Sunteți pe pagina 1din 4

IMPACTUL MESAJELOR ELECTORALE ASUPRA

POPULATIEI

1. Scurta introducere in tema; definirea termenilor politici esentiali


pentru analiza mesajelor electorale.
Tematica cercetarii de fata se rezuma la modul in care mesajele electorale au vreo
influenta de orice natura( pozitiva sau negativa) asupra populatiei vizate, atat din punct de
vedere obiectiv, al esentei continutului propriu zis al mesajului, si a ceea ce el urmareste
sa transimta, dar mai ales din punct de vedere afectiv,adica a modului in care actorii
politici mizeaza pe atingerea unei populatii tinta-publicul- careia sa i se adreseze mesajul,
si al modului de transmitere pe diferite cai de comunicatie. Pornim de la premisa ca
anumite mesaje electorale vizeaza anumite grupuri sociale, de regula majoritare, dar si
oarecum putin vulenrabile in momentul alegerilor electorale ( de exemplu pensionarilor li
se promite majorarea pensiilor, sau mucnitorilor bugetari, scaderea impozitelor etc.).
In enuntul de mai sus am pomenit termeni esentiali, care trebuie explicati si
conceptualizati in vederea intelegerii exacte a ceea ce noi urmarim in cercetarea de fata.
Prin urmare consideram, ca este fundamental definirea sintagmei de “actori sociali” care
sunt” acei indivizi care aspira, prin mijloace organizationale si institutionale, sa
influenteze procesul de luare a deciziilor.Ei pot sa realizeze acest lucru obtinand puterea
politica institutionala, in guvern sau in adunarile constituante, cu ajutorul careia isi pot
implementa politicile preferate.In cazul in care se afla in opozitie, obiectivul lor il va
reprezenta obstructionarea si inlocuirea celor care detin puterea”.(Brian McNair, pag.21).
Bineinteles ca fiecare dintre actorii polictici pot fi inscrisi si in partide politice, definite in
acceptiunea lui McNair, drept colective de indivizi in care se reunesc persoane au scopuri
comune, acestea fiind structurate de comun acord organizational si ideologic.
Un alt element cheie mentionat mai sus este “publicul”, care nu este altceva decat “tinta
persuasiunii”, si este mai mult decat logic ca in lipsa acestuia, mesajele electorale nu ar
avea nici o relevanta.Publicul poate fi de mai multe felrui:1. larg: de exemplu emisiunile
despre anumite partide politice aflate la putere, sau poate lua forma unui “spot” electoral,
vizand sa convinga alegatorii unei intregi natiuni, sau poate fi 2. restrans:prin intermediul
uni ziar cu reputatie. De asemenea, pot fi vizate amebele tipuri de public, atat cel larg cat
si cel restrans.
In cele din urma, totusi ceea ce conteaza este modul in care mesajele electorale,
indiferent de modul sau de formele de transmitere, ajung la public, si mai ales au un
impcat pozitiv asupra lui, scopul final fiind cel al definirii comportamentului politic al
destinatarului, care sa sa fie in beneficiul actorului policic, ceea ce s-ar traduce prin
acordare votului.
Asa cum este de asteptat, mijloacele de comunicare reprezinta cele mai importante
elemente, pentru ca mesajele electorale sa ajunga la public. Conform epocii in care acum
traim, mesajele electorale sunt transmise atat in mod direct, din perspectiva actorilor
politici opriu zis, cat si indirect prin intermediul jurnalistilor, care confera publicului cel
mai adesea o reinterpretare a mesajului, o analiza de profunzime, si se plaseaza in
repetate randuri atat pro cat si contra.
Este important de stiut faptul ca cel mai frecvent, din pacate, mesajele electorale nu
transimt exact realitatea politica, avand un rol mai bine definiti pentru populatie, asa cum
am precizat si mai sus, partea afectiva a mesajelor, definita prin judecati de valoare,
subiectivism, sau conferirea sentimentului apartenentei, adica a celui de oferire de
protectie.In acest sens ni se pare relevant clasarea lui Kaid care distinge 3 categorii de
realitate politica:1. cea obiectiva, adica relatarea propriu-zisa a evenimentelor reale, 2.cea
subiectiva, adica modul in care actorii policiti si publicul percep realitatea politica, si cea
mai importanta 3. cea construita, adica modul in care mass-media ne reprezinta
evenimentele politice.
Mesajele electorale pot fi transimse catre cetateni prin diferite mijloace precum:
reportaje, editoriale, comentarii, analize, apeluri, emisiuni, publicitate, relatii publice etc.;
insa la randul lor actorii politici au nevoie de un feed-back in ceea ce priveste activitatea
lor, acesta fiind realizat cel mai des prin sondajele de opinie, prin reportajeje din presa
care pun accent pe “vocea publica”, unde cetatenii isi pot exprima opiniile, de admiratie
sau critice, constituind si un bun punct de plecare, pentru actorii politici, care in aceste fel
isi vor construi mesajele electorale in acceptiunea dorinteleor si a criticilor frunizate de
catre public.
2. Functiile mass-mediei

