Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI


PROGRAMUL DE MASTERAT BANCAS – BĂNCI ȘI ASIGURĂRI

POLITICA MONETARĂ
ADOPTATĂ DE LUXEMBURG

STUDENȚI:
AVRAMESCU TEODORA-FLORIANA
ILINA SIMONA-RUXANDRA
TOMA MĂDĂLINA-ALEXANDRA
CUPRINS

 Informații generale ............................................................................................................................. 3


 Structura de stat .................................................................................................................................. 3
 Economia ............................................................................................................................................. 3
 Mediul de afaceri și climatul investițional ........................................................................................ 3
 Banca Centrală a Luxemburgului ..................................................................................................... 8
 Rolul Băncii Centrale a Luxemburgului ........................................................................................... 8
 Politica monetară unică ...................................................................................................................... 9
 Decizii de politică monetară ............................................................................................................. 10
 Instrumente de politică monetară ................................................................................................... 10
 Contrapartide .................................................................................................................................... 12
 Active eligibile ................................................................................................................................... 12
 Raspunsul politicii monetare la criza financiară............................................................................ 13
 Evoluția principalilor indicatori macroeconomici ......................................................................... 13
 Concluzii privind eficacitatea politicii monetare ........................................................................... 15
 Informații generale
 Structura de stat
 Economia
 Mediul de afaceri și climatul investițional
 Informații generale

Luxemburg, numit oficial Marele Ducat de Luxemburg, este situat în vestul Europei și se
învecinează cu Belgia, Germania și Franța.

Istoria Luxemburgului și importanța sa strategică se datează din antichitate, când pe locul


actualului oraș Luxemburg a fost fondată o fortăreață romană, care în Evul Mediu a devenit
Castelul Luxembourg.

Casa de Luxemburg a fost fondată în 1060 de contele Conrad. Până la Congresul de la Viena
din 1815, când Luxemburg a devenit mare ducat, Luxemburgul s-a aflat pe rând fie sub
dominația Spaniei, fie sub cea a Austriei. În prezent, Luxemburgul are unul dintre cele mai înalte
standarde de viață din lume și este una din cele mai șic destinații de vacanță din Europa.

 Structura de stat
Marele Ducat de Luxemburg face parte din Uniunea Benelux, împreună cu Regatul Belgiei şi
Regatul Ţărilor de Jos. Statul luxemburghez este o monarhie constituţională, care funcţionează
într-un regim de democraţie parlamentară. În conformitate cu constituţia din 1868, puterea
executivă este exercitată de Marele Duce şi Guvern.
Puterea legislativă aparţine Camerei Deputaţilor, aleşi direct pentru o perioadă de cinci ani. Pe
lîngă Camera Deputaţilor activează un al doilea corp „Consiliul de Stat” (Conseil d'État) care
este format din 21 de consilieri numiţi de duce, şi are rol consultativ în elaborarea legilor.
Marele ducat are trei tribunale inferioare (justices de paix; în Esch-sur-Alzette, în Luxembourg
şi în Diekirch), două tribunale districtuale (Luxembourg şi Diekirch) şi o Curte Superioară de
Justiţie (Luxembourg), care include Curtea de Apel şi Curtea de Casaţie.
Există şi un tribunal administrativ, o Curte Administrativă şi o Curte Constituţională, toate în
oraşul Luxemburg.
Marele Ducat de Luxemburg este format din două regiuni: Oesling (în partea de nord a ţării,
respectiv în zona Munţilor Ardeni) şi Gutland (în partea de centru şi sud a ţării) cu terenuri
agricole şi zona industriei siderurgice.
Luxemburgul este împărţit în 3 districte, 12 cantoane şi 118 comune care au autonomie şi
persoane juridice, fiind conduse de Consiliile Comunale. Cele mai populate comune sunt
Luxemburg (74.400 locuitori), Esch-sur-Alzette (28.000 locuitori), Differdange (19.000
locuitori).
 Economia
Luxemburg este una dintre cele mai mici state membre ale Uniunii Europene. Datorită
locației sale strategice, dezvoltarea continuă a relațiilor externe și integrarea acesteia în spații
largi, dimensiunea economiei luxemburgheze și dimensiunea pieței locale depășesc teritoriul
național.

