Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi

Facultatea de Mecanica

PROIECT DE
DIPLOMĂ

Indrumator: Prof.dr.ing.Edward Rakoşi

Student:Grădinaru Alexandru-Paul
Grupa: 8402

1
Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Cuprins

2
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Tema proiectului

Să se proiecteze motorul cu aprindere prin scănteie a autovehiculului: Renault Megane III

1.6 16V (110 CP).

Date tehnice:
Marcă Renault

Model Megane

Generație Megane III

Modificare (Tip motor) 1.6 16V (110 Hp)

Număr de uşi 5

Putere 110 CP /6000 rot/min

Viteza maximă 190 km/h

Acceleraţia de la 0 la 100 km/h 10.5 sec

Volumul rezervorului 60 l

Anul începerii producţiei 2008 an fabricatie

Anul opririi producţiei 2012 an fabricatie

Tipul caroseriei Hatchback

Număr de scaune 5

Lungime 4295 mm.

Lăţime 1808 mm.

Latime (inclus oglinzi) 2037 mm.

Înălţime 1471 mm.

Ampatament 2641 mm.

Ecartament faţă 1546 mm.

Ecartament spate 1547 mm.

Garda la sol 120 mm.

consola frontala 862 mm.

consola spate 792 mm.

Volumul minim al portbagajului 405 l

Volumul maxim al portbagajului 1162 l

Amplasarea motorului Faţă, Transversal

Volumul motorului 1598 cm3

Cuplu 151 Nm /4250 rot/min

Sistemul de combustibil (Fuel System) injecţie multi-punct (injecţie multipunct)

Numărul de cilindri 4

Diametrul cilindrilor 79.5 mm.

3
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Cursa cilindrilor 80.5 mm.

Raport de compresie 9,1

Numărul de supape per cilindru 4

Tipul de combustibil Benzină

Tractiune Faţă

Numărul de viteze (cutie manuală) 6

Suspensie faţă (front suspension) McPherson

Suspensie spate (rear suspension) torsiune

Frâne faţă (Front brakes) discuri ventilate

Frâne spate (Rear brakes) disc

ABS da

Tipul de virare (steering type) cremaliere

Servodirecţie Electrică

Diametrul minim al cercului de virare 10.95 m

Consumul de combustibil - urban 9.2 l./100 km.

Consumul de combustibil - extra-urban 5.5 l./100 km.

Consumul de combustibil - mixt 6.9 l./100 km.

Standardul ecologic EURO IV

Emisii CO2 162 g/km

Masă proprie 1215 kg.

Masă maximă autorizată 1762 kg.

Sarcina maxima remorca cu sistem de

1300 kg.
franare (12%)
Sarcina maxima remorca fara sistem de
640 kg.
franare
Dimensiunea pneurilor 195/65 R15T; 205/55 R16H

Dimensiunea jantelor 6.5J x 15; 6.5J x 16

4
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Calculul termic al motorului

Calculul termic al unui motor, cunoscut şi sub denumirea de " calculul ciclului de lucru
al motorului ", se efectuează în scopul determinării anticipate a parametrilor proceselor
ciclului motor, a indicilor energetici şi de economicitate, a presiunii gazelor în cilindrii
motorului. Aceste date ale clculului permit stabilirea dimensiunilor fundamentale ale
motorului, trasarea diagramei indicate şi efectuarea calculelor de rezistenţă a principalelor
piese ale motorului.

Această metodă se poate aplica atât în stadiul de proiectare, cât şi în cel de perfecţionare
a prototipului. Datele iniţiale necesare pentru calculul ciclului de lucru al unui motor în stare
de proiect se estimează după rezultatele cercetărilor efectuate pe motoare
analoage.Coincidenţa rezultatelor calculului cu acelor obţinute prin încercarea motorului
depinde de alegerea corectă a parametrilor iniţiali.

Pn= 80 kW
nn = 6000 rpm
i= 4 (numărul de cilindri)
λ= 1 (coeficientul de exces de aer)

1.1. Calculul procesului de admisie

1.Ipoteze de calcul:
- fluidul proaspăt şi gazele reziduale sunt gaze ideale
- după intrarea în cilindru, energia cinetică a încărcăturii proaspete se transformă integral în
căldură

2.Condiţiile iniţiale de stare

Presiunea şi temperatura fluidului proaspăt la intrarea în motor, în cazul admisiei
normale, sunt presiunea şi temperatura aerului ambiant, p0 şi T0:
p0 = 1 bar T0 = 298 K

3. Presiunea şi temperatura gazelor reziduale

La motoarele în 4 timpi, se consideră că presiunea gazelor reziduale, pr este egală cu
presiunea medie din colectorul de evacuare. În general, se adoptă:
pr = (1,05…..1,25) p0
pr=1,05 bar

5
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Temperatura gazelor reziduale variază în funcţie de turaţia motorului, raportul de

comprimare şi coeficientul de exces de aer. Valorile lui Tr sunt:
- m.a.s. cu carburator: Tr = 900 ÷ 1100 K
Tr = 1000 K

4. Coeficientul gazelor reziduale, γr

r
r  , unde νr (kmol/ciclu) este numărul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu, iar νfp
 fp
(kmol/ciclu) reprezintă numărul de kmoli de fluid proaspăt pe ciclu
- m.a.s. cu carburator: γr = 0,04 ÷ 0,10
γr = 0,04

5. Creşterea de temperatură a fluidului proaspăt, ΔT

Fluidul proaspăt se încălzeşte în contact cu pereţii sistemului de admisie şi al cilindrului.
Creşterea temperaturii depinde de viteza fluidului proaspăt, de durata admisiei, de temperatura
pereţilor şi a fluidului proaspăt. În funcţie de tipul motorului, ΔT are valorile:
- m.a.s. cu carburator: ΔT = 0 ÷ 20°C
ΔT = 10°C

6. Presiunea din cilindru la sfârşitul cursei de admisie, pa

pa = p0 - Δpa , în care Δpa (bar) – căderea de presiune pe colectorul de
admisie
pa=1 - 0,1
pa=0,9 bar

Pentru motoarele de automobil, la regim nominal, valorile lui Δpa sunt:

- m.a.s. cu carburator: Δpa = (0,05 ÷ 0,20) p0
Δpa=0,1 bar

7. Temperatura la sfârşitul cursei de admisie, Ta

Această temperatură se determină din relaţia bilanţului termic aplicat fluidului proaspăt
înainte şi după amestecarea cu gazele arse. Se consideră că amestecarea se produce la presiune
constantă, iar capacitatea calorică specifică a amestecului este egală cu a fluidului proaspăt:
T  T     r  Tr
Ta  0 , unde ξ = Cpr / Cpfp;
1 r

Cpr – capacitatea calorică specifică la presiune constantă a gazelor restante

Cpfp – capacitatea calorică specifică la presiune constantă a fluidului proaspăt
6
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Pentru calcule aproximative, se poate adopta ξ = 1.

