 
exploatarea în carieră pot înlocui agregatele rezultate din cariere în aplicații cum sunt 
construcția  de  drumuri  şi  producția  de  betoane,  întotdeauna  cu  respectarea 
standardelor de calitate necesare.  
In  ceea  ce  priveşte  producția  actuală  de  agregate  prin  reciclarea  C&DW,  ea  este 
limitată în țările SEE. 

2.2.1  Agregate din roci sparte şi nisip & pietriş 
In  proiect  au  fost  selectate  o  seamă  de  studii  de  caz,  reprezentând  exploatarea  de 
roci şi nisip & pietriş din cariere şi, respectiv, balastiere (Tabelul 1). 
Aceste cazuri au fost utilizate ca exemple pentru a demonstra practicile de extracție 
prietenoase  cu  mediul,  aplicate  în  țările  SEE.  Datele  evaluate  au  provenit  din  5 
cariere şi balastiere care reprezintă exemple tipice ale operațiunilor de producere a 
agregatelor  în  țările  SEE.  Două  dintre  acestea  reprezintă  balastiere  pentru  nisip  & 
pietriş  (Trstenik  ‐  Croația  şi  Lanca  dei  Francesi  ‐  Italia),  iar  celelalte  trei  (Araxos  ‐ 
Grecia,  Revărsarea  ‐  România  şi  Kovilovača  ‐  Serbia)  sunt  cariere  de  roci  masive. 
[Sursa:  Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of  SARMa  model  sites;  Activity  3.1  (Best 
practices). http://www.sarmaproject.eu/] 

Tabelul 1: Studiile de caz SARMa 
examinate pentru practici de extracție prietenoase cu mediul 

Tară  Partener  Studiu de caz 

Material extras 
(SEE)  SARMa  (Nume carieră) 
Croația  MINGORP  Trstenik  Nisip & pietriş 
Grecia  IGME   Araxos   Calcar 
Italia  ER & Parma   Lanca dei Francesi  Nisip & pietriş 
România  FGG  Revărsarea  Diabaz 
Serbia  RGF  Kovilovača  Calcar 

Metoda uzuală de exploatare pentru roci este ‘lucrarea minieră la zi’‐cariera (Fig. 4). 
Activitatea  de  producere  a  agregatelor  de  piatră  spartă  implică  lucrări  de 
infrastructură  în  şi  în  afara  sitului  (ex.    drumuri  de  acces  /  transport),  dezvoltarea 
fronturilor  carierei,  extracția  rocii  (uneori,  după  puşcare),  tratamentul  materialului 
extras  (concasare,  sitare)  (Fig.  5),  depozitarea  şi,  în  final,  transportul  produselor  la 
destinație.  Depozitele  de  nisip  &  pietriş  se  exploatează  cu  excavatoare  (după 
îndepărtarea  copertei  de  sol)  şi  prin  dragare  sub  nivelul  acvifer.  In  funcție  de 

P a g i n a | 13 
constituția  granulometrică    a  materialului  brut,  acesta  poate  necesita  o  clasare 
ulterioară pentru a produce fracțiile granulometrice necesare produselor comerciale. 

Fig. 4: Cariera de calcare Araxos, Grecia 
[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

 
Fig. 5: Unitate mobilă de concasare‐sitare, cariera Araxos 
[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

14 | P a g i n a    
  
Fig. 6: Excavare de nisip & pietriş prin dragare la balastiera Lanca dei Francesi, Italia 
[Sursa: Pilot site report of Lanca dei Francesi; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 
 

 
Fig. 7: Cariera Trstenik, Croația – Dragă plutitoare cu graifăr şi benzi transportoare 
[Sursa:  IGM Sljuncara Trstenik d.d., Croatia; Photographer: B. Kruk] 

Cariera Lanca dei Francesi din Italia (Fig. 6) produce silturi, argile şi argile nisipoase. 
Cariera Trstenik (Fig. 7) este localizată în câmpia inundabilă a Râului Sava, regiunea 
Zagreb,  Croația.  Carierele  din  zonă  produc  silt,  argilă,  pietriş,  nisip  şi  turbă.  Cariera 
Araxos din Grecia (Fig. 4) produce mai ales piatră spartă din calcare. Cariera de diabaz 
Revărsarea  din  România  produce  piatră  spartă,  dale,  criblură  şi  nisip  abraziv.  In 
sfârşit, cariera de calcar Kovilovača (Fig. 8) produce îndeosebi piatră spartă.  

P a g i n a | 15 
Producția  medie  a  carierelor  şi  balastierelor  examinate  variază  de  la  circa  400.000 
tone la 850.000 tone de agregate pe an. Produsele finale îşi găsesc aplicații în diverse 
domenii,  cum  sunt  construcția  de  drumuri  şi  clădiri,  terasamente  de  cale  ferată,  în 
industria sticlei, metalurgie şi ca filler în hrana animalelor. (Tabelul 2). 

Tabelul 2:  Aplicații ale agregatelor produse de cariere în țări SEE 
Carieră / balastieră  Utilizări principale sau/şi domenii de aplicare 
 Trstenik, Croația  Construcția de drumuri şi clădiri 
Araxos, Grecia   Construcția de drumuri şi clădiri 
Lanca dei Francesi, Italia  Mortare de ciment, betoane, industriile sticlei şi a 
cărămizilor, ramblee pentru drumuri  
Revărsarea, România  Construcția de drumuri şi diguri, terasamente 
Kovilovača, Serbia  Construcția de drumuri şi clădiri (80%), metalurgie 
(10%), filler în hrana animalelor (10%) 

Fig. 8: Cariera de calcare Kovilovača ‐ Serbia 
[Sursa: Preparatory site report, Kovilovača quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

16 | P a g i n a    
2.2.2  Agregate produse prin activități de reciclare  
Expresia “agregate din reciclare” este utilizată aici pentru a descrie toate agregatele 
produse prin operațiuni de reciclare şi alte activități decât exploatarea din cariere şi 
balastiere destinate acestui scop. Câteva tipuri de deşeuri şi reziduuri minerale pot fi 
efectiv  transformate  prin  reciclare  în  produse  secundare.  Aceste  produse  pot  fi 
utilizate,  pentru  anumite  scopuri,  în  locul  sau  în  amestec  cu  agregate  naturale, 
economisind  resurse  ne‐regenerabile şi  reducând  semnificativ  terenurile  ocupate  şi 
impactul  de  mediu  asociat.  Cu 
acest  sens,  “agregatele  din  Tabelul 3: Clasificarea activităților de reciclare 
reciclare”  includ  şi  agregatele    ca surse potențiale producției de agregate 
produse  din  deşeuri  extractive 
(sau miniere).   R1:   Reciclarea  produselor  secundare, 
Conform  clasificării  activităților  deşeurilor  şi  reziduurilor  din    activități 
de  reciclare  propuse  şi  agreate  extractive 
de partenerii SARMa, 4 tipuri de  R2:   Reciclarea  deşeurilor  din  construcții  şi 
activități  de  reciclare  au  fost  demolări (C&DW) 
considerate  ca  potențiale  surse 
de  agregate  (Tabelul  3).   R3:   Reciclarea  materialelor  excavate  la 
Activitățile de reciclare, listate în  lucrări civile 
tabel, se înscriu în cadrul legal al  R4:   Reciclarea deşeurilor industriale (zguri 
unor  Directive  şi  Comunicări  ale  metalurgice, cenuşi de incinerare, 
UE  referitoare  la  managementul  cenuşi din arderea cărbunilor)
acestori tipuri de deşeuri.  [Sursa: 
Synthesis  report  of  baseline  study 
reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 
Există  destul  de  puține  diferențe  între  țările  SEE  în  ceea  ce  priveşte  utilizarea 
materialelor  reciclabile,  ca  C&DW  sau  alte  tipuri  de  deşeuri,  pentru  producerea  de 
agregate.  Referitor  mai  ales  la  reciclarea  C&DW,  atât  dezvoltarea  şi  implementarea 
legislațiilor naționale relevante, cât şi îndeplinirea obiectivelor reciclării C&DW sunt  
procese lente, în cele mai multe țări SEE. Informațiile care urmează au fost colectate 
prin chestionare dedicate reciclării şi completate de către partenerii din proiect. 
− In Albania, parte din reziduurile industriei de procesare a cromitului sunt utilizate 
pentru producția de aggregates destinate construcțiilor.  
− Nu există instalații de reciclare în Herzegovina, în timp ce foarte puține există în 
Bosnia. 
− In  Grecia,  legislația  națională  privind  reciclarea  C&DW  a  fost  aplicată  foarte 
recent. Deşeurile R1 (deşeuri extractive) şi R4 (zguri) sunt utilizate la producerea 
de agregate pentru construcția de drumuri. Deseurile R1 şi R3 (sol/roci excavate 
din  lucrări  civile)  sunt  deseori  utilizate  pentru  umpluturi,  dar  nu  sunt  date 
disponibile privind cantitățile.  

P a g i n a | 17 
− In Serbia, cantitățile de C&DW reciclate pentru producția de agregate sunt foarte 
slab  reprezentate.  Deşeurile  industriale,  ca  zgurile  şi  cenuşile  din  arderea 
cărbunilor, sunt utilizate ocazional ca surse pentru producția de agregate.  
− Slovenia deține instalații de reciclare care tratează mai ales deşeuri R2 (C&DW), 
R1 (deşeuri miniere) şi R4 (deşeuri industriale). Agregatele produse sunt folosite 
pentru umpluturi, producția de betoane şi alte utilizări în construcții.  
− In Austria, deşeurile R1 (deşeuri miniere) sunt utilizate mai ales ca umpluturi în 
cariere. Totuşi, proporții ridicate din alte tipuri de deşeuri sunt procesate: 83% (5 
din 6 milioane tone) din deşeurile R2 (C&DW), 72 % (15,9 din 22 milioane tone) 
din  deşeurile  R3  (soluri/roci  excavate)  şi  69  %  (1,1  din  1,57  milioane  tone)  din 
deşeurile  R4  (deşeuri  industriale).  Aproape  100%  din  asfalt  (deşeu  R2)  este 
reciclat, precum şi 90‐95% din betoanele utilizate (deşeuri R2). 
Studiile de caz listate în tabelul 4 au fost considerate ca exemple pentru producția de 
agregate  prin  reciclare  în  țările  SEE.  Cazurile  au  fost  heterogene,  variind  de  la 
procesarea  deşeurilor  miniere  la  tratamentul  C&DW,  solurilor/rocilor  excavate  din 
lucrări  civile  şi  deşeurilor  industriale  (ex.  zguri,  cenuşi).  [Sursa:  Synthesis  report  of 
baseline  study  reports  of  SARMa  model  sites;  Activity  3.3  (Recycling). 
http://www.sarmaproject.eu/] 

Tabelul 4:  Lista studiilor de caz considerate pentru reciclare în proiectul SARMa 

Partener  Activitate  Tip de  

Tara  Nume studiu de caz 
SARMa   extractivă  reciclare 
asociată 
Albania  METE  Bulqiza  Cromit  R1 
Grecia  IGME  Gerakini  Magnezit  R1 
Italia  ER & Parma  Madregolo (Collecchio)  ‐  R2 
Italia  ER & Parma  Castellarano   Nisip & pietriş  R1,R2,R3,R4 
România  FGG&IGR  Deva Ruschița  Marmură  R1 
Slovenia  GeoZS  Velica Piresica  ‐  R2,R3 
Slovenia  GeoZS  Sezana  ‐  R2,R3 
Slovenia  GeoZS  Dogose  ‐  R2,R3 
Slovenia  GeoZS  Smarje‐Sap  ‐  R2,R3 

De exemplu, materialul din iazul de decantare al Uzinei de Procesare a Cromitelor de 
la Bulqiza, Albania (200.000 tone/an) este în prezent reciclat şi tratat în instalații de 
îmbogățire  ca  deşeu  minier.  Produsele  reciclate  cuprind  un  concentrat  vandabil  de 

18 | P a g i n a    
cromit (38‐42% Cr2O3) utilizabil în industria chimică şi metalurgie, şi un produs nisipos 
(R1) potrivit pentru producția de beton.  [Sursa: Study report of SARMa case study Bulqiza 
Albania (3.3 Recycling)] 
De asemenea, în mina de magnezit Gerakini, Grecia (Fig. 9), produsele secundare de 
la instalația de sortare a morilor şi deşeurile extractive de la dezvoltarea minei sunt 
procesate  pentru  producția  de  agregate  R1  (150.000  tone/an),  destinate  mai  ales 
construcției de drumuri (Fig.10).  
 

