CINCINAT I.

SFINTESCU
- INGINER

SEFUL SEVICIULUI PLANULUI CAPITALE1

PARRA" I BLOCH" IN

CONSTITOIREA OWELOR

Extras din Buletinul Societatii Politeenice.

BU CU REST I
www.dacoromanica.ro
1916
 PiliCEIA I JUNI" IN CONSTITIIIIIEI 0110K011.

Istorieul pareelei gi blocului.

Pot considera ca o premisa indiscutabila a dezvoltarei ce voi
face, observatia ca, nici o lucrare nu va da rezultatele urmarite
in orice caz, cele mai bune daca elementele lucrarei, cari for-
meaza baza de plecare, nu sunt studiäte, nu sunt astfel orInduite,
ca sa corespunda cerintelor vielei lor'proprii si ale totalitatei pen-
tru care conlucreaza.
Acest principiu se are In vedere la orice lucrare, de orice na-
tura ar fi clInsa bazata mult pe stiinta ori experienta, mai simpla
ori complicata ; de durata lunga ori scurta. In constitutia oraselor
Insa, un principiu asa de firesc i asa de necesar, nu s'a urmarit.
Cauzele au fost multe ; din ele au Inceput sa dispara. Dar una,
care a existat rnult timp si care mai perzista i astazi, In tarile
Inapoiate Inteo anumita cultura, este si ignoranta daca vreti
sau nelncrederea generala In teoria ca, constituirea unui oras se
poate urmari in mod stiintific, cä adica, alcatuirea lui In trasaturile
generale nu este datorita numai Intimplarei. Avind In vedere repedea
dezvoltare a oraselor, cu tit timpul trece, cu atlt se impune ca-
veant consules ca sa cautam ca orasul sa fie Inchegat din ele-
mente care sa-i asigure viata In bune conditiuni, din celule cu a-
numite functiuni de Indeplinit pentru satisfacerea nevoilor aglome-
ratiei. Astazi putem repeta, mutatis mutandis, cuvintele lui Vitruviu :
cConstructio urbum est scientia pluribus disciplinis et variis erudi-
«tionibus ornatao.

www.dacoromanica.ro
 2 --
Aceasta introducere am facut-o ca sa dezvolt interesul, sä
arat in citeva linii largi importanta ce o are un «studiu al parcelei
si blocului» In constituirea oraselor, si sa previn Inca pe cititor, ca
ma voi sili sa scot in relief fondul stiintific al chestiunei. Este in
adevar un procedeu stiintific cind cauti sa stabilesti relatiile ce
exista, ce ar trebui sa existe, intre tot si elementele lui : intre oras,
blocul i parcelele lui. Baza stiintifica a «Stiintei planuirei oraselor»

e tocmai stabilirea unor relatii logice de forma, dirnensiuni, orien-

tare, ce trebuesc avute in vedere cind hotarim strazile, blocurile
ce ele cuprind, parcelele dintr'un bloc, relatii determinate de o serie
de conditiuni : populatia orasului i caracterele ei, clima, solul si
subsolul, starea economica, posibilitatile de extindere, conditiile tec-
nice, si altele.
Faptul ca aceste relatiuni nu sunt mai de loc cunoscute ; ca
unele chiar fiind cunoscute, sunt cu nepasare respinse ; ca pazirea
lor este de o importanta ce in nici un caz nu ar fi suprapretuita ;
ca se pot gasi, i chiar sunt, mijloace de imbunatatire a inconve-
nientelor ce rezulta din calcarea cerintelor elementelor orasului ;
aceste constatari m'au determinat sa alcatuiesc, cu elementele pe
care le-am avut, deocamdata, la indemina, acest capitol al nouei
ramuri din «Edilitatea publica».

«Parcela» i <blocul>' au si ele istoric, si au si evolutie, mai

ales acolo unde orasul insusi are istoric, are evolutie. Voi da in-
til citeva schite de orase, ca sa putem apoi scoate din ele carac-
terul evolutiei.
Unul din orasele cele mai vechi, cad au fost alcatuite dupa
un plan, se considera a fi fost orasul Kahmr, fondat acum vre-o
3000 de ani, cu ocazia constructiei piramidei Illalmn, ca sa se poata
adaposti in el lucratorii cari au ridicat acea pirarnida. 1) Partea mai
ridicata a terenului era ocupata de un fel de «acropolis», unde se
gasea administratia civila i religioasa. Citeva strazi, taindu se tot-
deauna in unghiu drept, deserveau aglomeratia, inchizind blocuri
triunghiulare lungi, formate de locuinte cu cite cinci incaperi in ge-
neral, si fara curte. Spre partea de rasarit a orasului se observa
blocuri cari se apropie mult de forma patrata si cari au in interio-
rul lor i oarecari spatii libere. (fig. 1).

1) A se vedea lucrarea lui Flinders Petrie : Illahun".

www.dacoromanica.ro
 3 --
Un ora tipic grecesc este Selinus sau Selinonte, studiat de
arheologul Gustave Fou&es, care la expozitia dela Londra din 1908,
klescria astfel orasul ce studiase : .Selinonte sau Selinus era o co-
«Ionie greaca intemeiata de Dorienii din Megara Hyblaea pe la 628
I. Chr. In sudul Siciliei §i la nord de Syracusa. Istoria Selinontei
«fu tot ap de scurta pe cit de stralucita. Orasul trai numai doua
tsecole ; el se gasea neincetat in lupte cu vecinii din Segesta
40raul deci intarit, fu strabatut in lungul lui de o strada princi-
-(pala lata de 7 m., ce mergea dela nord la sud ; deacurrnez*11,

#-Tt"
:TASM 1

MU
cat 114
_Ji-OrLr
I=
'"
bw. Li

MatiM,N
TEMI-14 *M. LE
a:a
--umm [Tif_
'pa

9 Till 111, 111K,

111-73
LG
it . lol re.
glaJIF
"
1=4

Fig. 1.
oorwl fu brazdat de 7-8 strazi perpendiculare pe prima, a§a
«ca blocurile erau aproape patrate de aceeaq rnarime. Aceasta
tclispozitie, cu totul americana, pe care credem ca o putern atribui
<dui Hermokrates, este de cel mai inalt interes. Acesta este cel mai
«vechi exemplu cunoscut, unde s'au aplicat principiile geometrice
tale Jul Hippodamos din Milet, contimporan cu Pericles, autorul i

4lucrarilor din Pyreu, Thurii i Rhodes. Ilippodamos, discipol al lui

Pythagora, a fost aHaussmann-ul» grecilor din secolul V I. Chr.
Puternic influentat de spiritul idealist al secolului sau, el a cautat
«motive tiitifice, clare, logice, cu cari sa Inlocuiasca capriciile In-
«tirnplarei. El visa orw regulate, geometrice, §i pentru aceasta el
«a preferit planurile teoretice.....».
www.dacoromanica.ro
 4

Case le din Selinonte, cari limiteaza strazile, isi au origina

dela finele secolului V I. Chr. Ele sunt foarte simple si rinduite
In mod uniform. Peretele, care poarta un soclu masiv, este asezat
spre strada si nu e strabatut decIt de doua usi : una mai mare si
alta mai mica, cari dau intrare In doua Incaperi ce se Inchid pe
dinauntru, ca i In Delos ori Pompeii. Casele mai au si cite o curte
interioara, imprejmuita cu o colonada din care intri In ur . sir de
odai. 0 fintina se afla in curte, la mijloc.
Orasele romane au fost mult influentate de cele grecesti In
constructia lor, cu atit mai mult cu Cit, unele din ele s'au ridicat
pe ruinile oraselor grece. Si la Romani linia dreapta a jucat un
mare rol ; i aici blocurile deveneau mai totdeauna patrate, dupa
cum gasim, ca un caracter principal, In orasul Aosta (fig. 2). 0
ECEIIIILB
Tert.
6101
k..--..s.,

2 A^OU
J
7-
Pets
(tower. .. c, II Po

'
1

i-
-, --1
9c,t

Fig. 2.
Cu toate acestea, pe clnd Grecii faceau mari lucrari de terassamente,
pentru a sili terenul putem zice ca sa primeasca linia dreapta,
folosindu-se de platformele obtinute spre a aseza in mod majestos
templele pe Acropolis-ul» oraselor, Romanii au inceput sa se mul-
tumeasca i cu linia curba ca popor mai practic acolo unde
terenul o cerea. Romanii erau si mai putin minutiosi In privinta
cerintelor templelor la asezarea lor. Centrul orasului Pompeii este
foarte regulat, cu blocuri dreptunghiulare. Terenul le primea usor.
Cu timpul, orasul marindu-se, dealurile Imprejmuitoare au facut pe
Romani sa cunoasca i linia curba.
Influenta romana s'a pastrat In Mai tot timpul mediu In Ita-
lia i sud-estul Frantei. Mai toate din orasele acelor regiuni Ii au
origina romana i ele se gasesc formate din strazi drepte, blocuri

1) Din Stadtebau" de Stabben.

www.dacoromanica.ro
 5

dreptunghiulare. Ora§ul Turin este caracterizat prin blocurile sale

patrate, ca qi orasul Aigues Mortes (fig. 3) din sud-estul Frantei,
ca qi oraqul Lyon pe portiunea Intre Rheme qi Sadne, unde gasim
numai blocuri dreptunghiulare ori patrate. La Aigues Mortes s'a
cautat chiar, ca qi zidurile oraplui sa Inchida o suprafata patrata,
caracter eminamente roman (a se compara fig. 3 cu fig. 2).
Acolo unde influenta germana a fost mai mare, mai ales la
orwle care s'au intemeiat in evul mediu, gasim cu totul alta con-
ceptie, alt ustil In alcatuirea orasului : acele orase s'au dezvoltat
in «sistemul» ca sa nu-i zic «stil» gotic. Blocurile foarte ne-
regulate, constituiau un simbure al oraqului inconjurat de o Intari-
tura in forma de cingatoare, care impiedica dezvoltarea orasului In
suprafata. Complicatia blocurilor era chiar cautata, cad strazile tre-
buiau sa fie clt mai uneprevazute., pentru ca apararea lor, la ne-
voie, sa fie cit inai upara ; streinul atacator sa aiba cit mai multe
surprize, sa se orienteze cIt mai greu.
0
AmarMIN saw
_mig
so tialaglois
alks Lff:
=Nit ...dshe
Fig. 3.
Din cauza spatiului limitat de centura de Intarituri, cu timpul,
parcelele s'au imbucatatit foarte mult, ele au trebuit sa fie din ce
In ce rnai complet ocupate, constructiile au trebuit sa-qi ci§tige supra-
fata orizontala trebuincioasa urclndu-se In sus. Fiecare parcela tre-
buind sa aiba o eqire la strada, frontul parcelei s'a redus netnce-
tat, qi de aceea vedem astazi In astfel de orase parcele cu totul
construite, dar cu fronturi nurnai de 4-5 m. Conditiile In cari s'au
nascut qi au crescut acele orase au concurat la darea altor forme.
lata cum presupune d-1 Gustav Wolf 1) ca s'a format ora§ul me-
dieval :
trebuia sa mi§te o moara. circulatia iqi cauta de acolo
«spre poarta oraqului un drum, pe care urcupl tinutului 11 purta
1) In ,Die schOne deutsche Stadt".
www.dacoromanica.ro
 6

«in zigzaguri. Case se inaltd pe acest drum dind nastere la o strada

«facind impresia unui lung sir de pelerini ce pribegesc din vale in
«sus. 1) Locul e priincios : un tirg, care produce, se injghebeaza de
«obicei pe un loc neted in spatele unei cetatui, Imprejurul pietei
cdruia, se inchee case cu gradini In dosul lor ; peste riu se as-
avlrlä un pod, totul se aseazd pentru un locas linistit. In fine, Im-
( prejurul Intregel asezari se ridica un zid Malt si puternic, care are
«porti numai spre padure, poduri si drumuri...»
Odatä cu alcatuirea statelor moderne, burgurile feudale si o-
rasele intarite trecura sub stapinirea principilor ori regilor, cari a-
dusera, prin marirea puterei lor, pacea. siguranta. Populatiile oraselor
crescura, orasele incepura cu timpul sa treaca dincolo de intari-
turile lor ; alte orase noi cu totul fura infiintate. Principii observard
importanta ce are o dezvoltare sanatoasa a oraselor, corespun-
zatoare epocei. si incepura Insii sa se ocupe cu multa insufletire
de organizazea dezvoltarei oraselor lor de resedinta. Secolele XVI
§i XVII constituie o epoca de simetrie a scheletului oraselor : avem
si in «constructiunea oraeborn o epoca ce s'a numit a renaperei 2)
Orasul Nancy lasa sa se observe acest caracter, care la Carlsruhe
este si mai pronuntat (fig. 4). Cliiar in Anglia in secolele XVII §i
XVIII acest «stil al renasterei» in dispozitia oraselor a gasit o a-
plicare pe o scara intinsa, caci in rnulte orase gasim varietatea
blocurilor geometrice ale epocei renasterei : blocuri triunghiulare
multe, patrate, dreptunghiulare, pentagonale, trapeze, sectoare, etc.
cu parcele tot in forme geometrice. Orasul Edinburg este cel mai
frumos oras construit in sistemul renasterei din Anglia ; Londra,
dupa ce a ars la finele secolului XVII, a lost reconstituit tot dupa un
astfel de plan. Nu ma pot opri sä nu reproduc din descriptia proiec-
tului de reconstructie al Londrei, lucrat de Dr. Wren, partea care
are o deosebita importanta c'ind este vorba sa punem regula in
distributia parcelelor si blocurilor in un oras : ....«In acela§ tirnp s'a
«lamurit faptul clan dispozitia aleasd corespunde necesitatei, evi-
«tInd vre-o pierdere pentru cineva si fara sa jeneze pe vre-un pro-
«prietar, iar pretentiunile motivate de tot felul au fost studiate si
«li s'a raspuns. 0 singura greutate era de neinvins : 3) fie fricapa-

1) La noi si astrizi se Injgheheaz5 In rnodul accsta orasele.

2) Raymond Unwin : Town Planning.
3) Voi ariita mai tirziu corn s'a invins aiurea.
www.dacoromanica.ro
 7

«tinata rezistenta a unei parti din cetateni cari nu voiau sa-si in-
«streineze proprietatea lor sau sa le iasa din cap ideea de a-si re-
«construi casele pe vechiul teren si fundatie ; fie lipsa de incredere
«si bunavointa ca, chiar pentru scurt timp, sa-si depuie proprieta-
«tHe lor in mina oamenilor publici de Incredere, cu toate avantagele
cce obtineau prin aceasta, mai marl decit cele ce le-ar fi obtinut
A
11. r A t w d

/-)

dr
F.76

aji 50,Ezi
zz7 6 o c:St-ac--m=0(
- _,, e:Ji''(

E
in 154 Tel "

01.11Nt
131, ,f r_
E 171= c
I 1F-11
-it I I 7-11,.:2";;

Fig. 4.
«in orice imprejurari daca s'ar fi permis ca proprietarii singuri sa
«se ocupe de aceasta chestiune.
«Caci era intentia sa se procedeze astfel ca, prin o impartire
cuniforma a terenului pentru ridicare de cladiri. scotindu-se cimi-
etirele, gradinile, etc., (cari trebuiau asezate afara din oras) sa ra-
«mile Inca destul loc pentru largirea stradelor, distributia biserici-
.1or, halelor i altor edificii publice, in acelas tirnp multumind corn-
www.dacoromanica.ro
 8

uplet §i pe fiecare proprietar. Si daca nu toti proprietarii nu ar fi

ureobtinut aceias parcela ce avusesera mai inainte de foc, dar nici
departe de unde fusesera nu ar fi cazut, iar in ce priveste ocu-
patia lui, ar fi fost cel putin tot asa de convenabil wzat ca mai
uinainte, daca flU chiar rnai bine....
Sistematizarea i planuirea oraselor lua un mare avint odata
cu lucrarile executate In Paris prin influenta lui Haussmann, adica
dupa 1853. Autorul proiectelor, achamps, a continuat sa lucreze
In spiritul ccoalei renasterei, ale caror principii au ramas pina
astazi In aplicare, atunci cind terenul permite. Influenta scoalei geo-
metrice franceze se Intinde departe, si in Germania, si In America de
Nord, infine pretutindeni unde «problema extinderei» se punea o-
raselor spre rezolvire. Era in adevar si timpul ocuparei cu astfel de
chestiuni.
Orasele au inceput sa-si schimbe cu totul fizionomia In a doua
jumatate a secolului XIX, odata cu introducerea inventiei lui Ste-
phenson pe o scara mai mare ; caile ferate au insuflat o viata necu-
noscuta mai inainte oraselor, au ajutat, ca nimic alt, devoltarea
comerciala si industriala, care reclama aglomeratiuni tot mai mari.
Populatiile au afluiat spre centrele mari necontenit, punind deodata
administratiunilor comunale probleme noi de rezolvit. Un flaussmann
§i Dechamps au faurit atunci Parisul de astazi ; 1) tot pe acea
vreme (1859) orasul Viena si-a facut primul proiect de extensiune.
In Germania mai ales, caile ferate au adus o mare schimbare
in dezvoltarea oraselor, care s'a resimtit cu deosebire dupa raz-
boaiele dela 1864, 1866 si 1870, cind a venit si epoca de pace,
cind capitalul liber a dat posibilitate bratelor i mintilor sa-si puie
munca in valoare Berlinul singur avea cam 150.000 locuitori pe
:

la 1800, si peste 1.800.000 pe la 1900 ; Colonia avea 46.000 lo-

cuitori la 1800 si cam 300.000 in anul 1900 ; orasul Francfurt de pe
Main nici 40.000 la 1800 si 210.000 la 1900 ; Düsseldorf avea la
1800 numai 12.000 locuitori si peste 214.000 In anu11900. Aceste
cresteri de populatie a oraselor germane au avut loc mai ales In
a doua jumatate a secolului XIX. Acelas lucru s'a 1ntimplat si cu
orasele din Statele-Unite, unde cresteau asa numitele corase ciu-
perci». New-York, Philadelphia, Boston, Chicago, Washington, etc.
1) Dar nu si de mline, eaci a inceput sh se lucreze proiectul de ex-
tindere al Parisului dincolo de fortificatii, care se vor transforma in mii-
rete alei ce vor lega parcuri.
www.dacoromanica.ro
 9

trebuiau repede pregatite ca sä primeasca populatia ce necontenit

venea la munca industriala, ce venea sa formeze bogatia ora-
selor tarei.
Cind o astfel de graba era necesara, atunci nu este de mirat
de ce uniformitatea blocurilor i parcelelor a dat nastere acelor o-
rase vrednice de cea mai mare plictiseala a ochiului. Dispozitia
«In sah), citeodata cu diagonale, devenise traditie in lucrarile a-
mericane si germane din acel timp, fail a se tine seama de con-
figuratia terenului si cerintele tecnice ori artistice a unei anutnite
topografii (fig. 5). «Se proiecta, dupa cum spune d-I Profesor

