Sunteți pe pagina 1din 5

Har și libertate în teologia ortodoxă

Profesor Student
Pr. Arhim. Lect. Dr. Nathanael Neacșu Motoc Iulian-Mihăiță
Harul Dumnezeiesc

Harul Divin este energia, lucrarea sau puterea prin care Dumnezeu împărtășește oamenilor ajutorul,
viața și sfințenia Sa, adică energiile sale necreeate.1 ”Harul Divin izvorăște din ființa celor trei
persoane ale Sfintei Treimi. După învăţătura Sfintei Scripturi şi a Sfinţilor Părinți, Harul nu este un
bun în sine, detașabil de Dumnezeu. Termenul grecesc „energeia” se traduce în româneşte prin
„lucrare”. Aceasta pune în evidenţă faptul că în har ca lucrare e prezent însuşi subiectul dumnezeiesc
care o săvârşeşte. Căci nu există lucrare fără lucrător. De aceea, putem folosi şi termenul „energie”,
în sensul că în lucrare se arată o energie a celui ce lucrează. Dar această energie se imprimă totdeauna
şi în cei pentru care se lucrează. De aceea înţelegând harul ca „energie” dumnezeiască, îl înţelegem
pe de o parte în sensul de energie actualizată a Duhului ca lucrare, pe de alta, în sensul de energie ce
se imprimă în fiinţa celui în care Duhul Sfânt lucrează, făcându-1 capabil şi pe acela să lucreze, sau
făcându-1 capabil de conlucrarea lui cu Duhul Sfânt.” 2

”Prezenţa Persoanei lui Hristos Însuşi în harul ce ni se comunică prin Duhul Sfânt ne este făcută
înţeleasă de analogia ce ne-o dau relaţiile dintre persoanele umane. Când o persoană are o influenţă
duhovnicească pozitivă asupra alteia, influenţa celei dintâi nu rămâne o simplă lucrare exterioară
celei de a doua, ci se imprimă în fiinţa ei.”3. „Această învăţătură despre har are calitatea că pune pe
om în nemijlocită legătură cu Dumnezeu care lucrează în el, spre deosebire de teologia romano-
catolică, care prin doctrina despre graţia creată îl lasă pe om singur cu o putere impersonală adăugată
la puterile lui naturale, sau puse la dispoziţia lui.”4

Lucrările sunt prezente în Biserică prin Sfintele Taine. Numai în Biserică avem garanţia că viaţa
noastră se umple de Hristos şi că efortul nostru este sfinţit prin har. Fiind Trupul tainic al Domnului
şi având esenţă divino-umană, Biserica este singurul mediu în care se poate realiza transfigurarea
omului.

„Omul e transformat cu timpul în întregime prin har, sau prin lucrarea Duhului, dacă colaborează
cu El; el poartă în toată fiinţa sa pecetea activă a harului, ca pecetea lui Hristos. Harul ca lucrare
produce şi o stare duhovnicească, ce poate fi experimentatată şi exprimată atâta timp cât lucrarea
Duhului Sfânt sau a lui Hristos durează în om şi odată cu aceasta şi colaborarea acestuia.”5

1
Pr. Conf. Dr. George Remete, Dogmatica Ortodoxă, Edit. Reîntregirea, ed. A –III-a,Alba Iulia, 2000, pg.261
2
Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Dogmatica Ortodoxă, vol. II, ed. EIBMBOR, București, 1997, pg. 143
3
Ibidem, pg. 144
4
Ibidem
5
Ibidem, pg.145
Colaborarea omului cu Harul

” Una dintre problemele teologiei, este cea a raportului dintre harul lui Dumnezeu și libertatea
omului. Dacă libertatea omului este atrasă de har, ar însemna că libertatea omului este anulată iar
dacă omul aderă în mod liber la har, înseamnă că lucrarea harului în îndreptarea noastă, dispare.”6

” În concepția ortodoxă, cea dintâi lucrare a harului în omul căzut, se vede în restabilirea chipului
dinainte de păcat,deci în redobândirea libertății sale. Astfel prin har se restabilește mai întâi natura
umană, pentru ca omul să-și poată regăsi și relua viața în comuniune cu Dumnezeu. Vorbind despre
natura omului renăscut prin har, Sfinții părinți înțeleg că natura omului este indisolubil legat de
libertatea omului. De aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul spune:” Omul are două aripi: harul și
libertatea”.7

”Deşi fără ajutorul harului divin nu se poate face nimic bun, totuşi harul nu mărgineşte libertatea
noastră de a voi şi a lucra, nici n-o constrânge să facă bine. în actul mântuirii, harul dumnezeiesc şi
libertatea omului merg mână în mână. Harul începe şi tot el sfârşeşte şi desăvârşeşte lucrarea
mântuirii, iar libertatea conlucrează cu harul. Conlucrarea este cu totul liberă şi nesilită, ceea ce ne-o
dovedeşte faptul că nu toţi oamenii se mântuiesc, deşi Dumnezeu dă tuturor harul Său.”8