Cu o economie pasivă larg deschisă , Luxemburg exportă peste 80 % din producția sa și a


fost un puternic susținător al introducerii monedei euro.

Luxemburg este un partener economic și politic recunoscut și de încredere la nivel european


și internațional și face parte dintr-un număr mai mare de zone economice și monetare din lume.
Mai mult decât atât, Luxemburg joacă un rol principal în dezvoltarea Regiunii Mari, zona
transfrontalieră constând din Luxemburg și din regiunile învecinate Germania, Franța și Belgia.
Principalele avantaje ale țării se află în locația sa strategică în Europa, calitatea infrastructurii de
transport, logistică și telecomunicații, disponibilitatea unei forțe de muncă multilingve calificată,
stabilitatea politică și socială, existența unui cadru atractiv legislativ și fiscal, mediul
multicultural, spirit deschis și internațional și o înaltă calitate a vieții.

Produse și servicii de calitate sunt oferite de către operatorii economici ai Marelui Ducat, ce
sunt susținute de abilități și de un spirit de inovare remarcabile bazate pe cultura industriala și
experiența confirmată în ceea ce privește furnizarea de servicii, în special servicii financiare.

Luxemburgul se bucură de cel mai mare venit pe cap de locuitor din Europa, cu o distribuție a
veniturilor relativ echilibrată, având ca rezultat o putere mare de cumpărare. În 2015 PIB-ul pe
cap de locuitor a fost de 79.649,49 de dolari. Cu un venit mediu de aproape 80.000 de dolari pe
cap de locuitor, Luxemburg este cea mai bogată țară de pe continentul european și a doua din
lume, după Quatar. Această țară este foarte industrializată în orașele sale cu pășuni verzi.

Alături de Bahamas și Monaco, este una dintre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume și
din Europa. Aceasta țară europeană este numită „inima verde a Europei”.

Exporturi din Luxemburg: Principalele mărfuri de export din Luxemburg sunt: produse din
oțel, mașini și echipamente, produse alimentare, diamante, produse chimice. Principalii parteneri
de export din Luxemburg sunt: Germania, Franța și Belgia.
Principalele mărfuri exportate și țara lor de destinație pot fi rezumate după cum urmează:

- minereuri și metale exportate în: Germania, Franța și Belgia (clasificare în funcție de valoarea
exporturilor);

- telecomunicații și echipamente electrice exportate în Regatul Unit;

- produse alimentare și produse alimentare de bază exportate în Germania;

- produse chimice exportate în Germania;

- minereuri și metale exportate în Țările de Jos.

Astăzi, alte mărfuri exportate de către Luxemburg sunt: băuturi și tutun, textile, vehicule rutiere
și echipamente de transport și produse farmaceutice. Este de așteptat ca viitoarele exporturi din
Luxemburg să fie, în principal: minereuri și metale, alte produse fabricate și echipamente de
birou și de telecomunicații. Aceste produse de top de export vor reprezenta mai mult de 50 % din
totalul mărfurilor exportate.

Importuri în Luxemburg: Principalele mărfuri importate în Luxemburg sunt: combustibili,


produse alimentare, minereuri și metale, diferitele bunuri de larg consum. Luxemburg importă în
principal din Uniunea Europeană - Belgia, Germania, Franța, Țările de Jos, dar, de asemenea din
China, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Principalele mărfuri importate provin din:

 Belgia - combustibili;
 China - telecomunicații și echipamente electrice;
 Germania - minereuri și metale, alte confecții și produse;
 Belgia și Germania - vehicule rutiere și echipamente de transport.