298+10+1∙0,04∙1000
𝑇𝑎 = = 334,61 K
1+0,04

8. Gradul de umplere, ηv
Acesta este definit prin raportul dintre cantitatea (masică, molară, volumică) de fluid
proaspăt reţinută în cilindru la sfârşitul admisiei şi cantitatea posibilă de a fi introdusă în
cilindreea VS, în condiţiile de temperatură de la intrarea în motor.

p a T0  1
v    
p 0 Ta   1 1  pu   r

ε – raport de comprimare ε = 9,1

φpu este gradul de postumplere, reprezentând raportul dintre numărul de kmoli de fluid
proaspăt care pătrunde în cilindru după p.m.e. şi numărul total de kmoli de fluid proaspăt reţinut
în cilindri. Pentru motoarele în 4 timpi, φpu = 0,08 ÷ 0,25, el depinzând de turaţie şi de
performanţa umplerii.
0,9 298 9,1 1
ηv= ∙ 334,61 ∙ 9,1−1 ∙ 1−0,1∙0,4 = 0,93
1

1.2.Calculul procesului de comprimare

Calculul procesului de comprimare are ca scop determinarea stării fluidului motor din
cilindru, în momentul declanşării scântei sau injecţiei.
1.2.1 Presiunea şi temperatura fluidului de lucru la sfârşitul comprimării se
calculează aproximând comprimarea cu o evoluţie politropică cu exponent politropic constant
nc =1,39.

p c  p a   nC pc = 0,9∙ 9,11,38 = 18.95 MPa

Tc  Ta   n C 1 Tc  334, 61 9,10,38 =774.41 K

1.2.2. Valorile exponentului politropic nc depind de schimbul de căldură dintre fluidul

motor şi pereţi cilindrului. Odată cu creşterea turaţiei, nc are o creştere importantă.
Valorile lui nc sunt cuprinse între:
M.A.S. cu carburator …………..nc =1,38
1.3.Calculul procesului de ardere

1.3.1 Calculul arderii urmareste precizarea legii de variatie a presiunii p() in perioada
degajarii caldurii de reactie, in vederea:
- determinarii presiunii maxime din cilindru, care defineste solicitarea mecanica a
organelor mecanismului motor;
- precizarii temperaturii fluidului motor, care defineste incarcarea termica a organelor
in contact cu gazele fierbinti;
7
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

- determinarea ariei diagramei indicate care defineste lucrul mecanic specific sau
presiunea medie.

1.3.2. Ipoteze fundamentale de calcul.

- capacitatile calorice specifice depind numai de temperatura;
- arderea se desfasoara dupa evolutii simple: izobare, izocore, izoterme. Se considera
ca arderea se desfasoara izocor pentru M.A.S.
- compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de coeficientul de exces de aer
. Pentru   1 produsele de ardere sunt: CO2, H2O, O2 si N2.

Pentru   1 produsele de ardere sunt: CO2, CO, H2O, H2 si N2.

- gazele reziduale au compozitia gazelor de la sfarsitul arderii.
- caldura dezvoltata prin ardere este egala cu caldura de reactie chimica la presiunea si
temperatura mediului inconjurator, degajata pana la formarea produselor de ardere, neglijand
variatia caldurii cu temperatura.
- variatia energiei interne a fluidului motor si efectuarea lucrului mecanic exterior in
timpul arderii sunt efectul caldurii utile, masurate prin coeficientul utilizarii caldurii z, care
tine seama de caldura degajata prin ardere pana in punctul z, si pierderile de caldura aferente.
1.3.3. Cantitatea teoretica de aer L0 (kmoli sau kg) necesara pentru a arde complet 1 kg de
combustibil lichid.
Compozitia chimica a combustibilului este determinata de analiza elementara in parti
sau procente de greutate. Combustibilii lichizi au urmatoarea compozitie elementara: C + H
+ S + O + …. = 1 kg,
In care: C, H, S, O, sunt participatiile masice de carbon, hidrogen, sulf, etc.Compozitia
elementara a unor combustibili utilizati in motoare este dat in tabelul de mai jos:

COMBUSTIBILUL Compozitia elementara MT HI

C(kg) H(kg) O(kg) (kg/kmol) (kcal/kg)

Benzina 0,854 0,142 0,004 110 10500

Unde MT = masa moleculara (kg/kmol)

HI = puterea calorica inferioara a combustibilului (kcal/kg)
L0 = cantitatea de aer teoretica necesara arderii = cantitatea minima de aer necesara arderii
complete.

C H OS
L0  1    
0,21
 12 4 32 

 0,854 0,142 0, 004 

L0  1
0,21     =0,507
 12 4 32 
8
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

1.3.4. M1 - Numarul de kilomoli de amestec proaspat ce participa la reactie.

M1 =  L0 + 1/MT (kmoli/kg comb.)………………….M.A.S.

1
M1=0,507 + 110 = 0.516 (kmoli/kg comb)

1.3.5. M2 – Numarul de kilomoli de produse rezultate din ardere

a) Cazul arderii complete:   1

MCO2 = C/12 =0,071 ; MH2O = H/2=0.071 ; MO2 = 0,21 L0( -1) =0 ; MN2 = 0,79
L0 =0,4

C H
M2      0,21  L0 (kmoli/kg comb.)
12 2
0,854 0,142
M2    1  0, 21  0,507 = 0.542 (kmoli/kg comb.)
12 2

1.3.6. Coeficientul variatiei molare a amestecului proaspat, 0

0,542
0 = M2 / M1 = 0,516 = 1,05

1.3.7. Coeficientul variatiei molare a amestecului real, R

 0   r 1,05+0,04
R  = 1+0,04 = 1,04 unde r este coeficientul gazelor reziduale.
1 r
Valorile lui R variaza intre limitele:

M.A.S……………………………………………1,02  1,12

1.3.8. Caldura molara medie la volum constant a amestecului de lucru inainte de ardere:

mC  / TC
V T0 298  4,7  0,6  TC  10 3 =>  mCV/ T 298  4,7  0,6  774, 41103
TC

 mC 
/ TC
V T  298
0
= 5,16 (kcal/kmol K)

9
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

1.3.9. Caldura molara medie la volum constant a produselor de ardere:

Pentru   1

 Tz

mCV// T 298 
M
1  CO2

 mCV
CO2 Tz

298

 M H 2O  mCVH 2O   Tz
298

 M O2  mCVO2 
Tz
298


0
M2 
 M N2  mC N 2 Tz
V 298   

Valoarea temperaturii TZ se adopta in intervalul 1800 3000 K. Tz=2000 K
Caldurile molare medii la volum constant ale componentilor mai sus mentionati, in
intervalul de la T0 = 298 la TZ, pot fi calculate cu formulele de mai jos:

 mC  CO2 Tz
V 298
 9, 2  0,8 103  2000 = 10,8 (kcal / kmol K)

 mC  CO Tz
V 298
 5, 0  0,5 103  2000 = 6 (kcal / kmol K)

 mC  H 2O Tz
V 298
 5,7  1, 2 103  2000 = 8,1 (kcal / kmol K)

 mC  N2 Tz
V 298
 5,1  0, 4 103  2000 = 5,9 (kcal / kmol K)

 mC  O2 Tz
V 298
 5,5  0, 4 103  2000 =6.3 (kcal / kmol K)

 mC  H 2 Tz
V 298
 4, 4  0,5 103  2000 =5,4 (kcal / kmol K)

 mC 
/ / Tz
V T  298
0

1
0,507
  0, 07110,8  0, 071 8,1 0, 4  5,9 =7,3 (kcal / kmol K)

1.3.10. Caldura molara medie la presiune constanta a produselor de ardere

 mC  / / Tz
 1,985   mCV/ / 
Tz
P 298 298
(kcal / kmol K)

 mC 
/ / Tz
P 298  1,985  7,3 =9,28(kcal / kmol K)

1.3.11. Z – Coeficientul de utilizarea a caldurii pentru perioada arderii - Z este raportul

dintre cantitatea de caldura folosita pentru cresterea energiei interne a fluidului si efectuarea
de lucru mecanic in perioada de la inceputul arderii si pana la sfarsitul ei (punctul z), si
puterea calorifica inferioara a combustibilului. Valorile coeficientului Z depind de tipul
motorului, turatie, conditiile de racire, arhitectura camerei de ardere, sarcina motorului.
Valorile reduse indica nu numai un transfer intensiv de caldura, dar si o crestere intensa a
arderii in destindere.

10
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Valorile lui Z se adopta astfel:

M.A.S……………………………………..0,80  0,95

Z =0,8
1.3.12. Calculul puterii calorice superioare a combustibilului.
HS = 8100 C + 30000 H + 2600 (S – O) (kcal / kg comb.)