_mu. 0.__=___a

11111111trIMO
:704. -....N 'w_vrAl ----
rritbatt_
ow
"Nil IL RI %I

Fig. 5.
J. Brix 1) (aproape numai pe hirtie) fara un studiu exact la
«fata locului, fara a se observa configuratia suprafetei de cladit, se
«proiecta in plan, nu in spatiu, se judeca dealtfel lucru de care
«este destul de greu sa te debarasezi proiectele de constructie a
«orasului nu urmarindu-se stradele si pietele ce se creiau, ori ac-
«tiunile br, ci se priveau proiectele din afara inauntru, iar nu
«dinauntru in afara. Se credea ca se obtine ceva frumos i con-
«cordant Inteun plan, numai daca se rezolva problema prin o fi-
1) ,Aus der Geschichte des Stadtebaues in den letzten roo jahren"
,pag. 28. www.dacoromanica.ro
 10

gura geometrica, regulata. S'a creiat in doua dimensiuni in loc de

(trei». Aceasta judecata s'ar putea aplica fara gres partei cuprinse
in Ring-ul orasului Mannheim (fig. 6).
Este adevarat ca nici cei priceputi in astfel de chestiuni pe
acea vreme nu prea se gaseau, s'au nu au fost ascultati. De aceia
se cuvine mult merit t Uniunea Inginerilor si Arhitectilor Germani
ILLAJ-11-
A

NII ilf11111111A111A
3/VV/ P 7:a
r0/1/1 // 4
'Ng

MIME NM n41/11/0h
vouSA
p:4402E fox
MOW OHMS !I
IN4

712Lle
ripsi
MMO 7, NUMMat, NI
El0E3
PIUMMENIV7'
411
-74k amsiBUEM
Ideows
NEORMMEEMPF'd LE4F-?-7 /IA
CC: !IC CI

MINE vt%
lk
ff UQ*
/ffrBEM T7, ,Z4

tilEglagiii:1 7 Kf nO'N' 40
Ii

`Wm 7 1,1044,4
/ 4
q
r #1/84

etit y>"4,C,

Fig. 6.
care in adunarea dela Berlin din 1874 a elaborat « Normele pent ru
extensiunea ora3selo », la care Reinhardt Baumeister a contribuit cef
mai mult. Multe din aceste norme servesc si astazi pentru con-
structia oraseIor, liberind, cu incepere de pe la 1879, lucrarile ger-
mane si chiar cele streine de scoala artificiala a renasterei, ori de
spiritul [american.r Din acest timp blocul se misca iar liber dupa
configuraWterenului de accperit cu locuinte, dimensiile parcelei nu
www.dacoromanica.ro
 11

mai sunt fixate de un decalog intangibil ; iarasi se observa o ten-

denta cIteodata exagerata in detrimentrul simtului practic de
intoarcere la scoala medievala gotica. $i aici o manifestare treca-

Fr* c'
vt ark
6 Re.
apoigipp t.
*IOW-
treigt$L-

Fig. 7.
toare a nationalismului german ! Dar cauza principala a dezgroparei
sistemului gotic, putem considera ca este influenta ce a avut-o asupra
www.dacoromanica.ro
 12

specialistilor lucrarea lui Camillo Sitte, tradusa si in limba franceza

la 1902, .L'art de batir les vales., lucrare in care s'a dat o irn-
portanta exclusiva frumosului, si inspirata din studiul amanuntit al
oraseIor medievale, in special a celor germane si italiene. Din (fig. 7),
care reprezinta un plan modern al orasului Kufstein, se scoate ime-
diat adevarul celor mai sus spuse : cit de mult autorul a fost con-
dus de imaginea orasului gotic.
Ca mai totdeauna, odata cu fixarea ideilor asupra unei stiinte
noi, solutia ce se admite este una intermediara, asa e cazul si
aici : o variatiune, impusd de circumstantele de care trelmie sd se tina
seamd, intre spiritul geometric ci cel fdrii ordine aparentd, cel gotic. lata
o parte din planul proiectat in 1902 pentru orasul Stuttgart, la care
se observa aplicarea sistemului actual (fig. 8) cu Care ma voi o-

Fig. 8.
cupa mai departe, cautindu-1 sa-1 adaptez conditiilor dela noi,
deocamdata numai In ce priveste blocul i parcela.
Din acest scurt istoric al evolutiei blocului si parcelei in de-
cursul timpului, avem un rezumat mic de retinut. In antichitate a
predominat «sistemul geometric», orasele fiind adevarate colonizari repezi
iar ideile geometrice ale timpului avind influenta hotaritoare ; regulari-
tatea scheletului oraselor nu a putut fi irnpiedicata nici de variatia
terenului. Sistemului geometric, continuat i in evul mediu, acolo
.unde influenta romana a fost mai mare, i-a urmat «sistemul gotic»,
ca urmare logica a organizatiei sociale i politice a acelor vremuri,
In care s'a favorizat constructia cit mai neregulata, si care s'a men-
tinut ca norma pina In ultirnele secole, cind Ingrijirea oraselor a trecut
www.dacoromanica.ro
 13

iar sub oficialitatea geometrilor, aparind «sistemul geometric al renapere. ,

care se deosibeste de primul siste-m geometric prin o intrebuintare
de figuri mai variate a blocurilor. A cest sistem a fost mult intre-
buintat, fiind la moda tocmai dud, prin constructia cailor ferate, o-
rasele au luat o mare dezvoltare. Tocmai multimea lucrarilor ce se-
prezentau au dat impulsiune studiului stiintific al chestiunei construc-
tiei oraselor, care nu a IntIrziat de a produce o Intoarcere brusca
la sistemul opus cel gotic dupa care un sistem intermediary
rational, a urmat si care tinde sa se stabileasca definitiv, 1-asi putea.
numi «sistemul adaptdra» ori «sistemul natural ».

In Romania mai toate orasele vechi s'au dezvoltat la intim-

plare, si mai pina la finele secolului al XIX rnulte din ele si-au pastrat
caracterul de sat. 0 La finele secolului XVIII si inceputul secolului
trecut Incepuse si la noi sa se raspindeasca sistemul geometric,.
adus mai ales de Rusi. Orasul Braila are sistemul geometric cir-
cular-radial ; mai toate orasele de pe rnalul Dunarei s'au dezvoltat
dupa sistemul blocurilor dreptunghiulare, precum Corabia, Zimnicea,
Calarasi, etc. Nu este de loc de mirat Intrebuintarea acestor sis-
teme de oare-ce terenul permite, i chiar indica, linia dreapta pentru .

trasarea strazilor.
Cum se face Insa cä In Bucuresti, «Bucurestii.cari dupa o cu-
vintare a M. S. Regelui, tinuta la 10 -Mai 1868, sunt credincioasa.
expresiune a Natiunei», avem o dispozitie asa de nelogica, asa de
rau alcatuita a blocurilor si parcelelor ? Pentru explicare, un mic
studiu este necesar.
Bucurestiul pare ca la Inceput nu era decit un conac al Cu-
manilor, cari au ocupat peste trei secole aceste regiuni, pina dud
Radu Negru ii goni de pe aici si facu pe vechiul conac cuman, pe-
la 1231, citeva lntarituri de caramida. Probabil ca, mai ales padu-
rile mari de stejari, si mlastinele ce Inconjurau movilele pe cari azi
se gaseste mitropolia, arsenalul, arhiva statului, etc. favorizau a
aparare lesniqoasa, au atras atentia Domnilor romani asupra im-
portantei constructiei aid a unei adevarate cetati ; destul ea, croni-
carii moldoveni i poloni vorbesc de existenta, prin secolul XIV, a
unui Castelan de Dimbovi(a, numit Dragomir, aparator si cirmuitor
1) Cel mai sigur mijloc de a deosehi un or de un sat, nu este o
imit inferioafa a populatiei aglomeratiei, ci mai ales o limità inferioarà .
a densit5tei medii a locuintelor pe hectar.

www.dacoromanica.ro
 14

al Bucurestilor. 1) Pe la 1401 apare in hrisoave Bucurestiul ca ce-

tate. Natural ca acest lucru este un punct interesant al istoricului
ce urrnarim ; dar a putut avea vreo influenta asupra constituirei o-
rasului. faptul ca Inca din secolul XIV Bucurestiul a fost intarit ?
Vom vedea ca prea putin, sau chiar de loc, caci lucrarile, edificiile,
proprietatile din acele timpuri, nu s'au continuat nici macar cite
50 ani : in Bucuresti chiar astazi, cu tot timpul de pace indelungat.
nu se gaseste o casa care sa aiba macar o vechime de 100 ani !
Si nici nu putea fi altfel, cind Tara Romaneasca era invadata in
tot momentul, de tot felul de hoarde dusmane care veneau de pradau,
ardeau totul aici. Pe linga aceste napastuiri mai veneab si incendlile
cari distrugeau mai rau ca in Stambul capitala tarei : numai in
secolul XVIII focul a schimbat aspectul orasului de vreo 6 ori !
Cu toate aceste dese schimbari la fata, Bucurestiul in care
ograzile cu case parca erau aruncate cu prastia, a inceput sa se
concentreze, mai ales in timpul lui Matei Basarab, si apoi mai mult
sub Brincoveanu. Malurile Dimbovitei fura locurile care se populara
mai repede in Bucuresti. Morile pe riu si pravaliile de pe acolo a-
trageau activitatea, iar mai spre Baratie, pe linga care curgea pe
vremuri un brat al Dimbovitei, ce avea un nume pe atunci, era
Curtea Domneasca, cu zidurile scaldate de apa ; in jurul Curtei
Domnesti Cu siguranta ca se constituisera in timpul lui Constantin
Brincoveanu blocuri cit de putin regulate, cad iata ce zice Del
Chiaro In «Le moderne revolu-ion! della Vallachia» (1718) :
«.... Gradina cu forma patrata. desemnata dupa bunul gust
«italian si in mijlocul ei, Brincoveanu construise un kiosc frumos
cpentru a minca acolo si a se odihni in timpul verei...) si mai se
stie ca in jurul locurilor domnesti se deschideau «uliti, si quli-
tcioare» de oarece Domnii vindeau din locurile lor negustorilor sau
le dau chiar ca dar boierilor. ,«De aceea, intre anii 1700 1750, in
centrul Bucurestilor, in miezul targului, pe ulitile cari se incola-
cceau mid, strimte, 2) intortochiate imprejurul Curtei Dotnnesti si
«care dau unele in Dimbovita, altele suiau spre r4sarit....i pretu-
f tindeni pe aici, unde valoarea terenului era mai ridicata, unde nu-
cmarul populatiei era de o suta ori mai mare decit in Mabalalele
1) Haqclett: Negru Voda".
2) Stradele Bucurestiului se ma'surau pe atunci dupá numarul de
oameni ce puteau circula pe front pe ele ; se zicea : strada de un om,
strada de doi oameni. Erau i strilzi de trei oameni!

www.dacoromanica.ro
 15

«unde te pierdeai pe intinse rnaidanuri cu inalte balarii, la zece pro-

«prietari, unul sau cel mult doi erau particulari, toti ceilalti erau
«minastirile, bisericele si atitea si atitea lavre sfinte dela Sfet
«Agora, dela lerusalim, din Alexandria Egiptului si din Antiochia
«Siriei».
In vremea lui Alexandra Ipsilanti s'a impartit Bucurestiul in
67 mahalale, avind peste 6000 case, cari pe la 1798 erau cuprinse
in 5 plasi. «Locuri intinse foarte acopereau rnahalalele ; pe dInsele
«cu voie, fara voie, oamenii mai saraci si mai ajunsi incepeau sa-si
«fan bordeie, cascioare aproape una cu parnintul, sau casute ceva
«mai rasarite, dar cari vara se pierdeau adesea in inaltimea bu-
«ruienilor, a nalbei si a cucutei, cari cresteau napraznice pe mai-
«danele Bucurestilor.
«Egumenii minastirilor proprietare taceau chitic pina dud
«vedeau ca maidanul a fost mai tot acoperit cu cladiri si ca s'a
«incheiat printre bordeie si cascioare si un fel de ulita. Atunci de
«graba jalba la Domnie, amenintari cu darimare, judecati, pIna cind
docuitorii cascioarelor se recunosteau embaticari 2) ai S-tei Ma-
«nastiri pentru sume cari, azi par minime 3), dar cari atunci in-
«semnau mult cu scurnpetea banilor%.. 4) Acesti embaticari de cari
se vorbeste, au devenit cu tirnpul proprietari ai locurilor, dese
ori prin porunci domnesti, pentru ca astfel mahalagii sa ingrijeasca
de podurile ulitelor ce-i invecinau, ulite acoperite deseori cu scIn-
duri si diverse umpluturi.
Astfel Bucurestii se tot tntindeau i curelele de pamint ce
serveau drept ogor sau vie, deveneau parcele. «Curelele» se sub-
tieau prin mosteniri ori vInzari, din ce in ce Mai mult, din cauza ca
ulitele erau rari si fiecare trebuia sa aiba o esire la strada ;3) in
spatele cocioabei trebuia sa aiba loc tot felul de soproane, magazii,

1) G I. Ionescu-Gion : Istoria Bucure§tilor. pag. 75.

2) Chiriasi pe vecie, cari nu se pot da afaril decit and nu-si in-
deplinesc indatoririle. Astki legea nu mai dà voie s'a se fac5 legaminte
embaticare, dar se mai recunosc Inca cele vechi. Terenurile embaticare
se cautà acum sa se rascumpere de cAtre embaticari dela proprietarul
locurilor.
3) La tinele secolului XVII chiria unui loc cit o vie, pe calea Vic-
toriei de azi, se urea la ,trei" ocale de luminari.
4. I. G. Ionescu-Gion : Istoria Bacure§tilor, pag. 319.
5) Acelas fenornen s'a intimplat cu terenul din jurul tuturbr ora-
§elor, i in alte tani.

www.dacoromanica.ro
 16

bordeie, apoi o livada de porni, bolta de vita, gradina de zarzava-

turi §i alte de ale gosdodariei. lata dar §i origina acestor blocurir
enorrne pentru contructiile mici ale BucureOlor, §i origina acelor
parcele inguste de tot, cari formeaza tipul parcelei din capitala

tarei, foarte raspindit tip din nenorocire, cad pe el se dezvolta a-

devarate colonii de maghernite, focare de insalubritate.
Vedem dar de ce in secolele anterioare alinierea, contintuta-
www.dacoromanica.ro
 17

tea ulitelor, oare-cari reguli in asezarea cladirilor, erau cdaraveri» cu

totul necunoscute bucuresteanului, si de ce, «prin traditie» rnai
sunt si astazi necunoscute. La Bucuresti nu s'au pomenit ulite
drepte ceva mai largi decit dupa focul cel mare din 1804, cind
Constantin Vodd Ipsilanti «esa insusi la tirg i impaca oarnenii la
«pricinile ce le aveau pentru locurile caselor celor arse si poruncea
csa se faca casele drept In rind, sa iasa ulitele drepte, nu sovaite
«si casele una rnai afara alta mai inauntru, ca mai inainte, de as-
«tupa una pe alta».
Nidi vorba dar ca sa putem vedea pe vre-un plan, variatia
blocurilor i parcelelor ; ele au variat ca valurile marei. lar la un
plan pe hirtie nu se gindea nimeni. Abia de pe la 1775 ne-a
ramas un plan «grosso-modo, al Bucurestiului, facut de Sulze pentru
o lucrai-e a sa «Geschichte des transalpinischen Daciens». Acel plan se
poate vedea in figura 9. Un plan ridicat pe teren si cari prezinta
garantii, este cel ridicat pe la 1845 de maiorul Borroc.zin §i tiparit
sub domnia lui Dimitrie tirbei. Acest plan se gaseste ca anexa la
Buletinul Societdoi Politecnice No. 11 din 1907, si din el se poate ve-
dea mentinerea diformitatei blocurilor iar comparat cu cel de astazi,
se poate deduce in primul rind, si mica contributie de munca si
grije ce s'a adus, atunci cind era mult mai lesnicios ca astazi, ca
sa se pue stavila bunului plac, sa se deschida ochii lumei asupra
foloaselor regulei in asezarea unui oras ce avea, si vrea, sa aiba
un viitor.

Nu vreau, si nici nu pot, trece cu vederea unele lucrari facute

In sensul unei sistematizari, in a doua jumatate a secolului al XIX,
dar ele nu au fost continuate dupa un program, n'au lost inspirate
de metoda stiintifica ce s'ar fi putut imprumuta dela tarile streine cu
care incepusem de decenii sa avem intinse relatii si comunicatii
repezi.
Este imposibil sa nu se observe, urmarindu-se istoricul Bucu-
restiului, ca atunci cind conducerea orasului a avut-o o persoana, un
«judet», care-i cunostea nevoile si stia cum sa le vina in ajutor, s'a
luat spre studiere luminata si chestiunea, atit de insemnata pentru
Bucuresti, a sistematizarei lui. Tocmai in anul 1907 gasim ca ad-
ministratia comunala urmareste inchegarea unui schelet rational al
1) Tesaurul de monuinente istorice : Chronograful lui Dionisie
Eclesiarcul".
2
www.dacoromanica.ro
 18

orasului, dirijindui lucrarile dupa un plan general bazat pe rezul-

tatele cercetarilor si lucrarilor moderne. In adevar, se gaseste in
(Progralnul concnrsului pentru proiectul de sistematkare a orasului Bucu-
resti, 0 bine prinsa ideia importantei blocurilor In constitutia unui
ora i indrumuiri nimerite pentru alcatuitorul proiectului. Parcela
pare ca a fost mult neglijata in program si in proiectele prezentate
la concurs, desi rolul ei este tot asa de mare, cel putin, ca al
i

blocului in constituirea orasului ; desi si parcela a suferit tot asa

de multe defecte, chiar mai multe, de clt blocul. Cauza neglijerei
parcelei In cautarea sistematizarei orasului, se poate sa fie si fap-
tul ca actualmente parcela cade mai putin sub influenta autoritatei
comunale. Cu toate acestea, asi fi nedrept clan nu asi mentiona
grija pe care a purtat-o 8i parcelei d-1 inginer Puscariu in proiectul
d-sale de sistematizare, 2) i sa nu-mi exprim regretul ca planurile
pentru orasul Bucuresti nu s'au studiat decit pentru a nu fi luate
in seama, In cele rnai rnulte cazuri.
In cele ce urmeaza voi intra In tratarea parcelei i blocului.
Daca am insistat putin asupra istoricului, amuzant pe alocurea, a
parcelei i blocului bucurestean, aceasta am facut-o ca sa se inte-
leaga rostul prezentului si sa-mi fie mai usor sa Intemeiez 9i unele
propuneri ce voi face.

