Sunteți pe pagina 1din 73
ASA HOLDING S.A. , Romania ARCE , Romania GHID MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE

ASA HOLDING S.A., Romania

ASA HOLDING S.A. , Romania ARCE , Romania GHID MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC

ARCE, Romania

ASA HOLDING S.A. , Romania ARCE , Romania GHID MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC

GHID

MODERNIZAREA

SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE

GHID MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC Ă PRODUS Ă CENTRALIZAT PRIN UTILIZAREA COGENER Ă

TERMICĂ PRODUSĂ CENTRALIZAT

PRIN UTILIZAREA COGENERĂRII

DE MICĂ/MEDIE PUTERE

DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC Ă PRODUS Ă CENTRALIZAT PRIN UTILIZAREA COGENER Ă RII DE MIC
DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC Ă PRODUS Ă CENTRALIZAT PRIN UTILIZAREA COGENER Ă RII DE MIC
DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC Ă PRODUS Ă CENTRALIZAT PRIN UTILIZAREA COGENER Ă RII DE MIC
DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC Ă PRODUS Ă CENTRALIZAT PRIN UTILIZAREA COGENER Ă RII DE MIC
Iunie 2004 Rev Finala Acest document este parte a proiectului “DHCAN. Promovarea cogener ă rii
Iunie 2004 Rev Finala Acest document este parte a proiectului “DHCAN. Promovarea cogener ă rii
Iunie 2004 Rev Finala Acest document este parte a proiectului “DHCAN. Promovarea cogener ă rii
Iunie 2004 Rev Finala Acest document este parte a proiectului “DHCAN. Promovarea cogener ă rii

Iunie 2004

Rev Finala

Iunie 2004 Rev Finala Acest document este parte a proiectului “DHCAN. Promovarea cogener ă rii în

Acest document este parte a proiectului “DHCAN. Promovarea cogenerării în sistemele de alimentare cu energie termică produsă centralizat din România” desfăşurat în cadrul programului SAVE 2001 al UE şi a fost elaborat de o echipă de specialişti formată din:

Mihai MOLDOVANU – ASA – Şef proiect Corneliu ROTARU – ARCE Mihai POPOVICI – ASA Doina CUCUEŢEANU – ASA Cosmin NIŢĂ – ASA

ASA Doina CUCUE Ţ EANU – ASA Cosmin NI ŢĂ – ASA Autorii mul ţ umesc

Autorii mulţumesc pentru ajutorul dat la colectarea datelor şi încărcarea bazei de date următorilor colegi:

Nicolae PALEA – ASA Radu HANGANU - ASA Roxana PORFIR – ASA Vasile VĂRZARU – ASA Dan ZĂINESCU - ASA Calde mulţumiri se cuvin domnilor / doamnelor:

Mihai VORONCA – Preşedinte ARCE Cristian TOTOLO – Director ASA Robin WILTSHIRE – Coordonator proiect din partea BRE – Marea Britanie, Zsofia NAGY Şef proiect BRE – Marea Britanie Norela CONSTANTINESCU – Euroheat & Power – Belgia pentru lectura finală şi observaţiile la conţinutul lucrării.

Finanţarea lucrării a fost asigurată de Uniunea Europeană în cadrul programului SAVE 2001 (50%), de ASA Holding S.A. prin decizia Domnului Alexandru APOSTEANU – Preşedinte (47%) şi respectiv de ARCE (3%).

Ghidul reflectă punctul de vedere al autorilor. Aceştia însă nu recomandă utilizarea datelor cuprinse în ghid sau în baza de date ca informaţie primară de proiectare şi işi declină orice responsabilitate faţă de cei care procedează de o manieră contrară.

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE GHID MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE GHID MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

GHID

MODERNIZAREA

SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ PRODUSĂ CENTRALIZAT

PRIN

UTILIZAREA COGENERĂRII

DE MICĂ/MEDIE PUTERE

DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC Ă PRODUS Ă CENTRALIZAT PRIN UTILIZAREA COGENER Ă RII DE MIC
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE INTRODUCERE Termenul de cogenerare exprim
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE INTRODUCERE Termenul de cogenerare exprim

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE INTRODUCERE Termenul de cogenerare exprim ă

INTRODUCERE

Termenul de cogenerare exprimă sintetic procesul tehnologic de producere combinată a energiei electrice şi termice pentru consum industrial sau casnic, fiind comun literaturii tehnice din statele UE. În ultimii ani a intrat practic în limbajul curent prin referirea frecventă în mass media în relatie cu problematica energiei, deşi exista deja în limba română termenul echivalent de termoficare.

Acest Ghid încearcă sa identifice problemele actuale şi perspectivele SATC în contextul evoluţiei pieţelor de energie din România, precum şi să sublinieze avantajele tehnologiei cogenerării aplicate în aceste sisteme. Pe de altă parte, am avut în vedere dimensiunea socială importantă asociată SATC în România, formulând modalităţi noi de abordare.

Studiile de caz detaliate în capitolul omonim au fost selectate cu grijă astfel încât să ilustreze anumite tendinţe sau să prezinte un potenţial ridicat de aplicabilitate în ţara noastră.

Intocmirea PP-EE in conformitate cu Legea 199/2000 va constitui un prilej deosebit pentru identificarea si compararea diferitelor optiuni de reabilitare a SATC. Pentru acest motiv partea a doua a prezentului Ghid se constituie intr-o sinteza a experientei noastre si a studiilor privind modalitatile de evaluare a SATC, indictorii specifici tehnici, financiari si manageriali pentru fundamentarea strategiilor locale. In final a fost propus un chestionar care sa ajute la formularea problemelor specifice ale politicii municipale privind eficienta energetica.

Nu este în intenţia noastră să prezentăm cogenerarea ca o soluţie miraculoasa, ci să convingem de potenţialul înalt de eficienţă al sistemelor de cogenerare ca surse în SATC şi fundament al dezvoltării durabile a comunităţilor locale. Numai studiul de fezabilitate poate corela soluţiile tehnice concrete cu aspectele de finanţare, constituind baza pentru formularea unei strategii de dezvoltare a sistemului energetic local.

LISTĂ DE TERMENI ŞI ABREVIERI

Cogenerare

Producerea combinată a energiei electrice şi termice

SATC

Sistem de alimentare cu energie termica produsa centralizat

Dezvoltare durabila

Strategie prin care comunităţile urmăresc dezvoltarea economică pentru satisfacerea necesităţilor zilei de azi fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi asigura propriile nevoi. În acest cadru comunităţile utilizează eficient resursele de orice natura, dezvoltă infrastructuri eficiente, protejează şi îmbunătăţesc calitatea vieţii şi dezvoltă activităţile economice care aduc bunăstare.

Pret national de referinta

Tariful subventionat al unitatii de energie termica (Gcal) livrata in sistemele de incalzire centralizata, perceput consumatorilor persoane fizice.