 
Fig. 9: Vedere generală a haldelor de deşeuri sterile de la mina de magnezit Gerakini, Grecia 
[Sursa: Baseline study report for recycling. Case study: Gerakini. http://www.sarmaproject.eu/] 

 
Fig. 10: Agregate (R1) produse prin tratamentul deşeului minier de la mina Gerakini 

P a g i n a | 19 
Sase uzine de reciclare, două din regiunea Emilia‐Romania (Italia) şi patru din Slove‐
nia,  au  fost  selectate  pentru  a  demonstra  potențialul  de  producere  a  agregatelor 
reciclate (adică, reciclarea C&DW) în țările SEE.  
Uzina  de  reciclare  din  Madregolo  (Collecchio),  Italia  (Fig.11)  este  un  exemplu  de 
evoluție  de  la  "cariera  tradițională"  la  "carieră  şi  reciclare  integrate".  In  particular, 
uzina  re‐procesează  agregate  reciclate  rezultate  prin  măcinarea  de  pavaje  asfaltice 
(R2)  asociate  cu  agregate  naturale.  Tehnicile  adoptate  pentru  reciclare  constau  în 
procese la cald şi la rece. In primul caz, agregatele reciclate sunt adăugate în procent 
mai mic de 20% în mixtura totală. In al doilea caz, agregatele reciclate sunt adăugate 
în  procent  de  până  la  50%.  Agregatele  astfel  obținute  sunt  utilizate  pentru 
construcția de drumuri, aeroporturi şi porturi, în accord cu cerințele pieții CE. Ciment 
asfaltic  reciclat  este,  de  asemenea,  fabricat.  [Sursa:  Synthesis  report  of  baseline  study 
reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

 
Fig. 11: Uzina de reciclare din Madregolo (Collecchio), Italia  
[Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling). Case study of Madregolo] 

Uzina de reciclare din Castellarano (Italia) aplică cele mai bune tehnologii disponibile 
în domeniul reciclării C&DW. Uzina este localizată lângă o instalație producătoare de 
nisip & pietriş, într‐o zonă aparținând districtului ceramic Sassuolo – Scandiano. Din 
acest motiv, 76% din alimentarea uzinei de reciclare Castellarano se face cu deşeuri 
ale industriei ceramice (R4). Capacitatea uzinei este de 150.000 tone/an.  [Sursa: Base‐
line study reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Castellarano]   

20 | P a g i n a    
Studiul  de  caz  selectat  pentru  România  priveşte  cariera  de  marmură  Ruschita.  Aici, 
50% din rocile excavate sunt utilizate pentru producția a 190.000 tone/an de blocuri 
de marmură. Blocurile de roci excavate, care nu sunt utilizabile pentru prelucrare ca 
piatră  ornamentală,  precum  şi  reziduurile  (ex.  spărturi)  instalațiilor  de  tăiere  sunt 
procesate  de  către  o  uzină,  localizată  în  apropierea  carierei  de  marmură,  pentru  a 
obține produse micronizate (fillere).  [Sursa:  Baseline  study  reports  of  SARMa  model  sites 
(Recycling): Case study of Deva Ruschita]  
Uzina  de  reciclare  de  la  Velica  Piresica  (Slovenia)  este  localizată  într‐o  parte 
abandonată a unei cariere active de dolomit. Deşeurile R2 (C&DW) şi R3 (soluri/roci 
excavate  din  lucrări  civile)  sunt  tratate  în  această  uzină  pentru  a  produce  agregate 
reciclate de calitate medie şi bună, care sunt utilizate pentru construcția de drumuri 
şi căi ferate.  [Sursa:  Baseline  study  reports  of  SARMa  model  sites  (Recycling):  Case  study  of 
Velica Pirecica] 
In  mod  asemănător, uzina  de  reciclare  de la  Sežana (Slovenia)  este  localizată  într‐o 
parte abandonată a unei cariere de calcare. Deşeuri R2 şi R3 sunt tratate şi în uzina 
Sežana.  Aici  sunt  produse  agregate  reciclate  de  calitate  de  la  slabă  la  bună.  [Sursa: 
Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of  SARMa  model  sites;  Activity  3.3  (Recycling). 
http://www.sarmaproject.eu/] 
Al  treilea  caz  de  reciclare  din  Slovenia  se  referă  la  uzina  de  reciclare  de  la  Dogoše, 
localizată  într‐o  balastieră  epuizată,  parțial  remediată,  de  lângă  râul  Drava. 
Alimentarea  uzinei  de  reciclare  Dogoše  cuprinde  deşeuri  R2  şi  R3,  iar  agregatele 
reciclate  produse  sunt  de  calitate  medie  la  scăzută,  potrivite  pentru  construcția  de 
drumuri,  producerea  de betoane  şi  mixturi  bituminoase  şi  pentru  umpluturi.  [Sursa: 
Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of  SARMa  model  sites;  Activity  3.3  (Recycling). 
http://www.sarmaproject.eu/] 
Ultimul caz examinat este al uzinei de reciclare de la Smarje‐Sap (Slovenia), localizată 
în  partea  abandonată  a  unei  carierei  active  de  dolomit.  Activitatea  de  reciclare  se 
realizează  numai  o  dată  pe  an,  utilizând  un  echipament  (concasor)  închiriat  pentru 
tratamentul  deşeurilor  R2  şi  R3  şi  producerea  de  agregate  reciclate  de  calitate 
scăzută,  potrivite  pentru  umpluturi.  [Sursa:  Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of 
SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 
Pe baza analizei studiilor de caz, este de subliniat că majoritatea uzinelor de reciclate 
prezentate  mai  sus  sunt  instalate  în  părți  epuizate  ale  unor  cariere  active  sau  în 
cariere  /  balastiere  abandonate,  în  vecinătatea  zonelor  industriale  şi  aproape  de 
centre urbane. Această practică este în totalitate adecvată, deoarece: 
− Uzinele  de  reciclare  sunt  în  mod  normal  alimentate  cu  mixturi  de  deşeuri 
extractive, industriale şi C&DW. Aceste materiale sunt uşor de găsit în astfel de 
zone. 
− Unitățile  de  concasare/sortare  ale  carierelor/balastierelor  sunt  utile  şi  pot  fi 
folosite de către uzinele de reciclare.     

P a g i n a | 21 
  
Fig. 12: Praful – factor de impact asupra mediului [Sursa: Arhiva personală a autorilor] 

22 | P a g i n a  
 
 
 
 
 
 

3. Problemele majore care afectează 
durabilitatea resurselor de agregate la 
nivel local  
 

Agregatele sunt materiale ieftine, grele și voluminoase și este 
imperativ  ca,  din  motive  economice  și  de  mediu,  acestea  să 
fie  obținute  aproape  de  principalele  centre  de  consum,  în 
special  în  cazul  în  care  transportul  feroviar  sau  cel  naval  nu 
este  posibil,  așa  cum  se  întâmplă  de  obicei.  Deoarece  agre‐
gatele  sunt  obținute  în  principal  din  lucrări  miniere  de  su‐
prafață, există un impact direct asupra esteticii peisajului. Un 
număr  de  alte  influențe  potențiale  asupra  mediului  pot 
apărea,  de  asemenea,  în  timpul  operațiunilor  legate  de 
activitățile  din  cariere  /  balastiere,  cât  și  în  acelea  legate  de 
activitățile de transport. 
Mai mult decât atât, industria extractivă poate afecta comu‐
nitățile învecinate şi nevoile lor. Astfel, chiar dacă nu în mod 
oficial,  acceptarea  socială  este  necesară  pentru  exploatarea   
în carieră, în scopul de a opera fără probleme.   

P a g i n a | 23 
3.1 Necesitatea unei dezvoltări durabile  
Potrivit  raportului  “Comisiei  Mondiale  pentru  Mediu  şi  Dezvoltare“  (1987),  dezvol‐
tare durabilă (Sustainable Development‐SD) este “dezvoltarea care satisface nevoile 
prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a‐şi satisface pro‐
priile  nevoi“.  Dezvoltarea  durabilă  implică  o  creştere  economică,  împreună  cu 
protecția calității mediului, fiecare consolidând‐o pe cealaltă. În esență, termenul de 
“Dezvoltare durabilă” (SD) se referă la realizarea dezvoltării economice şi sociale într‐
un mod care nu epuizează resursele naturale ale unei țări.  [Sursa: "Our common future: 
The World Commission on Environment and Development", Bruntland, G., 1987] 
Autoritățile,  industria  şi  societatea  trebuie  să  coopereze  la  planificarea  la  nivel 
regional şi local astfel încât extracția durabilă a agregatelor să fie un succes. Pentru a 
asigura  gestionarea  durabilă  şi  furnizarea  agregatelor,  fiecare  dintre  părțile 
interesate  trebuie  să  accepte  anumite  responsabilități.  Autoritățile  au  datoria  să 
dezvolte politici, reglementări‐cadru şi stimulente economice care să asigure climatul 
pentru succesele economice ale operatorilor de cariere, în acelaşi timp asigurându‐se 
că  nevoile  şi  preferințele  comunităților  adiacente  sunt  respectate.  Industria  trebuie 
să  lucreze  astfel  încât  să  fie  recunoscută  ca  un  corporatist  responsabil  şi  ca  un 
membru al comunității. Societatea (inclusiv ONG‐urile) are responsabilitatea de a se 
informa  cu  privire  la  gestionarea  problemelor  resurselor  de  agregate.  Toate  părțile 
interesate trebuie să identifice şi să rezolve problemele legitime, printr‐o contribuție 
constructivă în luarea deciziilor care să se adresează atât lor, cît și unor spectre largi 
de obiective şi interese. [Sursa: “Managing and Protecting Aggregate Resources”, Open‐File 
Report 02‐415, U.S. Geological Survey, Langer, W. H., 2002]  
In prezent, o parte importantă a informațiilor de mediu folosite pentru a interpreta, 
prognoza sau contura aspecte ale dezvoltării durabile legate de sistemele industriale, 
derivă din aplicarea metodologiei “Life Cycle Assessment” (LCA). Industria minieră / 
exploatarea  în  carieră  este  unul  din  sectoarele  în  care  utilizarea  instrumentelor 
bazate pe LCA a fost mai puțin folosită, sau în care consensul cu privire la punerea în 
aplicare  a  metodologiei  nu  a  fost  atins.  [Sursa:  Life  Cycle  Assessment  (LCA)  Guidelines; 
Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 
În  contextul  arătat  mai  sus,  anumite  responsabilități,  probleme  şi  provocări  sunt 
actuale pentru toate părțile implicate în sectorul de agregate la nivel local. După cum 
s‐a  demonstrat  în  proiectul  SARMa,  aspectele  și  provocările  țărilor  SSE  includ: 
realizarea  licenței  sociale  pentru  a  opera;  gestionarea  impacturilor  potențiale  de 
mediu;  prevenirea  exploatărilor  în  cariere  ilegale,  promovarea  activităților  de 
reciclare; eliminarea unor deficiențe în legătură cu cadrul legislativ. 

