Universitatea Politehnica Timișoara Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019

Facultatea de Arhitectură și Urbanism Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu

șl.dr.arh. Gabriela Pașcu

FEREASTRA
barieră sau punte de legătură între două lumi, timp și spațiu

Nica Alexandra Mădălina

Rezumat

Tema aleasă dorește să surpindă rolul pe care îl are portalul (tradus aici prin
elementul fereastra) în arhitectura sacră. Studiul se axează pe o analiză a modului în care
ferestrele fac tranziția de la un spațiu la altul , de la un timp la altul, sau din contră acestea
pot reprezenta o barieră între două lumi.

Încă din cele mai vechi timpuri, în arhitectură, fereastra a reprezentat un mod facil
de a introduce lumina naturală și de a ventila interiorul construcțiilor. Ferestrele aveau o
importanță deosebită în acest sens, prin intermediul golului se realizează jocul de lumină
și umbră. Însă aceste nu sunt singurele atribute ale acestui element. În complexitatea ei,
la un nivel mai înalt al considerentelor simbolice, fereastra este percepută ca mediator
între interior și exterior, între mental, social și mediul înconjurător (context).

Prin acest eseu îmi propun să descopăr modul în care elementul studiat își îndeplinește
toate rolurile specificate mai sus, în cultura bizantină. Pentru a înțelege modul în care
aceasta a influențat atât relațiile vizuale cât și pe cele la nivel transcenden, este nevoie să
deslușim, în primul rând, care a fost rolul ferestrei în cadrul unor edificii reprezentative.
Astfel am ales să compar modul în care fereastra se regăsește în cadrul lăcașurilor de cult
ce aparțin arhitecturii bizantine.

1. INTRODUCERE

Fereastra la fel ca și poarta, pragul sau

interior și exterior, fizic și metafizic, static și
ușa reprezintă un element de trecere. Însă
dinamic. După cum fereastra este închisă
simbolistica ferestrei reușește să treacă
sau deschisă, transparentă sau opacă,
granițele timpului și spațiului, devenind un
prezentă sau absentă, ea reprezintă o
simbol ce exprimă ideea de transcendență.
chemare sau o opreliște, o perspectivă sau
Fereastra face tranziția de la cunoscut către
un plan orb. Prin relațiile pe care le
necunoscut, sau invers, prin intermediul
stabilește, fereastra poate reprezenta un
conexiunilor pe care le stabilește: între

1
Universitatea Politehnica Timișoara Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019
Facultatea de Arhitectură și Urbanism Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu
șl.dr.arh. Gabriela Pașcu

element al introspecției sau dimpotrivă o bazilică (Fig.1) și biserica centralizată. (Fig.

punte de legătură cu exteriorul. 2).
Din studiile realizate până acum în
ceea ce privește fereastra în arhitectura
bizantină, multe din lucrările existente se
axează pe o serie de studii privind o analiză
generală a ușilor și ferestrelor. Deschiderile
ușilor și ferestrelor din arhitectura antică
grecească și romană au fost frecvent
studiate, independent sau în legătură cu alte
elemente arhitecturale, atât din punct de
vedere analitic, cât și din punct de vedere
sistematic și sintetic. Multe studii surprind o
abordare generalistă, realizată stric din
punct de vedere funcțional. Studii precum
cele elaborate de Gabrar Andre1 sau Stavros
Mamaloukos2 se axează pe o imagine
generală a acestor elemente, nefiind astfel Fig. 1 – Basilica lui Maxențiu și Constantin
subliniate principalele caracteristici ale
fiecărui element în parte sau acolo unde ele
sunt specificate, sunt tratate din punct de
vedere morfologic și constructiv.
Astfel studiul de față își propune să
descopere componenta simbolistică din
spatele elementului fereastra.

2. PRINCIPII DE COMPARAȚIE

Deoarecec în arhitectura bizantină se

poate regăsi o varietate amplă de clădiri,
studiul de față se va axa pe identificarea
caracteristicilor elementului studiat, în cadrul
unor clădiri specifice și anume edificiile de
cult.
În perioada bizantină timpurie, o varietate
largă de stiluri se regăsește în arhitectura
ecleziastică. Cu toate acestea, se pot
distinge două tipuri majore de biserici: tip
Fig.2 – Hagia Sophia, Constantinopol
Aceste două tipuri de dispunere
planimetrică influențează și modul de
distribuire al golurilor, forma și simbolistica
acestora. În lucrarea de față doresc să
subliniez modul în care prin schimbarea
acestor parametrii, fereastra devine barieră
sau punte de legătură între două lumi, timp

1 2
Gabrar Andre, The art of the Byzantine Empire 1967 Stavros Mamaloukos, Windows in Byzantine
Architecture

2
Universitatea Politehnica Timișoara Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019
Facultatea de Arhitectură și Urbanism Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu
șl.dr.arh. Gabriela Pașcu

sau spațiu. În acest sens voi analiza pe 3.1 Tipologie.