PP-EE

Planul Propriu de Eficienta Energetica

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE CUPRINS 1. CONSIDERA Ţ II
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE CUPRINS 1. CONSIDERA Ţ II

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

CUPRINS

1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Scopul ghidului

1.2. Cadrul legislativ specific din Romania şi UE

1.2.1. Ordonanţa de Guvern nr.73/2002

1.2.2. Directiva UE 2004-8-EC privind promovarea cogenerării

1.2.3. Legea nr.199/2000

1.3. Strategia energetică a Romaniei pe termen mediu (2003-2015)

1.4. Strategia nationala pentru alimentarea localitatilor cu energie termica produsa centralizat

2. SISTEMELE CENTRALIZATE DE ÎNCĂLZIRE UBANĂ ŞI COGENERAREA

2.1. Încălzirea în România

2.2. SATC - Conceptul de Sistem energetic de interes local

2.3. Principiul cogenerării

2.4. Asocierea SATC-cogenerare

2.5. SATC şi cogenerarea în Europa

2.6. SATC şi cogenerarea în România

2.7. SATC şi cogenerarea în contextul pieţei energiei

2.8. Consumatorul de căldura în contextul actual şi în perspectivă

3. COGENERAREA DE MICĂ/MEDIE PUTERE

3.1. Definire şi caracteristici

3.2. Implementarea cogenerării de mică/medie putere

3.2.1. Cogenerarea de mică/medie putere în Europa

3.2.2. Oportunitatea implementării în România

3.2.3. Promovarea cogenerării de mică/medie putere în România

4. NOŢIUNI DE BAZĂ ÎN LUAREA DECIZIEI DE MODERNIZARE CU ECHIPAMENTE DE COGENERARE DE MICĂ/MEDIE PUTERE

4.1. Studiul de fezabilitate

4.1.1. Principalele direcţii de orientare a studiului de fezabilitate

4.1.2. Faza de optimizare

4.1.3. Veniturile din vânzarea energiei electrice şi termice

4.1.4. Programul de dezvoltare

4.1.5. Evaluarea economică

4.2. Tipuri şi scheme de principiu pentru cogenerare

5

5

5

5

6

7

8

9

10

10

10

12

13

13

15

16

20

23

23

24

24

24

26

27

27

27

28

29

29

30

30

_

_

_

_

_

_

pentru cogenerare 5 5 5 5 6 7 8 9 10 10 10 12 13 13
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE   4.2.1. Cogenerare cu turbin
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE   4.2.1. Cogenerare cu turbin

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE   4.2.1. Cogenerare cu turbin ă
 

4.2.1. Cogenerare cu turbină cu abur

30

4.2.2. Cogenerare cu turbină cu gaze

31

4.2.3. Cogenerare cu motoare cu combustie interna

32

4.2.4. Cogenerare cu ciclu combinat abur-gaze

33

4.3.

Aspecte economice

34

5. FINANŢAREA PROIECTELOR DE MODERNIZARE A SATC CU COGENERARE DE MICĂ/MEDIE PUTERE

35

5.1. Organizarea proiectelor de modernizare

35

5.2. Finanţarea proiectelor de modernizare

35

5.3. Procurarea echipamentelor şi serviciilor

37

6. STUDII DE CAZ

38

6.1. România – Făgăraş

38

6.2. România – Sibiu

39

6.3. România – Botosani

42

6.4. Marea Britanie – Londra

44

7. CONCLUZII

47

LISTĂ DE REFERINŢE

49

ANEXA: ELEMENTE PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE MODERNIZARE A SISTEMULUI ENERGETIC LOCAL

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE 1. CONSIDERA Ţ II GENERALE
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE 1. CONSIDERA Ţ II GENERALE
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE 1. CONSIDERA Ţ II GENERALE
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE 1. CONSIDERA Ţ II GENERALE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Scopul ghidului

Prezentul Ghid are intenţia să vină în ajutorul persoanelor de decizie implicate în administrarea, operarea, sau formularea strategiilor de evoluţie a SATC, în contextul legislativ specific recent aprobat şi a cărui punere în practică este în curs.

Se vor oferi argumente pentru promovarea soluţiei de cogenerare a electricităţii şi căldurii ca sursă în sistemele urbane de alimentare centralizată cu căldură (in aplicatii de mica-medie putere acolo unde este fezabil), ca si pentru refacerea increderii in SATC.

De asemenea, proprietarii şi administratorii de clădiri cu destinaţie publică sau de locuinţe de tip individual sau condominial pot găsi aici elemente care să susţină luarea unor decizii în cunoştinţă de cauză.

Fără a fi un manual detaliat de implementare a cogenerării în SATC, sperăm să aducem totuşi o contribuţie la înţelegerea situaţiei actuale din Romania, a perspectivelor şi a necesităţii de a se propune o viziune pe termen mediu/lung pentru această zonă de interes.

1.2. Cadrul legislativ specific din

România şi UE

1.2.1. Ordonanţa de Guvern OG

73/2002

Ordonanţa de Guvern OG 73/2002 defineşte cadrul juridic privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, reglementarea, finanţarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de alimentare cu energie termică, produsă centralizat, a comunelor, oraşelor şi municipiilor [1].

Această ordonanţă stabileşte că sistemele publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, definite ca servicii energetice de interes local, sunt conduse, coordonate şi controlate de către autorităţile administraţiei publice locale, care au obligaţia de a diagnostica starea prezentă şi a formula o strategie de evoluţie a acestora care să fie în consens

cu principiile dezvoltării durabile a comunităţii locale.

Activitatea serviciilor de alimentare cu energie termică produsă centralizat, este reglementata in România de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile de Gospodărie Comunală (ANRSC). În cazul în care operatorul sursei deţine instalaţii de cogenerare, activitatea acestuia este reglementată de Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

Prezentare

Prezentăm mai jos prevederile Ordonanţei de Guvern OG 73/2002 [1] care sunt relevante pentru ghidul nostru.

Principiile care trebuie să guverneze activitatea serviciilor energetice de interes local sunt.

Autonomie locală

Descentralizarea serviciilor publice

Responsabilitatea faţă de utilizatori

Asigurarea calităţii şi continuităţii serviciilor

Administrarea eficientă a bunurilor proprietate publică sau privată

Asigurarea eficienţei energetice

Asigurarea unui mediu concurenţial

Promovarea asocierii intercomunale

Promovarea parteneriatului public- privat

Corelarea cerinţelor cu resursele

Conservarea mediului şi dezvoltarea durabilă

Accesul liber la informaţiile privind serviciului

Participarea şi consultarea utilizatorilor

Serviciile energetice de interes local sunt gestionate şi administrate prin intermediul

i consultarea utilizatorilor Serviciile energetice de interes local sunt gestionate ş i administrate prin intermediul 5
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE operatorilor licen ţ ia ţ
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE operatorilor licen ţ ia ţ

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE operatorilor licen ţ ia ţ i

operatorilor licenţiaţi conform legii de către ANRSC şi ANRE, după caz.

Modul de organizare şi funcţionare a

serviciilor energetice de interes local au ca

obiectiv:

Asigurarea competiţiei

Creşterea eficienţei energetice

Asigurarea transparenţei în stabilirea preţurilor şi a tarifelor la energia termică

Stimularea participării sectorului privat

Realizarea obiectivelor locale şi globale privind protecţia mediului

Autorităţile publice locale pot gestiona această activitate direct, indirect sau pot delega gestiunea acestei activităţi. Autorităţile administraţiei publice îşi păstreaza prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor energetice de interes local, precum şi dreptul de urmări, controla şi supraveghea aceste activitati.

Aprobarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor energetice de interes local, a regulamentului de organizare şi funcţionare

a acestora, a criteriilor şi procedurilor de

exercitare a controlului intră în competenţa

exclusivă a consiliilor locale, consiliilor judeţene sau a Consiliului General a Municipiului Bucureşti, după caz.

Comentarii

Ordonanţa de Guvern OG 73/2003 conferă

autorităţilor locale responsabilitatea deplină

a asigurării serviciului de încălzire în sistem centralizat a localităţilor.

Principiile care trebuie să guverneze această activitate, listate în ordonanţă, definesc obiectivele strategiei de reabilitare/dezvoltare şi modul de operare a acestor sisteme. Aceste principii sunt generoase, promovând dezvoltarea durabilă, conservarea mediului, gestionarea resurselor. Sunt recomandate asocierea intercomunală şi parteneriatul public- privat. Aceste principii sunt implementate

în descrierea modului de organizare şi funcţionare a acestor servicii.

Ordonanţa nu promovează în mod explicit producerea căldurii în cogenerare. Totuşi, ordonanţa oferă puncte de sprijin pentru argumentarea promovării cogenerării. De exemplu, aceasta stabileşte necesitatea ca serviciul de alimentare centralizată cu caldură să se încadreze în obiectivele locale şi naţionale de protecţie a mediului. Unul din aceste obiective va deveni limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, acesta fiind şi avantajul principal al cogenerării, când este comparată cu producerea separată a energiei electrice şi căldurii.

Este important şi faptul că ordonanţa promovează stimularea participării sectorului privat şi asocierea intercomunală. Acestea pot contribui la diversificarea surselor de finanţare pentru reabilitarea/dezvoltarea acestor sisteme.

1.2.2. Directiva 2004/8/EC privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de căldura

Principalul argument în favoarea cogenerării este reducerea consumului de combustibil primar şi, implicit, a emisiilor de gaze cu efect de seră - direcţie strategică pentru politica energetică şi de mediu a UE. Promovarea cogenerării este una din căile prin care ţările din UE caută să îndeplinească obiectivele pe care şi le-au asumat prin semnarea Protocolului de la Kyoto.

România este şi ea semnatară a Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice.

Considerăm ca această direcţie strategică trebuie să fie adoptată şi de ţara noastră, cu atât mai mult cu cât situaţia actuală a sistemelor de producere a energiei electrice şi termice impune investiţii masive. Trebuie profitat de această stare de lucruri pentru promovarea acelor soluţii care nu doar să rezolve problemele pe termen scurt, ci să asigure dezvoltarea durabilă a sistemelor energetice.

Prezentare

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE Obiectivul Directivei 2004/8/EC a UE
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE Obiectivul Directivei 2004/8/EC a UE
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE Obiectivul Directivei 2004/8/EC a UE
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE Obiectivul Directivei 2004/8/EC a UE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

Obiectivul Directivei 2004/8/EC a UE [6] este promovarea cogenerării bazate pe cererea de caldura si pe economia de combustibil primar în ţările Uniunii Europene.

Ea defineste cogenerarea in armonie cu alte reglementari comunitare specifice, stabileste cadrul si modalitatile in care se pot oferi garantii de origine pentru productia de electricitate in cogenerare si cere statelor membre sa asigure proceduri obiective, transparente si nediscriminatorii pentru: (a) acces la reteaua de electricitate; (b) tarifare; (c) administrare.

Statele membre vor identifica pana in Februarie 2006 potentialul necesarului de caldura/frig care poate fi acoprit in mod fezabil prin cogenerarea de inalta eficienta (inclusiv microcogenerarea - sub 50kWt) si va analiza obstacolele de orice natura care ar putea impiedica aplicarea proiectelor care sa acopere acest potential. Obstacolele se refera la pretul/costurile accesului la combustibili, reteaua electrica, procedurile administrative si lipsa internalizarii costurilor de mediu in pretul energiei. La fiecare patru ani se va face evaluarea stadiului de acoperire a potentialului, a cotei de energie produsa in regim de cogenerare si a eficientei actiunilor de promovare.

Se stabilesc proceduri de calcul pentru (a) economia de energie primara prin cogenerare; (b) calculul ponderii energiei electrica produse in cogenerare de inalta eficienta.

Directiva nu işi propune uniformizarea cotei de energie produsă în cogenerare în ţările membre, ci promovarea cogenerării în toate cazurile unde este identificat un potenţial de economisire a energiei şi reducere a emisiilor de CO 2 , justificat economic. Nu se stabilesc valori/limite individuale pentru statele membre.

Comentarii

Reducerea emisiei de poluanţi atmosferici fiind argumentul major în promovarea cogenerarii, s-au creat la nivel European şi

funcţionează mecanisme financiare pentru cofinanţarea proiectelor de cogenerare (vezi Cap. 5.2 punctul 8). Aceste mecanisme sunt bazate pe evaluarea costurilor pe care societatea trebuie să le plăteasca pentru contracararea efectelor negative ale acestor emisii asupra mediului. Directiva identifica lipsa internalizarii costurilor de mediu ca o bariera principala in calea dezvoltarii cogenerarii, recunoscand indirect ca ne aflam deocamdata in tranzitie catre momentul acestei internalizari in pretul energiei. Dupa acest moment (care nu e precizat in document) abia avantajele cogenerarii fata de alte tehnologii vor putea fi valoficate in conditii de piata. Până atunci, cogenerarea rămâne expusă evoluţiilor de pe piaţa energiei aşa cum arată ea astăzi.

Formularea finală a Directivei nu contine obligatii suplimentare fata de cele stabilite la Kyoto pentru tarile din UE sau tarile candidate. Desi e dificil de estimat impactul pe termen scurt al Directivei asupra evolutiei cogenerarii, apreciem ca s-a facut totusi un pas înainte pentru promovarea acestei soluţii tehnice.

1.2.3. Legea nr.199/2000 Privind eficienţa energetică

În anul 1997 România a semnat Tratatul Cartei Energiei, care prevede la Art.8 că părţile contractante vor implementa programe de creştere a eficienţei energetice, printre care – cu caracter de recomandare – “sprijinirea şi promovarea cogenerarii şi măsurilor de creştere a eficienţei energetice în SATC”.

În acest context, Legea nr.199/2000 republicată în anul 2002 [2] instituie pentru agenţii economici cu un consum anual de energie peste 1000 TEP, ca şi pentru autorităţile administraţiei publice din localităţile cu mai mult de 20 000 de locuitori obligaţia de a formula Programe Proprii de Eficienţă Energetică, în scopul reducerii consumului de energie pentru încălzire şi aer condiţionat, iluminat, transport şi activităţi economice. Aceste programe vizează întreg lanţul energetic:

ţ ionat, iluminat, transport ş i activit ăţ i economice. Aceste programe vizeaz ă întreg lan
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE produc ţ ie – transport
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE produc ţ ie – transport

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE produc ţ ie – transport –

producţie – transport – distribuţie – utilizare şi vor include acţiuni pentru:

promovarea cogenerării de mică şi medie putere şi a măsurilor necesare pentru creşterea eficienţei sistemelor de producere, transport şi distribuţie a căldurii (Art.6, paragraph “f”)

evaluarea impactului negativ asupra mediului (Art.6, paragraph “h”)

Autorizarea lucrărilor de construcţii noi şi de reabilitare a celor existente se va face doar dacă proiectele respectă standardele de eficienţă energetică în vigoare (Art.12).