1) A se vedea Buletinul Societatei Politecnice din Noembrie 1907.

2) Vezi expunerea de motive a d-lui inginer Pu,scarin din Buletinul
Societatei Politecnice din August 191.8, pag. 276-277.

www.dacoromanica.ro
 II
Cerintele pareelei i blocului
Economia, igiena, tecnica i chiar estetica, prin o comunitate de
interese, cer avind In vedere densitatea urcata a populatiei, inten-
-sitatea comertului i industriei, nevoile ce simt diferitele clase sociale
a unui oras mare o clasificare, o specializare pe regiuni a con-
structiilor, ') zone de constructii cum le zic germanii (Bauzonen,
Baurayons), In orasele mari s'a produs o astfel de specializare a
constructillor in mod natural, si cu o intensitate asa, ca specialistii
au trebuit sa observe si sa admita acest fenomen ca o lege ce trebuie
-avuta in vedere chid se planuieste un oras. In timpul de fata, cind
este vorba de darea spre constructiune a unei regiuni, cu alte cu-
1) Comertul unui oras dezvoltindu-se dela centru spre periferie.
mai corect, descrescInd dela centru spre periferie, in mod natural valoa-
rea terenului si a constructillor allate pe el a cresclt neincetat, raminind
totdeauna cu o valoare mai mare decit aceea a terenurilor periferice
Tot o astfel de dezvoltare a avut si densitatea populatiei oraselor, tot asa
'si circulatia. Motive economice Ca i igienice, au contribuit deci Ca, in
general centrele oraselor s6 se acopere cu c1diri exclusiv comerciale.
.Locuintele, care cer un spatiu mai mlire in schimbul unei chirii mai mici
mai mult5 lumin5, soare, aer, liniste, an trebuit s5 se depdrteze de centru.
Industriile avind nevoie de intinse suprafete, de terenuri eftine, avind ne-
voie de leglituri usoare en liniile ferate ori cMle navigabile, mai mult, de
teren pentru neineetatele extensiuni viitoare, an trebuit sA lasil din oras
-goad sIi se inconjoare de cartiere de locuinte eftine, pentru a avea bra-
-tele lucr5toare la indemln5. 0 astfel de clasilicare este favorabil5 i tec-
micei municipale, c5ci atunci se poate proiecta si prevedea cu mai multi
rpreciziune o serie de lucrhri edilitare, cari nu au ea rezultat numai o e-
-conomie materialä la executie, dar i o ithbunkritire a soluVilor de a-
"doptat si o reusitä mai deplinil a aceleias solulii date. De exemplu, o ea-
nalizare se poate proiecta pe baze mai sigure si in mai bune condi(inni
ca i1 o alimentare cu ap5 Intr'un oras zoniticat" decit intr'unul
kinde domneste haosul; totdeauna vom gäsi str5zi mai corespunzatoare
locului, si mai bine pavate in primal oras, decIt in al doilea ; nu vom
Lghsi anomalii in ce priveste raportul Intre chirie §i atievarata valoare a

www.dacoromanica.ro
 20

vinte, cind se planuieste cartierul, dimensiile si formele parcelei si

blocului sunt determinate in primul rind de caracterul ce va trebui
sa prezinte acel cartier. Cind este vorba de o ameliorare, o siste-
matizare a unui cartier existent, acela§ punct de vedere nu este
mai putin important.
Asa dar se cuvine sa ne ocupam pe rind : A) de parcela si
blocul cartierului si al micei industrii ; B) de acelea ale cartierului
marei industrii ; C) de parcela si blocul cartierului de case de ra-
port (cazarmi de inchiriat) ; D) de ale cartierului locuintelor pentru
o famine ; E) de ale cartierului de locuinte mici si eftine ; F) de
parcela si blocul cartierului de vile. Aceasta diviziune se poate a-
plica si orasului Bucuresti ') §i este aplicabila in genere oraselor
cu populatii mari, cu mai mult de 100.000 locuitori.

unei locuinte intr'un oras cu cartiere stabilite, pe cind gasirn asa ceva la
tot pasul in orasele noastre.
Dar estetica ? Oricit ar fi de placuta variatia chiar in arhitectura
si oricit de discutabila ar fi valoarea estetica a unei solutii date, nu se
poate insa contesta c sunt cerinte estetice de ansamblu, dupa cum sunt
cerinte estetice de detaliu. Ori, cum o sa fie satisf.kuta estetica de an-
samblu, cind nici un gind comun nu conduce mai Mciodata pe proiecta-
torii constructiilor vecine din ,orasul fárä ordine" 1 Ce armonie o sa pre-
zinte o strada cari ne perindeazd pe dinaintea ochilor o fatada a unei
mari case de comert, apoi doua-trei locuinte cftine pentru cite o familie
carom ar urma de exemplu o turnaorie cu ateliere mecanice si forje
linga care se deschide un pare in care se ascunde un palat, in prelun-
girea zidurilor caruia se insirà case de raport (cazanni de inchiriat), iar
peste drum se dezvolta un imbroglio de baraci, hale si alte accesorii ale
unei piete de tirg ? SA ne imaginam numai acest tablou, i vom vedea cä
estetica cere si o atrnosfera favorabila, care nu se poate creia decit pria
infaptuirea unor idei care tintesc un scop comun.
1) Evident cd asa cum se afla acum orasul Bucuresti, suntem de-
parte de a ne gindi la o specializare a cartierelor in acest oras ; putem
spune cel mult c acum avem un cartier comercial si inceputuri de car-
tiere industriale. Nu inseamna insa ca, in masurile de imbunatiltiri ce se
pot lua sä nu se dea o indrumare sanatoasä dezvoltarei orasului, sa nu
se prate de experienta facut5 (!e toate popoarele inaintate si de pretu-
tindeni. Daca in adevar, orasele din diferitele regiuni terestre i a diferitor
popoare prezinta caractere regionale si etnice, tot asa de adevarata este
si .constatarea c specializarea cartierelor oraselor mari este o lege inde-
pendenta de variatii etnice ori regionale; numai modul de dezvoltare a
acestor cartiere sunt sub aceste influente, intocmai dupg cum un individ
din rasa urnana prezinta caracterele generale rasei urnane dar 1 parti-
culare comune unei specii.

www.dacoromanica.ro
 21

Fiecare din aceste categorii de parcele si blocuri trebuiesc stu-

-date pe toate fetele lor. Trebuiesc studiate : 1) forma si dimensiu-
iiile parcelei si blocului din punctele de vedere economic, igienic,
al circulatiei si esteticei ; 2) dispozitia parcelei si blocului avindu-se
In vedere igiena locuintelor si a strazilor in raport cu directia ra-
zelor soarelui si a vinturilor predominante, cu alte cuvinte studiul
.orientarei ; 3) Relatiile numerice ce trebuie sa existe Intre dimen-
siunile strazilor, blocurilor si parcelelor, avindu-se In vedere eco-
-nomia acestor trei parti, fata de diferitele lucrari ce ocazioneaza.
In expunerea noastra vom urmari aceasta metoda.

A. Parcela §i blocul cartierului comercial i al micei

industrii. Acest cartier se prevede mai totdeauna pe drumurile
de comunicatie Intensa si In imediata lor vecinatate asa dar in
mod natural in centrul orasului, unde concura toate caile de mare
circulatie. Pentru ca sa nu ma abat dela scopul ce urmaresc, las
in afara acestui cadru analiza Inchegarei acestui cartier comercial,
pentru a trece direct la chestiunea configuratiei si dimensionarei
parcelei si :blocului din acest cartier. Mai Inainte Insä, o singura
observatie : acolo unde se va stabili cartierul comercial si al micei
industrii, el nu trebuie strins inteun cerc de fier, deoarece acest
carder formeaza un fel de oras, un ora§ care se dezvolta §i el
,odata cu cresterea populatiei si dezvoltarea economica a ei. Prin ur-
rnare trebuie sa-i lasam putinta de extindere, ceeace se obtine prin
-dispunerea parcelelor si blocurilor cu aceleasi susceptibilitati de a fi
-tratate, atit In cartierul cornercial cit si in imediata lui vecinatate.

1. Parcela din cartierul comercial si al industriei mici este

bine sa fie libera de prescriptiuni prea strinse, In ce priveste con-
figuratia ori dimensiunile ei, 9 caci scopurile si mijloacele disponi-

1) Aceastà gresealà s'a minis intru cit-va 0 in Berlin, uncle regula-

mentul de constructie nu a tinut seanià de felul cartierului unde urmeazil
sà se construiasa pe o parceI5, decit prea putin.Iata ce se prevede in regula-
mentul din 1907, si azi in vigoare, (Bau-Polizei-Ordnung fi.ir den Stadt-
kreis Berlin) relatiy la aceste cazuri : Pentru toate parcelele cu adin-
,,cimi pinä la 32 m. aceleasi principii sunt valabile, indiferent dacd parcela
este sau urmeazA s6 fie clàdit5. Parcelele cu adincime mai mare ca 32
m. se vor deosebi, dupà cum se aflia in incinta Berlinului vechiu, ori
afarà din acea incintä.
www.dacoromanica.ro
 22

bile sunt atit de diferite, incit cu greu se pot toate ImbratO

in nite regulamente cari ar fi mai mult vatamatoare decIt fo-
lositoare.
asupra acestei parcele se gasesc insa citeva observatii ge-
nerale de facut. Aa, in cartierul comercial cladindu-se exclusiv
econstructia inchisa» iar valoarea terenului fiind cea mai ridicata din
ora, este recomandabil ca parcelele sa aiba laturile normale pe-
sträzi, in acest mod putindu-se utiliza in mod rational. lmportanta
cea mai mare in constructiile din acest cartier o au fatadele, care
se dezvolta inteun mod cit se poate de variat pentru o varietate-
de destinatii, §i de aceea convine foarte bine ca raportul intre fa-
tada i adincimea parcelei sa fie cit mai mare. De aici rezulta ca_
blocurile cartierelor comerciale sunt mai mici decIt In celelalte car-
tiere, deoarece raportul intre perimetru §i suprafata inchisa crqte-
cind suprafata descre§te. ') Marirea perimetrului sporqte cheltuie-
lile de constructie i intretinere a strazilor, canalizarei, conductelor
de alimentare cu apa, a terenului cedat pentru strazi, etc. dar spo-
rqte simtitor §i valoarea terenului inchis de strazi : cheltuielile sunt
proportionale, aproape, cu lungimea strazilor pe clad veniturile tot
a§a, mai ales cind masura de evaluare §i inchiriere a imobilelor
din cartierul comercial a devenit in mai toate ora§ele marl, rnetrul.

Pentru a se calcula suprafata constructibilà a parcelei, aceasta se-

va imparti prin linii, paralele cu frontul de cladit, in fasii : prima fasie-
nva avea o latime (masurata normal pe frontul de cladit) de 6 m., iar a
doua una egala cu tot restul adincimei parcelei, in cazul cind adincimea
,,parcelei este mai mica decit 32 m. Prima fasie se poate construi in ra-
portul 10/10, iar a doua de 7/10. Daca parcela are o adincime mai mare
ca 32 m. atunci se face diferenta dupa situatie, i anume : daca
parcela este in incinta Berlinului vechiu, a treia fasie ramash la a-
dincimea dincolo de 32 m. se poate construi in raportul de 6/10, iar daca
este ataril din incinta, aceiasi fasie dà o portiune constructibila de 5/10..
Suma supratetelor constructibile din fiecare fasie, astfel obtinute, poate
ti intrebuintata i repartizata pe intreaga suprafata, independent:de fasii.
Suprafata fasii a II1-a se poate trece in calcul i cu raportul 7/10 daca
inallimea cladirei ce s'ar ridica pe aceasta fasie nu intrece 10 m. (dela
nivelul terenului la streasina), iar pe a doua fasie nu se tidied construe
tie pe o suprafatä mai mare ca 7/10 din aceasta a doua fasie.
1) Ma refer la poligoanele pe care le au de obicei blocurile, caci
daca am considera poligoanele stelate, sau in genere din cele ce prezinta
unghiuri intrinde, asa cà o secanta le-ar taia perimetrul in mai mult de-
2 puncte, proprietatea enuntata nu mai este adevarata.
www.dacoromanica.ro
 23

linear de fatada. Chiar in Bucuresti se cere pentru pravaiii o chirie

pe metrul liniear de 500, 1000 si chiar 2000 sau 2500 lei pe an.
Si experienta deci dovedeste in mod evident Ca veniturile cresc
mult mai repede decit cheltuielie si ca, pina la o limita va fi in
foarte dese cazuri preferabil sa dezvoltam perimetrul blocului, fatada
parcelei, cu alte cuvinte sa facem ca sita sa aiba ochiurile cit mai
midi. Este adevarat ca in orasele mari apusene se gasesc parcele
mari, mai ales cu adincime mare, chiar in cartierul cornercial,
ele deservesc foarte bine nevoile comertului local ; insa acolo ma-
sura in care se inchee afacerile este cu totul alta decit cea pe care
o avem sau o putem avea in Bucuresti. Acolo casele mari de
comert sunt foarte numeroase ; in spatele pravaliilor de desfacere,
asezate la frontul de constructiune, se dezvolta cite 2 si 3 corpuri
de cladiri, care ocupa parcela pe toata adincimea ei de obicei
esindu-se prin ganguri in strada paralela celei principale si care
corpuri servesc mai ales pentru depozite, biurouri, ateliere de re-
paratie, sali pentru inpachetarea si expedierea cumparaturilor, rula-
rea marfurilor aprovizionate, s. a. Deci fara indoiala ca, marilor
firme comerciale organizate pentru o desfacere intensiva de pro-
duse, cu o mare varietate de marfuri in depozit, cu variate tran-
zactiuni, le convine mai mult parcela adinca decit cea cu un front
mare, caci pentru aceleas nevoi poate obtine un teren mai eften in
cazul intii decit in al doilea, avind astfel posibilitatea sa-si centralizeze
toate organele mai usor in cartierul comercial. Nu tot asa este cazur
cu orasele mai mici, cum putem considera si Bucurestiul, unde co-
mertul in stil mare nu s'a dezvoltat atit de mult, si cu organizarea
generala a elementelor orasului nici nu pare a se dezvolta asa de cu-
rind. Am convingerea ca in cartierul cornercial parcelele cu adin-
cimi mari nu sunt bine venite in orasele noastre, 9 cu atit mai
mult blocurile cu adincimi mari, cari impreuna un grup de a-
semenea parcele. Cind insa, stari de fapt ne inpun sa acceptarn
asemenea solutii, avem atunci ca supapa, pasagiile. 0 confirmare o
avem chiar in Bucuresti, unde, calea Victoriei nurnai, este legata
cu strazile vecine paralele cu ea, si tocmai in punctele unde co-
mertul este mai dezvoltat, cu nu mai putin de 5 pasagii, incurind
poate vom avea i pe al 6. Terenul din adincime, care ar fi depreciat,
se pune in valoare, dindu-se fatade la adincimi mici de parcele prin

1) Na vor 11 bine venite in nici un cartier al ora§elor noastre.

www.dacoromanica.ro
 24

ajutorul pasagiilor. Pe clnd parcelele adinci cu destinatia de a primi

constructia uneia i aceleiasi case comerciale sunt nimerite mai ales
ntre doua strazi, din care una are o mare irnportanta comerciala,
'liar
tar a doua o importanta comerciala chiar redusa, utilizarea parce-
lelor adinci prin ajutorul pasagiilor cere ca si a doua strada le-
gata de pasagiu sa aiba o importanta comerciala pronuntata In
timpul proiectarei pasagiului.
Putem da dteva dimensiuni In ce privesc adincimile parcelelor
cartierului comercial, dimensiuni ce nu trebuiesc privite declt ca niste
limite. Asa Stfibben si GOcke, avind In vedere conditiile oraselor
marl germane recomanda :
a). Pentru parceleie destinate cladirilor cu 4-5 etaje, cari au
§i corpuri de cladiri In curte (Hintergbaude), o adincimede 40-60 tn.
b) Pentru parcelele destinate cladirilor cu 3 4 etaje si ase-
menea cu alte corpuri de cladiri In curte, o adincitne de 25 35 ni.
Rezulta ca adincimile blocului in cazul a) va fi de 80 120 tn.
iar in cazul (b); de 50-70 rn. ; putem asemenea unifica doua par-
cele in una cu o adincime egala cu a blocului, pentru a ti utilizata
de aceias can mare comerciala ori pentru creiarea unui pasaj.
In ce priveste lungirnea blocului, practica arata ca este a-
vantajos sa o facem egala cu de doua ori adincimea lui. Cerintele
circulatiei consimt la alegerea acestei dimensii, cari, dupa datele
de mai sus, ar varia intre 100 si 240 rn. e bine sa se ramina
subt 200 rn. pentru a se descarca mai usor o strada cu circulatie
intensa, de vehiculele parazite.
In Berlin, centrul comercial care se gaseste intre Dorotheen-
Strasse si Koch Strasse de o parte, si Wilhelm Strasse si lerusalemer
Strasse de alta, este impartit In blocuri, care In miezul regiunei au
dimensiile de circa 100 X 120 tn, iar mai spre marginea regiunei
de 100 X 200 tn, deci de lugime dubla. Observam ca acolo unde
adincimea blocului este mai mare, adica intre Leipziger Strasse §i
Voss Strasse, -adicA unde parcelele au ad-Ind-me variabile dela 140 la
200 m., se gaseste si marea casa de comert Wertheim, care a
utilizat foarte bine parcela ce ocupa, folosindu-se de esirile ce po-
seda la cele douaputem zice trei, cad parcela e cam de colt
strazi (fig. 10) 1).

1) Figura este luatä din Gescheifts-und- Warenhauser" de H. Sch-

liepmann.

www.dacoromanica.ro
 25

Daca studiem scheletul orasului Berlin, vedem ca blocurile

ii maresc dimensiunile cu cat ne indepartam de centrul comertu-
lui, in genere blocurile marindu-qi lungimea fata de adincime.
In Viena, in centrul comercial din Kartner-Strasse, Roth
enthurm Strasse, Graben ori Wollzeile, pe scurt, in interiorul Ringului,
gasim blocuri cu adincimi §i mai mici : multe cu adincimi de 80m.
unele cu adincimi de50 m. ori chiar de 30 m. Foarte des insa a-
ceste blocuri au lungimi de cite trei ori adincimea, nu rar de cite
yerAda55e"A VrAstrasse -

leipz.ser Sfrasse Leinieler 5trasxt

Fig. 10.
patru ori. Si lucru curios, blocul este wzat cu lungirnea lui per-
pendicular pe strada comerciala de importanta cea mai mare, care
este o proprietate a blocurilor de locuinte Iinitite cuprinse intre
strazi radiale.