3.2 Aspecte sociale  
Fără  nici  o  îndoială,  societatea  are  nevoie  de  agregate  pentru  dezvoltarea 
infrastructurii  şi  a  construcțiilor,  şi,  prin  urmare,  o  preocupare  majoră  se  referă  la 
costul efectiv al furnizării de agregate de o calitate acceptabilă.  
24 | P a g i n a  
Pe  de  altă  parte,  extracția  de  agregate  din  cariere  sau  balastiere  constă  într‐un 
proces în mare parte mecanic, ce implică transportul unor cantități mari de materiale 
şi acest lucru poate deranja comunitățile locale în diverse moduri (a se vedea punctul 
3.3): a) schimbarea peisajului site‐urilor învecinate, b) afectarea mediului, habitatelor 
şi speciilor, c) crearea unei perturbări continue din cauza transportului de materiale 
prin  sate,  etc.  În  plus  față  de  disconforturile  cauzate  de  însăşi  natura  activității  de 
extracție, care afectează mediul înconjurător şi  comunitățile, localnicii şi autoritățile 
sunt  preocupate  de  gestionarea  etapei  post‐închidere  şi  de  utilizarea  carierelor 
epuizate. 
Extinderea în suprafață a exploatărilor în cariere a agregatelor poate fi restricționată 
de către comunitățile în expansiune, în lipsa unor planuri de utilizare a terenurilor şi a 
neconturării  zonelor  prioritare  de  extracție  a  materiilor  prime.  În  timp  ce  multe 
cariere  au  pornit  de  la  periferia  comunităților,  astăzi  acestea  sunt  "înghițite"  şi 
înconjurate de comunitățile expansive.  
Prin  urmare,  problemele  sociale  la  nivel  local  provin  de  la  două  aspecte 
contradictorii:  a)  punctul  de  vedere  al  consumatorilor,  şi  b)  punctul  de  vedere  al 
cetățeanului "deranjat".  
Mulți cetățeni nu acceptă carierele de suprafață deoarece nu recunosc dependența 
societății  față  de  agregate.  Sindromul  “nu  în  curtea  mea",  poate  restricționa 
dezvoltarea  valorificării  agregatelor.  [Sursa:  “Managing  and  Protecting  Aggregate 
Resources”, Open‐File Report 02‐415, U.S. Geological Survey, Langer, W. H., 2002] 
În  ultimii  ani,  prin  demersul  consultării  publice  prevăzute  în  cadrul  procedurii  de 
autorizare  de  mediu  stabilite  în  unele  țări  SSE,  a  existat  o  implicare  sporită  a 
comunităților locale în luarea deciziilor pentru carierele noi şi / sau existente. Părțile 
interesate,  cum  ar  fi  comunitățile  locale  şi  ONG‐urile,  ar  putea  creia  obstacole 
considerabile  în  eficiența  carierelor  de  agregate,  în  special  atunci  când  activitatea 
extractivă  se  desfășoară  în  apropierea  sau  în  zonele  de  conservare  a  naturii  şi  a 
siturilor  arheologice  importante.  Pe  scurt,  activitatea  de  producție  de  agregate  are 
nevoie, chiar dacă nu în mod oficial, de acceptare socială, în scopul de a opera  fără 
probleme. 

3.3 Probleme de mediu 
Probleme majore de mediu recunoscute în general ca afectând dezvoltarea durabilă 
a resurselor de agregate sunt legate de: 
− Cât  de  eficient  sunt  evaluate,  monitorizate  şi  gestionate  potențialele  impacturi 
asupra  mediului  care  rezultă  în  toate  fazele  unui  proiect  de  extracție  a 
agregatelor (planificarea, dezvoltarea, instituirea, funcționarea), și 
− Dacă există un plan eficient, specific şi bine realizat de restaurare a site‐ului, care 
ar putea compensa comunitățile locale pentru modificarea inevitabilă a peisajul 
datorită activităților de extracție. 

P a g i n a | 25 
Impactul  asupra  mediului  variază  considerabil  de  la  o  carieră  la  alta,  funcție,  în 
principal, de metodele de extracție şi de tehnicile de procesare aplicate, proiectarea 
generală a lucrării în carieră, precum şi amploarea procesului de extracție.  
Site‐urile situate într‐un mediu vulnerabil, cum ar fi o zonă umedă sau în apropierea 
unui râu sau lac, ori în zone de mare valoare naturală, pot avea un impact potențial 
mai mare decât cele situate într‐un mediu deja puternic afectat. 
Modificarea peisajului este impactul direct, cel mai evident şi comun al exploatărilor 
în carieră, care afectează mediul din punct de vedere estetic şi provoacă perturbări 
nu numai asupra comunităților locale, ci şi asupra habitatelor existente (Fig. 13). 

Fig. 13: Vedere de ansamblu a carierei Kovilovača și a fabricii din orașul Despotovac, Serbia  
[Sursa: Preparatory site report of Kovilovača quarry; Activity 3.1. 
http://www.sarmaproject.eu/] 

Exploatările  în  carieră  pot  necesita  spatiu  pentru  amplasarea  haldelor,  precum  şi 
spațiu pentru infrastructurile asociate, clădiri şi drumuri de acces. Astfel de activități 
pot,  ocazional,  provoca  perturbări  semnificative  ale  vieții  sălbatice  şi  conduce  la 
pierderea  sau  deteriorarea  habitatelor  naturale  valoroase.  Acest  impact  poate  fi 
temporar  sau  permanent,  direct  sau  indirect,  în  site  sau  în  afara  site‐ului  şi  poate 
intra în joc la momente diferite pe parcursul ciclului proiectului (Tabelul 5). 

26 | P a g i n a  
 Tabelul 5:  Impacturi potențiale asupra biodiversității prin activități extractive  
[Sursa: EC Guidance on undertaking new non‐energy extractive activities in accordance with 
Natura 2000 requirements, European Commission, July 2010, p. 31] 
Impacturi potențiale asupra habitatelor și speciilor 

Colonizarea site‐ului 
Pierderea de indivizi 
deplasarea speciilor 

cu specii exotice și 
sau populații rare 
Perturbații și/sau 

speciilor (flora și 
Deteriorarea şi 

sau pe cale de 

Modificarea și 

ecosistemelor 
fragmentarea 
Etape / Activități 

fauna locală) 
componența 
Modificări în 

degradarea 
habitatelor 

sensibile 

dipariție 

invazive 

acvatice
Explorare             
Foraj și lucrări miniere de suprafață             
Construcții rutiere/căi ferate              
Circulația persoanelor și vehiculelor             
Preparare locație / Extracția mineralelor             
Decopertarea/stocarea solului şi 
           
vegetației  
Dezvoltare infrastructură (linii electrice, 
drumuri, clădiri, concasoare, benzi             
transportoare) 
Explozii             
Extracție minereu/rocă; stocare             
Deversare apă de suprafață şi subterană             
Scăderea nivelului hidrostatic             
Transportul de materiale             
Prelucrare             
Sfărâmare / concasare             
Depozite de steril şi iazuri de decantare             
Închidere site             
Re‐conturare balastieră, front carieră  şi  
           
halde de steril 
Imprejmuire zone periculoase              
Dezafectare de drumuri / demontare de 
           
clădiri 
Re‐însămânțarea/re‐plantarea zonelor 
           
perturbate 
Monitorizarea calității apei şi posibile 
           
tratamente 

Activitățile  din  cariere  pot  determina  modificări  ale  calității  apei  din  cauza  apei  de 
şiroire şi difuziei poluanților în apele subterane. Dacă asanarea site‐ului de extracție 

P a g i n a | 27 
este  necesară,  activitățile  extractive  pot  modifica  potențial  condițiile  hidrologice  în 
zonele extracție şi în împrejurimi, cu modificări ale rețelei hidrografice cauzate de un 
dezechilibru temporar în scurgerile de suprafață, a infiltrărilor, etc. În astfel de cazuri, 
acest lucru ar putea conduce la un impact asupra izvoarelor apropiate sau a zonelor 
umede, atât în termeni de cantitate cât şi de calitate (întreruperi hidraulice). 
Diferite  tipuri  şi  intensități  ale  zgomotului  pot  să  apară  în  timpul  exploatărilor  în 
carieră, iar vibrațiile pot apărea la utilizarea puşcărilor. Atât zgomotul, cât şi vibrațiile 
pot afecta speciile faunistice existente în împrejurimi, precum şi comunitățile locale, 
în cazul în care aşezările sunt în imediata apropiere a carierei.
Emisia  de  praf  este  un  efect  secundar  semnificativ  al  extracției  şi  transportului  şi 
poate afecta calitatea aerului, solurilor, oamenii şi habitatele (Fig. 12). 
Cu  toate  acestea,  industria  agregatelor  şi‐a  îmbunătățit  mult  în  ultimii  ani 
performanța  în  materie  de  mediu  şi  se  concentrează  pentru  realizarea  protecției 
biodiversității  în  ariile  naturale  protejate,  cum  ar  fi  Natura  2000.  Câteva  cazuri  de 
cariere dintre cele examinate în proiectul SARMa (Tabelul 1) reprezintă exemple de 
operațiuni  în  imediata  apropiere  a  zonelor  naturale  protejate.  Cariera  Araxos  din 
Grecia operează într‐o zonă Natura 2000. Lanca dei Francesi în Italia funcționează în 
zona inundabilă a râului Po, riverană unei zone Natura 2000. Cariera Kovilovača din 
Serbia  este  plasată  în  apropiere  de  Cheile  râului  Resava,  o  rezervație  din  categoria  
„Special  Nature”,  denumită  Vinatovača.  Cariera  Revărsarea  (România)  se  află  în 
mijlocul căilor de migrație a păsărilor sălbatice.  [Sursa: Synthesis report of baseline study 
reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/] 
În prezent, monitorizarea sistematică şi buna gestionare a impactului asupra mediu‐
lui  sunt  prevăzute  şi  constituie  obligații  legislative  pentru  operatorii  de  cariere,  în 
majoritatea  țărilor  SSE.  Cu  toate  acestea,  există  încă  multe  alte  căi  spre  a  atinge 
niveluri mai înalte de performanță de mediu în regiuni specifice. 

3.4  Probleme ale exploatărilor ilegale în carieră 
În ciuda unui cadru legislativ existent pentru cariere, unele țări SSE încă se confruntă 
cu probleme ale activităților ilegale. Această problemă este asociată cu grave efecte 
economice, sociale şi de mediu, care afectează nu numai zonele restrânse în care au 
loc astfel de activități, ci și zone mai largi.  
Câteva  studii  de  caz  au  fost  selectate  pentru  a  identifica  cauzele  potențiale  ale 
carierelor ilegale în țările SSE şi să propună modalități de a le preveni. Concluziile se 
bazează  pe  rezultatele  expertizei  specifice.  [Sursa:  Synthesis  report  of  baseline  study 
reports; Activity 3.2 (Illegal quarrying). http://www.sarmaproject.eu/] 
− Activitățile  de  exploatare  ilegală  variază  de  la  excavații  la  scară  mică,  operate 
ocazional  de  către  persoane  fizice  în  scopul  de  a  extrage  agregate  pentru  uz 
propriu, la cariere dezvoltate la diferite scări. Acesta din urmă funcționează, de 
obicei, pentru câteva luni şi nu sunt uşor de controlat de către autoritățile locale. 