HS = 8100 ∙ 0,854 + 30000 ∙ 0,142 + 2600 ∙ 0,004 = 11187,8 (kcal /

kg comb.)
1.3.13. Calculul temperaturii TZ la sfarsitul arderii

Cand   1

 R   mCV/ / 298  (TZ  298)   Z    mCV/   TC  298 

Tz HI TC

 1  298

   L0    1   r 
 MT 

10500
1, 04  7,3  (TZ  298)  0.8   5,16   774, 41  298 
 1 
1 0,507    1  0, 04 
 110 

TZ =2683,83 K = 2684 K

1.3.14. Calculul presiunii pZ la sfarsitul arderii:

pZ    pC

pZ  3,6 18,95 = 68,22 (bari)

in care  este raportul de crestere a presiunii.

1.3.15. Alegerea raportului de crestere a presiunii 

Tz
La M.A.S.,   R 
TC

2684
  1, 04  =3,6
774, 41

1.4.CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE

Destinderea este evaluata printr-o evolutie politropica, cu exponent politropic

constant, notat cu md.
Valoarea exponentului politropic md depinde de cantitatea de combustibil care arde in
destindere (cresterea sa determina scaderea lui md si a coeficientului de utilizare a caldurii), de
11
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

schimbul de caldura cu peretii si de pierderile prin neetanseitati (md scade cu scaderea cedarii
de caldura si a pierderilor de gaze prin neetanseitati).
Exponentul politropic md scade cu cresterea turatiei si scaderea sarcinii. Valorile spre
limita inferioara se obtin pentru motoare de dimensiuni mari, la reducerea racirii cilindrului si
la viteze de ardere mici.
Valorile lui md se adopta intre limitele:

M.A.S…………………………………………….1,23  1,30 md = 1,25

Relatiile de calcul pentru presiunea si temperatura la sfarsitul cursei de destindere
sunt:
Pentru M.A.S.:

pZ 68, 22
pd  = = 4,37 (bari)
 md
91,25

TZ 2684
Td  = = 1549,6 (grd.K)
 md 1
90,25

1.4.1.Verificarea valorii adoptate pentru temperatura Tr a gazelor reziduale.

Cunoscand presiunea si temperatura gazelor la sfarsitul cursei de destindere, pd si Td ,
se poate verifica temperatura gazelor Tr admisa. Se admite ca destinderea de la presiunea pd la
presiunea pr este o evolutie politropica cu exponentul constant 1,5. Se obtine:

Td 1549, 6
Tr  = = 963,36 K
pd 4,37
3 3
pr 1, 05

Trc  Tra 963,36  1000

Se calculeaza T  100 = 100 =3,8 ( % )
Trc 963,36

Unde Trc = temperatura gazelor reziduale, calculata (K)

Tra = temperatura gazelor reziduale, adoptata (K)
Eroarea maxima admisibila intre valoarea temperaturii gazelor reziduale adoptat
anterior, la calculul procesului de admisie, si cea care se obtine prin calcul, este de 10%.

1.5.Trasarea diagramei indicate

Trasarea liniilor de evacuare si admisie se face prin cate o izobară de valoare p = pr
și p = pa .
In ceea ce privește politropele de destindere si comprimare, deoarece in abscisa apare
si cursa pistonului, se traseaza variația presiunilor in funcție de cursa pistonului.

12
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Pentru politropa de comprimare:

Ss Ss
mc mc

pcx  pa    = 0,9    (bari)

 xs   xs 

Pentru politropa de destindere:

md
 s  k2
pdx  p z     (bari)
 xs  x  s m
d

unde:
pcx – presiunea corespunzatoare deplasării x a pistonului in timpul cursei de
comprimare
pdx – presiunea corespunzatoare deplasării x a pistonului in timpul cursei de
destindere.
Pa – presiunea la sfarșitul cursei de admisie
Pz – presiunea teoretica la sfarșitul procesului de ardere
x – cursa pistonului, măsurată din P.M.I.;

 1  cos /   1  cos / / 

x  S    sin    S  
2
    cos 2  
 2 4   2 4 4 

 - unghiul de rotație al arborelui cotit, considerat zero la inceputul ciclului motor.

’ – raportul dintre lungimea bielei si lungimea brațului arborelui cotit;

’ = 0,322 mc=1,33
s – inalțimea cilindrului de diametru D (alezajul) si acelasi volum cu camera de ardere;
S 80, 5
s = =10,06 mm
  1 9 1
În timpul unui ciclu de funcționare, arborele cotit efectuează două rotații complete,
deci  variază între 0 si 720. Legatura dintre variația unghiului  de rotație a arborelui motor
si procesele de lucru este dată explicit in urmatorul tabel:

fi cos(fi) Vx x p (Mpa)
0 1 0 0 0.09
15 0.96596 8.949206 1.803768 0.09
30 0.866158 34.7581 7.00571 0.09
45 0.707388 74.49619 15.01517 0.09
60 0.50046 123.8548 24.9637 0.09
75 0.25946 177.8697 35.85074 0.09
90 0.000796 231.6882 46.69819 0.09
105 -0.25792 281.2144 56.6805 0.09

13
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

120 -0.49908 323.5035 65.20412 0.09

135 -0.70626 356.8479 71.9249 0.09
150 -0.86536 380.5803 76.7083 0.09
165 -0.96555 394.6895 79.5521 0.09
180 -1 399.3922 80.49997 0.09
195 -0.96637 394.8029 79.57495 0.912374
210 -0.86695 380.8095 76.7545 0.952007
225 -0.70851 357.1951 71.99488 1.026146
240 -0.50184 323.9654 65.29723 1.14919
255 -0.261 281.7774 56.79398 1.347562
270 -0.00239 232.3242 46.82637 1.670348
285 0.256382 178.5353 35.9849 2.212771
300 0.497699 124.4946 25.09266 3.168426
315 0.705133 75.04893 15.12657 4.936431
330 0.864562 35.16571 7.087865 8.231303
345 0.965131 9.166201 1.847504 13.36984
360 0.999995 0.001339 0.00027 16.73005
375 0.966779 8.734735 1.76054 52.73663
390 0.867746 34.35258 6.923974 34.08933
405 0.709636 73.94489 14.90405 21.32543
420 0.503215 123.2157 24.83489 14.13743
435 0.262535 177.2041 35.71657 10.11553
450 0.003982 231.0517 46.56989 7.774993
465 -0.25484 280.6504 56.56681 6.356467
480 -0.49632 323.0402 65.11074 5.472835
495 -0.704 356.4993 71.85463 4.919154
510 -0.86376 380.3496 76.66181 4.582779
525 -0.96471 394.5747 79.52897 4.401277
540 -0.99999 399.3909 80.49969 4.342732
555 -0.96719 394.9148 79.59752 1.05
570 -0.86854 381.0373 76.80042 1.05
585 -0.71076 357.5409 72.06457 1.05
600 -0.50459 324.4261 65.39007 1.05
615 -0.26407 282.3393 56.90723 1.05
630 -0.00557 232.9594 46.95441 1.05
645 0.253302 179.2009 36.11905 1.05
660 0.494934 125.1351 25.22175 1.05
675 0.702871 75.60309 15.23827 1.05
690 0.862957 35.57538 7.170438 1.05
705 0.964293 9.385713 1.891748 1.05
720 0.99998 0.005357 0.00108 1.05
Tabel 1.5.

14
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

60

50

40

30

20

10

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Fig.1.5.