2. Am aratat cerinteie economice §i de circulatie In ce pri-

vqte parcela §i blocul cartierului comercial. tlygiena are pretentii
mai mid in acest cartier, de oarece circulatia mare, zgomotul,
marea densitate a locuitorilor in timpul zilei, rnodul de Intrebuin-
tare al cladirilor, 'costul lor mai ales, aceste la un loc, fac ca sa
nu putem merge cu exigenta prea departe. Negrqit ca aerul va
fi mai viciat, premenirea lui facindu-se in conditii mai rele nu

www.dacoromanica.ro
 26

Insa in ce priveste si cantitatea de praf de aceia este bine sa

asezam stradele principale asa fel ca, curentii de aer sa circule
in lungul lor. In schimb canalizarea o vom putea-o executa in
bune conditii, cad calculele indica de obicei in aceste regiuni pro-
file vizitabile, cari se pot tine in bune conditii de curatenie si a-
sezindu-le la adincimi apreciabile sub strada vom putea obtine
pante convenabile, chiar pentru subsolurile cladirilor, subsoluri carl
au o valoare mult mai mare in cartierul comercial de cit in cele-
lalte 2).
Ap-roape totdeauna cartierele comerciale stabilindu-se in re-
giunea cea mai joasa l easa a oraselor, este adevarat Ca nu
totdeauna putem obtine cu aceias usurinta pante avantajoase pen-
tru canalizare, rnai ales pentru scurgerea apelor din subsolurile
cladirilor in canale, pe cind la ape marl date de ploi repezi sun-
tem expusi sa avem inundate subsolurile ori chiar strazile fn par-
tea lor inferioara. Cu rnijloacele actuale, acest inconvenient se poate
inlaturd deci la oranduirea cartierului comercial nu n a vom mai
ingriji de aceasta.
In privinta orientarei strazilor cartierului cornercial vom Ingriji
ca soarele sa le bata cit mai putin in timpul zilei, ceeace
prezinta un avantaj pentru buna pastrare a obiectelor la vitrine
pentru inlesnirea transportului repecle al pictonilor in timpul cal-
durilor. Tinind socoteald ca inaltirnea cladirilor din acest car-
tier este mai mare decit largimea strazilor, vorn obtine acest lu-
cru trasind strazile dela est la vest.

1) Un studiu al atrnosferei Bueurestiului, gieut de D-nii D-ri Mi-

novici §i Grozea i publicat nu de mult, aratil cg in orasul nostru, din
acest punct de vedere atmosfera din calea Victoriei contine mult mai putirr
praf dectit aerul dela soseaua Kiselef ! Cu atit mai mult are avantajul
calea Victoriel fat5 de unele sosele ea §tefan eel Mare, ori 13 Septembrie,
Dudesti etc. In definitiv pentru orasul Bucuresti, in ce priveste aerul, pra-
ful din aer mai ales, nu putt m sà ne conducem dupd cartiere, eind aceleas.
studii arata cii aerul din Bucuresti contine de 7 ori mai mult praf de
cit cel din Paris, si de 50 ori mai mult decat cel din Budapesta !
2) In multe orase ale Germaniei aceste subsoluri sunt utilizate tot
ca privlii mici, iar in constructiile noi, fie ea ruagazii pentru depozite
oil still pentru instalatille mecanice ale caselor de cornert, fie chiar pen-
tru unele departamente de desfacere de m5rturi ale unor mari magazine..
Acest ultim sistem este intrebuintat des la Londra.

www.dacoromanica.ro
 27

Daca vrem sa ne ocupam putin i de estetica strazilor, a

fatadelor blocurilor din cartierul comercial, vom cauta ca, in acest
cartier unde se acumuleaza surne imense in constructiuni, unde
arhitectura cauta sa produca cit mai mult, sa avem blocuri cu
fronturi curbe. Strazile neregulate procura perspective totdeauna
Mai interesante decit strazile drepte cari sunt totdeauna sarace In

Fig. 11.
impresiuni. Pe un front curb fatadele apar mai in justa lor valoare.
ca de exemplu pe High Street din Oxford, care se vede in figura
11. lnaltimile cladirilor pot varia intre anumite limite, mai ales cind
acoperisul lor prezinta oarecare varieLate ca pante ori mod de tra-
tare. Evident ca trebuie oprite inaltimi de constructie cu totul dis-
proportionate intre cladirile invecinate, cad s'ar impresiona ochiul
in mod cu totul defavorabil. Figura 12,') care reprezinta o vedere
din New-York ne demonstreaza in mod neindoios acest adevar.
In principiu, variatia inaltimei cladirilor unor parcele invecinate,
poate fi cu atit mai mare, cu cit frontul parcelelor este mai mare
§i raportul intre largimea strazei i inaltimea constructiilor mai mic.
1) Din Das Haus im Stadtkorper" de Felix Genzmer.
www.dacoromanica.ro
 28

3. Este interesant sa tirn cam care este in procente, supra-

fata ocupata de strazi fata de suprafata totala intr'un cartier co-
mercial. Am vazut ca blocurile variaza ca adincimi intre 50 i 100m.
si 100-240 m. lungime. Putem admite pentru blocurile de 50X100m
strazi cu trotuare de cite 4 m. si parte carutabila de 10 m '), pe cind
la blocurile mai man i moderne, de 120 X 200, care pot primi

FTW

Si . I
01
..S, '', A 1 ft '4 k?.=-i*-r.'64.-"- 11 t we
4
Ni'
. A .1

..! a 6f, CIS

1 14
t'14 3
,

'I-
X .
; tAtilitt
''',3111481
t i ....
k
, e
. t ;1
...........--: .

:,__----- -
t
)-_
--- - 0-.1,:iii il I .-EI '' r.t!..0,-".
A 7-
41
''''' II ell 7solit
I -
.......
I-JO,'
2 I r. ".

I L

,4wgre-

Fig. 12.
usor printre ele i tramvaie, adrnitem trotoare de cite 4,50 m. §i
parte carutabila de 12 m. In cazul kali, in aceste conditiuni, ga-
sim ca strazile ocupa aproape 4570 din suprafata terenului, iar in
cazul al doilea aproape 250/o. Daca in fiecare din aceste cazuri

1) Aceste dimensii le dau pentru strade ca e se proecteaz5. Chid

este vorba de str5zi ce m meazil sä fie täiate in cartier deja construit,
unde terenul este foarte scump, atunci ne putem limita la urm5toarele
minime pentru partea curutabila :
4,50 m. pentru cloud rinduri de vehicule (cite anal in ftecare sens).
7.50 m. pentru dou5 rinduri de vehicule.
9 00 m. pentru trei rinduri de vehicule.

www.dacoromanica.ro
 29

micsoram lungimea blocului la jilmatate, introducind Inca cite.

o strada cu trotoare de cite 4 rn. si parte carutabila de 10m,
atunci procentele se urca respectiv la 55°/o 33°A. Putem dar
i

considera ca limite 55°/, si 25%, fie in medie 400/o ca suprafata

ocupata de strazi in cartierul comercial. Intelegem dar ce mare
cheltuiala trenie sa aiba administratia comunala cu pavarea, in-
tretinerea, curatirea, constructia strazilor si a accesoriilor lor sup-
terane, In cartierul comercial, care, din cauza marei circulatii ii
a pozitiei lui in oras, au nevoi de o deosebita ingrijire. Mai ales
pavagiile acestor strazi sunt foarte costisitoare, trebuindu-se a se
intrebuinta fie asfaltul, lemnul ori piatra regulata cel putin, ca
acoperire, i trebuind Inca fundatii bune acestor acoperisuri. Inte-
legem acum Inca. de ce nu trebuie considerate ca exagerate pre-
scriptiile orasului Francfurt de pe Maiu, cind cere ca acolo unde
se traseaza strazi noi, terenul necesar strazilor sa fie dat gratis
de coriverani, cit timp suprafata cedata nu trece de 30°,/, din su-
prafata posedata. Comuna plateste numai pentru terenul ce ar trece-
de 30°/o din suprafata posedata de un proprietar.
Asupra cartierului comercial vom mai reveni cind ne vom.
ocupa de ameliorari (sistematizari).

B. Parcela §i blocul regiunei industriei mari. Regi-

unea industriei mari trebuie cu totul despartita de tinutul locuin-
telor, insa trebuie avut in vedere ca in apropierea acestei regiuni
sa se poata dezvolta cartierul de locuinte eftine pentru lucratorft
din fabrici. In principiu regiunea marei industrii trebuie sa fie astfel
situata, ca zgomotul igazele fabricelor sa fie indepartate de catre-
vinturile predominante de oras, nu aduse in oras. SA se aiba la
indemina. 9l cu mici cheltueli, mijloace de transport. Pentru a ilustra_
aceste conditii, reproduc aici planul de situatie a cunoscutei fabrici
de masini, uzina uGustavsburg» a societatei Maschinenfabrik Augs-
burg-Mivnberg A. 0) '). Uzina se afla la o distanta mare de oras, la im-
bucatura riului Main cu Rinul. Planul din figura 13 ne poate da o
idee clara de intinsele suprafete pe care le necesita o industrie
mare. Actualmente fabrica ocupa o suprafata de 18 h.a. din care
7,6 sunt acoperite cu cladiri. Pentru eventuale extinderi, fabrica

11 Figura din Die Technik in Bereiche des Bezirks- Verein Rheingau'

(Festschrift zur 50 Hauptversannnlung des Vereins deuscher Ingenieuren),

www.dacoromanica.ro
A AY nonort.c.wmeo. w .G 6 KRA Or6416M5tAil
...en,. I.

Fig. 13.

www.dacoromanica.ro
 31

Legenda figurei 13.

A, Centrala electricii de Sud. A2 Centrala electricX de Nord. A3

Ateliere de reparatii si de unelte. A, ;conla fabricei si sala de expozitii.
A; Remize de locomotive. A, Cintar de vagoane. A7 Castel de ap5. A2 Fe-
distraele. A10 Sala de mincare a lucrAtorilor. A72 Sala pentru automobile
biciclete ale functionarilor. A19 Sala pentni bicicletele lucrhtorilor.
A15A21 Closete. B1 Bureaul uzinei si incAperei pentru serviciul sanitar.
E, Ateliere pentrn consiructii in fier (uzina de sud). E2 ea E1, (uzina de
nord). E4 Tinichigiria. K, Forjele si atelierele principale. k Atelierele de
sudat si instalatia pentru Wassergas si aer comprimat. K3 Rezervoare de
gaz. M, Magazinul central. Ma Ha la de montare. M, Sala de modele. M,
Depozitul de uleluri. M7 Depozitul de vApsele pentru vagoane. V, CFadi-
rea administratiei. NV, Atelierul de constructie a vagoanelor i depozitele
de arbuni. Wa Forjele cu ciocane. W3 Uzina de presat. W, Atelicrele de
l5c5tuserie. W5 Depozitul de lemne W0 Atelierele suplimentare si de hi-
-cuit. W7 TImpirie cu ateliere suplimentare.

mai poseda inca 9 h.a. Este de remarcat colonia de lucratori ase-

zata in apropierea fabricei si a linei ferate ; asemenea diferitele ii-
nii ferate ce leaga fabrica in diferite directii cu alte orase si cu
canalul de navigaVe vecin. Din legenda figurei se poate vedea 31
felul cladirilor de care are nevoie o industrie metalurgica si dis-
pozitia lor.
In ce priveste orasul Bucuresti, si Ia noi in tara in general,
regiunile industriale s'ar potrivi mai bine sa fie situate in sudul
pi sud estul oraselor, vinturile predominante fiind dinspre nord sau
nord-est
In regiunile industriale cerintele pentru parcele i blocuri sunt
.aproape contrarii cu cele pentru cartierul comercial, caci dimen
siunile lor trebuie sa fie cit se poate de mari pentru a permite o extin-
dere cit mai putin costisitoare industriei. Totusi aceste dirnensii de-
pind si de felul industriei, cad sunt industrii care se dezvolta mult
in inaltimea constructuilor, altele cer multa suprafata in dezvoltarea
lor. In general industriile care cer materii brute voluminoase, care
.au i deseuri in cantitati mari, cer suprafete mari, pe cind niste
industrii alimentare se pot desvolta mai usor in inaltime. Asadar
si aici dimensiile parcelelor si blocurilor pot fi foarte variabile si e
bine sa observam cam ce industrii au avantaje sa se dezvolte, in
nn oras, sau in o anumita parte a regiunei industriale a unui

www.dacoromanica.ro
 32

ora§. Prin urmare a trasa dela inceput parcelele §i blocurile

acestei regiuni, ar fi un procedeu cu totul ne nemerit. Ceeace se-
poate face, §i e bine sa se fan, este sa se prevada dela Inceput
arterele de comunicatie de prima necesitate, dupa care sa se con-
duca celelalte de care se va slmti mai tirziu nevoie. In scurt, li-
bertatea In constructiune va trebui sa fie in acest cartier §1 malt
mare decit In cel comercial.
In determinarea parcelelor industriale mai este important §i uri
studiu amanuntit al subsolului terenului. sa nu avem ape subte-
rane la mici adincimi ori terenuri slabe de fundatie, caci acestea.
scumpesc mult constructia ; pe cind, daca gasim straturi de pietr4
ori nisip bun, putem avea o importanta ieftenire, iar un strat pu-
ternic de argila plastica poate fi conditie excelenta pentru dezvol-
tarea unei industrii ceramice.
In ce prive§te relieful solului regiunei industriale, convine ma
totdeauna mai bine un teren §es, putin sau de loc accidentat, decit unul
accidentat, caci in mod permanent -avem aici de transportat greu-
tati, i transporturile cer rampe dulci sau de loc. Liniile de garaj cer

terenuri cu Inclinaii foarte rnici : mai mid decit 1%, daca se poate,
dar sa nu trecem de 2Va. In Germania se cere ca liniile de garat
sa nu aiba pante care sa treaca de 1 : 300, §i atunci instalatia a-
cestor linii va costa iara§i scump. Apoi aceste linii de garaj sa ntr
prezinte curbe cu raze prea mid, mai rnici de 140 m., iar acolo .
unde locomotivele statului infra, razele sa nu fie mai mici ca 180
m. i) Configuratia terenului mai trebuie sa permita o canalizare eftina,.
cad dupa cum am spus, parcelele §i blocurile industriale prezinta
adincimi marl, §i trebuie cautate ca lucrarile accesorii sa nu ia
parte cu un procent prea mare in cheltuelile de instalatie, cu atit
mai mult cu cit, se obicinuqte sa se zica, cind se vorbqte de
canalizari in tratatele de instalatii industriale, cam urmatoarea fraza:
«canalizarile sunt scumpe, dar sunt un rau necesar». In adevar, se
intllnesc uneori dificultati serioase, mai ales pentru inlaturarea ape-
lor uzate, §i in cazul cel mai desavantajos trebuie sa recurgem tot
tot la calitatile terenului pentru a scapa de ele. Daca nu vom pu-
tea astfel proceda, vom fi siliti sa facem ceeace s'a facut in juruk
Berlinului, creindu-se in acest scop, in alte scopuri, canalul Tel
i

tow, pus in comunicatie cu Spreea.

1) Aceastä dispozitie este tot germanii.

www.dacoromanica.ro
 33

C. Parcela i blocul cartierului cu ease do raport

(caziirmi de inchiriat). Acest cartier trebuie sa se afle In ime-
diata vecinatate cartierului comercial. Terenul de constructie, care
este asernenea de o valoare ridicata in acest cartier, cere o con -
struire Malta, o utilizare a lui cit mai mare. Se vor gasi totdeauna
chiria§i pentru asemenea constructii Inalte, de raport, chiriai cari
le vor ocupa pina la mansarde, cad locuinta unei mari parti a
populatiei ocupate In cartierul comercial se va afla In cartierul
cazarmilor de Inchiriat. Functionarii publici i comerciali prefera
desavantagiile vietei in cazarmile de Inchiriat unui drum prea lung
pina la alte cartiere, drumuri ce atrag o mare pierdere de timp si
cheltuieli fixe de transport, pagube cu atit mai simtite, cu cit ora-
ele sunt mai rau utilate cu mijloace de transport sigure, eftine
§i repezi.
Tabloul urmator arata cum pretul terenului influentind asupra
chiriei, influenteaza asupra inaltimei de constructie.