28 | P a g i n a  
− Este  dificil  să  se  estimeze  cantitățile  reale  de  agregate  provenite  din  activități 
ilegale  în  țările  SSE,  deoarece  date  oficiale  relevante  nu  sunt  întotdeauna 
disponibile.  Cu  titlu  informativ,  un  studiu  efectuat  de  către  autoritățile 
competente  din  Republica  Croația,  la  nivelul  anului  2009,  a  arătat  că  în  jur  de 
20% din producția de agregate a țării a provenit din surse ilegale.  [Sursa: Activity 
3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county ‐Croatia]
− Activități ilegale sunt practicate, de multe ori, în zone de cariere abandonate şi 
ne‐reabilitate.  Mai  mult  decât  atât,  cariere  abandonate  sunt  folosite  la 
depozitarea ilegală a diferitelor tipuri de deşeuri (Fig.14). 

 
Fig. 14: Depunerea deşeurilor din construcții şi de uz casnic în site‐urile abandonate ale 
carierei Trstenik, Croația 
[Sursa: Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county 
‐Croatia]
 
− Operatorii  ilegali  nu  țin  seama  de  normele  de  sănătate  şi  de  siguranță  în 
activitatea  de  extracție.  Prin  urmare,  există  riscuri  grave,  atât  pentru  siguranța 
operatorilor ilegali, precum şi pentru mediul înconjurător, aşezări şi locuitori. De 
asemenea, deoarece aceștia nu sunt profesionişti şi autorizați, ei nu aplică me‐
tode  și  tehnici  de  exploatare  adecvate  şi  ecologice.  Dimpotrivă,  practica  lor  u‐
zuală  este  o  activitate  prădalnică  de  extracție  a  agregatelor,  însoțită  de 
depozitarea necontrolată a "deşeurilor". 

P a g i n a | 29 
− Activitățile exploatărilor ilegale în carieră au efecte economice negative la nivel 
local, regional şi național, deoarece operatorii ilegali nu plătesc impozite sau alte 
taxe / redevențe, ca în cazul carierelor care activează legal. 
− Lipsa  unor  studii  pe  termen  mediu  şi  lung  privind  nevoile  pieței  de  agregate  la 
nivel local, în combinație cu procesele de autorizare complicate şi consumatoare 
de timp, pot încuraja apariția exploatărilor ilegale în cariere.  
− În  cele  din  urmă,  un  factor  important  care  "permite"  desfășurarea  de  activități 
ilegale  în  carieră  este  lipsa  potențială  a  proceselor  şi  instrumentelor  de 
monitorizare  eficientă  şi  consecventă,  utilizabile  de  către  autoritățile 
competente. 

3.5  Probleme ale reciclării 
Reciclarea nu ar trebui să fie considerată o activitate de sine stătătoare, ea ar trebui 
să fie încadrată într‐un context mai larg al gestionării integrate a resurselor şi a de‐
şeurilor. În acest sens, producția de agregate prin activități de reciclare (vezi punctul 
2.2.2) este conectată la legislația relevantă.  
Uniunea  Europeană  (UE)  a  adoptat  o  serie  de  directive  care  vizează  armonizarea 
politicilor  de  gestionare  şi  eliminare  a  deşeurilor  în  întreaga  Europă  şi  garantarea 
protecției mediului:  
− Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/CE a deşeurilor);  
− Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE); 
− Directiva prevenirii și controlul integrat al poluării (Directiva 2008/1/CE);  
− Directiva privind deşeurile miniere (Directiva 2006/21/CE a gestionării deşeurilor 
din industriile extractive). 
Studiile de caz prezentate la punctul 2.2.2 din Manual (Tabelul 4) au fost considerate 
ca exemple pentru producția de agregate din activități de reciclare în țările SSE. Prin 
aceste studii de caz s‐a demonstrat că atitudinea generală de a recicla şi felul în care 
activitățile de reciclare sunt concepute şi gestionate, în scopul de a deveni surse de 
agregate, par a fi esențial diferite de la o țară SSE la alta. [Sursa: Synthesis report of base‐
line  study  reports  of  SARMa  model  sites;  Activity  3.3  (Recycling). 
http://www.sarmaproject.eu/] 
Majoritatea țărilor SSE nu iau în considerare, în politicile lor minerale, producția de 
agregate  prin  toate  activitățile  potențiale  de  reciclare.  Mai  exact,  producerea  de 
agregate  prin  tratarea  deşeurilor  din  activitatea  de  extracție  (sau  minerit)  este  o 
practică obişnuită în cele mai multe dintre ele. Pe de altă parte, producția de agre‐
gate din C&DW este limitată, iar stabilirea unei legislații relevante, cu obiective speci‐
fice de reciclare, nu a fost încă adoptată de către unele țări. 
Ca urmare, bazele de date privind agregatele din activități de reciclare fie lipsesc, fie 
conțin  informații  limitate.  [Sursa:  “Synthesis  report  on  legislation  and  regulatory 

30 | P a g i n a  
framework  related  to  sustainable  aggregate  resources  management  in  selected  South  East 
European countries”, SARMa ] 
Având în vedere că producția de agregate din activități de reciclare reduce ocuparea 
terenurilor  şi, totodată,  impactul potențial  asupra  mediului,  economisind,  în  acelaşi 
timp,  resurse  neregenerabile  şi,  astfel,  creşterea  eficienței  resurselor,  problemele 
stringente cu care factorii politici şi administrația publică se confruntă sunt: i) modul 
de organizare şi de gestionare a colectării și reciclării deşeurilor, şi ii) modalitatea de 
a înțelege dacă şi în ce măsură agregatele din reciclare pot completa agregatele din 
exploatarea în cariere, în scopul de a realiza o aprovizionare durabilă din surse mixte 
(Sustainable Supply Mix ‐SSM).  

3.6  Probleme ale proceselor de autorizare 
În timp ce există o disponibilitate generală a surselor locale de agregate în țările SSE, 
accesul la resursele de agregate, inclusiv aprovizionarea pieții, este adesea limitat de 
lungile procese de autorizare. 
În  majoritatea  cazurilor,  sistemele  de  autorizare  privind  exploatarea  în  cariere  sunt 
nejustificat de complexe şi lente, ceea ce constrânge inutil accesul la resurse, iar val‐
abilitatea  multor  permise  acordate  este  prea  scurtă  pentru  a  justifica  investiții 
adecvate. Prin urmare, fiecare țară trebuie să elaboreze o procedură simplificată, mai 
rapidă, un sistem de autorizare conceput, în mod ideal, ca un "one‐stop‐shop", sau 
echivalentul  acestuia,  prin  raționalizarea  legăturilor  şi  a  procedurilor  între  agențiile 
naționale,  regionale  şi  locale  implicate,  în  timp  ce  se  insistă  asupra  creşterii 
performanței industriei în probleme de mediu şi sociale. 
Participarea publicului este asigurată, de obicei, în timpul fazei de acordare a licențe‐
lor de mediu, prin audieri publice sau comunicări scrise. Cu toate acestea, lămurirea 
"publicului afectat" este destul de problematică, ceea ce duce, în multe țări, la acți‐
uni  juridice  soluționate  de  către  instanțele  judecătoreşti.  [Sursa:  “Synthesis  report  on 
legislation and regulatory framework related to sustainable aggregate resources management 
in selected South East European countries”, SARMa ] 
 

P a g i n a | 31 
  
Fig. 15: Cariera Araxos (Grecia) este situată într‐o zonă protejată. Suprafața din jurul carierei 
este caracterizată printr‐o bogată biodiversitate datorată învecinării sale cu zona umedă a 
Parcului Natural Strofilia – Kotihi [Sursa: Arhiva foto personală a autorilor]   

32 | P a g i n a  
  
 
 
 
 
 
4.     Parametrii cheie ai sustenabilității 
                                 pentru industrie 
 

In  esență,  termenul  de  “Dezvoltare  Durabilă”  se 

referă la realizarea dezvoltării economice şi sociale 
în moduri care nu epuizează resursele naturale ale 
unei țări.  
Licența  Socială  de  Operare  există  atunci  când  un 
proiect  minier  are  aprobarea  şi  larga  acceptare  a 
comunității  imediat  învecinate.  Ea  este  o  licență 
care  nu  poate  fi  asigurată  numai  de  autorități,  de 
structurile politice, sau de sistemul legislativ, ci este 
necesar  să  parvină  şi  ca  un  accept  din  partea 
vecinilor.  O  astfel  de  acceptabilitate  trebuie  să  fie 
asigurată  pe  mai  multe  nivele,  dar  trebuie  să 
înceapă,  fiind  bazată  în  mod  ferm,  pe  acceptarea 
socială,  de  către  comunitățile  locale,  a  extinderii 
valorificării resurselor.
 

 
 
P a g i n a | 33 
4.1  Generalități  
Atunci  când  se  evaluează  influențele 
potentiale  al  activităților  de  extracție 
a  agregatelor  asupra  societății  şi 
naturii,  este  important  de  reținut  că 
acestea pot afecta nu numai site‐ul de 
extracție,  ci  şi  toată  infrastructura 
asociată  sau  alte  facilități,  cum  sunt  drumuri  de  acces,  benzi  transportoare,  con‐
casoare,  locuri  de  depozitare,  etc.  Ele  afectează,  de  asemenea,  toate  fazele 
proiectului,  de  la  explorare  şi  operare  efectivă  (inclusiv  extindere),  la  eventuala 
închidere  şi  reabilitatare  a  site‐ului.  In  acest  sens,  planificarea  digitală  a  dezvoltării 
carierei  este  un  bun  instrument,  întrucât  acesta  permite  diferite  scenarii  şi  discuții 
între  operatori şi cei interesați pe plan local. 
Prevenirea  şi  atenuarea  efectelor,  pe  parcursul  duratei  de  activitate  a  unei  cariere, 
sunt, de asemenea, în mod semnificativ determinate de deciziile luate în studiul de 
fezabilitate  şi  faza  de  întocmire  a  proiectului.  Adoptarea  măsurilor  de  atenuare 
adecvate  poate  ajuta  la  reducerea  sau  chiar  eliminarea  unor  efecte  negative  ale 
exploatării  în  carieră.  Sensibilitatea  mediului  în  care  este  propusă  extracția  are,  de 
asemenea, o importanță majoră.  
In prezent, constrângerile generate de legislația națională şi europeană de mediu au 
îmbunătățit performanța de mediu a industriei extractive. Ca urmare, este necesară 
aplicarea  de  metode/tehnologii  noi,  îmbunătățite,  care  să  contribuie  la  reducerea 
influențelor datorate prafului, zgomotului, emisiilor de gaze sau vibrațiilor. 
Astăzi, operatorii din domeniul agregatelor sunt supuşi presiunilor dinspre comunită‐
țile şi autoritățile locale, în timp ce imaginea publică a companiilor de agregate este 
din ce în ce mai importantă pentru ele.   
Rezumând, industria agregatelor ar trebui să ia în considerare următoarele: 
‐ Există o nevoie globală urgentă de gestionare durabilă a mediului şi, prin urmare,  
a  tuturor  activităților  umane  şi  industriale  care  îl  pot  afecta.    In  acest  context, 
sectorul agregatelor nu poate fi lăsat deoparte; 
‐ Societatea este mai informată, mai sensibilă şi mai exigentă față de problemele 
legate de impactul activităților de extracție a agregatelor; 
‐ Cadrul legislativ devine tot mai strict, în special când arii protejate, ca site‐urile 
Natura 2000, sunt în vecinătatea carierelor active;  
‐ Sectorul  agregatelor  se  confruntă  cu  creşterea  competitivității,  în  ceea  ce 
priveşte calitatea agregatelor şi valoarea comercială a produselor.  
In contextul de mai sus, este important de reținut că activitatea în cariere, în țările 
SEE,  este  realizată  de  intreprinderi  mici  şi  mijlocii,  care  operează  cu  practici 
tradiționale.  Acest  caracter  destul  de  convențional  al  sectorului  agregatelor  face 

34 | P a g i n a  
relativ dificilă adoptarea de modificări tehnologice şi de management, care să sprijine 
industria  în  direcția  funcționării  durabile.  Ca  o  concluzie,  industria  de  agregate  din 
țările  SEE  ar  trebui  să‐si  revizuiască  degrabă  strategiile,  metodologiile  aplicate  şi 
atitudinea, în vederea realizării durabilității producției de agregate.   