 Mediul de afaceri si climatizare

Performanța economică a Marelui Ducat de Luxemburg în cadrul participării sale la


Comunitatea Economică Europeană și apoi la Uniunea Europeană o plasează în topul țărilor
membre ale acestei organizații.
Marele Ducat de Luxemburg este sediu al numeroaselor organizații internaționale:
Secretariatul Parlamentului European, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, Curtea
Europeană de Conturi, al serviciilor Comisiei Europene (Eurostat, Banca Europeană de Investiții,
Oficiul Publicațiilor Oficiale al Comunităților Europene) și NAMSA.
Industria luxemburgheză s-a dezvoltat în jurul industriei siderurgice, care a dominat economia
țării pâna la criza din anii `70, când a fost restructurată și modernizată. Acesta a constituit și
punctul de plecare pentru diversificarea industriei prin apariția de noi ramuri, printre care
industria chimică, a cauciucului și a maselor plastice, precum și sectorul construcțiilor.
În prezent Luxemburgul găzduiește sediul companiei Arcelor, cea mai mare firma în domeniul
industriei siderurgice, care a rezultat din fuzionarea întreprinderilor luxemburgheză ARBED,
franceză Uzinor și spaniolă Aceralia. În ultima jumatate de secol economia luxemburgheză a
cunoscut mari schimbări, prefigurând o serie de evoluții ale economiei mondiale.
Astfel ponderea agriculturii a scăzut continuu, deși și-a triplat productia în ultimii 25 de ani, iar
sectorul serviciilor a devenit principala ramură a economiei, în special prin dezvoltarea
sistemului bancar, al telecomunicațiilor, al transportului aerian și al audiovizualului.
Țară cu o populație multilingvă, situată la confluența dintre culturile franceză și germană,
Luxemburgul joacă un rol major pe scena produselor audiovizualului european, găzduind două
din cele mai mari companii în domeniu, respectiv Grupul RTL-CTL, principalul producător de
programe de radio și televiziune din Europa și Societatea Europeană a Sateliților - SES-Global -
lider mondial absolut în domeniul transmisiunilor prin satelit.
De asemenea, printre liderii europeni pot fi mentionate companiile: CARGOLUX – a treia
companie europeană de navlu (dupa AIRFRANCE și LUFTHANSA) și GODYEAR
Luxemburg, specializat în tehnica pneumatică.
Economia luxemburgheză se caracterizează în prezent printr-o largă deschidere față de piața
externă. Exporturile de bunuri și servicii reprezintă 85%, iar importurile cca. 75- 85% din PIB.
Structura sectorială a economiei luxemburgheze se prezintă în felul următor:
 activitate financiara - 48,1%;
 comerț, transport și comunicații – 19,9%;
 alte activități în domeniul serviciilor – 15,4%;
 industrie (inclusiv energetică) – 10,7%;
 construcții –5,4%;
 agricultura 0,5%.
Actualmente în Luxemburg activează 161 de bănci, 1 968 de Organisme de Plasare Colectivă
(OPC), 26 Societăți de Gestiune, 12 Fonduri de pensii și numeroase companii de asigurare.
Numărul total al angajaților în sistemul financiar-bancar atinge cifra de 30 000 persoane.
Începând cu 1980 pâna în 2000 a fost înregistrată o rată de creștere continuă a Produsului
Intern Brut ( + 5% anual), nemaiîntâlnită în istoria țării, într-o fază atât de îndelungată.
Salariul minim la 1 inuarie 2018, era de 1998 Euro. Reflexul în plan social al armonizării din
economie îl constituie creșterea continuă a standardului de viață al populației, pe fondul realizării
și menținerii păcii sociale în țară, în epoca modernă. Luxemburgul necunoscând greve sau alte
conflicte sociale majore.
Caracteristicile de bază ale economiei naționale luxemburgheze pot fi sintetizate astfel:
 fiind un stat foarte mic are o largă deschidere spre integrare și schimburi comerciale;
 mutații structurale foarte rapide în economie (evoluțiile structurale ale producției,
utilizării forței de muncă și schimburilor externe reflectă anvergura schimbărilor
înregistrate în ultimele doua decenii);
 politica de diverșificare economică (atragerea a peste 100 de industrii suplimentare,
lărgirea paletei serviciilor oferite de băncile, societățile de asigurare și reasigurare,
apariția unui sector agro-alimentar, crearea unor entități mai performante în comerț și
artizanat etc.);
 un standard de viață foarte ridicat (aceasta situatie privilegiată se explică prin factori
diverși: existența unor sectoare foarte productive, activitățile financiar - bancare, o
populație activă relativ numeroasă, datorită și unui aport migrator important, la care se
adaugă densitatea moderată a populației, absența unor mari orașe, rata foarte scăzută a
șomajului, etc.);
 piața financiară este un important segment al economiei naționale.
Guvernul luxemburghez ofera o varietate de stimulente pentru investitorii străini și localnici,
constând din subsidii, reduceri de taxe, o legislatie care favorizează drepturile investitorilor și o
structura legislativa coerentă și transparentă.
Luxemburgul a atras foarte multe firme în ultimii ani astfel încât multe companii de renume
cum sunt e-Bay, Amazon, Delta Holding, Cartalux, Magenta, International Railway, RTL-CTL,
SES Global și-au mutat sediile la Luxemburg sau au înființat reprezentanțe.