ICostul pc (hiria ruler locuinte cn marci) cu:

rn. p. teren
(in marci) 1 etaj 2 etaje 3 etaje 4 etaje 5 etaje

1 345 232 208 196 189

5 376 248 218 203 195

10 414 267 231 213 203

25 529 324 269 249 226

50 420 333 290 264

^r
IJ - 516 397 338 303

100 461 386 341

In oraele cu o populatie mare §i prea Intinse, In acela timp

cu venituri restrinse, dezvoltarea unui astfel de cartier, adica cu
locuinte Inalte, sunt chiar o necesitate, pentru cd numai astfel o-
rawl se va putea inzestra cu Iucrarile edilitare necesare i de buna
executie i Intretinere. 1)

1) Din Die Pohnungsfrage" I. de Prof. Dr. L. Pohle.

www.dacoromanica.ro
 34

1. In ce priveste forma dimensiunile blocului ci paradei acestui

cartier, nu sunt multe de schirnbat din cele spuse la cartierul co-
mercial. Natural, scopul fiind mai bine precizat rn ce priveste in-
trebuintarea terenului in cartierul de constructii de raport, se pot
face si este bine sa se fan prescriptii mai detailate, care
sa ingradeasca ceva mai mult libertatea de utilizaie a locului, liber-
tatea deschiderei stradelor, libertate ce se dezvolta In general In
defavoarea salubritatei publice.
In acest cartier stradele vor trebui sa fie foarte bine ingrijite
iar costul lor vor fi mai ridicat decit al celor din cartierul comercial,
de oarece raportul Intre largimea stradei si Inaltimea de construc-
tie va fi mai mare In acest cartier decit in acel comercial.
Regularitatea blocurilor si parcelelor se impune si mai mult,
iar lungirea blocurilor poate ajunge la 300 si chiar 400 m., de
oarece c irculatia este mai mica In acest cartier si blocul devine
mai economic, dupa cum rezulta si din teoria economiei blocurilor,
ce vom expune mai jos.
In cartierul «cazarmilor de tnchiriat» parcelele sunt dimensio-
nate In vederea «constructiunei inchise» i vor fi socotite fie pen-
tru constructii cu 3-4 etaje, fie pentru constructii cu 4-5 etaje.
Mai mult de 5 etaje nu se recomanda sa se admita a se construi
In acest cartier, caci se Inttrnpina desavantagii de alta natura, pre-
cum : de igiena, siguranta contra focului, s. a.
Afara de aceste consideratiuni, la dimensionarea adincimilor
parcerelor, si deci si a blocurilor, se mai are In vedere si daca
cladirea va avea i un corp sau doua de a doua, linie, (Hinterge-
baude) sau nu. Sistemul cu corpuri de a doua linie (1-lintergebaude,
Gartenhaus) s'au Intrebuintat §i perfectionat foarte mult mai ales
In Germania, pe cind In celelalte tari, casele de raport au de o-
bicei numai corpul principal din fata, si una sau doua aripi late-
rale ; sau daca Inchid toate laturile poligonului, atunci parcela are
mai multe fatade.
Din punct de 'vedere igienic, natural ca sistemul cu cladiri
secundare (Ilintergebaude) este inferior celui numai cu aripi, desi
se considera ca aerul din strada e mai nesanatos cleat cel din
spatele caselor ; Insa prin faptul ca constructia de acest gen
permite o adIncime mai mare a blocului, deci dupa cum vom
vedea si din calcule un cIstig mai mare pe metrul patrat de te-

www.dacoromanica.ro
 35

ren parcelat, se Intrebuinteaza mai mult. Daca Insa se aplica asa

numitul sistem «.)u curie coillunii0
(mit gemeinem tiof), cum se vede
in fig. 14, ori, mai bine, daca se In-
latura cu totul aripile constructiei dela
strada, asa ca se obtin 2 3 siruri

UU
sr
oo
ADA
OQ ^
paralele utilizind toate numai o strada,
atunci inconvenientul corpului secun-
- dar dispare in mare parte, si ajun-
Fig. Pr gem la tipurile de constructie uzi-
tate astazi in cartierele unde terenul
de constructie este ridicat ca cost.
In genere se uziteaza cam urmatoarele adincimi de parcele :
pentru cladiri cu 3 4 etaje fara corp secundar 25 35 m ;
» cu 4 5 » cu » u 40 60 m ;

(Ian adaogam eventual si gradini de fatada de 6 m., atunci dimen-

siunile de mai sus vor deveni respectiv 31-41 m. si 46-66 rn.
In ce priveste frontul parcelelor, se poate considera ca cel
-cle 15 m. este suficient pentru sistemul curtei comune, pe cind
pentru sistemul corpurilor paralele ori cu aripi poate sa fie necesara
unei bune distributiuni o fatada chiar dubla, chiar daca o scara
.singura deserveste doua sau uneori trei apartamente la acelas etaj.
Stradele secundare ale cartierului de locuinte de raport se
recomanda sa se prevada a fi construite lasindu-se gradini de fa-
tada de cel putin 5 (cinci) metri. Cu acest mod stradele acestea
pot fi construite inalt, Insa costul stradei va fi redus.
Datele de rnai sus au rezultat din o practica intinsa facuta
In tarile industriale, asa ca ele sunt aproape stabilite. Tot4i In
acele tari industriale unde populatia oraselor creste foarte repede,
crestere concomitenta cu aceea a industriilor oraselor, muni-
-cipalitatile ri foarte importante societati, care au cautat sa devina
posesoare!e a marl Intinderi de terenuri parcelabile destinate a
Il In scurt timp construite, au cercetat i stabilit In formule di-
mensiunile si configuratiile cele mai avantajoase din punctul de
-vedere al rentabilitatei parcelarei.
Desi formulele stabilite au o apreciabila :Ion de empirism,
desi aceste formule In general nu pot servi decit ca indicatiuni ;
totusi, avind in vedere uniformitatea modului de constructie din
www.dacoromanica.ro
 36

cartierul locuintelor de raport, al cazarmilor de inchiriat, deci urii-

formitatea declinatiei terenului, avIrid in vedere costul destul de
ridicat al terenului, pe chid scopul urmarit este ca locuintele sa se
Inchirieze cu preturi cit mai reduse, natural ne apare atunci cäu-
tarea unor astfel de formule ajutatoare lucrarei planurilor de par-
celare si construire a unui mare teren, pentru extensiunea unora
din orasele germane ori americane, destul de justificata.
Este dar interesant sa dam aici indicatiuni asupra relatiunilor
stabilite de C. Strimz, care s'a ocupat cu aceasta chestiune. 1)
D-1 Strin 1i propune a determina formele blocurilor pentru
care cIstigul din parcelarea terenului este maxim, Int li In cazul
clnd adincimea blocului este data, apoi dud lungimea blocului este
data, pentru diferite valori ale terenului de constructie si a lucra-
dor edilitare.
Pentru aceasta pleaca dela formula empirica

(1) .

In care :
. .... y=k+C.e-In

y este valoarea metrului patrat de teren aflat la o adincime

t dela strada ;
k o valoare constanta, care reprezinta pretul pe metrul patrat
de teren, dincolo de adincimea t;
C o constanta a costului de constructie ;
n o constanta, care determina modul de descrestere al va-
lorei terenului ;
e baza logaritmilor naturali ;
Considerind, cum de altfel este cazul In practica, Ca pretd
terenului scade, atunci dud adIncimea parcelei creste peste o.
limita, i notind cu :
ym pretul mediu pe metru patrat al unei parcele de aclin-
cimea t;
yr. valoarea unei f4ii de teren ce merge perpendicular pe.
frontul parcelei, de 1 m. lalime i lunga (adinca) de t metri (deci:
yr este pretul terenului pe metrul de front),
din formula (1) rezulta :

yr = fy.dt=kt-f--(1 e )si
1) Zeitschmft fi r Vermessungswesen 1905 (No. 10 51 11) precuin
,Stddtebau" 1907 (No. 3, 4 §i 5).
www.dacoromanica.ro
 37

yr , C (1 e-tn)
(2) . . . Yln-= K T'
t t . n
In cazul parcelei triunghiulare cu Ufl unghiu drept, In care o
cateta b este fatada, iar cealata t este adincimea, clan notam cu
sm.r pretul mediu pe metru de front al parcelei, deci valoarea par-
celei ar fi b X ynuf avem :
tn
(3) . . . . y= k 2t

2 I iz
1 1
tdi
Se considera dar doua cazuri : a) cazul blocului dreptunghiu-
lar ; b) cazul blocului triunghiular.
a) Ca.zui blocului dreptungbiular. Se considera terenul ca fiind
Impartit In blocuri dreptunghiulare de adIncime 2 t, iar raportul
intre lungimea si adincimea blocului fiind q, unde q> 1. Suprafata
totala a blocului, inclusiv jumatate din aceea a stradelor Inconjura-
toare lui, care sunt de largime b, fie F'; iar raportul Intre jumatate
din suprafata stradelor Inconjuratoare i F ; fie p. Daca notam cu
si §i s dimensiunile unui sfert din blocul de suprafata F, se ga-
seste ca :

st razsi_
3/2

. .

I- 5,
. 15

(4) p=1 q S2
Si t2

Tirand socoteala de cele mentionate la stabilirea formulelor

www.dacoromanica.ro
 38

(2) si (3), si examinind si figura 15, gasim cd valoarea w a unlit

sfert de bloc este :
(5) . . . . w 2 t y,j+ (q 1) t . yr
Valoarea W a Intregului bloc, tinind socoteald de pretul me-
diu al metrului patrat din sfertul de bloc, este :
= --[2
.9, S2
v 2.r (q 1) yr]X F

Costul pe metrul patrat de lucrdri pentru stradd fiind k, cos-

tul total S al sträzilor inconjuratoare blocului va fi :

S=P.F.k=( 1 -gf-t)
SI SI.
F . k

Cistigul G rezultat din vinzarea parcelelor este :

(6) . . W S = --[2
S2
ym.r+ (q 1) Yr k (1 si q t2
s2,f
,F . k.

Derivata expresiunei (6) va determina pe t pentru care G devine

maximum. Insä cum ym.f §i yr (vezi formulele (2) si (3) ) sunt func-
tiuni de t, vom calcula intli derivatele lui y7n.f si y , adicä :

d yr dymf
=
1

dt §I dt t 'Yf Ym.f)

si le vom introduce in calculul derivatei lui (6), gasind

dG t .F
dt (q + 1) ym + (q 1)y !2 nLi
1
si S2[
isi+qs2 q (S1-1-s2) b
1)Yr} -2 =o
s2 -k
(
st s, . s2

Dintre valorile lui t care facd(1t

G
= 0, vorn exclude pe t=0
1 d0 = 0.
pe t = s, pentru care s = 0 oi deci
dt Rezulta dar cd
trebuie ca :
(7) (q + 1) y,+ (q 1) y [2 yr.1. + (q 1) y ifs si .
q s2)
s2
q (sc)-- s2) b
. . k =-- 0
si . s2 2
www.dacoromanica.ro
 39

ecuatie ce se poate simplifica7 inlocuind pe 5'4 si s2 cu valorile lor

ai notind clteva expresii astfel :

yr s, y k F (t)
2
§i
b
2 y,.f s2 yHt - k =f (I)
Ecuatia (7) sirnplificata devine
s 1 (q 1 )
(7') f (t) + si q s, X F (t) = o
Mit din ecuatia (7) cit si din ecuatia (7') se vede ca, pen-
tru anumite valori ale lui q corespunde o valoare t pentru care
cistigul G devine un maximum.
Ca particular blocul patrat, adica q =--- 1. Atunci ecuatia
(7) devine :
b
2 S yrn k=0
2

2y (t )3,,+ --1?2- k

deci : rind forma blocului este un patrat, atunci adincimea pentru care
ciistigul este maximum este aceea pentru care dublul pretului mediu de
front este egal cu pretul mediu al metrului patrat de teren, multiplicat
cu pond/ale din laturea blocului i ldtimea stradei, plus .costul ce revine
metrului linear de front de stradd.
Spre a afla maximul lui G pentru diferitele valori ale lui q,
Strinz construeste o curba rezultata din ecuatia (7'), folosindu-se
pentru aceasta si de tabele ale diferitelor valori ale expresiunilor
t.n. t.n.
I e
e ai , cu care constructie i curbele functiunilor y.Ym,
t .n
Yl §i Y7n.r (fig. 16).
Din cele expuse pina aici, rezulta cum se poate determina
pentru o valoare data a lui q i celorlalte constante, valoarea lui t
pentru care G este maximum.
Sa vedem cum se procedeaza cind t este dat, spre a se
determina q cel mai favorabil.
Derivind ecuatia (6) in raport cu q i egalind cu zero. avem:
www.dacoromanica.ro
 40

d0 rt syp 2y,.1.-1-(q 1)yr lt t2

k.
Siqt 1><F=
dq Ls, 2
s2

d t2 b \
d Si A2ym.f Ytn 2- k ) x F

1.i I I i 1

GO - Reprezentareo Goatici
a vpfo,ilcr A)Qrce/elor.
GO

40 -

30 -
20 -
C __
n
10 - att
A 4\
cy t
100
_to
t,3t a
90 -
\J
80
34.

70

CO r_

C -it SO
40

30 - j;').4
20 - R/

k
10

10 20 30 40 50 60
II
70 80 90
1 100
5dincim,

Fig. 16
dG t2
c/71=Tcs; X f (t) X F=0
--,
1

.9,
1
=0 i f (t) /0
qt+ -b2
ori :
www.dacoromanica.ro
 41

f (t) ---- 0 si
1

SI
/ o.

Se constata cã pentru q = c citiguI devine maximum chid

t este cuprins Intre 0 si t4, iar daca t creste dincolo de ti (t, fiind
valoarea cea mai favorabila a lui t pentru q =1) §i q = co,
gal devine un maximum.
Daca vrem sa calculam clstigul pe metrul patrat avem :

(6') G --=
. 82
(q-1)yr _1 (1 qt2 ) k
Si 81 S2

care devine, facind din nou uz de relatiile f (t) §i r (0:

G
81 82
(0+ -2 P
Daca se construesc curbele cistigurilor pentru diferite valori
ale lui q §i valorile continui ale lui t, se gaseste ca toate curbele
q ale cIstigurilor se tae In .acelas punct cu abcisa ti sub care,
ctstigul este cu atIt mai mare cu cit q este mai mare, tinzlnd
spre co
b) Caul blocului triunghiular. Urmind aeceas cale ca pentru
cazul blocului dreptunghiular, ajungem In cele din urma la urma-
toarele concluziuni generale :
1. La blocurile triunghiulare cisligul este in orice caz acelaf ca la
blocurile patrate de aceitqi adincitne.
1 In mod leorelic, forma triunghiului nu influentead ci tigul,
insd 11 influettlea;,-4 in mod practic, din cauci cã unghiul triunghiului
din colt trebue ie5it mai mult, si aceasta rehreinfii o pierdere de teren.
Repetarn, daca am Inserat aici aceasta teorie, scopul nu este
aplicarea ei numerica la cazurile ce am avea de rezolvat, ci, pe
deoparte pentru a se putea face o idee asupra influentei lungimei
si actin cimei blocului In fiecare caz asupra cIstigului de realizat,
iar pe dealta, spre a se vedea cum si aceasta chestiune destul de
complexa se poate pune In ecuatie.
In cazul de fata, modul de calcul aratat poate avea aplicare
atunci clnd este vorba de construit suprafete mari de terenuri
scumpe pentru locuinte triage de raport si dupa tipuri mai mult
sau mai putin uniforme.
Pentru cartierele unde se construesc locuinte de o singura
familie ori unde se cauta o variatie cit mai mare In dispozitia si
www.dacoromanica.ro
 42

modul de constructiune, asa ca sä se obtina si grupari cit mai

estetice, formulele mai sus stabilite isi pierd aproape toata impor-
tanta.. De altfel aceasta este si cauza de capetenie pentru care
studiul D-lui C. Strin.z nu-qi gasestemai ales in ultimul timp
intrebuintarea sperata. In genere, in construirea oraselor, sunt alte
conditiuni mai imporrante care determina p? q, b, t din forrnulele
expuse, asa ca acopera importanta unei diferente mai putin impor-
tante ce ar reveni la cistigul rezultat din formule.
2. Orientarea parcelehn trebue sa fie astfel ca fronturile lor sa
fie cit mai indelungat batute de soare. Cum blocurile in general
au cite 4 laturi, rezulta cd, dimensiunile mai marl ale blocuri-
lor trebue sa aiba directiunea ceruta de aceasta constructie. 0-
rientarea pentru care expunerea este maxima, dupa cum se stie
variazd cu latitudinea localitatei unde se face parcelarea. In orice
caz, se va avea in vedere ca sa se evite directiunea in care yin-
turile cele mai intinse predomina.
3. Tinindu-se socoteald de cifrele relative la adincimea par-
celelor, date mai sus pentru cartierul cazarmilor de inchiriat, se
gaseste ca stradele ocupa 18°,10-24 lo din suprafata totala a tere-
nului, in mediu fie 22%. Natural ca acest procent poate sä creascd
foarte mult daca se cauta a se proiecta si strade cu profile bogate.
Nu trebue insa uitat ca un astfel de cartier constitue invelisul unui
miez format din cartierul comercial. si deci, ca va trebui astfel
preparat ca sa fie transformabil in cartier comercial, care, dupa cum
am vazut in capitolul precedent, cere un procent mai mare de
teren pentru cdile de comunicatie, ridicindu-se in jurul cifrei de 407.
Aceasta cifra se obtine deschizindu-se strade paralele dimensiunilor
mici ale blocurilor initiale, strade de obicei nu prea largi. Este dar
bine ca dela inceput stradele cartierului caselor de raport sa fie
mai larg dimensionat profitindu-se de sistemul de constructie cu
gradini de fatada, spre a se economisi din costul lucrarilor edili-
tare si acela al intretinerei lor. Vom asigura astfel si o bund ven-
tilatie a cartierului.

D. Parcela §i blocul cartierului locuintelor pentru

o familie. Astfel de cartiere se dezvolta in regiunile ce sunt la
-

o cota superioara a orasului, retrase de regiunea comerciala, si

totusi cu foarte bune mijloace de comunicatie cu orasul. Cartierul
de locuinte este destinat a ramine mereu ca atare. De aceia stra-
www.dacoromanica.ro
 43

zile acestui cartier, cari se numesc «strazi de locuit», (Wohnstras-

Z_ZZL.1 areV..4:3 Wi I
1
f
I
I
I

a- :.-- _7-e- I
I

canr cC ,2=r _.73E)

rev 07.
fS"'

A
1

'a

.
111 ii
I
I
I

I I

1. d
J/iat.0 h6e; /Dore-

Fig. 17.
sen) swit dimensionate numai in vederea circulatiei locale In ye-

Fig. 18.
www.dacoromanica.ro
derea linitei ce trebue sä persiste pe aceste sträzi, In vederea ge-
 44

nului arhitectonic al constructiilor pentru a se obtine o estetka cit

mai apreciabilã, caci este lucru stiut ca acest cartier este locuit de
clasa sociala mai bine situata.
1. Forma blocului acestui cartier poate va fi mult variata, ca
si dimensiunele lui, de oarece pentru estetica se va cauta o varia-
tie mai mare in traseul stradelor. In ce priveste Insa dimensiunile
parcelelor, se va avea In vedere modul de constructie, adica, clan
constructia va fi «grupatd» sau «deschisd». Acestui cartier convine

...................