4.2 Bune practici 
Termenul “bună practică” este definit ca “strategie ideală de contracarare a efectelor 
negative  identificate  asupra  procedurilor  sau  proceselor,  utilizând  cele  mai  bune 
tehnici  disponibile  (BAT).  Aceasta  se  poate  aplica  pe  parcursul  duratei  de  viață  a 
carierei,  de  la  cercetările  inițiale,  prin  faza  de  producție,  până  la  închidere  şi 
supraveghere post‐închidere”. [http://www.goodquarry.com/glossary]  
In  multe  cazuri,  buna  practică  este  stabilită  prin  legi  şi  regulamente,  cu  obiectiv 
global  de  protecția  mediului  şi  promovarea  securității  muncii.  Deşi,  o  serie  de 
probleme incluse în “buna practică” se bazează pe experiență şi date ştiințifice, chiar 
dacă  nu  sunt  acoperite  de  regulamente,  ele  sunt  cele  mai  eficiente  în  atingerea 
rezultatelor  de  mai  sus.  In  multe  cazuri,  aplicarea  bunelor  practici  are  un  efect 
economic pozitiv, întrucât operațiunile de curățare sau restaurare suplimentară sunt 
evitate.  [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model  sites; Activity 3.1 
(Best practices). http://www.sarmaproject.eu/] 

4.2.1  Plecând de la planificare  
Planificarea  comprehensivă  şi  precoce  a 
unei  cariere  de  agregate  este  un  factor 
cheie  pentru  succesul  inițiativei.  Ea  ar 
trebui  să  țină  seama  de  toți  factorii 
legislativi, tehnici, de mediu, economici şi 
sociali  care  pot  afecta  operațiunile  din 
carieră,  de  la  faza  de  dezvoltare  a 
propunerii la stadiile post‐închidere. Buna 
planificare  coincide  cu  un  design  de 
success al întregii operații. In acest sens: 
‐ Constrângerile  legislative  existente  / 
de  perspectivă  şi  problemele  de  utilizare  a  terenurilor  trebuie  bine  evaluate  în 
avans; 
‐ Noile tehnologii privind metodele de producție ar trebui examinate şi aplicate în 
designul  activității.  Astfel  de  tehnici  noi  oferă  performanțe  mai  bune  în 
securitatea muncii şi potențialul de a preveni şi minimiza impactul de mediu;    
‐ Τrebuie examinată posibilitatea utilizării unui echipament de producție de nouă‐
generație. Astfel de utilaje pot fi mai scumpe dar, pe termen lung, ele se vor do‐
vedi o alegere mai înțeleaptă decât unele vechi şi tradiționale, datorită unei pro‐

P a g i n a | 35 
 ductivități mai mari, costurilor mici de întreținere şi performanței de mediu su‐
perioare în ceea ce priveşte emisia de gaze, consumul de energie, etc;   
‐ O  operațiune  durabilă  trebuie  să  se  bazeze  pe  interacțiunea  continuă  între 
componenta economico‐productivă şi componenta de mediu. Experții de mediu 
ar trebui să participe în echipa de bază a proiectului la planificarea şi proiectarea 
operațiunilor din carieră; 
‐ Planurile de exploatare ar trebui să integreze planurile de restaurare, chiar de la 
începutul activității operaționale. In acest cadru, este recomandabil ca peisajul, 
utilizarea terenurilor şi tipurile de vegetație sa fie stabilite prin studii inițiale;  
‐ Dezvoltarea  unei  strategii  peisagistice,  înainte  de  începerea  proiectului, 
facilitează atenuarea impactului de mediu; 
‐ Poate fi util să fie adoptate bunele practici din alte activități de succes. 

Recomandări: 
Pregătiți  planuri  integrate,  luând  în  considerare  constrângerile 
legislative; identificați etapele critice ale utilizării terenurilor; 
Pregătiți  studii  de  evaluare  locală  a  peisajului  şi  evaluați  te‐
meinic impactul de mediu;  
Dezvoltați o strategie peisagistică şi planuri de restaurare ținând 
seama, de la început, de utilizarea site‐ului după închidere;  
Recurgeți la mijloace digitale pentru planificare; 
Concepeți proiectul integrând cât mai multe tehnologii noi este 
posibil; 
Identificați  posibila  opoziție  socială  într‐un  stadiu  foarte 
timpuriu de planificare şi demarați dialogul social, şi 
Invățați din alte “poveşti” de succes şi transformați problemele 
şi dificultățile în oportunități. 
 

4.2.2  Puşcarea  
Puşcarea  este  procedeul 
major de extracție utilizat, 
în  cele  mai  multe  cariere 
de  roci  masive,  pentru 
producția  de  agregate. 
Puşcarea produce zgomot,   

36 | P a g i n a  
vibrații şi fum, uneori fragmente de roci, care pot afecta aşezările adiacente. 
Gradul de fragmentare a rocii în timpul extracției este în mare măsură dependent de 
tehnica  de  puşcare  aplicată.  Aceasta,  la  rândul  său,  afectează  productivitatea  echi‐
pamentului  de  concasare  şi  procentul  de  fracție  fină.  O  bună  proiectare  a  puşcării 
permite controlul fragmentării rocii, previne generarea de fragmente “zburătoare” şi 
reduce costul puşcării şi încărcăturii. 
Bunele practice de puşcare ar trebui să includă aplicarea unor tehnici îmbunătățite, 
ca puşcarea secvențială, care produce vibrații mai acceptabile. Utilizarea de tehnolo‐
gie nouă este recomandată şi pentru reducerea zgomotului. In orice caz, nivelurile de 
zgomot şi vibrații stabilite prin legislație, dacă există, trebuie respectate.  

Recomandări: 
Aplicați puşcarea secvențială pentru reducerea vibrațiilor; 
Utilizați tehnologii moderne pentru reducerea zgomotului; 
Inițiați şi mențineți monitorizarea vibrațiilor şi zgomotului, şi 
Asigurați‐vă că este aplicat un bun plan de puşcare pentru re‐
ducerea fragmentelor “zburătoare”, a costului puşcării şi încăr‐
căturii şi un control mai bun al fragmentării materialului extras. 
 

4.2.3  Poluarea aerului 
In cele mai multe cariere, poluarea aerului poate fi cauzată atât de emisii de pulberi 
(praf)  cât  şi  de  gaze.  Bunele  practici  ar  trebui  să  includă  măsuri  pentru  ambele 
grupuri  de  poluanți,  ex.  sisteme  de 
desprăfuire  pentru  colectarea 
deşeurilor  fine,  sisteme  de  evacuare 
a prafului la mori, etc (Fig. 16).   
Sursele  potențiale  de  generare  a 
prafului,  ca  drumurile  sau  talpa 
carierei,  ar  trebui  umezite  (Fig.  17  şi 
19). Transportul intern al materialului 
ar trebui făcut cu benzi transportoare 
acoperite sau camioane cu materialul 
uşor  umezit.  Transportul  extern  al 
produselor ar trebui făcut în vehicule  Fig. 16:  Filtru de colectare a prafului 
acoperite  sau  cu  alte  sisteme  de  su‐ [Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry;  
primare a prafului.   Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]

P a g i n a | 37 
 Fig. 17: Sistem de umezire în cariera Taro River (Italia) 
[Sursa: Pilot site report –  Case study: Taro River alluvial fan (Province of Parma, Italy)] 

Recomandări: 
Luați măsuri de reducere a emisiilor de praf şi gaze; 
Instalați  sisteme  de  desprăfuire  pentru  colectarea  deşeurilor 
fine; 
Utilizați sisteme de evacuare a prafului la mori; 
Păstrați sistemele de transport / concasare acoperite; 
Păstrați drumurile sau talpa carierei umede; 
Asigurați‐vă  că  transportul  în  carieră  se  face  cu  transportoare 
acoperite sau cu materialul uşor umezit; 
Asigurați‐vă  că  transportul  pe  drumurile  publice  se  face  în 
vehicule acoperite sau cu alte sisteme de suprimare a prafului, şi 
Asigurați‐vă  că  se  face monitorizarea  sistematică  a  emisiilor  de 
praf şi gaze, iar la depăşirea limitelor, verificați cauzele. 

38 | P a g i n a  
 Monitorizarea  şi  evaluarea 
sistematică  a  emisiilor  de  praf  şi 
gaze  trebuie  făcută  (Fig.  18).  Dacă 
limitele  legale  sunt  depăşite, 
echipamentele  care  produc  emisii 
ar trebui să fie verificate.  
 
Fig. 18: Echipament de monitorizare a 
prafului 
   [Sursa: Preparatory site report of  
Araxos quarry; Activity 3.1. 
http://www.sarmaproject.eu/T] 
 

4.2.4  Zgomotul 
De  obicei,  zgomotul  din  cariere  provine  din  două  surse:  instalații  (staționare,  ex: 
concasoare, sau în mişcare, ex: camioane) şi puşcare. Zgomotul este, în general, una 
dintre principalele îngrijorări notificate în documentele de planificare a unei cariere 
noi sau în extindere. Operatorii vor trebui să furnizeze informații asupra nivelului de 
zgomot  ambiental  existent,  predicționat  pentru  diferite  stadii  de  lucru  a  carierei,  şi 
detalii privind măsurile de atenuare a acestuia.  [http://www.goodquarry.com/glossary] 
Bunele practici includ monitorizarea regulată a zgomotului şi comparația cu limitele 
impuse de legislație sau condițiile de mediu locale, instalarea de sisteme atenuatoare 
de zgomot şi utilizarea de tehnici şi materiale de puşcare adecvate. Perturbarea zo‐
nelor rezidențiale poate fi evitată dacă sunt construite drumuri ocolitoare.  

Recomandări:
Folosiți  monitorizarea  zgomotului  şi  comparați  resultatele  cu 
limitele legale şi condițiile specifice de mediu ale site‐ului; 
Instalați sisteme de diminuare a zgomotului; 
Reduceți  producerea  zgomotului,  ex:  opriți  echipamentele  din 
mersul  ”în  gol”,  evitați  turarea  inutilă  a  motoarelor;  utilizați 
căptuşeli de cauciuc în jgheaburi, vagoneți, camioane, puncte de 
transfer; 
Evitați, pe cât posibil, lucrul de noapte lângă zonele sensibile; 
Utilizați tehnici şi materiale de puşcare adecvate, şi 
Aveți în vedere construcția de drumuri de evitare a zonelor rezi‐
dențiale. 