Legislaţia prevede anumite facilităţi fiscale pentru cei care investesc în reabilitarea termică a clădirilor - scutiri de taxe pentru verificarea proiectelor şi eliberarea certificatului energetic al clădirii, deducere din venitul anual impozabil a unei sume în limita a 200 euro/contribuabil.

Prin acest act normativ s-a înfiinţat Fondul Român pentru Eficienţă Energetică, cu ajutorul căruia s-a asigurat deja cofinanţarea unor proiecte de modernizare a SATC.

ARCE este organul de specialitate autonom de interes naţional care are raspunderea elaborării (împreuna cu Ministerul Industriei şi Resurselor) şi implementării politicii naţionale de eficienţă energetică. În prezent, ARCE este în proces de finalizare a procedurilor interne care să permită acest lucru.

1.3. Strategia energetică a României pe termen mediu (2003-2015)

Foaia de parcurs în domeniul energetic din România [3] constituie baza de negociere la capitolul “Energie” pentru aderarea României la UE şi menţionează direcţiile strategice ale politicii energetice a guvernului şi etapele de evoluţie, după câteva scenarii probabile, a producţiei, consumului şi reglementărilor pieţei specifice, pentru perioada 2003 - 2015.

Piaţa en-gros de electricitate este structurată pe două componente:

piaţa competitivă

piaţa reglementată.

În cadrul pieţei reglementate tranzacţiile cu energie electrică se fac pe baza de contracte reglementate (cu preţuri reglementate şi cantităţi limitate). Contractele pentru energia electrică produsă în cogenerare sunt, de asemenea, contracte reglementate.

Se preconizează o deschidere în totalitate

a pieţei de electricitate începând cu anul

2007. Din acest moment preţurile reglementate vor fi aplicate numai acelor consumatori care preferă tarifele reglementate. O evoluţie asemănătoare va

avea şi piaţa de gaze naturale, care va fi deschisă în totalitate începând tot cu anul

2007.

O componentă importantă a restructurării

sectorului energiei este reglementarea accesului nediscriminatoriu al terţilor la sistemul de transport pentru energie electrică, cât şi la gaze naturale.

În perioada 2003-2004, ANRE va menţine obligaţia existentă ca operatorul “Electrica”al retelei să preia energia electrică produsă în cogenerare, corespunzător energiei termice livrate consumatorilor rezidenţiali, la preţuri reglementate. ANRE va determina şi mecanismul pentru internalizarea costurilor externe pentru protecţia mediului.

Consumatorii rezidenţiali de energie termica vor plăti un preţ naţional de referinţă, care va fi adaptat permanent preţului combustibilului. Autoritatile locale vor realiza studii pentru optimizarea variantelor de încalzire din cadrul comunităţilor. Consumatorii de energie termică ce au venituri scăzute vor primi în continuare subvenţii.

În perioada 2005-2007 ANRE va reduce gradat obigaţia companiilor furnizoare/distribuitoare de energie electrică de a mai prelua energia electrică produsă în centrale de cogenerare, corelat cu rezultatul studiilor şi programelor de reabilitare, modernizare şi investiţii în sistemele de furnizare a energiei termice

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE c ă tre consumatorii reziden
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE c ă tre consumatorii reziden
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE c ă tre consumatorii reziden
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE c ă tre consumatorii reziden

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

către consumatorii rezidenţiali. Se vor implementa masurile impuse de Directiva referitoare la promovarea cogenerarii bazate pe cererea de caldura.

Pe parcursul acestei perioade consumatorii de energie termică rezidenţiali vor continua să plăteasca un tarif naţional de referinţă, dar necesitatea menţinerii lui va fi revizuită. Pentru cogenerare va rezulta o obligaţie de achiziţionare a energiei electrice prin mecanisme specifice.

Consumatorii individuali cu venituri scăzute vor primi subvenţii directe.

În perioada 2008-2015 ANRE va reduce gradat obigaţia companiilor furnizoare/distribuitoare de energie electrică de a prelua energia electrică produsă in centrale de cogenerare, corelat cu rezultatul studiilor şi programelor de reabilitare, modernizare şi investiţii în sistemele de furnizare a energiei termice către consumatorii rezidenţiali. Se vor implementa masurile impuse de Directiva referitoare la promovarea cogenerarii.

Până la luarea unei decizii de continuare a aplicării preţului naţional de referinţă, factura fiecărui consumator va evidenţia costurile cu energia termică, stabilite prin preţuri reglementate de Autoritatea în cauza, pe baza principiului costurilor marginale justificate.

Consumatorii individuali cu venituri scăzute vor primi subvenţii directe.

Comentarii

Specificarea promovării cogenerării ca direcţie strategică pentru 2001-2004 este menţionată in [5]. Noua strategie în domeniul energetic prezentată aici nu conţine alte referiri la promovarea cogenerării în afara de asumarea obligaţiei de a implementa mecanismele prevăzute de Directiva UE privind promovarea cogenerării.

Problema alimentării cu caldură a consumatorilor rezidenţiali rămâne exclusiv de competenţa autorităţilor locale.

Pe de altă parte, pe măsura deschiderii pieţei de energie, obligativitatea preluării de către distribuitori a energiei electrice

produse în cogenerare de către centralele care alimentează SATC va privi cantităţi din ce în ce mai reduse de energie.

O componentă esenţială care va veni în

sprijinul dezvoltării cogenerării va fi mecanismul pentru internalizarea costurilor externe pentru protecţia mediului, care va trebui reglementat de ANRE până în anul 2008.

1.4. Strategia naţională pentru alimentarea localităţilor cu energie termică produsă centralizat

Prezentată la 1 Iunie 2004, strategia a fost elaborată de Guvernul României şi vizează modernizarea sistemelor de încălzire urbana din România, cu orizont anul 2017.

Proprietarii de locuinţe racordate la sistemul centralizat de încălzire pot opta pentru debranşare, cu respectarea Ordinului 42-2004 al Ministrului Economiei şi Comerţului privind autorizarea cazanelor. Toate cazanele sub 70 kW care funcţionează deja, trebuie autorizate pana

la 31 Dec 2004.

Se stabilesc următoarele termene şi obiective:

- 30 Iun 2006 finalizarea contorizării

tuturor clădirilor racordate, cu finanţare de

către operatorul sistemului

- 30 Iun 2007 implementarea sistemului

de control individual si alocare de costuri

in toate apartamentele conectate şi

contractarea individuală a serviciului de încalzire (acţiune pe cheltuiala proprietarilor, cu 30% asistenta din partea statului)

- 2007 Eliminarea graduală a subvenţiei

către producătorul de căldura şi dirijarea acestor fonduri către programele de modernizare si populaţia defavorizată

- Introducerea cogenerării de mica şi

medie putere ca soluţie optima pentru

modernizarea sistemelor şi reducerea costurilor cu încălzirea.