Ir'Sr=vi ic

Fig. 19.
cel mai mult «constructia grupata» i ca estetica, si ca economie.
Prin astfel de grupari se poate obtine ca parcelele sa alba dimen-
siuni mai mici, si In acelas timp spatiul liber dintre grupuri sa fie
mai mare, decit la «constructia deschisa» dindu-se astfel o impresie
de mai mult aer plin, un orizont mai larg, dupa cum se poate
vedea si din fig. 17, 18 sau din fig. 19, care este un exemplu din
www.dacoromanica.ro
 45

«oravl gradina» Hampstead. '1 Stiibben §i Göcke consideta ca dimen-

siunile parcelelor pentru locuinta de o famine ar fi 17 18 m. Iron-
tul, i35-50 rn. adincimea, adica o suprafata de 250-900 m.p.
Cind locuinta este grupata, frontul se poate apropia de limita

&mil;
eilfg
Fig. 20.
inferioara, si din contra, frontul se apropie de 18 m., cind construc,
tia este libera pe o latura sau pe ambele laturi.
Asa dar blocul poate avea o aclincime de 70 100 m,p., pe
cind lungimea lui depinde de scheletul stradelor cartierului. Nu este
recornandabil Insa ca un bloc sa fie mult mai lung de 200 m.
I) Din Townplanning" de Raymond Unwin.
www.dacoromanica.ro
 46

Dupa cum am' -spus, estetica trebuie mult cultivata in cartie-

rul locuintelor. Nu este suficient a se cauta ca fiecare constructie
sa fie estetica, ci intregul cartier sa nu lase nirnic de dorit din a-
cest punct de vedere. i in acest scop, modul cum sunt constituite
blocurile, parcelele, destinatia lor, profilul strazilor, trebuesc cerce-
tate cu dearnaruntul.
Anumite strade, anumite parcele, cer anumit mod de construc-
tie. in coordonarea armonioasa a elementelor acestui cartier, proiec-
tatorul are ocazia sa-si arate cunostintele si talentul in materia
construirei oraselor.
lata de pilda ce variatie este in cartierul de locuinte din fig. 20
care reprezinta un cartier al orasului Darmstadt. Desi nu este decit
,5 TR . CLUCERULU/
Z arwnte
(MIRI110.111111111111.0111

R9GSZEiEDE
oTtioetu

1111111
it 64
7
60.5 . X / .55EL Pr
41. O. a

11 H
Fig. 21.
o persoana care a dispus intreaga orInduire, desi intregul cartier
se dezvolta Intr'un tirnp scurt, totusi, se vede cum este posibil sa
se obtina o variatie satisfacatoare. prin schimbarea aliniamentelor
§i profilelor stradelor, prin ,introducerea pietelor, prin modul de gru-
pare al constructiilor : constructie deschisa. grupata si inchisa. In
fig. 21 se arata cum s'ar putea proiecta parcelarea terenului co-
munal, fost Boerescu, dela soseaua Kiseleff, In vederea construirei
de locuinte de cite o famine.
2. La cartierul de locuinte, orientarea blocurilor parcelelor,
are o mai mare importanta decit la cartierele precedente, fiindca
www.dacoromanica.ro
 47

constructiile sunt mai putin adapostite de vinturile marl, iar soa-

rele este mai cautat.
Ca sa ne fixam ideile asupra directiunei vinturilor predorni-
nante, precum si a intensitatei lor, este bine sa se examineze dia-
gramele respective, adica thagramele polare ale duratei yinturilor, iii
un interval de timp cit mai indelungat, diagramele polare ale
i

Aceste diagrame au forma ce se vede in

intensiidfei vinturilor.
fig. 22 si 23.
Diagrama duratei vinturilor va influenta, ca si aceea a in ten-
sitatei, in alegerea directiunilor strade-
lor, caut1nd ca stradele sa nu aiba, in
planul de construire, o directie paralela
cu directia dezavantagioasa ce rezulta
din diagramP. Orientarea Ia presiunea viii-
tului, ca s'o numim asa, a unei locuinte,
sau a unei strade, se poate aprecia dupa
unghiul pe care fatada principala a lo-
cuintei, sau axa stradei, 11 face cu di-
Fig. 22.
rectia cea mai defavorabila a celor doua
diagrame. Cu cit unghiul este mai departe de 90°, cu atit este orien-
tarea mai buna. Cind fatadele pot fi adapostite de vint de catre
alte constructii sau corpuri, orientarea. stradei primeaza.
Tot de diagrame ne conducem icind tinem socoteala de ex-
punerea fronturilor blocurilor razelor solare. Numai din acest punct
de vedere, judecata fiind strada, directia nord-sud ar fi de preferat
caci ambele laturi ale ei ar fi egal batute de soare. Cu toate a-
cestea nu se poate evita sa avem p i strade
ce merg dela est la vest, sau cu alte direc- P
tit. In acest caz trebuesc 1nsa altfel dimensio-
nate parcelele. In principiu, trebue observat
411=3-. 0--
ca fata dinspre sud a locuintei, totdeauna va
trebui sa aiba posibilitatea unei desfasurari
6\
mai marl, caci cele mai multe camere, §i
cele mai marl, ale unei locuinte cer soare. ueor mod/weer/me
Asa dar, cu it directia unei strade se apro- Fig. 23.
pie mai mult de aceea dela est la vest, cu
atit fronturile parcelelor cu fatada spre sud vor trebui sa aiba di-
mensiuni mai mari, iar a celor dinspre nord putlnd fi si mai mici.
In schimb adincimile parcelelor cu frontul spre nord vor trebui sa
www.dacoromanica.ro
 48

se rnareasca, pentru ca desfasurarea si privelistea fatadelor dinspre

sudul acestor parcele sa fie cit rnai lesnicoasa si placuta.
D I Raymond Unwin preconizeaza ca cea mai nemerita directie
a stradelor, din acest punct de vedere, aceea care, dupa localitate,
da posibilitatea ca in cea mai mare parte a anului fatada dinspre
nord a casei sa fie atinsa de soare sau dimineata de tot, sau dupa
amiazi la apusul soarelui.
Orientare pland solard am putea numi gradul de expun ere
medie la soare a fatadei dela strada a locuintei In timpul unui an.
Cel mai rational insa, mai ales la constructie inchisa, este a
se considera sa nurnim orientarea sfericd solard, adica expu-
nerea medie anuala la soare a tuturor fetelor locuintelor (de obicei
2 fete) : pe cind judecind, de exemplu, dupa orientarea plana so-
lara, am gasi ca directia cea mai avantagioasa a fatadei locuin-
tei deci .a frontului parcelei, este aceea dela est la vest (vezi
fig. 24), cad in acest interval si directia razelor este cea mai a-
vantagioasa ; judecind dupa orientarea sferica, vom cauta ca suma
expunerilor fiecarei fatade la soare sa fie maxima, si atunci vom
gasi o alta orientare, de exemplu nord-sud, daca cele cloud fatade
sunt paralele.
Asa dar pentru a se judeca orientarile se vor masura pe dia-
grarna expunerei solare unghiurile la centru corespunzatoare si se
va face socoteala nurnarului de ore de expunere solara anuala.
Un lucru este cert : in trasarea arterelor pentru formarea blocurilor
si parcelelor, chestiunea de orientare cade in al doilea rind, rami-
nind ca sa se ocupe de aceasta chestiune, in deosebi. arhitectul
care face planul locuintei, planul
orasului avind a se ocupa in pri-
mul rind de interesele generale.
3. In cartierul locuintelor de
o singura familie largirnea stra-
zilor este redusa, caci circulatia
este_ cu totul locala. Aceasta lar-
gime poate varia dela 6 14 m.,
dupa modul de constructie al stra-
dei, adica, daca constructiile sunt
cu retrageri dela strada ori nu,
daca constructiile sunt numai cu
un etaj sau doua. Fig. 24.
Dimensionarea stradelor are o mare importanta din pun ctut
www.dacoromanica.ro
 49

Ie vedere al economiei locuintelor din acest cartier. Sunt suficiente

§i parti carutabile de 3,20 m. largime intre bordure, cu conditie ca
cladirile sa fie retrase dela strada, iar din distanta in distanta sa
se prevada piete de intoarceri.
In fig. 25 se vede Pix Road din Letchworth, ') cu o parte ca-

Fig. 25.
rutabil a de 3,20 m., iar rotonda de intoarcere de 4,80 rn. diametru.
Cind stradele sunt prevazute cu fa§ii de verdeata de cite 3.50

\\\\"\"""\"\ " "

ty,
fds" de
it
\\.\\\,:
verdeatc;
Tro tooiP Cu fdale/ty
I
.
es)
.r-
0
3

CAI

cit
N
Fig 26.
m. latime, putem avea o largime de strada de 11 m. cu profilul
din fig. 26. La punctele de intoarcere largimea partei carutabile se
poate ridica la 9 m. Cind casele au retrageri dela strada se poate
1) A se vedea articolele ,Orasele-gr5dini engleze" de Cincinat
Sfinfesca in adetinul Societatii Politecnice Vol. XXIX.
www.dacoromanica.ro 4,
 50

obtine o distanta de 22 rn. intre fronturile constructiilor. Uneori se

poate reduce largirnea stradei propriu zisa si rnai mult, facind un
trotoar mai ingust ca celalt, adica unul de largimea strict necesara, de
0,75 m., iar celalt de 1,50 m., (fig. 27), deci strada de 6 m. largime.
Aceste exemple sunt
Sc71:01. vzu
. 4
date spre a arata cum
erotoer 150
Q. si
Q
in acest cartier se
a' poate da o mare varia-
Q

,, tie largimilor stradelor

ca/ea
si profilelor lor.
Q Putem socoti obici-
trotOer
a a -404.-q.4 (10.-Q0. Ol
Ci..1 a a & 0 & a nuit strade de 12 m.
largime. In acest caz
Fig. 27.
facind calculul gasim
ca in mediu 1270-20',.0 din terenul ce se parceleaza se pierde cu
strazile i numai restul de 88%-80"i revine parcelelor. Rezulta
dar ca terenul se va scumpi cu acest procent. De obicei insa,
costul terenului este redus, parcelarile acestea facindu-se pe intin-
dere mare la marginea orasului, insa costul lucrarilor stradelor e
mai ridicat, si de aceea aici se cauta a se face economii cit mai
marl. insa cit mai rationale.

E. Bloeul §i pareela eartierului de loeninte miei

§i eftine. Cartierul de locuinte mid i eftine trebue sa se ga-
seasca in fiecare oras, el fiind cartierul lucratorilor. Ca atare acest
cartier se va gasi la marginea orasului. acolo uncle terenul este
eftin si in imediata vecinatate a regiunei industriale.
Cartierul de locuinte mid i eftine poate fi i in regiunea
unde terenul este mai scum!). dar atunci cladirile se vor Malta in
sus, luind forma cazarmilor de inchiriat. Aceasta depinde mult de
conditiunile locale. In general iii marile orase din Germania, Aus-
tria, Elvetia, si Anglia chiar, acest cartier este format de constructii
inalte, din cauza valoarei ridicate a terenului in imediata vecina-
tate a orasului.
In fig. 28 si 29 se vede modul de constructie al cartierului
de locuinte pentru lucratori din L:mmaisfrorse din Zfirich, unde costul
terenului era de 40 fr. m.p., iar in fig. 30 locuinte pentru lucra-
torii cornunali ai orasului Stuttgart. Natural a in acest caz, se vor
avea in vedere cele spuse la cartierul de «cazarmi de inchiriab>,
numai ca modul de executie al stradelor va fi mai economic, si
www.dacoromanica.ro
 51

se va cauta ca spaple libere dintre parcele sa fie intrunite in cuqi marl

3 Vo

".A

h'E/N/i' Cfry S 7I?A.5,5(

1.2/CILIN .11111
n---;-----Th--,--,--,=
e
C1 1
...V...e '' ,' ),
..,
`4
.4k c(

a°71 :a I .',....
Aa
e. = a k... N,2
)1 5
a
0. a.

a. a a V
4
)0 0 2
a. a. G.. 3. a. V

.7cfl/b ZS'
C..1

1
43
S I.

S.
N
0. a. 3. a
L /NCIR T STRASSE
A. 0.. -3. a C. 0.. 6. C.

-71) rieL
r_zp
_z_A4
Fig. 28.
avindu-se in vedere ca familiile de lucratori au multi copii cari stau
mult timp singuri acasa.

uL410
I
`3 .e. pet,' 4 it htt

1, 1St . 1 I

. F
ii J1 'I i I
, ..

,''. .
..-a--
._. . . -.1.r.------7", ^'
..,.. 1.....
_
.----.
.
e,
-......-- .... .....
.''.."----
::
IF
ft. ..
...
. r '
W.01 l moo
k-...-'....A.--, :=7:F---7

Fig. 99.
In general insa se cauta ca terenurile eftine sa fie ocupate
www.dacoromanica.ro
 52

cu locuinte eftine, pentru a se putea dezvolta locuintele mici se-

parate, cu curtile lor, instituindu-se asa numitele «orase-gradini».

Fig. 30.
Blocurile si parcelele acestor cartiere trebuiesc cu deosebire
studiate in vederea obtinerei unei economii i igiene cit mai mari,
de oarece costul lucrarilor se repartizeaza asupra veniturilor fami-
liei lucratoare in mod simtitor.

I. 14 ICI - 0. v. a a r.
STRADA
G5. ces. a to-
3

ca. tiL 42L..

Naar
VeleillellEMIIMPOI01011V
re.
?e.

roi- v Fe-

cs. <0
STRADA
oh. Ci.

.
r.%
..
..'
Fig. 31.
1. Constructia unor astfel de cartiere este executata de po-
sesorii industriilor pe IInga cari lucratorii sunt atasati, sau de dife-
rite societati cooperative, ori chiar de municipalitate, cari trebue
sa aiba ii grije toate clasele sociale. Modul de realizare a unor
www.dacoromanica.ro
 53

astfel de 1ntreprinderi nu este locul sa-1 descriem aici. In general

Intreprinderile cauta solutia cea mai eftina, care consta in alegerea
blocurilor lungi i Inguste, care se construesc 1nchis. Tipul unui
astfel de bloc se vede in fig. 31. Este suficient blocul de 50 m. a-
clIncime, In strada de 9 m. largime, mai ales daca locuintele au o
retragere de 4-5 m. dela strada.
vt/ , A

.g .i. EP-ArAmv dvzooreAsrd

g_
7 7;7;rd% ,r AN0A r4
.
,,I

t
_ 'I
-;
efr.
--.1- -4
p;
a-
,..
r.
.ae -Ar.- ArA A.62 A
. Y !

Ke
4
,
Vvrry r Vry ' er , i I
!

p-zz////////77///////////// 7/z/zz,-////z.,-/

Fig. 32.
Cind se caura o economie §i rnai mare, se dispun blocurile
asa fef ca sa se poatä construi i locuinte de a doua linie (I-lin-
terhauser) cum se vede In fig. 32 si 33, ultima realizind o eco-

a N\\\\\\. \\\\\\\\\\\\\\\\
, \ \\\ \A 1 LL,
S 7 ADA

NN NWN. N NM N
Nk

`0\ `NANA \' \WV. ,

%1E\N
\NNW. NNNN \\NN\

Fig. 33.
nomie i mai importanta. In acest caz adincimea blocului este de
100 m., respectiv 80 m. Lungimea blocului In general se alege 200 rn.
Dispozitia blocurilor si parcelelor din fig. 32 si 33, adica cu
locuinte de a doua linie, are dezavantagiul unui incomod acces la
1) A se vedea artieolele Orasele-grildini engleze de Cincinat I.
Sfinfescu in Buletinul Societatii Politecnice Vol. XXIX.
www.dacoromanica.ro
 54

locuinteie din interiorul blocului. De aceea se prefera foarte de&

o mica scumpire a locuintei, prin introducerea unei strazi particu-
lare de 4 6 Tn. largime, asemenea cu gradini de fatada, ca Irt
fig. 34. Aceste strade sunt si mai econolnic construite. ')
Silibben §i Göcke dimensioneaza parcelele destinate peotru lo-
cuinte de lucratori, astfel : 15-22 m. adincime si 5,50 6 m. front.
Adaogind si 4 m. minimum gradina de fatada, rezulta ca adincimea
blocului variaza dela 38-52 m.
Suprafata unei parcele pentru constructia unei locuinte de-

v\xw\\\\
/ JIII44IIIMMALP44WL61

' -I- - 4-

4 £1

/././ /,,,,,,4 ,./ .

, ,/.. / /
,,,
.
L T 1
I

A Aft / ti / A3.4

Fig. 34.
lucrator variaza intre 180-250 m.p., din care rarnibe i 100 15G
m.p., gradina de cultivat.
In ce priveste modul de constructie al acestui cartier, a priori
se vede cä «constructia grupata» sau «inchisft» este aceea care
se impune, mai ales din motive de economie, caci usor se poate
observa ca procentul suprafetei ocupata de strade este de obicei ceva
mai mare in acest cartier declt in cartierul locuintelor pentru o familie-
Este dela sine inteles ca qi in acest cartier se poate obtine
o variatie destul de mare, fiind destule mijloace pentru aceasta,
numai sa se caute a se obtine variatia. Asa, la inceput, stradele
obtinute de societatile de intreprindere pentru constructia de lo-
1) Din ,,Die Hygiene des Stildtebaues" de Prof. H. Chr. Nussbaum.
www.dacoromanica.ro
 55

cuinte pentru lucratori, erau destul de urite, dupa curn se poate

vedea din fig. 35, care reprezinta o astfel de strada engleza. Mai

- -t.."
.11 /14

Fig. 35.
tirziu, s'au adus oarecare imbuna atiri. desi nu s'a variat arhitec-
tura locuintelor (fig. 36'. Prin ingrijirea institutiei «London Coon

. . _

't
;
544
I

;telftjS-{ f4rT...110Prr

Fig. S6.
Council» stradele s'au inveselit si mai mult (fig. 37), iar in ultimul
www.dacoromanica.ro
 56

timp, Prin tnunca ce s'a depus In aceasta directie, s'a obtinut re-

Fig. 37.
zultate foarte multumitoare, dupa cum se poate vedea din fig. 38,
care reprezinta o vedere. din Oberesslingen pe Neckar.

Fig.. 38.
2. In privinta orienidrei blocurilor ci parcelelor se poate repeta
cele spuse la litera D, cu deosebire sca, in acest cartier mai toate

www.dacoromanica.ro
 57

odaile fiind locuibile se va cauta cit mai mult ca locuintele sa aiba

fronturile la sud, sau mai bine zis, de acele care mai ales dis de
dimineata sa fie batute de soare. Pentru aceasta este potrivit ca
strada sa fie paralela cu directia ce unete punctul soare-rasare la
solstitiul de vara, cu soare-apune la solstitiul de iarna. In acest
caz, pentru ca partea opusa a stradei sa fie in conditii avantagioase
se poate recurge la dispozitia observata de d-1 Raymond Unwin tn
unele orw ale Frantei, adica sa se formeze o serie de ulicioare

a :It el

Oiu
r

-Q1-10-a

Fig. 39.
paralele cu directia avantagioasa, unite cu un drum principal, uli-
cioare ce se vor construi numai pe o parte, cum se vede din fig. 39:
Este upr de observat c aceasta solufte este insa mai scumpa.