P a g i n a | 39 
4.2.5  Materiale fine de carieră şi deşeuri  
"Orice substanță sau obiect la care posesorul renunță, intenționează să renunțe sau 
este  necesar  să  renunțe"  este  DESEU  conform  Directivei  Cadru  a  Deşeurilor  (Euro‐
pean Directive (WFD) 2006/12/EC), modificată prin noua WFD (Directive 2008/98/EC, 
intrată în vigoare în Decembrie 2010). Termenul deşeu se referă la materiale care nu 
sunt produse principale (produse pentru piață), pentru care producătorul nu are uti‐
lizare  ulterioară  în  termenii  propriilor  obiective  de  producție,  transformare  sau 
consum, şi pe care doreşte să le înlăture.   
Exploatarea  în  carieră  şi  operațiunile  de  procesare  asociate  duc,  inevitabil,  la  pro‐
ducerea de materiale fine şi deşeuri. Cantitatea şi tipurile produse depind de geolo‐
gia  zonei  şi  rocile  exploatate,  de  eficiența  operațiilor  de  extracție  ‐  procesare  şi  de 
piața  locală  a  produselor  de  carieră.  Piețele  noi  pentru  aceste  materiale  sub‐
economice de carieră pot ajuta la reducerea cantităților existente în halde, peste tot 
în lume. [http://www.goodquarry.com/glossary] 
Materialele care pot fi clasificate ca deşeuri de carieră includ coperta şi intercalațiile 
(materiale cu valoare limitată, care sunt situate deasupra, respectiv între straturi cu 
valoare  economică),  şi  deşeurile  de  procesare  (în  special  material  fin  granular, 
nevandabil, provenit prin sitare, concasare şi alte activități de prelucrare).  
Deşeurile rezultate în urma producției de agregate din țările SEE sunt, în mod normal, 
inerte.  Cantitățile  produse  variază  mult  de  la  o  carieră  la  alta:  sunt  cariere  de  roci 
masive care nu produc deşeuri, precum există cariere de nisip şi pietriş care pot pro‐
duce deşeuri argiloase şi siltice.  

Recomandări: 
Incercați  să  găsiți  o  utilizare  pentru  deşeuri,  ex:  sistematizări, 
remedieri, material de rambleere; 
Modelați şi plantați cât mai curând posibil grămezile de deşeuri; 
Investigați  posibilitatea  utilizării  materialului  microgranular  cal‐
citic pentru producția de materiale utile vandabile, ex: filere, şi 
Managementul deşeurilor produse trebuie practicat pe întreaga 
durată a operațiunilor de carieră. 
 

4.2.6  Transportul  
Transportul  rutier  este  o  practică  obişnuită  asociată  exploatării  în  carieră  (Fig.  19). 
Când carierele operează în sau lângă zone naturale protejate, sau lângă zone reziden‐
țiale, transportul poate afecta natura sălbatică şi comunitățile, datorită generării de 

40 | P a g i n a  
praf şi zgomot. Unele intervenții şi măsuri ar trebui luate pentru a) scăderea impactu‐
lui asupra vieții sălbatice şi b) scăderea impactului asupra zonelor rezidențiale.   
In cariera Araxos (Grecia) de exemplu, au fost construite un pod şi un drum de ocolire 
a  satului  învecinat,  pentru  a  proteja  animalele  sălbatice  (Lutra  lutra  –  vidra  euro‐
peană) potential amenințate de transportul rutier. [Sursa: Preparatory site report of Ar‐
axos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

Recomandări: 
Considerați  rute  alternative  şi  implementați  scheme  de  dimi‐
nuare a zgomotului şi de protecție împotriva prafului;  
Reduceți, unde este posibil, distanța de transport; 
Transportați  agregatele  noaptea  sau  la  anumite  ore  ale  zilei, 
pentru evitarea aglomerărilor din trafic; 
Căutați alternative distanțelor de transport prea lungi pe şosea, 
ex: cale ferată, pe apă, dacă este posibil; 
Aveți în vedere alternative la transportul rutier de la excavare la 
uzina de procesare, ex : benzi transportoare, şi 
Utilizați  un  drum  betonat,  uşor  de  curățat,  între  instalația  de 
spălare şi ieşirea din incintă, pentru a evita transportul de noroi. 
 

 
Fig. 19:  Transport intern cu camioane. Drumul şi materialul sunt umezite. 
[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

P a g i n a | 41 
4.2.7  Apa  
Apa este o prezență majoră în toate operațiunile miniere de suprafață, fie ca apă de 
suprafață (şiroire), ca parte a corpurilor de apă din vecinătate, sau chiar prezentă în 
cursul operației, ca în cazul dragării. Mai mult, în zonele unde apa este rară, utilizarea 
sa, sau impactul carierei asupra disponibilității sale, sunt discutabile. 
Calitatea apei poate fi deteriorată datorită deversărilor (legate de operații) şi scurger‐
ilor  progresive  (ex:  produse  petroliere).  Buna  practică  recomandată  este  de  a  evita 
contaminarea  apei  şi  de  a  controla  calitatea  atât  a  apei  de  suprafață,  cât  şi  a  apei 
subterane, aflate în raport cu cariera.  

Recomandări: 
Monitorizați calitatea apelor de suprafață şi subterane;  
Amplasați stații de măsurare a calității apei şi faceți măsurători 
continue;   
Utilizați elemente de protecție a calității apei (ex: geotextile im‐
permeabile de acoperire a zonei de mentenanță a echipamentului) 
pentru a evita potențiala contaminare a apelor subterane, şi
Faceți studii hidrogeologice de monitorizare a schimbărilor de cali‐
tate a apei.

4.2.8  Buna practică socială 
Identificarea  valorilor, 
intereselor  şi  scopurilor 
părților afectate, şi scara 
la care ele se aplică, este 
primul  pas  în  rezolvarea 
situațiilor complexe care 
aduc  atingere  capacității 
unei regiuni de a asigura 
şi  menține  fluxul  de 
agregate. 
Cele mai multe probleme între un operator şi o comunitate locală apar când există o 
atitudine de confruntare, mai degrabă decât de co‐operare. In unele situații, îndeo‐
sebi în zone cu lucrări abandonate, poate fi demonstrat că există îmbunătățiri semni‐
ficative de mediu ca rezultat a lucrării şi restaurării subsecvente. O utilizare ulterioară 
în beneficiul comunității este, de asemenea, o oportunitate de a compensa comuni‐
tatea pentru orice perturbare suferită datorită locației în operare. Acceptarea socială 

42 | P a g i n a  
este  decisivă  pentru  buna  funcționare  a  activităților  de  carieră  şi  trebuie  dobândită 
cât mai devreme posibil, în cursul etapei de planificare. 

Recomandări: 
Asigurați acceptarea socială chiar din faza de planificare; 
Aveți  în  vedere  şi  respectați  nevoile  comunității  locale.  Infor‐
mați şi educați stakeholderii locali; angajați‐i într‐un dialog con‐
structiv; 
Favorizați  şi  susțineți  comunicarea  cu  părțile  interesate  prin 
întâlniri, workshop‐uri, pliante, conferințe şi postere; 
Recunoaşteți utilizarea prioritară a potecilor de către oameni şi 
faună şi păstrați facilitățile existente cât mai mult posibil, şi 
Prevedeți/oferiți măsuri compensatorii unde impactul este ex‐
cesiv. 

4.2.9  Restaurarea  
Restaurarea  unei  zone 
afectate  şi  reabilitarea 
sa este o procedură care 
începe  chiar  înainte  de 
deschiderea unei cariere 
şi se extinde în perioada 
post‐închidere.  Aceasta 
este  o  etapă  foarte  im‐
portantă,  deoarece  per‐
cepția publică a operațiunilor de carieră este concentrată, de obicei, pe planurile de 
restaurare.  Succesul  oricărei  scheme  de  restaurare  depinde  de  buna  planificare, 
consultarea  cu  toate  părțile  interesate,  obiective  şi  scopuri  realiste.  Ea  este  o  op‐
erațiune complexă care necesită competențe multidisciplinare, flexibilitate şi creativ‐
itate. 
In  trecut,  restaurarea  unei  cariere/mine  s‐a  bazat  pe  abordarea  tradițională:  “Intâi 
exploatăm,  apoi  restaurăm”.  Astăzi  se  aplică  a  abordare  integrată:  “Intâi  întocmim 
planul de restaurare, apoi exploatăm”. 
Planurile  de  restaurare  ar  trebui  astfel  concepute  încât  să  readucă  site‐ul,  după  în‐
chidere, într‐un echilibru estetic cu zona înconjurătoare. In plus, carierele restaurate 
cum se cuvine au o valoare în plus față de cele lăsate fără restaurare. In Croația de 
exemplu, o companie operațională a pregătit un plan de închidere pentru tranziția de 

P a g i n a | 43 
la activitățile de carieră spre o rezervație ornitologică, parte din rețeaua Natura 2000. 
[Sursa: Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county ‐
Croatia] 
Crearea  şi  consolidarea  habitatelor  nu  poate  compensa  niciodată  pierderea  de 
habitate  semi‐naturale  valoroase.    Totuşi,  prin  crearea  unei  game  de  habitate  în 
cariere  corect  restaurate,  industria  poate  aduce  o  contribuție  semnificativă  la 
aplicarea bunelor practici la nivel national, regional şi, cel mai important, local. 

Recomandări: 
Adoptați o abordare echilibrată între conservarea naturii şi acti‐
vitățile de extracție; 
Incepeți restaurarea de la debutul unei operații deoarece aceas‐
ta face procesul mai uşor şi mai eficient;  
Discutați planurile de restaurare, înaintea implementării, cu păr‐
țile locale interesate şi urmați aceste planuri; 
Ajustați  anticipat  planul  de  restaurare,  în  funcție  de  utilizarea 
potențială  a  carierei  după  închidere  (dacă  este  specificată  în 
planurile  de  dezvoltare  locale,  în  cooperare  cu  autoritățile  şi 
comunitățile locale); 
Creați noi facilități, când planul de restaurare prevede schimba‐
rea  utilizării  terenului  (lacuri  în  cazul  carierelor  cu  baza  imper‐
meabilă, facilități sportive, parcuri de agrement, zone umede); 
Restaurați particularitățile naturale (ex: torenți, etc); 
Restaurați  terenul  degradat  prin  utilizarea  fie  a  solului  vegetal 
înlăturat şi depozitat pe timpul dezvoltării carierei, fie a solului 
vegetal provenit din alte zone; 
Dezvoltați pepiniere pe timpul existenței carierei, pentru a utili‐
za specii locale în procesul de restaurare; 
Asigurați‐vă că se plantează speciile adecvate, şi 
Nu îngăduiți nici o contaminare remanentă. 
 
 

44 | P a g i n a  
  
 
 
 
 
 
 
 
5.Recomandări pentru autoritățile şi 
comunitățile locale 

Determinarea  nevoilor  locale  de  agregate  şi  planifi‐

carea  utilizării  terenurilor  de  către autoritățile  locale 
este  de  mare  importanță  în  realizarea  gestionării 
durabile a resurselor  potențiale şi a  aprovizionării din 
surse  mixte.  Creşterea  gradului  de  conştientizare  cu 
privire la potențialul reciclării va spori, de asemenea, 
eficiența  resurselor  de  agregate.  Comunitatea  locală 
poate  exercita  o  influență  considerabilă  asupra 
autorităților  decidente,  dacă  sunt  stimulate  cuno‐
aşterea şi conştientizarea efectului exploatării asupra 
publicului.  Utilizarea  Evaluării  Ciclului  de  Viață  (LCA) 
este  recomandată  experților  autorităților  locale,  în 
vederea  identificării  şi  cuantificării  influențelor  de 
mediu asociate producției de agregate.
 