2.1.Stabilirea dimensiunilor pistonului

Pistonul se dimensionează pe baza unor date statistice, funcţie de destinaţia motorului,
materialul utilizat, soluţia constructivă aleasă.
Cele mai multe informaţii provin de la motoarele uşoare, a căror pistoane realizate în construcţie
unitară şi solicitate aproximativ identic au permis stabilirea unor limite de valori ale
dimensiunilor principale. De exemplu, la dimensionarea pistoanelor confecţionate din aliaje
uşoare pot fi utilizate indicaţiile din tabelul 1.3 (Anexa 1), în care mărimile respective, ilustrate
în figura 1.2, se aleg în funcţie de alezajul D.

15
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Figura 2.1.

Alte recomandări privind unele dimensiuni interioare ale pistonului se dau sub formă
grafică, în figura 2.4 (mărimi ilustrate în figura 2.2), funcţie de alezajul cilindrului.
Când bolţul este flotant în ambele îmbinări, se prevăd inele de siguranţă din sârmă sau
din tablă de oţel, care asigură bolţul contra deplasărilor axiale. Dimensiunile canalelor şi
siguranţelor din sârmă (figura 2.4, a) sau din tablă de oţel (figura 2.4, b) se dau în tabelele 2.1
şi 1.2

16
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Tabelul 2.1 – Dimensiuni pentru canale şi inele de

siguranţă din sârmă

d g b c d1 d2 d3 e r
12 11,8 5 3 13,9 1,0 13,2 1,1 0,55

15 14,5 6 4 17,2 1,2 16,3 1,3 0,65

18 17,5 6 4,5 20,5 1,5 19,7 1,6 0,80

20 19,5 6 5 22,6 1,5 21,7 1,6 0,80

22 21,5 7 6 24,6 1,5 23,7 1,6 0,80

25 24,5 7 7 27,8 1,6 26,8 1,7 0,85

Tabelul 2.2 – Dimensiuni pentru canale şi inele de

siguranță din tablă de oţel [mm]

d m b c d1 d2 d3 e r
10 3,2 1,4 1 10,8 1,2 10,4 1,2 0,6
Figura 2.4 16 3,8 2,0 1 17,3 1,7 16,8 1,2 1,2

20 4,2 2,3 1 21,5 2,0 21,0 1,2 1,5

25 2,8 4,7 1,2 27,9 2,0 27,2 1,4 2,1

30 3,0 4,8 1,2 32,1 2,0 31,4 1,4 2,1

35 3,5 5,4 1,5 38,8 2,5 37,0 1,7 3,0

Dimensiuni pentru canale si inele de siguranta din

sarma [mm]
d 20
g 19.5
b 6
c 5
d1 22.6
d2 1.5
d3 21.7
e 1.6
r 0.8

17
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Dimensiunile relative ale pistoanleor din aliaj de Al [mm]

S 80.5 [mm]
D 79.5 [mm]
δ/D 0.09 [mm]
Δ 7.155 [mm]
L/D 0.98632075 [mm]
L 78.4125 [mm]
Hc/D 0.6 [mm]
Hc 47.7 [mm]
Lm/D 0.7 [mm]
Lm 55.65 [mm]
du/D 0.45 [mm]
Du 35.775 [mm]
B/D 0.35 [mm]
B 27.825 [mm]
s/D 0.07 [mm]
S 5.565 [mm]
a/D 0.041 [mm] Segm. Compresie
A 3.2595 [mm]
a/D 0.4 [mm] Segm. Ungere
A 31.8 [mm]
Δa 0.72 [mm] Segm. Compresie
Δa 0.91 [mm] Segm. Ungere
Di 60.411 [mm] Segm. Compresie
Di 60.031 [mm] Segm. Ungere
H1/D 0.08 [mm]
H1 6.36 [mm]
H 2.2 [mm]
H2/D 0.05 [mm]
H2 3.975 [mm]
d/D 79.5 [mm]
D 20 [mm]
di/d 0.67 [mm]
Di 13.4 [mm]
l/D 0.86 [mm]
L 68.37 [mm]
Dcp 79.5 [mm]
Dm 79.5 [mm]

Verificarea pistonului la solicitări

Verificarea capului pistonului
Capul pistonului se verifică la solicitări termice, mecanice şi rezultante, asimilându-l
cu o placă circulară încastrată sau rezemată pe contur.
18
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

În capul pistonului se dezvoltă eforturi unitare de încovoiere constante, produse de

solicitări termice şi variabile, generate de acţiunea gazelor şi inerţia masei sale. Verificarea
rezistenţei capului pistonului constă în determinarea eforturilor unitare maxime şi minime, şi,
funcţie de tipul ciclului de solicitare, în stabilirea coeficienţilor de siguranţă la oboseală în
secţiunile periculoase.
Se consideră capul pistonului rezemat pe contur, când grosimea lui în zona de unire cu
RPS (regiunea port-segmenţi) este mai mică, sau cel puţin egală cu grosimea medie. În acest
caz, raza periferiei capului pistonului, Ri (mm) se ia egală cu raza medie a RPS:

Ri  0,5  ( Di  S  a  a ) (mm) (1)

Se consideră capul pistonului încastrat pe contur, când în zona de unire cu RPS,

grosimea sa este mai mare decât valoarea medie. În acest caz, raza de încastrare Ri (mm) este:

Ri  0,5  Di (mm) (2)

Sub aspectul mărimilor eforturilor unitare rezultante, cât şi al amplitudinii variaţiilor

acestora, zonele periculoase se situează în punctele 1, 2, 3 şi 4 (fig.3.2).
Punctul 1 – centrul capului pistonului, pe fibra
exterioară (dinspre camera de ardere)
Punctul 2 – centrul capului pistonului, pe fibra
interioară (dinspre arborele cotit)
Punctul 3 – periferia capului pistonului, pe
fibra exterioară
Punctul 4 –
periferia capului pistonului, pe fibra interioară
În fiecare din aceste puncte (1, 2, 3 şi 4) se dezvoltă eforturi unitare pe direcţie radială,
r, şi pe direcţie tangenţială, t.

Ri  0,5  Di

Ri  0,5  60, 41  30, 2 (mm) (segment de compresie)

Ri  0,5  60,03  30,01 (mm) (segment de ungere)

Verificarea capului pistonului la solicitări termice

Eforturile termice unitare sunt generate de repartiţia neuniformă a temperaturilor în
capul pistonului, şi de modul în care acesta se dilată liber sau limitat. Influenţa grosimii
capului este neglijabilă. Factorul principal de care depind eforturile unitare termice este
diferenţa temperaturilor extreme, T, la care este supus capul pistonului prin încălzire.
Există trei ipoteze, trei variante de calcul al eforturilor unitare termice, funcţie de
modul de răcire a pistonului: pistonul nerăcit, pistonul răcit mediu, şi pistonul răcit intens.

19
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Densitatea fluxului total de căldură, q [W/m2], se exprimă prin raportul dintre fluxul
de căldură QP cedată capului pistonului, şi suprafaţa acestuia. Cantitatea de caldură QP
reprezintă numai o fracţiune din căldura totală dezvoltată prin ardere.

QP   Pn  g e  H i
q  [W/m2] (3)
  Ri2
i   R2

unde: Pn [kW] = puterea nominală

ge [kg/kW h] = consumul specific de combustibil la regim nominal
Hi [kJ/kg] = puterea calorifică inferioară a combustibilului; Hi = 43929,5 [kJ/kg]
Pentru M.A.S, consumul specific se încadrează între valorile: ge = 275 ÷ 394 [g/kWh]
R [mm] = raza cilindrului
i = numărul de cilindri

Fracţiunea  depinde de modul de răcire a pistonului:

  = 0,020...........0,025 pistoane nerăcite

  = 0,03.............0,09 pistoane răcite mediu
  = 0,1...............0,15 pistoane răcite intens
Densitatea fluxului de căldură q se poate determina şi cu ajutorul unor relaţii empirice,
stabilite pe baza datelor experimentale.
Pistonul nerăcit – evacuarea căldurii acumulate de capul pistonului se face aproape în
totalitate prin RPS, deci prin conducţie dinspre centrul capului spre periferia sa. Varianta
pistonului nerăcit este limitată de valoare puterii specifice, PS (raportul dintre puterea
nominală şi suprafaţa tuturor capurilor pistoanelor) la motoare de tracţiune rutieră, sau, la
motoarele navale, de puterea pe cilindru, Pe1.

