Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POPULATIEI
Rolurile mass mediei intr-o societate democratica in, viziunea lui Brian McNair ar trebui
sa fie urmatoarele:
1.De informare a cetatenilor, a ceea ce presupune realitatea politica, ce anume propriu-zis
se intampla.
2.De educare cu privire la esenta mesajelor electorale transmise, mai exact explicitare de
catre jurnalisti a ceea ce acestea incearca exact sa transmita.
3.Sa functioneze ca o platforma pentru discursul politic
4. De a face publica toata activitatea politica, de a tine sub obsevartie lucrurile petrecute.
5. De a sustine puncte de vedere politice, care functionneaza si ca persuasiune. ( Brian
McNair,pag40).
Toate cele cinci functii enumerate mai sus au functionat si la noi in cadrul ultimelor
alegeri electorale; de pilda au existat numeroase talk-showuri cu tema electorala, care
informau publicul cu privire la realitatea politica, tindem sa credem acest lucru deorece
acestea erau sustinute de personaje care nu erau implicate direct si nici indirect in cadrul
alegerilor electorale, si mizam pe obiectivitatea lor expusa, de asemenea cele doua parti
expuse alegerilor electorale au avur ocazia de a-si face public discursul politic, in cadrul
dezbaterilor politice televizate, au avut sansa atat de a se prezenta pe ei insi, dar si de a
crea o imagine negativa adversarului, fiecare dintre cele doua parti implicate contand pe
un anumit factor decizional( exemplu: seriozitate versus stranirea simpatiei).
Indiferent de structura mesajelor electorale, este foarte clar faptul ca actorii politici
sunt in primul rand interesanti de functionarea acestora, de puterea lor de convingere.
Mesajele electorale astfel construite vor capata sens si vor starni reactii in functie de
diferite variabile precum: afilierea politica, varsta, etnie, sau sexul cetatenilor carora li se
adreseaza.Masurarea efectelor propagandei si implicit a continutului mesajelor electorale
poate deveni problematica, devenind realizabila prin trei metode: chestionarea oamenilor,
prin intermediul sondajelor de opinie, facandu-se referire la modul in care acestia ar fi
putut interpreta mesajele electorale, a doua si cea mai plauzibila dupa pararea noastra,
este cea a observarii prpopriu zisa a modului in care cetatennii voteaza, un exemplu
vizibil al diferentei dintre cele doua metode fiind prezent chiar in cadrul ultimei campanii
electorale de la noi, in care diferite sondaje de opinie anuntau rezultate conform carora un
anumit candidat politic va avea succes, pe cand alte sondaje de acest tip anuntau aceleasi
reultate, cu aceasi siguranta, doar ca in favoarea contracandidatului.Adevarul a iesit insa
la iveala, in momentul in care voturile cetatenilor au fost contabilizate, si rezultatul final a
fost anuntat.Asa cum poate fi de inteles poate exista si posibilitatea ca cetatenii sa voteze
contrar asteptarilor.De pilda expertii politici ar putea considera un discurs politic superior
unui altuia, insa cetatenii sa voteze excat contrar asteptarilor.Explicatiile ar putea fi
multiple, insa dintre acestea ne limitatm sa enumeram doar faptul ca cetatenii ar fi putut
aprecia mai cu seama doctrina politica prorpiu-zisa si mai putin imaginea formata in
urma discursului.