P a g i n a | 45
5.1  Dezvoltarea planurilor locale  
În statele SEE există un set de legi cu privire la exploatarea în cariere. Totuşi, politica 
natională/regională  de  planificare  minerală  nu  este  egal  dezvoltată  în  aceste  țări, 
fiind mai degrabă prezente documente de strategie generală decât politici specifice. 
Responsabilitatea  planificării  poate  fi  realizată  la  nivel  statal  sau  local  în  funcție  de 
rata de descentralizare a fiecărei țări. [ Sursa: Synthesis Report, Work Package 4, Action 2 – 
Providing  a  Sustainable  Supply  Mix  of  Aggregates:  State‐of‐the‐art  in  South‐East  Europe. 
http://www.sarmaproject.eu/]  
În  orice  caz,  autoritățile  centrale  ar  trebui  să  ia  în  considerare  opiniile  autorităților 
locale atunci când sunt planificate zonele prioritare de extracție a agregatelor. 
Accesul  la  teren  este  de  maximă  importanță  pentru  sectorul  de  agregate.  El  este  o 
problemă  a  planificării  utilizării  terenului  şi  a  politicii/legislației  de  management.  În 
unele țări SEE audierea publică este recomandată în actele miniere şi/sau în timpul 
discuțiilor  planurilor  de  utilizare  a  terenurilor.  Aproape  toate  țările  țin  un  inventar 
național sau regional al rezervelor şi resurselor de agregate, de obicei ca un segment 
din  inventarul  mineral  național/regional.  Cu  toate  acestea,  în  multe  țări,  inventarul 
resurselor  nu  este  totdeauna  actualizat  sau  în  format  digital.  Inventarul  de  resurse 
este bine realizat în acele țări unde planificarea utilizării terenului ia în considerare şi 
agregatele.  Inventarele  volumelor  de  deşeuri  miniere  sunt  destul  de  rare.  [Sursa  : 
“Synthesis  report  on  legislation  and  regulatory  framework  related  to  sustainable  aggregate 
resources management in selected South East European countries”, SARMa ] 
În  multe  țări  SEE,  procesul  local  de  planificare  a  managementului  şi  fluxului 
resurselor  de  agregate  este,  în  diverse  grade,  nedezvoltat,  deşi  estimarea  de  către 
autoritățile  locale  a  necesităților  pentru  agregate  la  nivel  local  /  regional  este 
necesară, în vederea planificării în avans a felului în care se acoperă aceste necesități. 
Compilarea  hărților  de  utilizare  a  terenurilor,  incluzând  potențialul  şi  resursele 
existente de agregate, poate constitui o bază solidă pentru managementul durabil al 
acestor resurse. Prin urmare, comunitățile locale ar trebui implicate de la început în 
procesul de planificare a utilizării terenurilor. 

Recomandări: 
Determinați  şi  estimați  necesitățile  locale  pentru  agregate  şi 
dezvoltați planurile de acoperire a acestor necesități; 
Pregătiți  hărțile  de  utilizare  a  terenurilor  şi  programele  de 
informare  a  comunităților  locale,  în  vederea  evitării  opoziției 
nejustificate şi a asigurării fluxului necesar de agregate, şi 
Asigurați‐vă  că  comunitățile  sunt  conştiente  de  planurile  locale 
şi de disponibilitatea şi cerința de resurse minerale. 
 

46 | P a g i n a  
5.2  Creşterea cunoaşterii şi a gradului de conştientizare 
Comunitățile locale pot fi afectate de orice impact potențial discutat în capitolul 3 al 
Manualului.  Efectul  cumulat  al  impacturilor  asupra  unei  persoane  sau  comunități 
poate fi foarte semnificativ. 
Creşterea  gradului  de  conştientizare  şi  a  cunoştințelor  publice  asupra  efectelor  de 
mediu, economice şi sociale ale dezvoltării valorificării minerale face ca o comunitate 
locală să poată exercita o influență considerabilă asupra autorității decidente. 
În  plus,  autoritățile  şi  comunitățile  locale  ar  trebui  pregătite  pentru  faza  post‐
închidere a carierelor. Aceasta înseamnă că ele trebuie să examineze şi să compare 
şansele alternative pentru utilizările viitoare ale suprafețelor carierelor epuizate. Ele 
ar  trebui  să  solicite  operatoriilor  de  cariere  să  dezvolte  planuri  de  restaurare 
comprehensive şi să le comunice comunităților locale. 

Recomandări: 
Examinați interesele generale din zonă, cum ar fi ocuparea forței 
de  muncă,  şi  echilibrați  beneficiile  cu  efectele  adverse  ale 
activității în carieră; 
Eliminați  lipsa  de  comunicare  între  operatorii  de  carieră  şi 
comunitate; susțineți şi facilitați comunicarea; 
Încurajați consultarea şi implicarea comunității; 
Considerați  necesare  discuțiile  cu  operatorul  asupra  condițiilor 
referitoare  la  i)  nivelele  limită  de  vibrație,  zgomot  şi  emisii  de 
praf; ii) rutele de transport şi iii) măsurile de monitorizare; 
Discutați cu comunitățile locale şi determinați, în stadiu primar, 
utilizarea subsecventă a carierei după închidere; 
Încercați a fi obiectiv informați înainte de a face judecăți sau a 
exprima viguros reclamații; 
Încercați să cooperați şi să nu fiți părtinitori; 
Examinați potențialul măsurilor compensatorii. 
 
5.3  Prevenirea carierelor ilegale  
Sistemele  de  control  ale  statului  trebuie  să  fie  îmbunătățite,  iar  procesele  de 
autorizare  simplificate,  în  vederea  prevenirii  activităților  ilegale  în  cariere.  În  unele 
țări SEE, punerea în aplicare a unor penalități foarte mari pentru operatorii ilegali, în 
combinație cu intensificarea inspecțiilor de către autoritățile competente, a dus la o 

P a g i n a | 47
scădere rapidă a producției de agregate din surse ilegale. Carierele ilegale pot fi, de 
asemenea,  descurajate  dacă  se  solicită  un  certificat  de  proveniență  a  materialului 
utilizat  de  beneficiarii  publici  sau  constructorii  privați.  [Sursa  :  Activity  3.2‐SSM  model 
sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county –Croatia] 
Având în vedere faptul că în multe țări SEE există registre inadecvate a operatorilor 
de carieră, se prevede că alcătuirea bazelor de date relevante, care sunt actualizate 
regulat, poate contribui la prevenirea activităților ilegale. 
Autoritățile  naționale,  regionale  şi  locale  ar  trebui  să‐şi  combine  eforturile  de 
prevenire a activităților ilegale. Aceste eforturi pot fi mai eficace dacă sunt stabilite 
metode de monitorizare adecvate. 
Aplicarea tehnicilor moderne de supraveghere din aer (însoțită de inspecția locației) 
poate  oferi  autorităților  o  posibilitate  valabilă  pentru  monitorizarea  activităților 
legale şi ilegale de carieră. O astfel de tehnică a fost demonstrată în proiectul SARMa 
prin  studiul  de  caz  Taro  River  (Italia),  care  este  bazat  pe  Detectare  Imagistică  şi 
Telemetrie  Laser  (LIDAR).  Metoda  permite  verificarea  suprafețelor  mici  sau  mari  şi 
este efectuată de un avion ce zboară peste suprafețele de inspectat [Sursa : Pilot site 
report – Illegal quarrying. Case study: Taro River alluvial fan (Province of Parma, Italy)]  
Comunitățile  locale  pot  şi  ar  trebui  să  joace  un  rol  important  în  prevenirea 
exploatărilor ilegale, prin contribuții la monitorizarea operațiunilor ilegale. 
 

Recomandări: 
Dezvoltați, susțineți şi utilizați procese eficiente de monitorizare 
şi metode pentru controlul activităților ilegale; 
Dezvoltați şi susțineți dialogul social şi canalele de comunicație 
pentru facilitarea monitorizării eficiente a activităților ilegale; 
Simplificați şi grăbiți procesele de autorizare; 
Aplicați penalități mari operatorilor ilegali; 
Restaurați carierele abandonate; 
Impuneți un certificat asupra originii agregatelor vândute, şi 
Contribuiți la elaborarea de registre privind carierele. 

 
5.4  Promovarea reciclării 
Una  din  principalele  provocări  ale  proiectului  SARMa  a  fost  să  promoveze  şi  să 
încurajeze  politicile  aprovizionării  durabile  din  surse  mixte  (SSM).  Din  sondajul 
efectuat, a fost demonstrat că majoritatea țărilor SEE nu au luat încă în considerare 
48 | P a g i n a  
toate  sursele  potențiale  în ceea  ce  priveşte  producția  de  agregate prin  activități  de 
reciclare. De asemenea, datele necesare pentru managementul resurselor relevante 
nu sunt adecvate. 

Recomandări: 
Considerați  activitățile  de  reciclare  ca  potențiale  surse  pentru 
producția de agregate; 
Perfecționați  cunoştințele  asupra  potențialului  reciclării 
deşeurilor miniere şi industriale pentru producția de agregate; 
Acordați atenție reciclării ca agregate a deşeurile din construcții 
şi demolări (C&DW), pentru completarea aprovizionării locale cu 
agregate, şi 
Luați  în  considerare  instalarea  uzinelor  de  reciclare  în  carierele 
abandonate, când se impune utilizarea lor post‐închidere. 
 

5.5  Introducerea unor noi instrumente în luarea deciziilor 
Opinia asupra Ciclului de Viață (LCT) şi Evaluarea Ciclului de Viață (LCA) sunt abordări 
ştiințifice asociate politicilor moderne de mediu şi suporturi pentru deciziile în afaceri 
legate de Producția şi Consumul Durabile (SCP). Evaluarea Ciclului de Viață este din 
ce  în  ce  mai  mult  utilizată  în  lume,  ca  un  instrument  complet  pentru  înțelegerea 
implicațiilor de mediu ale produselor/bunurilor rezultate din extracția resurselor, de 
la  producție,  utilizare  şi  reciclare  până  la  eliminarea  deşeurilor.  [Sursa:  Life  Cycle 
Assessment (LCA) Guidelines; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 
Studiile LCA servesc pentru a evita rezolvarea unei probleme de mediu în acelaşi timp 
cu  crearea  altora.  LCA  este  prin  urmare  un  instrument  vital  şi  puternic  de  suport  a 
deciziilor, complementar altor metode. 

Recomandări: 
Adoptați  Analiza  Ciclului  de  Viață  (LCA)  şi  utilizați‐o  pentru 
luarea deciziilor, şi 
Luați  în  considerare  utilizarea  instrumentelor  LCA  pentru  a 
consolida producția durabilă şi reciclarea agregatelor. 
 