Rolurile mass mediei intr-o societate democratica in, viziunea lui Brian McNair ar trebui
sa fie urmatoarele:
1.De informare a cetatenilor, a ceea ce presupune realitatea politica, ce anume propriu-zis
se intampla.
2.De educare cu privire la esenta mesajelor electorale transmise, mai exact explicitare de
catre jurnalisti a ceea ce acestea incearca exact sa transmita.
3.Sa functioneze ca o platforma pentru discursul politic
4. De a face publica toata activitatea politica, de a tine sub obsevartie lucrurile petrecute.
5. De a sustine puncte de vedere politice, care functionneaza si ca persuasiune. ( Brian
McNair,pag40).
Toate cele cinci functii enumerate mai sus au functionat si la noi in cadrul ultimelor
alegeri electorale; de pilda au existat numeroase talk-showuri cu tema electorala, care
informau publicul cu privire la realitatea politica, tindem sa credem acest lucru deorece
acestea erau sustinute de personaje care nu erau implicate direct si nici indirect in cadrul
alegerilor electorale, si mizam pe obiectivitatea lor expusa, de asemenea cele doua parti
expuse alegerilor electorale au avur ocazia de a-si face public discursul politic, in cadrul
dezbaterilor politice televizate, au avut sansa atat de a se prezenta pe ei insi, dar si de a
crea o imagine negativa adversarului, fiecare dintre cele doua parti implicate contand pe
un anumit factor decizional( exemplu: seriozitate versus stranirea simpatiei).

3.Eficacitatea mesajelor electorale

Indiferent de structura mesajelor electorale, este foarte clar faptul ca actorii politici
sunt in primul rand interesanti de functionarea acestora, de puterea lor de convingere.
Mesajele electorale astfel construite vor capata sens si vor starni reactii in functie de
diferite variabile precum: afilierea politica, varsta, etnie, sau sexul cetatenilor carora li se
adreseaza.Masurarea efectelor propagandei si implicit a continutului mesajelor electorale
poate deveni problematica, devenind realizabila prin trei metode: chestionarea oamenilor,
prin intermediul sondajelor de opinie, facandu-se referire la modul in care acestia ar fi
putut interpreta mesajele electorale, a doua si cea mai plauzibila dupa pararea noastra,
este cea a observarii prpopriu zisa a modului in care cetatennii voteaza, un exemplu
vizibil al diferentei dintre cele doua metode fiind prezent chiar in cadrul ultimei campanii
electorale de la noi, in care diferite sondaje de opinie anuntau rezultate conform carora un
anumit candidat politic va avea succes, pe cand alte sondaje de acest tip anuntau aceleasi
reultate, cu aceasi siguranta, doar ca in favoarea contracandidatului.Adevarul a iesit insa
la iveala, in momentul in care voturile cetatenilor au fost contabilizate, si rezultatul final a
fost anuntat.Asa cum poate fi de inteles poate exista si posibilitatea ca cetatenii sa voteze
contrar asteptarilor.De pilda expertii politici ar putea considera un discurs politic superior
unui altuia, insa cetatenii sa voteze excat contrar asteptarilor.Explicatiile ar putea fi
multiple, insa dintre acestea ne limitatm sa enumeram doar faptul ca cetatenii ar fi putut
aprecia mai cu seama doctrina politica prorpiu-zisa si mai putin imaginea formata in
urma discursului.

S-ar putea să vă placă și