câteva exemple sugestive ale arhitecturii
Golurile din arhitectura bizantină sunt
bizantine, următoarele caracteristici ale
definite de câteva caracteristici generale,
ferestrelor:
care prin formă, construcție și morfologie
- tipologia
deosebesc două tipuri de ferestre :
- amplasarea și dimensiunea
- fereastra „înclinată” (extrovertită)
- simbolistica
- fereastra de iluminat (introvertită)
Primul tip de fereastră, cea
Toate acestea pentru a sublinia în final
extrovertită se întâlnește mai mult în clădirile
modul în care fereastra a influențat calitatea
civice, însă este răspândit și în clădirile de
spațiului interior dar și înfățișarea exterioară
cult. Acestea erau folosite pentru a asigura
a clădirilor de cult.
iluminatul și ventilarea spațiului interior , dar
permiteau și legătura vizuală cu exteriorul.
(Fig. 3. ; Fig. 4)
3. PREZENTARE STUDII DE CAZ
Cel de-al doilea tip de fereastră, mai
răspândit, însă mai puțin vitrat acesta
Exemplele alese pornesc încă din
permitea iluminarea interiorului prin fante de
perioada cea mai timpurie a arhitecturii
lumină. De cele mai multe ori acest tip de
ecleziastice creștine, surprinzând diferența
fereastră a fost folosit în cadrul spațiilor care
ce se regăsește în gândirea principală dintre
adăposteau funcțiuni secundare sau aveau
cele două tipuri de biserici: bazilical și
scop defensiv. Se poate observa însă că
biserică centralizată. În cazul primului tip
fereastra introvertită se regăsește și în cadrul
putem vorbi de o relaționare pe orizontală,
edificiilor de cult. Aceasta este folosită în
pe când în cel de-al doilea caz de o
majoritate cazurilor în zonele care se doresc
relaționare pe verticală. Totodată întâlnim o
a nu fi expuse atât de mult exteriorului,
deosebire și în ceea ce privește definirea
conferind astfel coerență fațadei și păstrând
elementului studiat în funcție de edificiul în
în același timp intimitatea spațiului interior.
care acesta a fost amplasat. Astfel voi
(Fig. 5.) .
analiza ferestrele prezente în următoarele
Ceea ce se poate observa este faptul
edificii comparându-le în funcție de criteriile
că în decursul anilor s-au produs schimbări
enumerate în capitolul anterior:
semnificative în construcția și geometria
1. Mănăstirea Hosios Lukas , Boeotia. deschiderilor, ceea ce în multe cazuri a dus
Katholikon la pierderea completă a unității de formă.
2. Hagia Sophia, Constantinopol Totuși aceste noi cadre de ferestre au
3. Hagia Moni. Katholikon, Creta păstrat, deși în stil manierist, caractersiticile
4. Church of Hodegetria, Euboea de bază ale morfologiei vechi. (Fig. 6.)
5. Basilica of Maxentius and
Constantine 3.2 Amplasarea și dimensiunea.
6. Kalenderhane, Istanbul
Se poate observa că deschiderile din
cadrul edificiilor de cult bizantine, diferă ca
amplasare și dimensiune de la caz la caz.