ş i medie putere ca solu ţ ie optima pentru modernizarea sistemelor ş i reducerea costurilor
2. SISTEMELE CENTRALIZATE DE ÎNCĂLZIRE URBANĂ ŞI COGENERAREA 2.1. Încălzirea în România Situarea României în
2. SISTEMELE CENTRALIZATE DE
ÎNCĂLZIRE URBANĂ ŞI COGENERAREA
2.1. Încălzirea în România
Situarea României în zona geografică de
climă temperat-continentală cu nuanţe
excesive, precum şi nivelul de civilizaţie
curent fac ca circa 40% din energia
primară consumată la nivelul ţării să fie
utilizată sub formă de energie termică
pentru încălzirea spaţiilor publice şi
locuinţelor individuale şi pentru producerea
apei calde de consum. Această pondere
justifică interesul permanent acordat
problemei încălzirii în societatea
românească.
Până la sfârşitul secolului 19 lemnul era
practic singurul combustibil folosit în
România pentru încălzire. În anul 1938
lemnul mai reprezenta 26% din
combustibil. În prezent, toată gama de
combustibili fosili, sursele regenerabile
(lemn, deşeuri lemnoase, energia
geotermală) şi, în foarte mică măsură,
energia nucleară şi electrică concură la
asigurarea necesarului de căldură.
Ponderea diverselor modalităţi de încălzire
raportată la numarul de locuinţe este
ilustrată în Fig.1. [10].
Temperaturile convenţionale ale aerului
exterior utilizate pentru calculul instalaţiilor
2% 1%
8%
12%
29%
pentru calculul instalaţiilor 2% 1% 8% 12% 29% MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă /

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

de încălzire a clădirilor civile din localităţile cu locuire permanentă sunt cuprinse între – 12 grdC pe coasta Mării Negre sau în sud- vestul extrem şi –21 grdC pe arii largi din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei. Durata medie a perioadei de încălzire variază între 160 şi 232 zile/an, cu un număr mediu anual de grade-zile cuprins între 3000-5000. Aceste date conduc la caracterizarea încălzirii ca necesitate vitală în România, cu impact social puternic.

Politica statului în domeniu a urmărit aspectul suportabilităţii costurilor încălzirii pentru populaţie, asigurându-se subvenţii diverse şi, pentru cazuri sociale, ajutoare financiare directe.

2.2. SATC – Conceptul de Sistem energetic de interes local

Acolo unde energia termica este livrată dintr-o instalaţie de producere specializată, prin intermediul unui agent termic vehiculat într-o infrastructură de transport şi distribuţie către mai mulţi consumatori de căldură, avem de a face cu un sistem centralizat de alimentare cu energie termica.

Din perspectiva producţiei de energie termică, controversa centralizat/distribuit (specifică mai degrabă pieţei energiei electrice) devine controversa centralizat/individual. Pentru ariile cu

Soba combustibil soliddevine controversa centralizat/individual. Pentru ariile cu SATC Soba cu gaz natural CT individuala/de bloc Fara

SATCPentru ariile cu Soba combustibil solid Soba cu gaz natural CT individuala/de bloc Fara incalzire

Soba cu gaz naturalPentru ariile cu Soba combustibil solid SATC CT individuala/de bloc Fara incalzire Incalzire electrica

CT individuala/de blocariile cu Soba combustibil solid SATC Soba cu gaz natural Fara incalzire Incalzire electrica 48% Fig.1

Fara incalziresolid SATC Soba cu gaz natural CT individuala/de bloc Incalzire electrica 48% Fig.1 - Modalit ăţ

Incalzire electricaSoba cu gaz natural CT individuala/de bloc Fara incalzire 48% Fig.1 - Modalit ăţ i de

48%

Fig.1 - Modalităţi de încălzire a locuinţelor în România (2003)

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE densitate de locuire ridicat ă
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE densitate de locuire ridicat ă
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE densitate de locuire ridicat ă
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE densitate de locuire ridicat ă

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

densitate de locuire ridicată, cum sunt localităţile urbane cu clădiri de locuinţe multietajate, problema a fost de mult tranşată în favoarea producerii centralizate a căldurii, datorită avantajelor multiple şi evidente:

(a)

asigurarea unui climat sănătos, nepoluat în ariile locuite, prin reducere numărului de guri de emisie, amplasarea centralelor termice la marginea oraşelor şi construirea de coşuri suficient de înalte pentru dispersarea emisiilor poluante;

(b)

evitarea depozitării şi manipulării unor combustibili şi a produselor de ardere în zone intens populate;

(c)

posibilitatea utilizării tehnologiilor cu eficienţă termică ridicată (cum este cogenerarea), care nu sunt disponibile în mod competitiv la scară individuală;

(d)

posibilitatea utilizării unor combustibili care nu pot fi folosiţi individual (de ex. deşeuri menajere urbane, biomasă, etc);

(e)

posibilitatea utilizării de resurse alternative la combustibilii fosili:

resurse regenerabile disponibile pe plan local, deşeuri menajere urbane, deşeuri lemnoase, din care unele nu pot fi utilizate eficient sau chiar de loc în mod individual.

(f)

evitarea utilizării combustibililor şi instalaţiilor de ardere de către mase largi de oameni care nu au cunoştinţe de specialitate.

În aceste condiţii, întrebarea la care a trebuit să răspundă experţii a fost nu dacă se va pune în practică, ci până la ce dimensiune se poate extinde în mod economic un SATC.

Elementul central al SATC este reţeaua de transport (eventual, inclusiv cea de distribuţie). Aceasta constituie veriga centrală care leagă diverşii consumatori de energie termică cu producători bazaţi pe tehnologii diferite şi resurse diferite.

Urmare a evoluţiilor tehnologice, denumirea de SATC tinde să devină incompletă, deoarece în UE funcţionează

deja sisteme centralizate urbane care asigură şi răcirea spaţiilor de locuit/publice în anotimpul cald.

Faţă de alternativa de încălzire individuală, consumatorul racordat la un SATC îşi asumă, inerent, o oarecare limitare a confortului termic legată de posibilitatea sistemului de a satisface în mod economic sarcini sub o anumita limită. Pe de altă parte, sistemul în sine nu poate funcţiona nicăieri în lume fără anumite pierderi naturale de căldura (care pot fi menţinute în mod economic sub 6-8%) şi de agent termic (2-4%). Chiar în aceste condiţii, însă, peste tot în societăţile dezvoltate bazate pe economia de piaţă, acolo unde s- a aplicat cu grijă, soluţia SATC asigură necesarul de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum la preţuri mai mici sau cel mult egale cu cele oferite de soluţiile alternative individuale, fiind solutia de electie (de exemplu) pentru cartierele cu locuinte sociale.

Toate acestea fac din SATC un factor important în implementarea politicilor energetice locale, care trebuie să urmărească:

(a)

siguranţa alimentării cu energie, cu utilizarea pe scara cât mai largă a resurselor locale;

(b)

accesul populaţiei la energie în condiţii acceptabile de preţ;

(c)

reducerea impactului asupra mediului produs de activitatea de producere a energiei.