 Banca Centrală a Luxemburgului

"Banque centrale du Luxembourg" ( Banca Centrală a Luxemburgului ) este parte a


Eurosistemului, alcătuit din Banca Centrală Europeană (BCE) din Frankfurt și din băncile
centrale naționale (BCN) ale țărilor care au adoptat moneda euro. Eurosistemul este responsabil
de formularea politicii monetare unice, a deciziilor de politică monetară și a implementării
acestora în zona euro.

 Rolul Băncii Centrale a Luxemburgului


Banca Centrală a Luxemburgului oferă o serie de rapoarte pentru a sprijini guvernatorul în
luarea deciziilor de politică monetară informată și, ca parte a Eurosistemului, este responsabilă
pentru punerea în aplicare a politicii monetare unice europene în Luxemburg.

În plus, Banca Centrală a Luxemburgului contribuie la înțelegerea de către specialiștilor


evoluțiilor din economia luxemburgheză în cadrul discuțiilor din cadrul Eurosistemului.

Banca Centrală a Luxemburgului elaborează proiecții macroeconomice, fie în mod independent,


fie în colaborare cu celelalte bănci centrale din zona euro. Personalul băncii dezvoltă și întreține
instrumentele pentru proiecții și desfășoară, de asemenea, cercetări economice în domeniile de
interes ale Bancii Centrale a Luxemburgului. Buletinele BCL furnizează evaluări periodice ale
situației economice din zona euro și din Luxemburg.

 Politica monetară unică

Introducerea monedei euro și crearea Uniunii Monetare Europene în 1999 a reprezintat un


eveniment de referință cu o importanță deosebită pentru economia europeană. Faptul că 12
economii europene, Luxemburg aflându-se printre cele 11 state fondatoare, au adoptat o monedă
comună, a avut implicații multiple asupra mediului macroeconomic, politicii monetare și
piețelor financiare.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Monetare Europene precizează ca obiectiv principal al


politicii monetare unice menținerea stabilității prețurilor în zona euro în ansamblu. Pentru a-și
îndeplini această responsabilitate, Eurosistemul a adoptat o strategie de politică monetară care
cuprinde o definiție cantitativă a stabilității prețurilor și o abordare cu două piloni în analiza
riscurilor la adresa stabilității prețurilor.

Stabilitatea prețurilor este definită ca creșteri anuale ale indicelui armonizat al prețurilor de
consum (IAPC) din zona euro, care se situează mai jos, dar aproape, la nivelul de 2% pe termen
mediu.

Abordarea cu două piloni include două perspective complementare: analiza economică a


factorilor determinanți ai inflației pe termen scurt și mediu și analiza monetară axată pe orizontul
mediu și lung. Controlul încrucișat al informațiilor din ambele perspective garantează că nu se va
pierde nici o informație pentru a ajunge la o apreciere generală a riscurilor la adresa stabilității
prețurilor.

 Decizii de politică monetară

Guvernatorul Bancii Centrale a Luxemburgului este membru al Consiliului guvernatorilor BCE,


care include guvernatorii tuturor băncilor centrale naționale din zona euro și cei șase membri ai
Comitetului executiv al BCE. Deciziile de politică monetară luate la nivel central de către
Consiliul guvernatorilor sunt puse în aplicare în mod descentralizat de băncile centrale naționale.