 

P a g i n a | 49
6.   Selecție de termeni şi definiții  
Agregat:  Material  granular,  fie  existent  ca  atare  în  natură  (nisip  şi  pietriş),  fie  produs  prin 
concasare (piatră spartă), care, în stare liberă sau cimentată (cu ciment, var sau bitum), este 
utilizat în construcția clădirilor sau a structurilor de inginerie civilă [Sursa: SARMα glossary] 
Agregat  artificial:  Agregat  produs  prin  activități  industriale  ca  procesarea  sau  re‐procesarea 
deşeurilor, produselor secundare şi reziduurilor [Sursa: SARMα glossary] 
Agregat  secundar:  Agregat  derivat  din  deşeurile  operațiunilor  miniere  sau  ale  proceselor 
industriale (ex. mine de cărbune, zguri de furnal, cenuşi de termocentrală, nisipuri caolinoase, 
deşeuri şistoase, deşeuri din construcții/demolări, inclusiv din sistematizarea drumurilor), dar 
excluzând creta şi argilele exploatate în primul rând ca agregate. [Sursa: SARMα glossary]  
Analiza ciclului de viață: Evaluarea ciclului de viață [life‐cycle assessment (LCA)] este un proces 
de  stabilire  a  efectelor  pe  care  un  produs  îl  are  asupra  mediului,  pe  toată  durata  existenței 
sale,  astfel  crescând  eficiența  utilizării  resursei  şi  scăzând  riscurile.  Poate  fi  utilizată  pentru 
studiul  impactului  de  mediu  fie  a  produsului,  fie  a  funcției  pe  care  acesta  o  îndeplineşte. 
Elementele cheie ale LCA sunt: (1) identificarea / cuantificarea solicitărilor de mediu implicate; 
ex. energie şi materii prime consumate, emisii şi deşeuri generate; (2) evaluarea impacturilor 
potențiale  de  mediu  ale  acestora;  şi  (3)  evaluarea  opțiunilor  disponibile  pentru  reducerea 
acestor impacturi de mediu. [Sursa: SARMα glossary] 
Balastieră:  Lucrare  de  suprafață,  deschisă,  din  care  este  extrasă  o  resursă  minerală,  în  acest 
caz nisip şi pietriş [Sursa: SARMα glossary] 
Carieră:  Lucrare  minieră  de  suprafață,  de  unde  sunt  extrase  agregate  minerale.  Opusă  unei 
mine, care este definită ca o lucrare subterană. [Sursa: SARMα glossary] 
Carieră  ilegală:  Cariera  ilegală  presupune  că  activitațile  legate  de  extracția  în  carieră  se 
desfăşoară  fără  toate  permisele  necesare,  sau  în  afara  normelor  naționale  financiare  sau  de 
taxare. [Sursa: SARMα glossary]  
Cele mai bune practici: Metode şi tehnici care au arătat constant rezultate superioare acelora 
obținute prin alte mijloace, şi care sunt utilizate ca repere de calitate, adică, standarde față de 
care sunt apreciate acțiunile. Nu există, totuşi, un mod de a aprecia care este “cea mai bună 
practică” pentru oricine sau în orice situație, şi nici o “cea mai bună practică” nu rămâne cea 
mai bună pentru lung timp, oamenii fiind preocupați să gasească mijloace mai bune de lucru. 
[Sursa: SARMα glossary] 
Deşeu:  Material  care  nu  este  produs  principal  (adică,  produs  destinat  pieței),  pentru  care 
generatorul nu are utilizare ulterioară, conform propriului scop de producție, transformare sau 
consum şi pe care acesta doreşte să‐l înlăture. [Sursa: SARMα glossary]   
Deşeuri  extractive  (sau  deşeuri  miniere):  Deşeuri  rezultate  în  urma  prospecțiunii,  extracției, 
tratamentului şi depozitării resurselor minerale, precum şi a lucrărilor în cariere [Sursa: SARMα 
glossary] 
Dezvoltare  durabilă:  Un  obiectiv  cheie  a  dezvoltării  durabile  este  necesitatea  de  a  asigura  o 
aprovizionare adecvată cu substanțe minerale în întâmpinarea nevoilor economice, în acelaşi 
timp  cu  minimizarea  potențialelor  efecte  adverse  ale  extracției  asupra  mediului.  [Sursa: 
SARMα glossary] 
Eficiența  resursei:  Practică  prin  care,  în  utilizarea  unui  material,  prima  atenție  se  acordă 
conceptului  care  cuprinde  "Reducerea  ‐  Reutilizarea  ‐  Reciclarea  ‐  Repararea",  notate  în 
ordinea descendentă a priorității. [Sursa: SARMα glossary] 
50 | P a g i n a  
Extracție:  Extracția  implică  scoaterea  materialului  din  subsol  şi  livrarea  sa  la  o  instalație  de 
prelucrare  într‐o  formă  potrivită  pentru  procesare;  se  referă  la  minerit  ca  şi  la  lucrările  în 
carieră [Sursa: SARMα glossary] 
Monitorizare: Colectarea şi analiza observațiilor sau măsurătorilor repetate, pentru evaluarea 
schimbărilor  necesare  în  derularea  proceselor,  în  scopul  îndeplinirii  obiectivului  de 
management [Sursa: EC Guidance, 2010] 
Planificarea  utilizării  terenurilor:  Activitate  în  atribuția  adiministrației  locale,  care  furnizează 
recomandări de utilizare a terenurilor, în acord cu politicile comunității şi prioritatea publică. 
[Sursa: SARMα glossary] 
Reabilitare: Proces de transformare a unui teren abandonat într‐un teren utilizabil, prin soluții 
inginereşti şi ecologice. Restaurarea unor habitate naturale este deseori parte a procesului de 
închidere a exploatărilor miniere şi reabilitare. [Sursa: EC Guidance, 2010]  
Resursă:  O  ‘Resursă  Minerală’  este  o  concentrație  sau  ocurență  de  material  de  interes 
economic  în  /  pe  crusta  terestră,  într‐o  formă,  calitate  şi  cantitate  care  oferă  perspective 
rezonabile  pentru  o  eventuală  valorificare  economică.  Localizarea,  cantitatea,  conținutul, 
continuitatea şi alte caracteristici geologice ale Resursei Minerale sunt cunoscute, estimate sau 
interpretate  prin  studii  geologice  specifice.  Resursele  Minerale  sunt  clasificate,  în  ordinea 
crescătoare a certitudinii geologice, în Presupuse, Indicate şi Măsurate (Pan‐European Code for 
Reporting of Exploration Results, Mineral Resources and Reserves, 2008). [Sursa: EC Guidance, 
2010] 
Resursă naturală: Lucru sau material (organic sau anorganic) care constituie capitalul natural  
al unei națiuni. Unele tipuri de resurse naturale, cum sunt cele minerale, necesită implicarea 
de capital şi resurse umane pentru a fi exploatate (extrase, procesate, rafinate) şi valorificate 
economic. Alte resurse naturale, cum ar fi un sistem de peşteri, pot avea valoare economică 
sau  ne‐economică  pe  baza  existenței  lor,  fără  implicarea  de  capital  uman  sau  fizic.  [Sursa: 
SARMα glossary] 
Restaurare:  Acțiune  desfăşurată  într‐o  zonă  degradată  sau  deteriorată  antropogen,  pentru  a 
restabili sau spori valoarea sa ecologică. R. este deseori un termen utilizat pentru reabiliatea 
ghidată  de  principii  ecologice  şi  promovează  recuperarea  integrității  ecologice;  restabilirea 
ecosistemului original sub toate aspectele sale structurale şi funcționale. [Sursa: EC Guidance, 
2010] 
Reutilizare: Utilizarea în alte aplicații a unor materiale nedorite, fără o procesare suplimentară 
semnificativă. Se aplică şi reutilizării apei în instalațiile din cariere. [Sursa: EC Guidance, 2010] 
SARM (Sustainable Aggregates Resource Management): Managementul Durabil al Resurselor 
de  Agregate  este  gospodărirea  eficientă,  cu  impact  social  şi  de  mediu  scăzut,  a  carierelor  şi 
deşeurilor. [Sursa: SARMα glossary] 
SSM  –  Sustainable  Supply  Mix:  SSM  implică  aprovizionarea  durabilă  cu  agregate  din  surse 
mixte  [naturale,  deşeuri  reciclate  şi  produse  industriale  secundare  (zguri)],  care  împreună 
maximizează beneficiile nete peste generații. [Sursa: SARMα glossary]  
Stakeholders: Persoane sau organizații care vor fi afectate de, sau vor influența, un program, 
proiect sau acțiune. [Sursa: EC Guidance, 2010] 

P a g i n a | 51 
7.   Referințe bibliografice  
Agioutantis,  Z.,  Maurigiannakis,  S.,  Athousaki,  A.,  2011:  “Synthesis  report  of  baseline  study 
reports of SARMa model sites; Activity 3.1.”, http://www.sarmaproject.eu/; 
Blengini,  G.  A.,  Garbarino,  E.,  2011:  “Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of  SARMa 
model sites; Activity 3.3 (Recycling)”. http://www.sarmaproject.eu/; 
Blengini, G. A., Garbarino, E., 2011: “Life Cycle Assessment (LCA) Guidelines to be used in the 
SARMa  Project.  Definition  of  a  common  methodology  to  boost  use  of  LCA  tools  in  sus‐
tainable  production  and  recycling  of  aggregates”,  Romania  Emilia  Region,  Politecnico  di 
Torino, http://www.sarmaproject.eu/; 
Bruntland, G. (ed.), (1987): "Our common future: The World Commission on Environment and 
Development", Oxford, Oxford University Press; 
Cibin, U., Furin S., Ricciarelli F., Rizzati A.R., Romagnoli M., Scappini S., Segadelli S., Boggio P., 
Corradi  A.,  Pelosio  A.,  Ruffini  A.,  2010:  “Pilot  site  report  of  Lanca  dei  Francesi,  Activity 
3.1”, http://www.sarmaproject.eu/; 
Cibin, U., Cera, M.C., Spotorno, C., Furin, S., Pelosio, A., Romagnoli, M., Rizzati, A.R., Marasmi, C., 
2011: “Synthesis Report, Work Package 4, Action 2 – Providing a Sustainable Supply Mix of 
Aggregates: State‐of‐the‐art in South‐East Europe”, http://www.sarmaproject.eu/; 
Department  of  Mineral  Resources  and  Petroleum  Engineering,  University  of  Leoben,  2010: 
“Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggre‐
gates in Europe”, Commissioned by UEPG; 
European  Commission,  2010:  “Non‐energy  mineral  extraction  and  Natura  2000”  GUIDANCE 
DOCUMENT  (EC  Guidance  on  undertaking  new non‐energy  extractive  activities  in  accor‐
dance with Natura 2000 requirements); 
Hamor, T., 2011: “Synthesis report on legislation and regulatory framework related to sustain‐
able  aggregate  resources  management  in  selected  South  East  European  countries”; 
SARMa report; 
Hatzilazaridou  K.,  Chalkiopoulou  F.,  Papantoni  H.,  2010:  “Preparatory  site  report  of  Araxos 
quarry; Activity 3.1”, http://www.sarmaproject.eu/; 
Langer,  W.  H.,  2002:  “Managing  and  Protecting  Aggregate  Resources”,  Open‐File  Report  02‐
415, U.S. Geological Survey; 
Lekaj, G., Mati, S., Moisiu, L.., Plaku, E. “Study report of SARMα case study Bulqiza Albania (3.3 
Recycling)”, SARMa report; 
Marinescu  M.,  2010:  Case study  baseline  study report  of  Revarsarea  quarry;  Activity  3.1  (Envi‐
ronmentally Friendly Practices). http://www.sarmaproject.eu/; 
Mărunțiu  M.,  Bindea,  G.,  Marica,  G.‐S.,  Colțoi,  O.,  Munteanu,  M.,  2011:    “Synthesis  report  of 
baseline study reports; Activity 3.2 (Illegal quarrying)”, http://www.sarmaproject.eu/; 
Miko  S.,  Hasan  O.,  Kruk  B.,  2010:  “Activity  3.2‐SSM  model  sites:  Sava  River  (Trstenik)  case 
study‐the Zagrebačka county –Croatia”, SARMa report; 
Simić  V.,  Živanović  J.,  Beljić  Č,  Životić  D.,  Radivojevi  M.,  2010:  “Preparatory  site  report  of 
Kovilovača quarry; Activity 3.1”, http://www.sarmaproject.eu/; 
http://www.goodquarry.com/ 
http://www.sarmaproject.eu/

52 | P a g i n a  
 PROBLEME CHEIE 

− Comunicare limitată şi deficitară între producători 
şi stakeholderii relevanți; 
− Impact vizual mare şi restaurare limitată; 
− Procese de autorizare complicate şi 
consumatoare de timp; 
− Monitorizare deficitară şi neconsecventă a 
operațiunilor ilegale, şi 
− Exploatare incompletă a resurselor potențiale de 
agregate şi reciclare limitată. 

Aplicarea practicilor “Sustainable Aggregates Resource Management”                              
şi “Sustainable Supply Mix” poate contribui semnificativ la                                         
dezvoltarea durabilă a Europei de Sud‐Est 

Sustainable Aggregates Resource Mαnagement 
http://www.sarmaproject.eu