Ordonanţa Guvernului nr.73/2002 [1] defineşte Sistemul energetic de interes local (obiectul pricipal al reglementării) ca fiind infrastructura prin care se asigură Serviciile energetice de interes local. Acestea cuprind totalitatea acţiunilor şi activităţilor desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale sub conducerea, coordonarea şi controlul autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul alimentării centralizate cu energie termica pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum pentru locuinţe, instituţii publice, obiective social-culturale şi agenţi economici.

apei calde de consum pentru locuin ţ e, institu ţ ii publice, obiective social-culturale ş i
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE Componentele functionale ale sistemului energetic
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE Componentele functionale ale sistemului energetic

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE Componentele functionale ale sistemului energetic de

Componentele functionale ale sistemului energetic de interes local, legate prin procesul tehnologic comun, sunt:

centrale termice şi/sau de cogenerare ca surse

reţeaua de transport a agentului termic

puncte termice/centrale termice locale

instalaţii de transformare

reţea de distribuţie

construcţii şi instalaţii auxiliare

sisteme de măsura/control/automatizare

branşamentele şi aparatele de contorizare la consumator

Acelaşi act normativ [1] identifică patru tipuri de activităţi legate de serviciile energetice, şi anume (a) producerea; (b) transportul; (c) distribuţia şi (d) furnizarea energiei. Acestea sunt desfăşurate de agenţi economici (sau operatori) specializaţi, licenţiaţi în condiţiile legii. La cele două capete ale acestui lanţ de activităţi se află pe de o parte resursa

energetică ce se transformă în căldură, şi pe de alta parte utilizatori de energie termică – ale căror cerinţe trebuie asigurate în condiţii economice şi de calitate stipulate contractual, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

2.3. Principiul cogenerării

Cogenerarea reprezintă producerea simultană a energiei electrice şi căldurii, ambele destinate consumului, intr-o instalaţie tehnologică gândită unitar în acest scop. Prezentăm în continuare în sinteză avantajele principale ale cogenerării, desprinse din experienţa acumulată până în prezent şi care explica de ce se pun în mişcare atâtea energii la nivel mondial pentru promovarea acestei tehnologii:

(a) Economie de combustibil primar. Producerea combinată a energiei electrice şi termice în instalaţia de cogenerare este considerabil mai eficientă decât producerea aceloraşi cantităţi de energie electrică şi căldură separat în centrale electrice şi centrale termice clasice. Cu alte cuvinte, pentru aceleaşi cantităţi de

Producerea separata a energiei electrice si caldurii Fig. 2 Avantajul cogenerarii (exemplu) Energy input 38
Producerea separata a
energiei electrice si caldurii
Fig. 2 Avantajul cogenerarii
(exemplu)
Energy
input
38 losses
Cogenerare
Energy
input
78
40
power
CHP
efficiency
Power
85 %
station
efficiency
54 %
100
45
heat
Boiler
efficiency
50
90 %
15 losses
100 total
5 losses
128 total
15 total
43 total
128-100
Economia de combustibil
= 22
%
128
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE energie destinate consumului vom utiliza
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE energie destinate consumului vom utiliza
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE energie destinate consumului vom utiliza
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE energie destinate consumului vom utiliza

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

energie destinate consumului vom utiliza cu până la 32%* mai puţin combustibil primar dacă le vom produce într-o instalatie de cogenerare şi nu în centrale clasice funcţionând pe acelaşi combustibil.

(b) Reducerea poluarii atmosferice. Orice reducere a consumului de combustibil primar conduce la reducerea în aceeaşi măsură a emisiilor de poluanţi în atmosferă. De aici ideea că extinderea cogenerării poate fi un instrument de bază în îndeplinirea programelor mondiale de reducere a poluării şi mai ales a emisiilor atmosferice de bioxid de carbon – pentru care, conform Protocolului de la Kyoto cele mai multe state şi-au asumat obiective de reducere progresivă până în anul

2012.

Cogenerarea atinge, asadar, doua zone de mare interes pentru societatea de azi.

2.4. Asocierea SATC-cogenerare

Cogenerarea are un grad relativ ridicat de extindere în SATC (de exemplu 70% in statele membre ale UE). Iată motivele care au condus la aceasta:

(a)

SATC trebuie să concureze cu soluţiile de încălzire individuală, în condiţiile în care din start pleacă cu un handicap de până la 8% pierderi asumate în reţeaua de transport. De aici necesitatea ca tehnologiile de producere a căldurii în sistem să fie cele mai eficiente cu putinţă. Cogenerarea este una dintre acestea.

(b)

În zonele urbane, sarcina termică coexistă cu un necesar de energie electrică pentru consumatori casnici sau industriali – pe care instalaţiile de cogenerare îl pot acoperi local. Astfel se evită pierderile cauzate de transportul energiei electrice de la distanţe mari prin reţeaua naţională până la locul de consum. Cu alte cuvinte, cogenerarea merge alături cu conceptul de producere distribuită a energiei electrice. Un element important care necesita actualizare

periodica este dimensionarea capacitatii termice a instalatiei de cogenerare in raport cu sarcina termica maxima. Acest raport se numeşte coeficient de cogenerare.

Teoretic, potentialul maxim de reducere a emisiilor intr-un SATC cu cogenerare se atinge prin dimensionarea echipamentului de cogenerare la sarc ina termica maxima. Astfel, toata caldura livrata pentru consum este produsa in regim de cogenerare - avantaj major pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2. Aceasta abordare nu este insa practica, din urmatoarele motive:

(a) energia electrică este furnizată în regim

variabil care urmăreşte sarcina termică

dezavantaj pentru reţeaua electrică, care trebuie să aibă mijloacele de a gestiona acest regim variabil de producere;

(b) ţinând seama de alura curbei clasate de

sarcină termică în România, rezultă un grad mediu anual de utilizare a puterii maxime de 40-45% - valoare inaceptabila pentru orice calcule de fezabilitate în condiţiile economice curente.

Implementarea cogenerarii în proiectele de modernizare a SATC în ultimii ani a fost o excepţie. Aceasta pentru că, relativ la precaritatea SATC vizate, înlocuirea cazanelor vechi cu cazane noi şi înlocuirea/reabilitarea reţelei de distribuţie (soluţia cu investiţie minima şi care aduce economii de 30-50% la cheltuielile de exploatare) a fost suficient de atrăgătoare în condiţiile economice si financiare din Romania.

2.5. SATC şi cogenerarea în Europa

În prezent, cogenerarea diminueaza cu aproximativ 350 milioane tone emisiile de bioxid de carbon in Europa şi reduce dependenţa de resursele de energie cu 1200 PJ pe an. Cogenerarea este astfel o excelentă opţiune de producere a energiei electrice şi termice acolo unde este fezabila şi de aceea este considerată o soluţie de bază în atingerea obiectivelor privind reducerea emisiilor poluante şi a impactului global asupra mediului [9].

baz ă în atingerea obiectivelor privind reducerea emisiilor poluante ş i a impactului global asupra mediului
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE În compara ţ ie cu
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE În compara ţ ie cu

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE În compara ţ ie cu 1999,

În comparaţie cu 1999, producţia de energie în SATC a crescut în majoritatea ţărilor membre în UE. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Italia (7.4% pe an), Austria (7.4% pe an) şi Suedia (6% în ultimii doi ani).

În ţările din centrul şi estul Europei (CEE) trebuie subliniate două aspecte specifice: în timp ce ponderea încălzirii centralizate se păstrează la acelaşi nivel din 1999, producţia de căldură a scăzut considerabil. În parte acest lucru se datorează economiilor de energie la consumator, dar si investitiilor in modernizarea retelelor si mai ales competiţiei neloiale cu încălzirea individuală cu gaze naturale - care a beneficiat de avantajul subvenţiilor încrucişate între micii şi marii consumatori şi a tarifelor mici practicate pentru gazele naturale.