Destinaţia Materialul capului

Valori limită
motorului pistonului

Tracţiune rutieră Aliaj de aluminiu PS = 20 [kW/dm2]

Fontă Pe1 = 90 [kW/cil]

Naval în 4 timpi
Aliaj de aluminiu Pe1 = 180 [kW/cil]

În cazul pistonului nerăcit, diferenţa Tr între temperatura centrului, Tc şi temperatura

periferiei, Tp, este:

q r  Ri2
Tr  TC  TP  10  3
[K] (4)
4  *  
unde: qr [W/m2] = densitatea fluxului de căldură pe direcţie radială
Ri [mm] = raza periferiei capului pistonului

* [mm] = grosimea medie a capului pistonului

20
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

 [W/mK] = conductivitatea termica a materialului capului pistonului

𝑞
Se consideră qr = 2 [W/m2]

Pistonul răcit mediu (de exemplu, cu jet de ulei) – evacuarea căldurii acumulate se
face atât pe direcţie radială, cât şi pe direcţie axială.

Diferenţa de temperatură Ta, între temperatura Te a fibrei exterioare, şi temperatura

Ti a fibrei interioare, este:

qa   *
Ta  Te  Ti  10  3
[K]

qa [W/m2] = densitatea fluxului de căldură pe direcţie axială
În funcţie de eficienţa răcirii, se recomandă qr = (0,8...0,5) q , valorile mai mari
caracterizând răcirile mai puţin intense.
Varianta răcirii medii a pistonului presupune evacuarea căldurii atât pe direcţie
radială, cât şi pe direcţie axială, deci q = qr + q a [W/m2]
Pistonul răcit intens – căldura este evacuată aproape în totalitate pe direcţie axială,
între centrul şi periferia capului pistonului fiind o diferenţă neglijabilă de temperatură, adică
Tr= 0.
Se consideră q = qa [W/m2]

  Pn  ge  H i 0, 05  80  0, 03  43929,5
q   737,85 [W/m2]
i    R2 4    39, 752

q 737,85
qr    368,92 [W/m2]
2 2

368,92  30, 22
Tr  TC  TP  103   75,54 [K] (segment de
4  7,57 147
compresie)

368,92  30,012
3
Tr  TC  TP  10   74,59 [K] (segment de ungere)
4  7,57 147

368,92  7,57
Ta  Te  Ti  103   19, 01 [K]
147

21
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Caracteristicile aliajelor de aluminiu pentru pistoane:Eutetic

Notatia STAS sau ATCSi12CuMgNiKS
echivalenti
1275;MAHLE 124
Obtinere semifabricat TC(2) M.(3)
Cu 0.15
Ni 1.7
Si 12.7
Mg 1.1
Fe 0.6
Masa specifica ρ 2.7
[kg/dm^3]
Coef. De dilatare αp [10^-6/K] la 293K 20.9
Conductivitatea termica λ[W/mK] la 293K 147 149
Rezistenta de rupere la tractiune σ-1t[Mpa] la temperaturile: 293K 220 320
Limita de curgere σc[Mpa] la temperaturile: 293K 210 310
Rez. La oboseala. Ciclu alt. sim. Incovoiere σ-1[Mpa]: 293K 90 120
Duritatea Brinell la temperaturile: 293K 112
Modulul de elasticitate E[10^4*Mpa]: 293K 7.7 7.9
Coeficientul contractiei transversale: μ 0.34

Calculul efortului unitar rezultant

Toate eforturile unitare termice şi mecanice menţionate anterior sunt de
încovoiere. Efortul unitar rezultant se va determina prin sumarea algebrică a eforturilor
componente. Prin explicitarea termenilor şi prin sumarea cu eforturile unitare mecanice, se
obţin expresiile generale ale eforturilor rezultante în oricare punct al capului pistonului. Aceste
relaţii generale sunt prezentate, pentru capul pistonului simplu rezemat, în tabelul 3.2, iar pentru
capul pistonului încastrat, în tabelul 3.3.
Valorile periculoase ale eforturilor se înregistrează în centrul şi la periferia capului
pistonului, atât pe fibra exterioară cât şi pe fibra interioară (punctele 1, 2, 3, 4 din figura 3.2).
Eforturile rezultante maxime se dezvoltă în capul pistonului când acesta se află în
poziţia corespunzătoare atingerii presiunii maxime a gazelor. Eforturile rezultante minime apar
la începutul procesului de aspiraţie.
Având în vedere cele 2 soluţii de rigidizare a capului pistonului (rezemat pe contur şi
încastrat), şi cele 3 soluţii corespunzătoare răcirii (nerăcit, răcit mediu şi răcit intens), apar 6
variante constructive posibile pentru capul pistonului.
, p [mm] = grosimile capului pistonului în centru şi respectiv la periferia sa
pz [MPa] = presiunea maximă a gazelor
pa [MPa] = presiunea din timpul aspiraţiei
p0 [MPa] = presiunea mediului ambiant
jmax [m/s2] = acceleraţia maximă a pistonului
jz [m/s2] = acceleraţia pistonului în momentul atingerii presiunii maxime pz la regim
nominal
unde: * [mm] = grosimea medie a capului pistonului
 [mm] = grosimea unde se dezvoltă efortul unitar (calculul este acoperitor dacă pentru 
se ia valoarea cea mai mică)
22
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

r [mm] = raza unde se dezvoltă efortul unitar

 [kg/dm3] = masa specifică a materialului capului
* R 2  Ri2 
k  
*  2
  
R  Ri    R  Ri 2

7,57  39, 752  30, 012 
k   0,34   1,598
39, 75  30, 01  7,57  39, 75  30, 01
2 2

jmax  r   2  (1   )  0, 04025  628,3182  (1  0,322)  21006, 663 [m/s2]
jmax  jmax  500  20506,663 [m/s2]

Relaţia de calcul
Tipul şi locul
efortului unitar

 E 3    k  E 3 1    Ri2
 r1max 
4 1    k 
Tr 
2
Ta 
8 2  pa  p0   * jmax 106 
Radial, în
centru, pe fibra
 E 3    k  E 3 1    Ri2
 pZ  p0   * jZ 106 
exterioară
 r1min   Tr  Ta 
4 1    k  2 8 2
 E 3    k  E 3 1    Ri2
 r 2max  
4 1    k 
Tr 
2
Ta 
8 2  pZ  p0   * jZ 106 
Radial, în
centru, pe fibra
 E 3    k  E 3 1    Ri2
 pa  p0   * jmax 106 
interioară
 r 2min  Tr  Ta 
4 1    k  2 8 2

E E 3Ri2
 r 3max  Tr  Ta  2  pZ  p0   * jZ 106 
Radial, la 2 1    k  2 1    4 p
periferie, pe
E  E Ta 3Ri2
 pa  p0   * jmax 106 
fibra exterioară
 r 3min   Tr  
2 1    k  2 1    4 p2
E  E Ta 3Ri2
 r 4max   Tr   2  pa  p0   * jmax 106 
Radial, la 2 1    k  2 1    4 p
periferie, pe
E  E Ta 3Ri2
 2  pZ  p0   * jZ 106 
fibra interioară
 r 4min  Tr 
2 1    k  2 1    4 p
 E k     E Ta 3    Ri2
 t 3max 
2 1    k 
Tr 
2 1   