3
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Arhitectură și Urbanism
Dacă spre exemplu la edificiul
Kalenderhane, din Istanbul (Fig.7.) se poate
distinge o suprafață mult mai vitrată, cu
ferestre de dimensiuni considerabile, atât pe
fațada de nord cât și pe cea de sud, în cazul
Bisericii Hodegetria, Euboea (Fig.8.) se
distinge un alt tip de dispunere și
dimensionare a acestor goluri. Aici întâlnim
ferestre grupate, alungite și mult mai înguste.
Totodată se poate observa și o diferență în
ceea ce privește materialitatea lor : există pe
de-o parte ferestre opace (străbătute doar de
câteva goluri care permit filtrarea luminii spre
interior) și ferestre inclinate cu suprafețe
vitrate.
Amplasarea și dimensiunea
ferestrelor depinde și de tipologia bisericii.
Putem observa că în majoritatea cazurilor
bisericilor de tip bazilică întâlnim ferestre de
dimensiuni mici, amplasate grupat, sau de
cele mai multe ori la o înălțime considerabilă,
astfel încât legătura vizuală cu exteriorul nu
mai este una directă. Acest tip de dispunere
stabilește o relație definită pe orizontală,
conferind edificiului un caracter introvertit..
(Fig.8.).
În schimb, biserica centralizată oferă
o altă perspectivă. Ferestrele definesc un tip
de relație stabilit pe verticală, deoarece
acestea sunt dispuse pe toată înălțimea
peretelui, în mai multe registre, definind la
exterior o compoziție ascendentă. În acest
fel interiorul bisericii este inundat de lumină.
Printre exemplele care definesc acest tip de
relație se numără : Hagia Moni. Katholikon,
Creta (Fig. 7.);
Putem observa că în cazul edificiului
Hagia Sophia, Constantinopol (Fig. 9.), deși
definit pe plan centralizat aceasta este mult
mai opac, lipsa golurilor de pe fațadă este
evidentă. Însă la fel ca și la celelalte biserici
de tip centralizat domul este cel care
definește spațiul interior, fiind elementul
4
Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019
Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu
șl.dr.arh. Gabriela Pașcu
asupra căruia este concentrată întreaga
atenție. În toate cazurile studiate, baza
cupolei este străbătută de jur- împrejur de
goluri de lumină (ferestre) care conferă
impresia că acesta levitează. Mai mult decât
atât, această amplasare a golurilor
determină o caracteristică simbolică, prin
intermediul luminii care pătrunde în interiorul
edificiului, este caracterizată
întrepătrunderea celor două spații: ceresc și
pământesc. (Fig. 10.; Fig. 11.)
3.3. Simbolistică
Fiecare fereastră este încadrată de
cele mai multe ori într-o ramă executată
preponderent din cărămidă sau piatră.
Ramele ferestrelor erau decorate cu modele
florale sculptate. Plasarea lor era simbolică:
erau situate în jurul deschiderilor, încadrau
ferestrele și lăsau ca lumina să pătrundă în
interiorul bisericii. Dacă ar fi fost intenționate
să fie abstracțiuni ale florei edenice, atunci
lumina care le-a filtrat poate fi interpretată și
ca Lumina Divină care emană din aceeași
sursă cerească. Modul în care ferestrele sunt
înfășurate de aceste benzi decorative, de la
capătul estic al bisericii subliniază locația
„Sfintei Sfintelor”, sanctuarul bisericii,
aceasta fiind marcată și de cupola ce se
înalță deasupra. (Fig.12.)
4. CONCLUZIE
Având în vedere modul în care ferestrele
se regăsesc în arhietctura bizantină
conturând legătura interior - exterior, ceresc
- pământesc, putem observa că în spatele
fiecărui tip de fereastră există un grad ridicat
al simbolurilor ce definesc aceste relații de
apropiere sau distanțare. În concluzie putem
Universitatea Politehnica Timișoara Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019
Facultatea de Arhitectură și Urbanism Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu
șl.dr.arh. Gabriela Pașcu

sublinia faptul că fereastra în arhitectura https://archive.org/stream/architecture_of_th

bizantină este încărcată de semnificații, e_sacred/architecture_of_the_sacred_djvu.t
acest lucru se realizează atât prin morfologia xt
și geometria după care este definită, dar mai
ales prin punerea în valoare a luminii. Jocul
de lumină, realizat prin intermediul
ferestrelor se observă a fi unul dintre cele
mai importante componente ce redau
atmosferă și o caracteristică aparte spațiului
interior. Astfel, în acest context fereastra nu
realizează doar legătura interior-exterior, ea
joacă rolul unui mediator între aproape și
departe sau între ceresc și pământesc.

5. BIBLIOGRAFIE

[1] Duncan P. R. Patterson - There’s Glass

between Us’: A critical examination of ‘the
window’ in art and architecture from Ancient
Greece to the present day

[2] Jelena, Trkulja – Divine revelation

performed: symbolic and spatial aspects in
the decoration of byzantine churches

[3] Mamaloukos, Stavros – Observations on

the Doors and Windows in Byzantine
Architecture

[4] Ormeci, Ozan – Influence of the byzantine

architecture on contemporary architecture a
case study of North Cyprus

pagini web:

www.agiasofia.com

http://lena-arch.blogspot.com/p/byzantine-
architecture.html

https://www.slideshare.net/tuanviet95/comp
arison-between-early-christian-and-
byzantine-architecture

5
Universitatea Politehnica Timișoara Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019
Facultatea de Arhitectură și Urbanism Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu
șl.dr.arh. Gabriela Pașcu

ANEXE

Fig.3. Fereastra de inclinată - Church of Hodegetria, Fig.4. Fereatra de iluminat - Hagia Sophia,
Euboea Constantinopol

Fig.5. Fereatra de iluminat - Mănăstirea Hosios Lukas Fig. 6. Hagia Moni, Katholikon, sec. XIV

6
Universitatea Politehnica Timișoara Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019
Facultatea de Arhitectură și Urbanism Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu
șl.dr.arh. Gabriela Pașcu

Fig. 7. Kalenderhane, Istanbul Fig. 8. Mănăstirea Hosios Lukas, Katholikon

Fig. 9. Hagia Sophia, Constantinopol Fig.10. Mănăstirea Hosios Lukas, Katholikon

7
Universitatea Politehnica Timișoara Seminar Arhitectură Comparată an V 2018 - 2019
Facultatea de Arhitectură și Urbanism Coordonatori: prof.dr.arh. Ioan Andreescu
șl.dr.arh. Gabriela Pașcu

Fig. 11. Hagia Sophia, Constantinopol Fig. 12. Hosios Lukas, Katholikon