Consiliul guvernatorilor BCE se întrunește de două ori pe lună. În general, deciziile de politică
monetară sunt luate la fiecare șase săptămâni. Acestea includ deciziile privind ratele principale
ale dobânzii (inclusiv rata minimă de ofertă pentru operațiunile principale de refinanțare și ratele
dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit).

Deciziile privind politica monetară sunt comunicate în aceeași zi printr-un comunicat de presă
la ora 13.45. La puțin timp după aceea, la ora 14:30, președintele și vicepreședintele BCE,
organizează o conferință de presă în cadrul căreia se prezintă publicului deciziile referitoare la
politica monetară. Declarația introductivă și o transcriere a întrebărilor și răspunsurilor sunt
publicate pe site-ul BCE câteva ore mai târziu.

 Instrumente de politică monetară

Eurosistemul dispune de un set de instrumente și proceduri de politică monetară, aflate la


dispoziția sa pentru a-și atinge obiectivul principal de menținere a stabilității prețurilor în zona
euro. Acest set formează cadrul operațional pentru punerea în aplicare a politicii monetare unice.

Prin utilizarea setului adecvat de instrumente de politică monetară, BCE:

 determină ratele pe termen scurt prin gestionarea lichidității pe piața monetară,


 semnalează intențiile politicii monetare prin stabilirea ratelor-cheie ale dobânzii
 promovează eficiența operațională și ajută instituțiile de credit să-și satisfacă nevoia de
lichiditate într-o manieră lină.

Cadrul operațional al Eurosistemului se bazează pe o serie de principii care vizează:

 facilitarea alocării eficiente a resurselor într-o economie deschisă cu o concurență liberă,


 asigurarea eficienței operaționale,
 asigurarea tratamentul egal al instituțiilor financiare, indiferent de mărimea și localizarea
lor în zona euro,
 punerea în aplicare în mod descentralizat a politicii monetare în zona euro,
 aplicarea principiilor simplității, transparenței, continuității, siguranței și eficienței
costurilor.

Politica monetară a Eurosistemului se desfășoară în mod descentralizat: Consiliul


guvernatorilor BCE ia deciziile, iar băncile centrale naționale (BCN) din zona euro sunt
responsabile de punerea lor în aplicare.

Eurosistemul desfășoară operațiuni de piață monetară (open market), oferă facilități permanente
și solicită instituțiilor de credit să dețină rezerve minime obligatorii în cadrul conturilor la
Eurosistem.

Operațiunile open market joacă un rol important în direcționarea ratelor dobânzilor, gestionarea
situației de lichiditate pe piață și semnalizarea poziției politicii monetare. Operațiunile open
market sunt inițiate de Banca Centrală Europeană, care decide cu privire la instrument și
condițiile în care sunt vor fi puse în aplicare în mod descentralizat de băncile centrale naționale
din zona euro.

Pentru Eurosistem sunt disponibile diferite tipuri de instrumente. Cel mai important instrument
sunt tranzacțiile reversibile, care se aplică pe baza contractelor de răscumpărare sau a
împrumuturilor garantate. De asemenea, Eurosistemul poate utiliza tranzacții simple, emiterea de
certificate de datorie, swap-uri pe valute și colectarea depozitelor la termen.

Este posibilă executarea operațiunilor open market pe baza licitațiilor standard, a licitațiilor
rapide sau a procedurilor bilaterale. Operațiunile open marke pot fi diferite în ceea ce privește
scopul, regularitatea și procedura.

Eurosistemul oferă instituțiilor de credit două facilități permanente:

 Facilitatea de creditare marginală pentru a obține lichidități overnight de la banca centrală


în schimbul unor activelor eligibile;
 Facilitatea de depozit pentru a face depozite overnight la banca centrală, remunerate la o
rată a dobânzii prestabilită de Banca Centrală Europeană.