4 p2
 pZ  p0   * jZ 106 
Tangenţialla
periferie, pe
 E k     E Ta 3    Ri2
 pa  p0   * jmax 106 
fibra exterioară
 t 3min  Tr  
2 1    k  2 1    4 p2

 E k     E Ta 3    Ri2
Tangenţialla
periferie, pe
 t 4max 
2 1    k 
Tr 
2 1   

4 p
2  pa  p0   * jmax 106 
fibra interioară

23
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

 E k     E Ta 3    Ri2
 t 4min 
2 1    k 
Tr 
2 1   

4 p2
 pZ  p0   * jZ 106 
Eforturi  t1min
max
  r1min
max
;  t 2min
max
  r 2min
max
echivalente

σr1max -67.918663 [MPa]

σr1min -133.58125 [MPa]
jz 20506.6634 [MPa]
σr2max 18.9560493 [MPa]
σr2min -45.987786 [MPa]
σr3max 15.7120434 [MPa]
σr3min -62.001989 [MPa]
σr4max 1.35290421 [MPa]
σr4min -76.182925 [MPa]
σt3max 35.0067746 [MPa]
σt3min 8.64459275 [MPa]
σt4max 58.244305 [MPa]
σt4min 35.0067746 [MPa]

Calculul la oboseală a capului pistonului

Calculul la oboseală al capului pistonului constă în determinarea valorilor coeficienţilor

de siguranţă în cele patru puncte periculoase pentru solicitările pe direcţie radială şi tangenţială.
În punctele 1 şi 2, eforturile radiale sunt egale cu cele tangenţiale, deci se va determina
câte un singur coeficient pentru fiecare punct (1, 2): c1 şi c2.
În punctele 3 şi 4, se vor determina coeficienţii de siguranţă atât pentru solicitările pe
direcţie radială, cât şi tangenţială: c3r şi c3t ; c4r şi c4t.
În total, se vor determina 6 coeficienţi de siguranţă: c1, c2, c3r, c3t, c4r, c4t. Nu se
calculează un coeficient global de siguranţă. Cei 6 coeficienţi trebuie să fie mai mari decât 1,5,
acest lucru fiind necesar pentru un calcul acoperitor.

Se vor calcula, pentru fiecare din cele 4 puncte, atât pe direcţie radială, cât şi tangenţială:
 Amplitudinea eforturilor:
 max   min
V  [MPa]
2
   min
 Efortul mediu  m  max [MPa]
2
 min
 Coeficientul de asimetrie y [MPa]
 max
Amplitudinea eforturilor:
   r min1
 V 1  r max1  32,831 [MPa]
2
   r min 2
 V 2  r max 2  32, 471 [MPa]
2
24
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

 r max 3   r min 3
V 3   38,857 [MPa]
2
   r min 4
 V 4  r max 4  38, 767 [MPa]
2
   t min 3
 tV 3  t max 3  13,18 [MPa]
2
   t min 4
 tV 4  t max 4  11, 618 [MPa]
2

Efortul mediu:
   min1
 m1  max1  100, 74
2
   min 2
 m 2  max 2  13,51
2
   min 3
 m3  max 3  23,14
2
   min 4
 m 4  max 4  37, 41
2
   t min 3
 tm3  t max 3  21,82
2
   t min 4
 tm 4  t max 4  46, 62
2

Coeficientul de asimetrie:

y1  min1  0,508
 max1

y2  min 2  0, 412
 max 2

y3  min 3  0, 253
 max 3

y4  min 4  0, 017
 max 4

yt 3  t min 3  4, 049
 t max 3

yt 4  t min 4  1, 663
 t max 4

 1

c
Se calculează raportul Z

1  1
c
2  
Unde   1 0
0

25
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

-1 [MPa] = rezistenţa la oboseală la solicitări de încovoiere, după ciclul alternant simetric
0 [MPa] = rezistenţa la oboseală la solicitări de încovoiere, după ciclul pulsant
c [MPa] = limita de curgere a materialului capului pistonului

0= 1,8∙  1 = 162 MPa

2  90  162
  0,111
162
90
 0,111
Z 210  0,555
90
1
210
În calculul coeficienţilor de siguranţă mai intervin trei mărimi:
 = coeficient de concentrare a tensiunilor
 = coeficient dimensional
 = coeficient de calitate a suprafeţelor
Coeficientul de concentrare a tensiunilor  se alege din figura 3.3. Pentru pistoanele cu
forma plană a capului nu apar concentratori de tensiuni în punctele 1,2,3 (fig.3.2), astfel ca se
consideră  = 1. În punctul 4 concentrarea tensiunilor este generata de raza de racordare a
capului cu RPS. Există situaţii când şi în celelalte puncte, sau numai la unele dintre ele, apar
zone de concentrare a tensiunilor, generate de diverse racordări (forme speciale ale camerei de
ardere, nervurarea interioară a capului, etc.). În aceste cazuri, coeficientul de concentrare a
tensiunilor se alege tot din figura 3.3, funcţie de raza de racordare rf , grosimea s a RPS şi .

Fig

Fig

26
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Coeficientul dimensional  se determină din figura 3.4.,

β1 1 funcţie de grosimea capului pistonului, , şi de materialul lui: 1-
β2 1 aliaje uşoare; 2 – oţel carbon fără concentratori de tensiuni; 3 –
β3 1 oţel aliat fără concentratori sau oţel carbon cu concentratori
β4 1.45 moderaţi (  2); 4 – oţel aliat cu concentratori moderaţi.
ε1 1
ε2 1
Calculul coeficienților de sigurantă pentru capul pistonului.
ε3 1  1
ε4 1 
V c
γ1=γ2=γ3=γ4 1 În cazul în care: 
m 
1  1
c
atunci coeficientul de siguranţă “c” se calculează cu expresia:
 1
c 

 V    m

În cazul în care relaţia de mai sus nu este îndeplinită, coeficientul de siguranţă se determină
c
cu expresia: c 

    m
  V
Valorile coeficienţilor de siguranţă pentru capul pistonului trebuie să fie mai mari de
1,5. Valorile mari oferă siguranţă, însă ele sunt obiecţionabile, datorită utilizării neraţionale a
materialului, sau creşterii masei piesei. În multe cazuri, valorile foarte mari ale unor coeficienţi
de siguranţă nu pot fi evitate, fie din motivul asigurării unei rigidităţi sporite, fie datorită
faptului că ele caracterizează un anume tip de solicitare într-o aceeaşi secţiune în care o altă
solicitare este la limita rezistenţei la oboseală.

V 1
 0,32 <Z [MPa]
 m1

V 2
 2, 40 >Z [MPa]
 m2

V 3
 1, 68 >Z [MPa]
 m3

V 4
 1, 03 >Z [MPa]
 m4

 V 3t
 0,60 >Z [MPa]
 m3t

 V 4t
 0, 24 <Z [MPa]
 m 4t
27
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