F. Blocul §i parcela in cartierul de vile. Cartierul de

--vile este destinat clasei avute. Dqi din punct de vedere social ast-
fel de cartiere separate nu sunt recomandabile, formarea lor este
inevitabila iar din alte puncte de vedere, chiar bine venite, caci,
fie in miezul oraplui, fie la marginea lui, aceste cartiere constitue,
ca 5i parcurile, nite plamini ai orwlor ; ca qi muzeele, ni§te co-
lectiuni de lucrari estetice §i bine rinduite. Cartierul de vile se ca-

www.dacoromanica.ro
 58

racterizeaza prin «constructia libera» (Landhaus), adica izolata prin

o fisie importanta de teren de constructiile vecine, fIsii Intrebuintate
pentru plantatii. Rezulta dar, astfel judecind, ca nu vom considera
printre cartierele de vile, regiunile construite cu locuinte izolate,

-a a- 48-4"
:1
r .. a
_'=4,'_- T wequoi-a

),(
1:1)47"Cia 4,:ilija"*.N1,,
e 4014:040...-0.
-,4
Ai 4
CPC
00
0-
4 or,
.-,

act
IP

-WI

= -4-0-9-41- 4
i4=1
-4/-
C
rni OF 4 - Cor A- 4 aL
0.=
4 4 le al) L+6-4--

kAi-A0-=
0-41r4iik tt 6 4p- 4*-\ Its f.:0 o cr %.4 4, 4 di is

Fig. 40.
Insa fisiile libere intre ele fiind prea mici In raport cu marimea si
Inaltimea vilelor ; mai curind vom considera cartierul ca fiind de
locuinte de o famine, decit cartier de vile, chiar daca acele locuinte
vor fi grupate In jurul, sau inty'un parc, cum este regula.
www.dacoromanica.ro
 -- 59-

Cartier de vile putern vedea la St. Germain, linga Paris ; la

Grunewald, linga Charlottenburg putin la soseaua Kiseleff la Rucuresti,
la Sinaia ori chiar la Predeal ; Insa nu as putea numi ca atare,
cartierul fost parcul Filipescu ori cartierul fost gradina foanid din
Bucuresti, de oarece suprafata parcelelor este prea redusa fata de
constructiuni, dupa cum nu se poate considera cartier de vile nici

,
C21

Fig. 41.
cartierul din parcul gradinei «Kanigin Luise» din Magdeburg (fig. 40).
Cerintele dezvoltarei unui cartier de vile sunt : prezenta unui
parc mare sau a locuri cu frumuseti naturale, si eftinatatea rela-
tiva a terenului. In adevar, ori unde aceste doua conditii au existat.
s'a vazut luind nastere un cartier de vile, si invers : orice cartier
de vile este In preajma unui parc. Se cere o eftinatate relativa a
terenului, de oarece un adevarat cartier de vile cere parcele de cel
putin 1600-2000 m.p., si chiar daca destinatia cartierului este pen,;
tru cei avuti, totusi costul unei parcele trebue sa fie accesibil.
www.dacoromanica.ro
 atri

1 . Forma .fi dimensiunile blocului si parcelei In acest cartier este

foarte variabila, aici imaginatia proiectatorului avind deplina liber-

tate : constructiile pot fi foarte variate, ca si suprafata ramasa pen-
tru gradina in fata si
dosul vilei, ca si mo-
dul de amenajare, care
variaza cu gustul fieca-
iiuiuuEJ rui proprietar. Se va ob-
serva a se poate avea
in vedere doua clase
de vile, adica mari si
mici, i deci in acest
cartier pot intra, cu a-
numite conditiuni, si pa-
rcelele mai mici.
Putem deosebi doua
tipuri de cartiere de
vile, si anume : a) vile
Fig. 42. raspindite i izolate in
o mare zona de plan-

In jurul unei zone plantate

(parc ori gradina). In ca-
zul al doilea vilele pot fi
despartite de parc prin o
alee de centura, cum ar
JP
tatii prin care s'au trasat alei (de ex. Grunewald) ; /r) vile grupate

5/ de Covrcel/
fi, sa zicem, la Parcul
Filipescu 1) din sos. Jianu Avl
din Bucuresti, (fig. 41) ;
sau pot fi in directa ve- V,c2= .<]
cinatate cu gradina cen-
trala, cum ar fi la Par- e.\\...7
cul Ioanid», (fig. 42), sau Fig. 43.
cu o latura ca la «Parc Monceau» din Paris (fig. 43), ori ca Cipnigist
1) Aici grfidina centralg a riimas nu stiu din ce cauzg parti-
cularg. Nu va putea fl insg parcelath i construità aceastg grading mai
tirziu, desi particularg hind, de oarece prin aprobarea i decretarea par-
celgrei actuate s'a decretat si forma si dimensiunile acestei grAdini, care
constitue o servitute, nu numai pentru intreaga regiune parcelog, dar si
pentru oras.
www.dacoromanica.ro
 61

(fig. 44) din Bucuresti, caruia insa vecinii mai ales vecinii se vede
ca nu i-au inteles 'Ana acum valoarea.

Fig. 44.
In loc ca sa se margineasca cu o gradina sau cu un parc, un
cartier de vile poate sa se limiteze si cu un lac o apa curgatoare
ori cu marea.
www.dacoromanica.ro
 62

Cartierul de vile de la Wansee sau cel de la Nikolasee, on

cel dela Schlachtensee s'a dezvoltat pe malurile lacurilor cu acelas
nume din jurul Berlinului.
Cartierul de vile din Koblerq s'a dezvoltat pe malul Rinului,
In lungul celebrei AngustaAnlage, iar vilele de pe Coasta de Azur
a Frantei, ori de pe Riviera italiand, sunt scaldate de apele marilor,
.si se perd prin stinci i vegetatie exotica.
2. Orientarea blocurilor >ci parcelelor se face de obicei avindu-se
in vedere privelistea cea mai frurnoasa. Constructia fiind libera
de toate partile, usor se poate dispoza vila asa fel ca sa se
fan fata si nevoiei de soare si aparare contra vInturilor de temut.
In cartierul de vile neprevazutul joaca un mare rol, i pentru aceasta
fronturile curbe sunt foarte folositoare. La fiecare cot se poate ob-
tine o noua priveliste armonizata cu un nou motiv architectonic al
vilei, cu o noua situatie a vilei In parcela ce ocupa.
Cind parcelele sunt mai mici, atunci avem tot interesul sa
Impartim gradina cit mai putin. In acest caz se poate Intrebuinta
dispozitia din fig. 45, in care vita se wan lateral pastrindu-se
Intre vile gradinele cele mai largi, jar spre aceste gradini asezindu-
se fatadele cele rnai variate ale vilei adica fatadele pe care se afla
terasele, verandele, etc.
Cu aceasta am terminat chestiunea tratarei blocurilor si par-
celei fiecarui cartier al unui
7 RA OA
oras. Dar conditiunile avute
ta. Ca?) t.1ist, at, A, In vedere pina aci, se pot
1.7.2 G, realiza cind avem a face cu
o singura mare proprietate
ce se destineaza a fi con-
) struita. Chestiunea se com-
, t plica chid se cere a se face
planul de constructie al unei
regiuni pe care se afla di-
F g. 45. verse proprietati, cu forme
diferite i in general neapte unei constructii rationale, uneori chiar
construite, sau cind se cere a se orindui (sistematiza) un cartier
existent. In acest caz se pune §i chestiunile de aptare, arneliorare
si sistematizare a blocurilor i parcelelor. In capitolul urmator ne
vorn ocupa deci de ameliorarea parcelei ri bloculni.

www.dacoromanica.ro
 III
Ameliorarea parcelei §i blocului
Rar se Intimpla ca sä se execute planul de constructie al
unui ora pe o singura proprietate. Orwle noi ce se Intemeiazd,
acum «ora§e grddir&, extinderile de ora§e, executate de cdtre mari
societ4, ori, in fine, extinderile oraselor existente, executate de
autoritatea comunala ceeace se intimpla pe scat-A mai mare In
Germania se proiecteazd pe aceia proprietate, gi atunci plänui-
rea oraplui o putem face in voie i Iini$e, caci piedici din cauza
«dreptului de proprietate) nu vom avea. Cele mai dese cazuri trisd,
sunt cele de extensiune a ora§elor pe multiplele i variatele pro-
prietati Inconjurãtoare zonei construite, ori o amenajare la noile
nevoi, a ora§elor existente.
Atunci nu rare ori va trebui sa ne abatem din cale, sä ne
adaptam, sd nu venim prea mult in conflict cu dreptul de proprie-
tate, care se despdgube$e. Va trebui sä ne mArginim la ameliordri.
Vom avea dar sd studiem modul de ameliorare al parcelei i blocului.
can impun atneliorarea parcelei sunt de obicei es-
Motive le
tetica, economia i igiena. 0 parcela rat] dispusd qi dimensionatd,
atrage o constructie a ei neesteticd, degi suprafata parcelei ar fi
suficientä : o parceld cu laturile prea inclinate fata de stradd, ori
laturile prea curbe. cu o fatada mica §i o adincime mare, este tot-
deauna o parceld nerationala.
Motivele care irnpun ameliorarea blocului sunt circulatia, es-
tetica i economia.
Circulatia impune deseori directii de mivare, §i deci directii
de strade, aa dar impartirea unui bloc In altele. Intensitatea circu-
latiei impune largimea stradei, ori rectificdri a ei, prin urmare mo-
dificari In adincimea §i frontul blocului.
www.dacoromanica.ro
 64

Estetica impune iaroi modificari ale fronturilor blocului, iar

prin crearea de piete se introduc uneori modificari marl.
CIt prive§te economia blocului, este de o importanta foarte
mare, caci valoarea unui teren impune modul lui de constructie
§i deci, un bloc poate deveni cu timpul rau intrebuintat, caci poate
fi impartit in altele in mod mai rentabil, poate fi modificat numai,
prin inchiderea unor strade nefolositoare §i deschiderea altora.
Modurile de ameliorare pot fi diferite, dupa caz, i de aceea
le vom studia pe rind.

A. A meliorarea parcelei. Ameliorarea parcelei se impune

uneori, atunci cind se lucreaza la extinderea unui ora existent, cit
§i atunci cind intervine o regulare
6--s -4 (sistematizare) a oraplui exis-
tent. 0 parcela atunci trebue sa
fie ameliorata, cind nu poate fi
construita in mod rational fata
de cerintele localitatei. In general
parcelele bune de construit cer ca
laturile lor sa taie frontul stradei
in unghiu drept, iar fatada lor sa
fie proportionata fata de adincimea
LL lor. Aceasta nu inseamna ca, daca
Fig. 46.
laturile parcelelor nu sunt tocmai
normal pe frontul stradei, parcelele nu se pot construi. Din con-
tra, se poate uneori obtine o variatie in constructie construind in

Fig. 47.
acest caz in trepte, dupa cum se poate vedea in fig. 46, care
www.dacoromanica.ro
 65

reprezinta modul de constructie a unei strade din Aachen, ori

fig. 47, care reprezinta modul de constr.actie a unei portiuni din
Str. Tudor Vladimirescu din Bucure0. Mari dumani ai cons-
tructibilitätei avantajoase a parcelelor, sunt aa numitele (nzeisti»
fig. 48, sau disproportionalitatea fatadei parcelelor fata de adtncimi,
ceeace se Intimpla dese ori In planu-
rile de extindere, de oarece aproape
pretutindeni la marginea orawlui pro-
1. _ prietatile sunt f1ii foarte Inguste i lungi,
(fig. 49) fiind Intrebuintate la agricultura.
In asemenea cazuri ar fi foarte greu de
pretins ca s'ar putea parcela un plan
rational de constructia unei astfel de
regiuni, fara ca sa fie necesare amelio-
Fig. 48. rarile parcelelor de constructie rezul-
tate, caci altfel am risca sa obtinem o construire ca In fig. 50. )

_\\
100 60 40 10 0 m
'7
Fig. 49.
In cazuri analoage ne putem afla i cind voim a face o sis-

1) A se vedea Die Durchfiihrung von Stadterweiterungen mit

besonderer Berticksichtigung der Eigentumverheiltnisse" de Dr. Inginer-
I. Stubben.
www.dacoromanica.ro 5
 66

tematizare a unei regiuni construite, mai des dud voitri a face

«strapungeri» (Durchbrüche) de sträzi In orasele vechi. Cel mai
des avem aface atunci cu «mgVile».

m. 3 10 10 8 18 28 3 24 11
.1 8 X ly r 1.71
50-aje
Fig. 50.

Aceste inconveniente s'au observat de mult, si propuneri de

ameliordri gäsim chiar de acum cileva secole. Am aratat In pri-
rnul capitol, expunered lui Sir Christophe Wren, din a doua jurna-
tate a secolului al XVII, cu ocazia descrierei noului plan al Londrei
arse, expunere in care se pot gasi propuneri, cari tocmai In seco-
lul al XX a trebuit sä fie legiferate In alte state.
In multe pari s'a autat ca prin bund intelegere cu proprie-
tarii sä se poata ameliora parcelele prin o transformare a lor, prin
o commassare a lor (Umlegung), asa fel ca avantajele sä fie egale
pentru toti.
Desi s'ar crede cd Infaptuirea unei ameliordri prin bund lute-
legere ar fi ward, in realitate nu este de loc cazul. Sunt multe
dificultati, dupa cum chiar d-1 I. Stlibben spune : «Uneori nu se
gase§te nici un Imputernicit pentru a se trata asupra proprietatii.
Altadata sunt mai multi proprietari, din care unii se aflä in Austra-
lia sau Jamaica, sau sunt mai multi mostenitori cari se ceartd, si
altele ca acestea. Mai trebuie Inca sd se cerceteze registrele de
schirribdri de proprietate spre a se lua consimtamintul celor ce
i

au drepturi de ipotecd asupra proprietatilor, cu aceasta se pot

l

naste noi greutati neprevdzute si rezistente»... Este explicabil dar

de ce cu acest sistern trativele pentru o commassare poate dura
cu zecile de ani, dupa cum tot I. Stiibben pune asemenea in «Die
Durclqflihrung von Stadterweiterungen mit besonderer Berficksichtigung der
Eigentumverhaltnissea : «Mie Imi sunt cunoscute cazuri clnd trata-
www.dacoromanica.ro
 67

tivele au durat mai mult de 10 ani, ca la urma sa se obtina o

cornmassare pe jumatate multumitoare».
Pentruca randamentul acestui procedeu este fuarte mic, s'a re-
curs atunci la alte mijloace de ameliorare : a) exproprierea pc .zone
§i b) legea commassdrei fortate.
Daca sunt cazuri clnd ameliorarea parcelelor este absolut ne-
cesara, sunt asemenea cazuri chid-
cu un plan chibzuit se poate e-
vita acest sistem atit de nedorit,
si de proprietari, si de autoritati.
Camillo Sitte era un inamic decla-
rat al acestor modificari de pro-
prietati si cerea sa se caute, pinä
Fig. 51. la epuizare, mijloacele de evita-
rea aplicarei legei. In articolele sale «Enteignungsgesek und Lageplan»
(Stadtebau No. 1, 2, 3 anul 1904) da un exemplu clasic de mo-
dul cum se poate executa uu plan ,

de construire, fara a se modi- ISM lite

fica limitele proprietatilor (fig. 51),
sr; totusi jobtinindu-se aceleas a-
vantagii pentru parcele i o es-
tetica chiar mai mare declt cu
sistemul commassarei (fig. 52). AIEFAINT
Prin sistemul de constructie se Fig. 52.
poate evita asemenea o schim-
bare de limite de proprietati, dupa cum se poate vedea in fig. 53,
desi niste limite per-
pendiculare pe strada ar
fi de preferat. Se pot
repeta asemenea cazu-
rile din fig. 46 §i 47.
Vina cea mare a in-
terventiei clegei commas-
32. 21.77 28m sdrei» Camillo Sitte o
ft ra be dedea pe sistemul de
Fig. 53.
parcelare asa nuthit dia-
gonal, pe care II gasea nu numai nenecesar pentru circulatie, dar
chiar neestetic, prin pietele ce le creeaza, i neeconomic prin par-
celele neconstruibile ce rezultA, prin exproprierile ce le ccre, i prin

www.dacoromanica.ro
 68

spatiile libere nefolositoare ce ramin. In fig. 54 se arata sistemul

diagonal aplicat In o regiune a oraplui Colonia, §i modul cum Ca-
--J ntina Sine propune construi-
rea acelei regiuni pentru a

Edit _1 iiiittar*. se pastra limitele anterioare

ale parcelelor. Proiectul in
sistemul diagonal a dat na§-
-.010.
Ir,remESMIE
A tere la o lupta de 10 ani
v
"ft Mkek, /Fir!
pina sa se execute planul.
Commassarea propusa Insa
hen
11
(fig. 55) nu s'a executat,
dec1t dupa ce cltiva proprie-
tari au cum§i celelalte parcele.
Mai este de dorit sa nu
se modifice prin planul de
ellinerrei constructie limitele proprie-
tatilor, cind acestea sunt la
Aul1121:4,f- 111-61 margin ea ora§ului §i se inve-
V -a; cinesc cu alte comune.
A
-r -1/
lia5e/rn /43 In adevar, modificarile a-
II cestor proprietati, atrag cu
sine §i modificarile proprie-
tatilor cuprinse in comuna
Fig. 54. vecina, §i deci i a zonei o
raaului, ceeace aduce per-
turbari prea mari qi multe greutati sunt de 1nvins.
..

Ml
4ZeiLshifbIrkas-
1-._tisenbahnfisleits

Irer cr flea e
vApri
7

25 31 II II
4frO Is
7,7

J1 3I

dilt45:01111koft raiser 1111/ eE,z King

200 rn
VI RI f 40 Of

Fig. 55.
In fig. 56 se arata doua solutii pentru o regiune la marginea
www.dacoromanica.ro
 69

orwlui german Olaiiik : solutia cea bunk da posibilitatea unei

parcelari fait a se schimba de loc zona orasului.

Am aratat 'Ana aici cazurile dud intervine ameliorarea par-

celelor,i cazurile cInd a-
ceasta se poate evita prin
planul de parcelare ori con-
struire, precum i cazuri chid
modificarea parcelelor trebue
chiar cu totul evitata. Am
aratat ca atunci cind schim-
barea limitelor proprietatilor Vechea Farce/are
nu se poate sau nu trebue
evitata, sistemul de arnelio-
rare prin buna invoiala nu
este practic, i ca trebue
sa intervie legea, interventie
fie sub forma exproprierei pe
zone, fie sub forma commas-
sarei fortate a parcelelor.
1. Exproprierea pe ;one poate Nock Byre /are

inlocui deseori sistemul corn- Fig. 56.

massarei fortate a parcelelor, Insa este costisitoare §i de aceea nu

h.&
fewie,"

10 20 .30 40 S.1 SO 70 80 80 1

Fig. 57.
este recornandabila a se aplica decit acolo unde este necesard. Pe de
www.dacoromanica.ro
 70

alta parte nu este adrnisibila legaimente decit acolo unde supra-

fata este cladita macar in parte, de oarece nu se admite in unele
tari exproprierea pentru motive de planuirea extinderei orawlui in

7"rIO If JI 4, .8.0 70 8.0 90 10I

Fig. 58.
regiuni unde nu exista nici o constructie, deci unde nu exista
insalubritate. De aceea intilnim exproprierea pe zone mai ales in

rd

h;Vsu,r.f
racza
Puelknambru

A a lap
4 ec

Ago 80 00 40 20 0 100 200 m

-J
Fig. 59,
cartierele construite ale orwlor, unde trebuesc strapunse noi strazi
si trebuesc platite constructille ce urmeaza a se darima.
www.dacoromanica.ro
 71

Zona de expropriere se fixeazd de obicei astfel, ca noile fron-

turi de strade obtinute sä fie utilizate pentru fatade la parcelele
regulate ce rezultd din impartire a zonei respective. Natural cd se
alege din mai multe solutiuni, aceea care este mai eftind.
In Itali Belgia, Olanda, existd aceastd expropriere pe zone,
Insd legiferatã In mod diferit. A§a In Belgia este suficient ca pla-
nul de aliniere sä fie aprobat de Rege, pentru ca comuna sä aiba
dreptul de a expropria terenul cuprins In plan §i sä-1 parceleze
cum gasWe mai bine, clan nu cumva proprietarii consimt ca pe
propriul cost sd se conformeze planului. In Belgia aceastä expro-

Fig. 60.
priere se poate face nu numai In regiunea construitä a oraplui,
dar i in cea neconstruitä. Cu acest sistem s'au obtinut, de exemplu
in Bruxel, rezultate foarte bune in cartierul Porte de Flandre.
In fig. 57, zona expropiata este ha§uratd, iar In fig. 58 se
poate observa modul de parcelare.
Tot prin expropiere pe zone s'a sistematizat §i Pesta, (fig. 59).
Cel mai des s'a intrebuintat insä sistemul expropierei pe zone
cind s'a pus chestiunea asandrei vechilor cartiere bintuite de boli.
Astfel s'a procedat cu asanarea ora§ului Neapole In urma flagelului
holerei din 1884. In fig. 60 s'a trecut cu negru zona expropiatd.
Tot ap in cartierul Zabringer din Zurich (fig. 61).
Pentru asanarea cartierelor Londrei s'a fdcut uz pe o scard
www.dacoromanica.ro
 72

Intins6. de expropierea pe zone-. In fig. 62 se vede starea cartieru-

lui din Mount Street inainte de asanare, iar In fig. 63 stradele des-

bte

DDL- I

100 80 E0 40 10 0 50 m

Fig. 61.
chise dupä asanare. Aici din cauza intrebuintArei sistemului dia-

fro..
Ionbon

:
,1 E.d51
.

