Sunteți pe pagina 1din 2

1.2 Este managementul stiinta sau arta?

Iata o Intrebare ce se pune deseori. Iar raspunsul celor avizaTi este acela ca
managementul este deopotriva Si S tiinTa Si arta. Managerul trebuie sa-i InTeleaga
pe oameni S i diferite situaTii, sa reflecteze Si sa foloseasca practic experienTa sa,
toate acestea fiind caracteristici ale managementului ca arta. Aplicarea principiilor
lui Fayol, folosirea calculatoarelor Si a programarii liniare pentru luarea unei
decizii, sunt exemple ale managementului ca StiinTa.
Managementul, ca oricare alta arta (medicina, ingineria, baletul sau contabilitatea),
necesita cunoStinTe ordonate (StiinTifice) pentru a ajunge la un rezultat concret,
dezirabil. Este foarte probabil ca diagnosticarea “ca la carte” Si folosirea In
concepTii a unor formule Si principii memorate sa-i situeze pe astfel de manageri
In afara realitaTilor practice. Iar managerii care
Incearca sa conduca fara teorie, fara cunoStinTele structurate ale acesteia, trebuie
sa fie Increzatori In noroc, intuiTie sau experienTa a ceea ce au facut
In trecut. Avand cunoStinTe ordonate, vor avea, de departe, oportunitaTi sporite sa
conceapa soluTii sanatoase S i realizabile pentru problemele manageriale. TotuS i,
numai cunoaSterea principiilor sau conceptelor teoretice nu va asigura succesul
practic, pentru ca trebuie sa Stii cum sa le foloseSti. Astfel, StiinTa S i arta nu sunt
mutual exclusive, ci complementare.
Una din erorile obiSnuite In utilizarea teoriei Si StiinTei este ignorarea
compromisului sau combinaTiei, In stare sa asigure Intregul rezultat dorit.
Abilitatea de a face compromisuri, cu nivele minime ale consecinTelor nedorite,
este esenTa managementului contextual sau situaTional.

1.3Managementul o stiinta inexacta


Se afirma deseori ca S tiinTele sociale sunt “inexacte” prin comparaTie cu
StiinTele fizicii, matematicii, biologiei, considerate “exacte” Si ca managementul
este probabil cea mai inexacta dintre StiinTele sociale.
StiinTele sociale, In general, Si managementul, In particular, se ocupa de fenomene
complexe, despre care se S tie Inca puTin. Structura S i comportamentul atomului,
de pilda, sunt evident mult mai puTin complexe decat structura S i comportamentul
unui grup de oameni.
Cum Insa Si In cele mai exacte dintre StiinTe sunt Inca domenii neacoperite cu
cunoStinTe StiinTifice, cei care lucreaza In domeniul StiinTelor sociale nu trebuie
sa fie defetiSti. Abordarea S tiinTifica a practicii manageriale nu trebuie sa aStepte
pana cand o StiinTa exacta a
managementului va fi disponibila. Daca fizica Si biologia ar fi aSteptat, probabil
am fi In epoca de piatra.
Cert, managementul este o StiinTa inexacta. La fel de sigur este Insa
Si faptul ca folosirea cunoStinTelor disponibile ne ajuta sa InTelegem mai bine
managementul S i sa amelioram practica actuala a acestuia.

1.4 Necesitatea teoriei si tehnicilor managementului


Necesitatea unui concept clar de management, a unei teorii Si unor principii
structurate a fost recunoscuta cu mulTi ani Inainte de apariTia unor lucrari precum
cele ale lui H. Fayol Si Chester Barnard. O data cu trecerea timpului, aceasta
necesitate a fost progresiv acceptata de managerii inteligenTi.
Cu certitudine, cunoStinTele despre principiile Si tehnicile de baza ale
managementului au un impact deosebit asupra practicii lui, In sensul clarificarii Si
TmbunataTirii sale.
Folosind indicaTiile date de teorie, managerul conStiincios poate deveni mai
eficace fara sa angajeze cercetari originale laborioase sau riscul practic al Incercarii
Si erorii. Valoarea cunoaSterii principiilor managementului poate fi ilustrata prin
diverse exemple. Principiile ne spun, de exemplu, ca: nici un manager nu poate
efectua controlul fara un plan; nici un manager nu poate elabora un plan coerent
fara idei clare privind scopurile urmarite S i mediul In care se vor desfaSura
acTiunile sale; managerii trebuie sa aiba autoritate organizaTionala pentru a obTine
rezultatele aS teptate.
CunoaSterea principiilor ii poate ajuta pe manageri sa evite greSelile.
Este evident costisitor pentru fiecare manager sa aiba de InvaTat aceste adevaruri
din proprie experienTa. Lipsa InTelegerii conceptelor, principiilor S i tehnicilor
face dificila analiza muncii manageriale Si pregatirea managerilor.
Principiile Si, In general, fundamentele acTioneaza ca o lista de control a
InTelegerii managementului. Fara aceasta lista, pregatirea managerilor depinde de
Incercari Intamplatoare S i eroare.
Argumentul cel mai convingator pentru necesitatea Si beneficiile aduse de
cunoStinTele de management, utilizate In afaceri Si celelalte domenii ale vieTii
sociale, Tl constituie standardul de viaTa material S i cultural In Tarile dezvoltate.
NaTiunile cu un Inalt nivel material prezinta un ridicat nivel al inteligenTei Si
aptitudinilor In managementul afacerilor. Este
adevarat ca, In cazul Statelor Unite de exemplu, resursele bogate de materii prime
Si un cadru politic favorabil explica nivelul ridicat al productivitaTii.
O semnificaTie cel puTin egala, Indeosebi In vremea contemporana, o are calitatea
ridicata a managementului.