c 210
c 1    5,11
 1
     m  32,83  0,111 100, 74
  V 1 1

 1 90
c 2    2, 65
 32, 47  0,11 13,51
     m 2
  V 2

 1 90
c 3    2,18
 38,85  0,11  23,16
     m3
  V 3

 1 90
c 4    2, 099
 38, 76  0,11 37, 41
     m 4
  V 4

 1 90
c 2t    5, 77
 13,18  0,11 21,82
     m3t
   V 3t

c 210
c 4    9,54
 1, 45
     m 4t 11, 61  0,111 46, 62
   V 4t 1

Blocul motor si chiulasa

Blocul de cilindri preia eforturile de explozie şi forţele de inerţie ale mecanismului biela
manivela. Condiţia esenţială pe care trebuie să o aibă un bloc este aceea de a asigura o rigiditate
maximă.
Blocul de cilindri se realizează prin turnare. În ce priveşte construcţia se recomandă ca
el să fie realizat sub forma unui corp cu zabrele. Acestea vor fi constituite din nervurile piesei
turnate, iar pereţii vor fi atât de subţiri cât permite tehnologia de fabricare.
În partea superioară a blocului se fixează şuruburile pentru prinderea chiulasei.
Diametrul lor variază în limitele F=(8-10) mm, iar adâncimea de înşurubare esre de (1.5-2)F
când blocul este din fontă. Dacă eforturile ce trebuie preluate sunt mai mari, atunci se
măreşte numărul de prezoane nu şi diametrul lor.
În jurul cămăşilor se va căuta să se facă secţiuni pe cât posibil mai mici pentru trecerea
apei, cu scopul de a mări viteza de curgere. Aceasta nu trebuie să depăşească însă 3.5 m/s
pentru că există pericolul antrenării depozitelor inevitabile ce pot astupa canalele.
Pentru a avea dimensiuni minime pentru carter se descrie înfăşurătoarea conturului
bielei la o rotaţie completă apoi se trasează secţiunea carterului astfel că locurile cele mai
strâmte dintre perete şi corpul bielei să fie de minim (8-10) mm din cauza barbotajului şi a
corpurilor străine. Din motive de rigiditate grosimea pereţilor va fi de (4.5-5) mm pentru
blocurile turnate din fonta
Un indice de apreciere a calităţii blocului motor este greutatea acestuia. se recomandă
ca greutatea blocului să nu depăşească 25% din greutatea motorului.

28
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Compactitatea motorului este determinată în principal de distanţă între axele

cilindrilor ; aceasta este determinată de arhitectura arborelui cotit, de lungimea fusurilor
maneton şi palier, de tipul şi grosimea cămăşilor de cilindru, de mărimea interstiţiului camerei
de apă dintre cilindri.
Blocurile de cilindri se confecţionează din Fonta cenuşie Fc 200; Fc210; Fc240;
Fc250; Fc280 STAS568-87 Dacă blocul nu are cămăşile amovibile el se toarnă din fonta de
calitate pentru cilindri.
Chiulasa se toarnă frecvent din aliaje de aluminiu.Un astfel de aliaj se compune din
5% Şi; 1.3% Cu; 0.5% Mg; restul aluminiu.Chiulasele se toarnă din aluminiu şi nu se
recomandă turnarea sub presiune
Capacele lagărelor arborelui cotit se toarnă din oţel pentru motoarele mai puţin
solicitate şi se forjează la motoarele mai intens solicitate.
Calculul grosimii cilindrului

D=79,5 mm
S=80,5 mm
pmax=18,95 MPa
În continuare se adoptă pentru fonta cenusie: Fc200
σt= 100 MPa
𝑝𝑚𝑎𝑥 18,95
𝛿 = 0,5 ∙ 𝐷 ∙ = 0,5 ∙ 79,5 ∙ = 7,53 [mm]
𝜎𝑡 100

Se adoptă grosimea δ= 8 mm , D1= D+2∙ δ= 95,5 mm

29
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Segmenții

Construcţia segmenţilor

Etanşarea la fluidul de lucru este făcută prin intermediul segmenţilor de compresie, iar
segmenţii de ungere previn pătrunderea uleiului în exces în camera de ardere.

Forma constructivă a segmenţilor este cea de inel tăiat.

Distanţa dintre marginile fantei, măsurată pe fibra medie, se numeşte rost. Rostul în
stare liberă s0 este mai mare decât rostul de montaj sm.

Pentru a-şi îndeplini funcţia de etanşare suprafaţa exterioară Se a segmentului trebuie

să fie permanent în contact cu oglinda cilindrului şi una din suprafeţele laterale Sl cu unul din
flancurile canalului pentru segmenţi Fc practicat în piston.

30
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Forma constructivă a segmenţilor de compresie este diferită faţă de cea a segmenţilor de

ungere. Primul segment, care intră în contact direct cu gazele de ardere, se numeşte şi
segment de foc.

Scăpările normale de gaze spre carter au două cauze principale:

- existenţa rosturilor
- întreruperea contactului cu flancurile canalului din piston.

Materialele utilizate pentru fabricarea segmenţilor sunt:

- fontă:
- fonta cu grafit lamelar – are bune proprietăţi antifricţiune şi antiuzură, în schimb
duritatea (210-290 HB) şi rezistenţa la încovoiere (minimum 350 MPa) sunt relativ mici.
Acest tip de material se utilizează numai pentru segmentul al doilea şi pentru segmentul de
ungere
- oţel – datorită rezistenţei mari la rupere, se utilizează la fabricarea segmenţilor pentru
m.a.s. şi m.a.c. cu o variaţie bruscă a presiunii din cilindru..

31
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Segmenţii vor avea o înălţime mai mică, h1,2 mm. Segmenţii de ungere cu arc
lamelar au atât benzile cât şi arcul fabricate din oţel. Tot din oţel sunt şi segmenţii cu
suprafaţa laterală profilată.

Calculul segmentilor
Prin calculul segmenţilor se urmăreşte:
- determinarea dimensiunilor de bază ale segmentului:
- grosimea radială a;
- înălţimea segmentului h;

Dimensiunile de baza ale segmentului

Dimensionarea segmentilor in functie de presiune.

Momentul maxim se obţine pentru   0  .

D  a   285 
 0,5  1  1  2, 666    0,5 1  1  2, 666    22, 29
a  K  pE   2  0, 2 

Se adopta: K=2, pentru pE=0,2.

32
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Tensiunea admisibilă a se adoptă din figura , funcţie de diametrul interior al

cilindrului D.

Diagrama tensiunii admisibile.

Înălţimea h a segmentului se poate alege din intervalul:

h=1 ... 3 mm pentru segmenţi de compresie;
h= 2,5 ... 4 mm pentru segmenţi de ungere;

Datorită acţiuni presiunii elastice,fiecare secţiune a segmentului este solicitată de un

moment încovoietor astfel încât tensiunile interne care apar,menţin segmentul în stare de
echilibru.
Se defineşte parametrul constructiv al segmentului:
D/a 22, 29
b  h  2  2, 09 [mm]
D / a 1 22, 29  1

33
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Bolțul
Constructia boltului

Bolţul face legătura dintre piston şi bielă, transmiţând forţa de presiune a gazelor
preluată de capul pistonului spre bielă.
Bolţul se sprijină la capete pe umerii din piston, iar în partea centrală este situată biela.
Montajul bolţului este posibil în trei variante:
- bolţ fix în bielă şi liber în locaşurile din piston – soluţie numită cu bolţ fix;
- bolţ liber în bielă şi în locaşurile din piston – soluţie numită cu bolţ flotant;
- bolţ liber în bielă şi fix în locaşurile din piston;
În varianta cu bolţ flotant există posibilitatea unei deplasări axiale a bolţului, Pentru a
preveni contactul cu cilindrul, mişcarea axială a bolţului este limitată prin montarea unor inele
de siguranţă în locaşurile din piston.

Materialele utilizate la fabricarea bolţurilor sunt oţelurile de scule.

La bolţurile fabricate din mărcile 17Cr3 sau 16MnCr15 suprafaţa exterioară se cementează.
În funcţie de grosimea miezului, rezistenţa la rupere este
σr=700 … 1500 Mpa pentru 17Cr3
σr=850 … 1350 Mpa pentru 16MnCr5

34
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Calculul bolțului

l - lungimea bolţului [mm]

bolţ flotant l= (0,8…0,87).D pentru m.a.s.
bolţ fix l= (0,6…0,93).D pentru m.a.s.
l=0,8∙79,5=63,6 [mm]
l=64[mm]
lb - lungimea de sprijin în bielă [mm]
lb= (0,3…0,4).D
lb=0,3∙79,5=23,85 [mm]
lb=24 [mm]
deb – diametrul exterior al bolțului
deb= (0.34…0.4).D
deb= 0,34∙79,5=27,03 [mm]
deb= 27 [mm]
dib – diametrul interior al bolțului
dib= 18 [mm]

l  lb 64  24
lp =   20 [mm]
2 2
jb= 1…1.5 [mm].
jb= 1 [mm]

Verificarea la presiunea de contact

Pentru verificarea bolţului la presiune de contact se consideră că forţa F care încarcă

bolţul este concentrată.