Banca Centrală Europeană impune instituțiilor de credit stabilite în zona euro să dețină depozite
pe conturi la banca centrală națională. Acestea se numesc rezerve minime sau necesare.

 Contrapartide

Contrapartidele operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului trebuie să îndeplinească


anumite criterii generale de eligibilitate specificate în documentația generală a Bancii Centrale
Europeană. Banca Centrală a Luxemburgului stabilește și menține, în conformitate cu regulile
Eurosistemului, o listă a instituțiilor care îndeplinesc aceste criterii generale de eligibilitate.

Lista include instituțiile financiare reglementate de dreptul comunitar sau internațional, precum
și alți titulari de cont care îndeplinesc în comun criterii stabilite în Marele Ducat al
Luxemburgului și figurează pe lista oficială a instituțiilor de credit deținute de autoritatea de
supraveghere responsabilă. Aceste criterii includ:

 controlul prudențial armonizat la nivelul Uniunii Europene sau al Spațiului Economic


European și justificat de o soliditate financiară adecvată,
 obligația constituirii rezervelor minime obligatorii, în temeiul articolului 19 secțiunea 1
din Statutul privind sistemul european al băncilor centrale și al BCE,
 în plus, contrapartidele trebuie să îndeplinească criteriile de soliditate financiară, precum
și criteriile operaționale stabilite periodic de BCL.

 Active eligibile

Toate operațiunile de furnizare de lichidități ale Eurosistemului se bazează pe active suport


furnizate de contrapartide. Pentru a preveni pierderile Eurosistemului în legătură cu operațiunile
sale de politică monetară și pentru a asigura tratamentul egal al contrapartidelor, activele suport
trebuie să îndeplinească criterii specifice de eligibilitate. Aceste active sunt împărțite în două
categorii: activele tranzacționabile și activele netranzacționabile.
Toate activele eligibile pot face obiectul utilizării transfrontaliere ca parte a modelului bancar
central corespondent CCBM și, în cazul activelor tranzacționabile, prin intermediul legăturilor
eligibile dintre sistemele de decontare a titlurilor de valoare (SSS).

MCCB este un mecanism dezvoltat de BCN și de BCE, în care fiecare BCN acționează în
numele altor custozi ("corespondenți") pentru activele acceptate în depozitarul local sau în
sistemul de decontare a acestora.

CCBM oferă, de asemenea, o bază pentru utilizarea transfrontalieră a serviciilor tripartite,


permițând contrapartidelor unei BCN să utilizeze acest serviciu prin intermediul BCN din țara în
care agentul este stabilit. De exemplu, o bancă din Luxemburg ar putea garanta o operațiune de
creditare cu BCL cu active germane, livrată de Bundesbank, care acționează ca intermediar.

Legături între valorile mobiliare și sistemele de decontare (SSS)

În plus față de CCBM, legăturile eligibile dintre sistemele de decontare a titlurilor de valoare și
sistemele de livrare pot fi utilizate pentru transferul transfrontalier al activelor tranzacționabile.

O legătură directă sau retransmisă între două sisteme de decontare a titlurilor de valoare permite
unui participant să dețină valori mobiliare emise și depozitate într-un alt sistem de decontare fără
a fi un participant. Înainte de a fi utilizate pentru a transfera garanții pentru operațiunile de
creditare ale Eurosistemului, aceste legături trebuie evaluate și aprobate. De exemplu, o bancă
din Luxemburg ar putea angaja către BCC, în contul său cu Clearstream Luxembourg, activele
eligibile emise de Monte Titoli (Italia).

 Raspunsul politicii monetare la criza financiară


 Evoluția principalilor indicatori macroeconomici
Rată exporturi/importuri
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
-5.02000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018
-10.0
-15.0
-20.0
-25.0

Exporturi Importuri

Rată persoane active/neactive


8.0
7.0
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Angajati Neangajati
Rata altor indicatori macroeconomici
20.0

15.0

10.0

5.0

0.0
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018
-5.0

-10.0

-15.0

-20.0

Bunuri de consum Construcție Producție Bunuri de energie

 Concluzii privind eficacitatea politicii monetare