”Lucrarea Duhului ca persoană în noi are nevoie de colaborarea noastră liberă, arătându-se
importanţa ce ne-o acordă Dumnezeu ca persoane. Duhul cere să ne însuşim lucrarea Lui şi să ne-o
facem proprie printr-o voinţă şi printr-o lucrare a noastră. Duhul nu forţează, adică nu anulează
voinţa, pe care tot El, ca Dumnezeu, ne-a dat-o prin creaţie. El nu o anulează, pentru că El însuşi e
liber de toate pasiunile, deci şi de pasiunea de a stăpâni. Libertatea e cea mai proprie caracteristică a
Duhului, a Spiritului autentic suprem. „Unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea” (II Cor. 3,
17).”9

” Libertatea ii da omului posibilitatea de a se descoperi si de a fi descoperit, de a se cunoaste si de


a fi cunoscut. " Pentru ca un act omenesc sa fie liber si autentic responsabil, el trebuie sa fie expresia
unei constiinte de sine, cu privire la identitatea sa si de asemenea adecvat chemarii adresate. Un act
nu poate fi nici liber, nici responsabil in cazul absentei constiintei de sine depline, autentice si nici
responsabil, daca el nu este adecvat chemarii, vocatiei care i s-a adresat. Juridic, atingerea varstei
libertatii se exprima prin aceea a "majoratului", care implica o mai clara constiinta de sine. Din punct

6
Arhid. Dr. Ioan zăgrean, Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Dogmatica ortodoxă, edit. Renașterea, ed. a-II-a, Cluj-Napoca,
2009, pg. 219
7
Ibidem, pg.220
8
Mitropolitul Irineu Mihălcescu, Dogmele Bisericii Ortodoxe, edit. Episcopiei Romanului și Hușilor,pg.63
9
Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Dogmatica Ortodoxă, pg.149
de vedere crestin, atingerea varstei adulte, a majoratului, coincide cu varsta atingerii staturii
desavarsite a lui Hristos (Efes. 4, 13), care este varsta maximei responsabilitati a omului.”

Legatura tainica si stransa dintre harul divin si libertatea umana este redata de Sf. Vasile cel Mare
astfel: "Duhul ramane in oricine il primeste ca apartinand lui singur si El revarsa din destul peste toti
harul Sau desavarsit de care se bucura aceia care se impartasesc de el, dupa masura capacitatiilor de
a-l primi si nu urmand masura cat e posibil pentru Duhul".

Harul Duhului Sfant se daruieste credinciosului numai in masura in care colaboreaza cu el pentru
a-l ajuta in urcusul lui pe scara spirituala, pana la libertatea desavarsita pe care o are cel ce traieste in
duhul dragostei lui Hristos (2 Cor. 3, 17).

” Harul este cel care produce prima fisura in carapacea in care s-a inchistat sufletul celui inrobit
pacatului, iubirii exacerbate si exclusive de sine. El produce acea inmuiere a inimii, de care vorbesc
Sfintii Parinti, facand-o sensibila la valoarea iubirii jertfelnice a lui Hristos. El este cel care trezeste
la viata noua germenii puterilor, depusi de Creator in natura fiintei omenesti, aflati in stare de latenta
si somnolenta din cauza pacatului originar si al celorlalte pacate personale. Harul elibereaza energiile
aflate in lanturile inrobitoare ale patimilor, nebanuite de omul pacatos, dar stralucitoare si evidente
in viata sfintilor, marturisitori ai unei vieti noi, in Hristos.”10

”Așadar după conceptia ortodoxă, între har și libertate, nu este un raport de alternativă, de
contradicție sau de luptă, nici de desfășurare paralelă, ci este ambiția care face posibilă deplina
desfășurare a libertății. Harul nu forțează și anulează libertatea ci o eliberează de tot ce o poate
mărgini și stăpâni, pentru ca ea să-și poată desfășura toate puterile spre a le pune în slujba unirii cât
mai depline a omului cu Dumnezeu. Astfel harul ne restaurează adevărata libertate, care înseamnă
ancorarea noastră liber acceptată în bine, în iubire de oameni, în împlinirea voii lui Dumnezeu.
Manifestarea acestei libertăți se arată prin efortul nostru continuu de a ne lăsa înrobiți de patimi și de
tot ce ne poate îndepărta de la împlinirea scopului nostru ultim, iar în sens pozitiv, să împlinim
porunca iubirii. Ne putem menține în această stare de libertate, numai în măsura în care ”nu stingem
duhul” din noi, deci în măsura în care colaborăm cu harul.”11

10
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/har-libertate-invatatura-ortodoxa-68957.htm
11
Arhid. Dr. Ioan zăgrean, Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Dogmatica ortodoxă, pg. 221
Bibliografie

1. Arhid. Dr. Ioan zăgrean, Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Dogmatica ortodoxă, edit. Renașterea,
ed. a-II-a, Cluj-Napoca, 2009
2. https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/har-libertate-invatatura-ortodoxa-
68957.htm
3. Pr. Conf. Dr. George Remete, Dogmatica Ortodoxă, Edit. Reîntregirea, ed. A –III-a,Alba
Iulia, 2000
4. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Dogmatica Ortodoxă, vol. II, ed. EIBMBOR, București,
1997
5. Mitropolitul Irineu Mihălcescu, Dogmele Bisericii Ortodoxe, edit. Episcopiei Romanului și
Hușilor

S-ar putea să vă placă și