35
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Se consideră că forţa F care acţionează asupra bolţului este dată de forţa maximă de
presiune Fpmax din care se scade forţa maximă de inerţie dată de masa pistonului şi masa
segmenţilor.
  D2   80,52
F p max = (p max - 0,1)∙  18,95  0,1   95938,5 [N]
4 4
Unde: p max = 18,95 [MPa] - presiunea maximă din cilindru
m p  ms  0,7  m gp
F TP1 = 10 3 (mp+ms).r   2 (1 +  )
FTPi  103  0,7  4,5  45, 25  6282 1,3  73079 [N]
  D2
F=(pmax-0.1)∙ -10 3 mgp  r   2 ∙(1+  )
4
  np
 [rad/s]
30
  0,3
  89,52
F  18,95  0,1  4,5 103  45,5  6282 1,3  13614, 63 [N]
4

m.a.s. m.a.c.
D=60...100 autoturisme transport marfă
[mm] D=60 ... 90 mm D=90 ... 130 mm
Masa raportată a grupului piston 4,5 ... 10 9 ... 15 15 ... 28
~ [g/cm2]
m gp

Masa raportată a bielei m~ 14 ... 16 17 ... 19 25 ... 38

B
2
[g/cm ]

Suprafaţa portantă în piciorul bielei este:

S pb  lb  deb  24  27  648 [mm2]

Presiunea în piciorul bielei este:

F 13615
pb    25,73 [MPa]
S pb 529
- presiunea admisibilă în piciorul bielei:
pba  60...100 MPa

36
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Suprafaţa portantă în locaşurile din piston este:

S pp  2l p  d eb  2  20  27  1080  mm 2 

Presiunea de contact în locaşurile din piston este:

F 13615
pp    12,6 [MPa]
S pp 1080
- presiunea admisibilă în locaşurile din piston:
p pa  35...65 MPa

Diametrul minim al bolţului se poate stabili diametrul exterior minim al bolţului cu relaţia:

F  1 1  13615  1 1 
d ebmin         25,96 [mm]
l  2 jb  p pa pba  64  2 1  12, 6 25, 73 

Verificarea la încovoiere
Pentru stabilirea momentului încovoietor se utilizează schema de încărcare din figura .
iar diagramele pentru forţa tăietoare şi momentul încovoietor sunt prezentate în figura.

Diagrama de forte si momente in corpul boltului

Tensiunea maximă de încovoiere este:

8  F  l  0.5  lb  4  jb 
 max 

3    d eb3 1   4
8 13615   64  0,5  24  4 1
 max   51,7 [Mpa]
3  273  (1  0,554 )
 max =120…150 [Mpa]- pentru oţel carbon

Tensiunea minimă de încovoiere este:

8   FTP1   l  0.5  lb  4  jb 
 min 

3  d eb3  1   4 
37
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

8   73079  64  0,5  24  4 1

 min  277,51 [MPa]
3  273  1  0,554 

Verificarea la forfecare

Secţiunea periculoasă este cea dintre piciorul bielei şi umărul mantalei. Ruperile în
urma acestei solicitări apar mai ales la bolţurile cu pereţi groşi.
T S
 max  max [MPa]
b  Iz
6807 1154, 25
 max   41, 7 [MPa]
9  20934
Unde:  max [MPa] - tensiunea maximă la forfecare
F 13615
Tmax =   6807 [N]
2 2
S [mm3] – momentul static al jumătăţii secţiunii faţă de axa Oz
d eb3  d ib3
S= [mm3]
12
273  183
S=  1154, 25
12
b  d eb  d ib [mm]
b  27 18  9 [mm]
d eb4  d ib4
Iz =   – momentul de inerţie al suprafeţei;
64
274  184
Iz =    20934
64

8 F 1    2
 max  
3   1   4   d eb2
8 13615 1  0,55  0,552
 max    32,32  MPa 
3 1  0,554   272
Valorile admisibile ale tensiunii de forfecare:  a = 70…100 [Mpa] pentru oţel aliat.

Construcția bielei

Biela face legătura între piston şi arborele cotit, având şi rolul de a transmite forţa de presiune
dezvoltată prin arderea combustibilului. Biela are trei părţi componente:

- piciorul bielei - se articulează cu pistonul prin intermediul bolţului

- capul bielei - se articulează cu fusul maneton al arborelui cotit
- corpul bielei - este partea centrală, care face legătura între piciorul bielei şi capul bielei.
Raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei pentru motoarele de autoturisme este:
r
   0,277...0,333 .
l

38
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Calculul piciorului bielei

Piciorul bielei are o forma tubulară. Dimensiunile caracteristice ale piciorului sunt:

Unde: deb =27 [mm] – diametrul exterior al bolţului

dip =27 [mm] – diametrul interior al piciorului bielei
dep =35 [mm] – diametrul exterior al piciorului bielei
hp =0,15∙27=4,05[mm] – grosimea radială
dep=dip+2hp =27+2∙4,05=35,1 [mm]
Se adoptă: dep = 35 [mm]

Calculul corpul bielei

gm  0,167  Bm  0,167  23,1  3,85

B  Bc 21  25, 2
Bm  p   23,1
2 2
Bp   0, 48....1 dep  0,6  35  21
Bc  1,1...1,35 Bp  1, 2  21  25, 2 = 25
H p  0, 75  Bp  0, 75  21  15, 75 = 16
g p  0,167  B p  0,167  21  3,5
bp  B p  2  g p  21  2  3,5  14
hp  H p  g p  15, 75  3,5  12, 25
H m  0, 75  Bm  0, 75  23,1  17,32
bm  Bm  2  gm  23,1  2  3,85  15, 4
hm  H m  gm  17,32  3,85  13, 47

Calculul capului bielei

Dimensiunile principale ale capului bielei depind de diametrul şi lungimea fusului

maneton şi de grosimea radială a cuzinetului.
Diametrul dM şi lungimea lM a fusului maneton şi grosimea cuzinetului se adoptă pe
baza datelor statistice:

39
 Proiectarea unui motor cu aprindere prin scânteie

Dimensiunea Tipul motorului

m.a.s. m.a.c.
în linie în V în linie în V
dM (0,5...0,68)D (0,55...0,65)D (0,55...0,72)D (0,6...0,72)D
lM (0,45...0,62)dM (0,8......1)D (0,5....0,65)dM (0,8....1)dM
hcuz 0,9....2,5 mm 2....4mm 0,9...2,5mm 2...4 mm
(0,03.....0,05)dM (0,03...0,5)dM

- dM = 39,75= 40 [mm]
- lM = 18 [mm]
 
mc 
4
 
 l M    d ce2  d ci2 
4
 
 0,017  0,73  0,075 2  0,048 2  0,032 [kg]

Diametrul interior
dci  d M  2hcuz  40  2  2  44 [mm]

hi [mm] – grosimea peretelui interior al capului bielei

hi=0 ... 1,5=1,5 [mm]
df [mm] – diametrul exterior al şurubului
df=8 ... 12=10 [mm]
he [mm] – grosimea peretelui exterior al capului bielei
he=2 ... 4=3 [mm].

Diametrul exterior al capului se calculează cu relaţia:

dce  dci  2hi  2d f  2he  44  2 1,5  2 10  2  3  73 [mm]

40