În România, odată cu scăderea a producţiei de căldură furnizată centralizat în SATC, o modificare importantă s-a produs şi în ponderea acesteia care a scăzut de la 31% la 29% (cifra oficiala pentru iarna 2002/2003, dar care ar putea fi chiar de 25% in martie 2004). În ultimii patru ani aproximativ 21% din cele 2,700,000 de apartamente s-au deconectat de la sistemul de încălzire centralizată.

În timp ce ponderea incălzirii centralizate în ţările candidate este relativ mare, proporţia cogenerării în producţia de căldură furnizată de SATC este mai mică decât în ţările UE (o medie de 52% faţă de 67%).

Dezvoltarea în continuare a SATC împreună cu producerea în cogenerare în ţările candidate poate conduce la o importantă creştere a eficienţei energetice, de economisire a resurselor energetice şi de reducere a emisiilor de bioxid de carbon.

Producerea căldurii în cogenerare asociată cu SATC este recunoscută de asemenea şi ca un factor în creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu.

În ţările UE preţurile pentru căldura furnizată în SATC au rămas relativ constante (în comparaţie cu 1999) în ciuda

fluctuaţiilor de preţ ale gazelor şi ţiţeiului. În ţările candidate preţurile în general au crescut ca urmare a eliminării treptate a subvenţiilor, în vederea adaptării la cerinţele de integrare în Comunitatea Europeana. În cele mai multe dintre ţările candidate preţul căldurii furnizate de SATC este încă mult mai mic decât în ţările membre UE (acesta fiind şi cazul României), dar în câteva ţări (Cehia, Ungaria, Lituania) acesta este aproape la acelaşi nivel.

Există accente usor diferite în politica de utilizare a combustibilului în ţările membre UE şi ţările candidate. Acestea din urma se bazează (pe termen mediu) pe o creştere a consumului de gaze, în timp ce ţările membre UE promoveaza tot mai mult utilizarea surselor regenerabile şi valorificarea deşeurilor. Pentru viitor este previzibilă o strategie comuna care pune accentul pe creşterea eficienţei energetice, utilizarea resurselor regenerabile si satisfacerea necesarului de energie utilizand cat mai putina energie primara.

Această tendinţă va orienta în mod constant trecerea de la folosirea combustibililor fosili la sursele regenerabile în următoarele decade, cu folosirea gazelor naturale în faza de tranziţie. Se încurajează astfel si descentralizarea alimentării cu energie, incluzând cogenerarea de mică putere amplasată lângă consumator.

În majoritatea ţărilor membre UE nu sunt

prevăzute legi speciale. Furnizarea căldurii în SATC este considerată ca o componentă

a pieţii şi în consecinţă reglementată de

mecanismele specifice ale pieţei libere. Totuşi se ţine cont că cogenerarea asociată cu SATC îndeplineşte nişte obiective economice generale, în special legate de

politicile privind protecţia mediului.

Ţări ca Olanda şi Suedia corelează

promovarea cogenerării cu facilităţi fiscale,

în timp ce Germania, Austria şi Danemarca

acordă un sprijin legislativ instalaţiilor de cogenerare cu eficienţă ridicată. În acelaşi fel sunt susţinute şi resursele regenerabile atât prin politici fiscale cât şi reglementări legislative.

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE În procesul de accedere în
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE În procesul de accedere în
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE În procesul de accedere în
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE În procesul de accedere în

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

În procesul de accedere în Uniunea Europeană majoritatea ţărilor candidate au elaborat legi privind energia pentru a crea cadrul legislativ general care să sustina liberalizarea pieţei şi competiţia în conformitate cu directivele Uniunii Europene.

Unele ţări au elaborat legi specifice privind încălzirea/racirea centralizată. De exemplu, Ungaria dispune de o lege a încălzirii centralizate, iar Estonia are una în curs de adoptare. În Croaţia şi Lituania, problemele încălzirii centralizate sunt tratate în legea pentru energia termică. În Cehia şi România, problema cogenerării asociate cu încălzirea în sisteme centralizate este văzută ca parte componentă a politicilor de conservare a energiei şi un instrument de implementare a măsurilor de eficienţă energetică (Legea 199/2000 – Legea Utilizarii Eficiente a Energiei) în România.

În Bulgaria, Ungaria, România, Letonia şi Slovacia, încălzirea centralizată intră în categoria serviciilor publice şi este reglementată ca atare.

Ca o concluzie se poate aprecia că principalele motoare ale dezvoltarii cogenerării în Europa au fost:

-Politica energetică a guvernelor, care prin pârghii legislative/financiare favorizează investiţiile în cogenerare.

-Angajamentele nationale de reducere a emisiilor de CO2

-Necesitatea instalării de capacităţi noi de producere a energiei electrice ca urmare a creşterii cererii.

-Tendinţele de evoluţie a preţurilor pe piaţa energiei, atunci când preţul gazului natural este scazut şi preţul energiei electrice ridicat.

2.6. SATC şi cogenerarea în România

Cogenerarea s-a dezvoltat în România din anii 1950, în contextul planurilor de creştere accelerată a producţiei de energie electrică, în aplicaţii exclusiv industriale. Cogenerarea pentru aplicaţii de încălzire urbană a demarat în anii 1960 şi s-a extins după 1970 urmărind ritmul rapid al creşterii cerinţelor de energie electrică, cât

şi pe cel al construcţiei de locuinţe condominiale de tip bloc, care prin densitatea ridicată a cererii de căldură asigurau condiţii economice favorabile instalării SATC.

O aplicaţie curentă a fost grupul de

cogenerare cu cazan de abur şi turbină de 50 MWe cu condensare în schimbătoare de căldură tubulare care produc agent termic (apă caldă) pentru SATC. Studiile de optimizare efectuate în anii 60 şi 70 au apreciat că dimensionarea instalaţiei de cogenerare la 45-60% din sarcina termică de vârf constituie soluţia care asigură o încărcare acceptabilă la nivelul unui an astfel încât amortizarea investiţiei să se facă într-un termen rezonabil. Vârful de sarcină se acoperă din cazane de apă fierbinte (CAF). La sfârşitul anilor 70 toată furnitura aferentă grupului de cogenerare de 50 MWe se fabrica în România.

Iarna 2003/2004 a găsit pregătite de funcţionare SATC din 188 localităţi urbane din România, cu un număr total de apartamente cu branşament funcţional de 2.131.906 dintr-un total de 2.700.000 apartamente racordate prin proiect. [10]. Un număr de 26 orase beneficiază de

centrale de cogenerare instalate înainte de

1989.

Un coeficient de cogenerare de 50%, corelat cu alura medie a curbei de sarcină anuală de încălzire în România, face ca

(teoretic) circa 80-85% din căldura livrată

în cursul unui an să poată fi produsă în

regim de cogenerare – restul de 15-20% fiind livrat din cazane de vârf. În realitate,

datorită stării tehnice precare a grupurilor de cogenerare şi costurilor mai reduse de reparare a cazanelor de vârf, proporţia căldurii livrate de acestea din urmă este astăzi cu mult mai mare.

Toate aplicaţiile recente de mică cogenerare pentru SATC din România constituie acţiuni pilot. Coeficientul de cogenerare proiectat este redus (10% raportat la necesarul de căldură estimat în momentul demarării proiectului), ceea ce exprimă: (a) dorinţa de a reduce pe cât posibil problemele de interfaţă cu reţeaua de electricitate (“exportul” de electricitate);

reduce pe cât posibil problemele de interfa ţă cu re ţ eaua de electricitate (“exportul” de
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE (b) incertitudinea privind evolu ţ
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE (b) incertitudinea privind evolu ţ

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE (b) incertitudinea privind evolu ţ ia

(b) incertitudinea privind evoluţia cererii de căldura în condiţiile actuale; (c) fezabilitatea scăzută a proiectelor, care duce la alegerea unor variante minimale. Capacitatea de replicare a acestor proiecte pilot pare sa fie aproape nula.

Încălzirea prin SATC a devenit o problemă critica în România. Uzura fizică şi morala, lipsa de management, lipsa resurselor financiare pentru intretinere si modernizare, pierderile mari in transport/distributie si izolarea termică necorespunzătoare a fondului existent de locuinţe sunt câţiva din factorii care au condus la această situaţie. Lipsa contorizării individuale contribuie si ea la valoarea mare a facturii pentru incălzire, suportate de populaţie.

Se estimeaza un potenţial de reducere a consumurilor ce poate depasi 60% din consumul actual.

Intârzierea în demararea unor programe privind rezolvarea problemei încălzirii centralizate, continua scădere a calităţii serviciilor şi creşterea valorii facturii de încălzire au condus la sporirea neîncrederii populaţiei în sistemele centralizate de încalzire. Aceasta a dus la debranşarea de la sistemul de incalzire centralizat a aproximativ 21% din apartamentele din acest sistem.

Aproximativ 70% din cei debranşati au ales ca soluţie încălzirea individuală la nivel de bloc, scară sau apartament folosind cazane cu combustibil gaz natural. Acest fenomen este favorizat acolo unde acest combustibil este disponibil, în condiţiile în care în România preţul gazelor naturale este încă relativ scăzut.

Un raport recent al FMI, intitulat “Enigma sistemului energiei termice în România” identifica aceleasi probleme semnalate mai sus:

Sistemul de încălzire centralizat (DH) este ineficient şi costisitor, din cauza pierderilor tehnice şi a slabelor stimulente ale pieţii. Consumatorii casnici nu au posibilitatea să regleze cantitatea de căldură pe care o primesc din lipsa sistemelor de contorizare

şi reglare. Subvenţionarea producătorilor descurajează măsurile de reducere a costurilor şi investiţiile pentru creşterea eficienţei. Pierderile din sistemul de termoficare au ajuns la 0.25% din PIB în anul 2002, adică aproximativ 112 milioane Euro. Totodată guvenul alocă subvenţii producătorilor de energie termica şi ajutoare familiilor cu venituri reduse ce reprezintă 0.66% din PIB.

FMI solicită accelerarea contorizării şi

măsuri ferme împotriva rău-platnicilor. De asemenea recomandă eliminarea completa

a subvenţiilor şi acordarea de ajutoare

consumatorilor casnici, diferenţiat în funcţie de venituri.

Se apreciază că Guvernul şi-a concentrat eforturile mai mult pe proiecte de reabilitare a sistemului de producţie şi de reducere a pierderilor în reţelele de transport, proiecte a căror eficienţă reala nu a fost încă evaluată.

O evaluare a reabilitării sistemelor de

încălzire centralizată din România estimează investitii de cca. 3900 milioane Euro. Nu sunt precizate efectele şi eficienţa, sau dacă această evaluare s-a bazat pe necesarul real de caldură rezultat în urma epuizării tuturor măsurilor de eficientizare la consumator.

Pe de altă parte reabilitarea termică şi eficientizarea locuinţelor la nivelul întregii ţări implică fonduri foarte mari (între 7000- 10000 milioane euro) ţinând cont că 78% din locuinţele existente au o vechime mai mare de 25 de ani.

Sunt in curs de derulare actiuni de modernizare (de ex. Programul de contorizare din Bucuresti si alte orase) dar ritmul si gradul de acoperirea sunt insuficiente.

2.7. SATC şi cogenerarea în contextul pieţei energiei

Peste tot în lume unde cogenerarea a ajuns în ultimii ani să aibă o pondere relevantă în producţia de energie electrică şi termică, în Uniunea Europenă sau în statele din Estul Europei, se poate identifica o formă sau alta de intervenţie a autorităţilor locale sau

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE centrale ale statului în aceast
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE centrale ale statului în aceast
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE centrale ale statului în aceast
MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MIC Ă / MEDIE PUTERE centrale ale statului în aceast

MODERNIZAREA SATC PRIN COGENERARE DE MICĂ / MEDIE PUTERE

centrale ale statului în această direcţie. Politicile energetice au jucat, deci, un rol crucial în istoria dezvoltării cogenerării în diverse ţări.

Aglomerări urbane importante în Europa şi în lume beneficiază de SATC cu diverse grade de extindere. În statele din Europa de Est, cele mai multe oraşe mari beneficiază de SATC. Acolo unde funcţioneazî în condiţii de piaţă, SATC este un factor major pe piaţa locală a încălzirii, fiind spaţiul în care pot intra în competiţie diverşi producători de energie termică.

Prin definiţie, evoluţia instalaţiilor de cogenerare este strâns legată de trei componente ale pieţei de energie, şi anume (a) Piaţa energiei electrice; (b) Piaţa încălzirii; (c) Piaţa combustibililor primari – petrol, cărbune, gaz natural, biomasa, deşeuri menajere.

Deschiderea pieţelor de energie (este vorba în principal de piaţa energiei electrice şi cea

a gazului natural), proces care a început

prin decizie politică în UE în anii 90 şi se va încheia (conform programelor actuale) în anul 2005, a urmărit stimularea competiţiei în domeniu. Pe piaţa energiei electrice se manifesta o tendinţă de scădere a tarifelor

pentru consumatorii casnici şi cei industriali. Pe piaţa gazului natural, datorită efectelor altor reglementări comunitare care leagă preţul acestuia de cel al petrolului, s-a produs după anul 2000

o creştere a tarifelor. Ambele tendinţe sunt,

din pacate, potrivnice fezabilităţii proiectelor de cogenerare, solicitând un efort financiar sporit pentru promovarea acestei tehnologii.

Comentariu

In prezent, in Romania operatorul electric

trebuie sa cumpere energia electrica livrata de 16 centrale de cogenerare importante,

la tarife (aprobate de ANRE) adesea mai

mari decat cea produsa in centrale de condensatie. Rezulta ca in absenta interventiei legale, aceste centrale de cogenerare cu greu ar putea accede la o piata competitionala.

Investiţiile în întreg sectorul de producţie a energiei electrice şi termice din economiile

cu piaţă funcţională sunt în expectativă (anul 2003) [4]. Directiva UE privind cogenerarea [6] nu prevede mecanisme de promovare cu efect imediat.

O schimbare majoră în folosul cogenerării se aş