!
=1
Pin 01111.111.11.11"w,

MIS1
f 11. II.
(Mb trrest,---1.n
I I) ,

Fig. 62.
gonal, care a atras o mare pierdere de spatiu, cu toata construc-
lia inaltA admisa, rezultatul financiar nu a fost cel asteptat.
www.dacoromanica.ro
 73

Si in Germania s'a facut uz de expropierea pe zone In

citeva orase, precum in Hamburg, dar tot pentru motive de salu-
britate a partei de sud din Neusladt.
In rezumat, expropierea pe zone poate da rezultate foarte
bune, clan este aplicata In mod rational.
2. Comassarea fortalit a parcelelor a rezultat din observarea
dez avantaJelor comassärei benevole. Pentru prima oara se gaseste
legiferata, in o anumita forma, aceasta chestiune, In Elvetia in anul
1893, prin asa numitele «Gretqbereinigungsverfahren» §i Gnarlier
planverfahren. 9 Asemenea In «Badische Ortsstrassen-Geseq» din 6
.:
ronMn.

Ira
PE Agek

k
,
I
111

14. op I
I

Ii
LL--
07 IC ab9Sibbecr--Ir'
7-1
Fig. 63.
lulie 1896, precum si in legile unor state germane, ca Hessa si
Hamburg.
In Prusia insa s'a ezitat ca sa se introduca de odata aceasta
lege, ci s'a studiat mai intli, i aprobat spre punere in aplicare,
in orasul Frankfurt pe Main, in urma insistentei primarului Adicke
la 28 lulie 1902, sub denumirea de «Geseq der Umlegung von
Grundsliicken» 2) cunoscuta sub numele de «Lex Adickes».
Ne vom opri dar ceva asupra sislemului elvetian ci Adicke.

1. Gesundheits und TVohlfahrtspflege der Stadt Zifrich". (Fest-

schrift gewidmet von (ier Stadt airich 1909).
2. Vezi Umlegung von Grundstiicken in Frankfurt al Main,
bearbeitet vom Stildtischen Tiefbauamt. (Frankfurt a/Main.)
www.dacoromanica.ro
 74

In sistemul elve(ian se disting, dupa cum am al-kat mai sus,

doul dispozitirmi : a) metoda sistematizärei hotarelor, b) metoda
planurilor pe cartiere.
a. Metoda sistematizarei hotarelor (Grenzbereinigungsverfa-
hren) se Intrebuinteazd atunci cind parcelele se aflil situate pe
strade existente.
Metoda constä din principiile urmätoare :
Cind parcelele sunt oblice fata de strada existenta, se cautä
ca ele sd se deformeze In sensul ca sä cadd perpendicular pe
stradd. Daca prin aceasta deformare o parcela devine prea ingustd,
In clt nu se mai poate ccnstrui In bune conditii. atunci se ia zona
necesarä dela parcelele vecine- din dreapta i stinga, Insa atit cit
aceasta detapre nu le este vatamatoare constructiei lor, platindu-se
contra valoarea i).
In acela mod se procede cu -parcelele ce au o adincime
i

prea mica, Insa se ia terenul necesar dela parcelele vecine spre

fund, afard de cazul ca vecinul din fund nu este dispus s achi-
zitioneze parcela dela stradd.
Neintelegerile se rezolvd Intii pe cale administrativa, apoi pc
cale judiciara. ca i In cazurile de expropiere.
lata cite-va articole importante din regulamentul respectiv
(din 21 Februarie 1894):
§ 25. <Daca la rezolvirea unei cereri de constructiune apare
autoritatei necesitatea unei sistematizari a hotarelor parcelelor lo-
cale (Grenzbereinigung), atunci autoritatea Inceteaz sa examineze
cererea de constructie, i IncurloOinteaza petitionarul ca sa se In-
teleaga cu vecinul asupra unei sistematizari a hotarelor. Intelegerea
ce ar avea loc va fi adusa la cunoOnta tuturor celor In drept
§ 26. Daca nu se ajunge la o intelegere In sensul art. 25,
sau daca proprietarii doresc ca aceasta chestiune sa fie rezolvata
de autoritate, atunci Consiliul Comunal, dupa ce a interogat pe in-
teresati, le face o propunere bazata pe planul cadastral i pe
calculele aproximative facute. Contra propunerei definitive facuta,
se poate face recurs la autoritatea superioara administrativa, insa
numai In ce privqte directiunea noilor hotare,.
b. Metoda planurilor pe cartiere se aplica la terenurile construi-

1) Duprt cite sunt informat, aceastii dispozitie este introdusti §i In

Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
 75

bile In scopul de a se obtine parcele coapte pentru construit. Pia-

nurile pot fi propuse §i de particulari aprobarei autoritatei comu-
nale, care poate introduce rnodificarile ce le gasqte necesare.
Cum insa se IntImpla ca diferitii proprietari nu seinteleg intre
ei asupra planului cartierului, atunci §i un singur proprietar are
dreptul sa ceara autoritatei comunale sa execute un plan de ali-
niere al cartierului, chid comuna este datoare sa asculte pe toti
proprietarii respectivi, §i sd reke autorkatia ori-cdrei construc(inni
p(ind ce existd lin plan aprobat al cartierului. In vederea unei ratio-
nale construiri a cartierului i a bunei legaturi a lui cu celelalte
vecine, Consiliul Comunal are dreptul sa modifice hotarele proprie-
tatilor, §i chiar sa faca o parcelare noua a terenului total. Cind
noua parcelare nu (la proprietarilor echivalentul vechilor proprie-
tati, diferentele se complecteaza cu bani. Parcelele neconstruibile
sau cele cu adincimi prea mici (ce ar da na§tere la constructii supra
inaltate) se pot expropria cu bani, care se platesc dupa darea In
posesie a terenuhti kap dar nu este indemnizatie prealabila).
Nu vom intra in detaliile formelor pentru stabilirea definitiva
a planului i a indemnizatiilor. Putem mentiona numai ca, odata
planul cartierului stabilit, executarea lui pe teren incumba pro-
prietarilor interesati. Dacd acqtia iara§ nu se Inteleg, atunci exe-
cutia se face de comuna, dupa ce costul lucrarei a fost varsat de
cel ce a cerut facerea planului cartierului, §i anume numai acelor
proprietari li se fac lucrarile, cari au contribuit la costul executarei
lor. Acest sistem a dat bune rezultate In Elvetia.
In sistemul Adicke sunt urmatoarele principii conducatoare :
Comassarea parcelelor se face pe baza utilitatei publice.
Gradinile pentru comert sau pentru §coli de pornicultura,
parcurile, pot fi lasate de o parte.
Comassarea se face dupa cererea autoritatei comunale ori a
mai mult de jumatate din proprietari, daca ace§tia poseda mai
mult de jumatate din suprafata de comassat.
Stradele i terenul ocupat de piete se vor lua cu anticipatie
din intreaga suprafata, §i vor trece in stapinirea oraplui. Restul
se va imparti In parcele construibile, proprietarilor, §i anume In
proportia suprafetelor posedate anterior.
Pentru suprafata care se ia pentru strade §i piete se platesc
despagubiri numai Intrucit acestea trece de 300/, din suprafata cu-
prinsa in proect.
www.dacoromanica.ro
 76

Valoarea terenulni ce se cuvine proprietarului dupd noul plan

trebue sd fie cel pu tin egald cu cea pe care o avea anterior propriciatea,
Wel diferença se va plati proprietarului cii bani.

Fig. 64.
Tot a§a se platesc despagubiri pentru eventualele cladiri,
gradini, etc.
Rezultatele obtinute pina In prezent cu aceasta lege sunt
foarte bune. Avantajele pe care le are aceasta lege sunt :
impiedica construirea neeconomica neigienica, aa ca viitorii
i

locuitori sunt feriti de locuinte improprii.

Se imbunatatqte posesia fiecarui proprietar.
Stradele rau configurate se inlatura, obtiffindu-se strade con-

Fig. 65.
tinue, circulatia se Inlesnqte repede, iar construirea continua a
orasului se inlesneste.
www.dacoromanica.ro
 77

Se inmulteste nurnarul parcelelor gata de construit si se

pune oare- care stavila specularei vatamatoare.
In fig. 64 si 65 se vede aplicarea acestei legi In brankfurt,
la deschiderea cartierului din Moltke Alec.

B. Ameliorarea hlocului. Am aratat in treacat mai sus,

cauzele care impun ameliorarea blocului Acum ne ocupam a studia
modul de ameliorare, cind acele cauze impun o astfel de operatic.
In mod natural procedeul variaza dupa scopul ce urmarim circu-
latia, economia ori estetica blocului.
Cind urmarim sa imbunatatim circulatia pe arterele existente,
procedam la largiri ori rectificari ale acestor artere. Largimile se
pot da pe o parte a stradei, sau pe ambele parti, dupa circum-
stante, adica avind In considerare si adincimea parcelelor existente ;
limita superioara a largimei admisibile de dat numai pe o parte a
stradei, dupa felul cartierului ; constructiile existente de pe acea
strada ; legile in vigoare si mai ales modul i mijloacele financiare
de aducere la indeplinire a largirei arterelor. Nu cred necesar sa
mai dezvolt aceste puncte, dar voi observa ca in cazul ca vom face
rectificarea unei artere tot pentru usurarea circulatiei, aceleasi
puncte le vom avea in vedere, necautind a obtine linia dreapta cu
tot dinadinsul, chiar faclnd sacrificii prea mari. Din contra, o artera
importanta curba, cu o mare raza de curbura, e mult mai favora-
bila circulatiei decit una drearta. Nurnai curbele bruste sau ser-
puite se vor cauta a se ameliora.
Dupa cum vedem largirea sau rectificarea arterei de circu-
latie, nu atrage mari modificari in miezul blocului, ci numai la
perimetrul lui.
Nu tot astfel se intimpla cind circulatia cere strapungerea
unei noui strade.
Aceasta strapungere va trebui proiectata astfel ca blocurile
rezultate sa prezinte o construibilitate cit mai rentabila. Sunt ca-
zuri cind cerintele circulatiei corespund i cu acelea ale imbunata-
tirei, ale economiei terenurilor, dupa cum se poate vedea un caz
din Bucuresti, reprezentit in fig. 66. Sunt cazuri cind cerintele nu
coincid In alegerea traseului, i atunci trebue sa avem in vedere
cä, mici deplasari ale traseului nu aduc prejudicii mari circulatiei.
Asa de exemplu, nu este absoluta nevoe, afara daca nu estetica
o cere a se face legaturile prin noua artera cu centrele nodu-
www.dacoromanica.ro
 78

rilor de circulatie, ci cu o mica deplasare putern cWiga alte avan-

taje de ordin economic..

Fig. 66.
Estetica blocului poate cere oare-care modificari, mai ales la

s#1)

todommi
mot!
Jce,e
.0)11
74,
ftif
1.s080 9

Fig. 67.
perimetrul pietelor existente sau care sunt necesare a se infiinta.
www.dacoromanica.ro
 79

In aceste modificdri se va cauta totdeauna a se pästra constructiile

de o valoare arhitectonica sau istoricd. Se va studia dar intregul
proect avIndu-se In vedere pastrarea acelor monumente. Astfel de
exemplu, s'a procedat in Gotingen, uncle pentru imbundtdtirea cir-
culatiei in punctul aa zis Kornmarkt, s'au cdutat toate solutiunile
pentru pastrarea constructiilor de valoare.
Clt priveVe ameliordrile ce se aduc blocului numai din punctul
de vedere economic, acestea constd in deschiderea de strdzi de
lärgime strict necesard pentru a se imparti blocul existent in altele
mai mici, putindu-se astfel utiliza miezul blocului intr'un mod cu
mult rnai rentabil. In acest sens am ardtat cum se procedeaza in
cartierul comercial, unde fatadele au un mare pret. In fig. 67 se
vede cum s'ar putea face impartirea unui bloc bucureVean, actual-
mente insuficient Intrebuintat i chiar periculos a se Idsa In aceastd
situatiune, cdci In astfel de bloc se dezycltd insalubrele fundaturi,
o caracteristica a Capitalei noastre.

www.dacoromanica.ro
 IV

LEGISLATII RELATIVE CONSTRUIREI PAR CELEI

SI RLOCULUI.
In capitolele precedente m'am ocupat in special de conside-
ratiunile de ordin tecnic ; sanitar si financiar, si foarte putin In
capitolul ameliordrilor si de mijloacele administrative, deci de le-
gislatie, pentru punerea In aplicare a acelor consideratiuni primare.
In practica Insä, tocmai conditiunile legislative si administra-
tive, imprima caracterul de desvoltare al unui oras, si, cunoscindu-se
aceste conditiuni, isi au explicatie usoarä foarte multe rezultate ce
uimesc Inteun sens sau altul. Natural, si la planuirea unui oras,
ar trebui sa se procedeze cum se procedeaza la orice lucrare : se
studiazd mai Intii cea mai avantajoasä dispozitie a obiectului ce se
creeazd spre a se ajunge scopul urmarit ; apoi se studiazd mijloa-
cele si modul de realizare al acelui obiect, aducindu-se modificdri
in dispozitia obiectului, sau perfectionari in mijloacele de constructie;
on i una i alta in acelasi timp.
Acolo unde chestiunea planuirei si construirei unui oras a
fost In adevär sludiatd, odatä ce s'a pus chestiunea s'au luat si
rnäsurile de reusita lucrdrei. Nu s'a petrecut insä peste tot asa,de
exemplu la noisi vom vedea de ce.
Legislatia planuirei orasului constitue faza cea mai inaintatd
In istoricul stiintei planuirei orasului. Am vdzut in prima parte a
studiului cä sisteme de construire a oraselor existau din antichi-
tate si chiar oarecare legislatie in privinta alinierilor (la Romani),
insa convingerea de necesitatea unui sistem de construire nu a
devenit oficiald decit In secolul XVIII. prile cari au avut o legis
latie in aceastd privinta au astazi orasele cele mai bine Ibristruite
si desvoltate, caci legislatia le-a asigurat o desvoltare rationald si
feritd de arbitrar.
Poate cd studiul chestiunei din acest punct de vedere se cu-
vine unui jurist. Sunt departe de a crede cd scriind acest capitol
www.dacoromanica.ro
 81

voi inlocui contributia pe care specialistul o are de adus In aceasta

materie; dar sper, ca se vor Indruma unii din juristii nostrii sa
cerceteze de aproape chestiunea si cu privire la tam noastra, de
oarece am observat cit suntem de saraci (chiar si cei ce nu ar tre-
bui sa fie) In cunoasterea legislatiei din alte tari, si in idei asupra
masurilor legislative ce sunt de luat la noi pentru apararea inte-
reselor generale ale oraselor ; de oarece am observat, asemenea,
ce desvoltat esteprintre juristispiritul de conservare al legilor
ori jurisprudentelor ce asigura ruina financiara i desvoltarea insa-
lubra a oraselor.
* *

Din legislatiile asupra construirei oraselor aleg punctele ce

intereseaza blocul si parcela In deosebi, fara a mai repeta pe cele
trecute In revista la capitolul ameliorarilor parcelei i blocului.
A. Legea prusiana ') din 2 lulie 1875, corrtine articole care
intereseaza foarte de aproape chestiunea parcele i blocului. A-
ceasta lege constitue i astazi baza planuirei oraselor si a tuturor
legilor anexe. Rezultatele ei sunt foarte bune si de aceea procura
un exemplu In speta. Nascuta din o mare nevoe ce s'a simtit in
o epoca de repede desvoltare a oraselor, ea a fost foarte bine stu-
diata caci era chemata sa ridice pericolul de ruina al oraselor,
care aveau o sarcina foarte grea In constructia i Intretinerea stra-
delor i pietelor. Dela 1865, cind s'a facut primul proect de lege,
acesta a fost modificat prin noi studii, 'Ana la 1875, cInd legea a
fost promulgata. In aceasta lege 1ntitulata : <Lege relativa la descbi-
derea fi schimbarea de striki piete in orafe fi comune 'rurale» arti-
colele 12, 13 si 15 au legaturi mai strinse Cu parcela i blocul.
Ne vom ocupa deci de aceste trei articole.
Art. 12. Prin statute locale se poate stabili ca se nu se permitci
«construcjiuni can an efiri la strade sau paqi de strade cari nu sunt
«complet executate pentru construire de locuinte ori circulatie, conjorm
oregulamentelor locale ale potifiei constructiilor.
«Statutele locale vor fixa detaliile, in limitele acestui articol, fi
(vor trebui sd fie autorkate de:comitetul regional (Bezirksausschuss)».
Din acest articol se poate vedea : 1) construibilitatea unei
1) Das Gesetz betreffend die Anlegung und Veranderung von
Strassen und Platzen in Stadten und Landlichen Ortschafien" vom 2
full 1875 (vezi comentariile de Oberverwaltungsgeriehsat R. Friedrichs
editia revgziltfi de Dr. jur Hugo v. Strauss und Torney, 1905.)
www.dacoromanica.ro
 82

parcele sau unui bloc este supusa conditiunei unui bun acces ; 2)
legea nu interzice constructia unei parCele sau unui bloc necopt pen-I
fru constructie, dar da posibilitatea Administratiei Cornunale sa faca
uz de acest drept, clnd gaseste cu cale. lata de exemplu cum face
orasul Frankfurt pe Main, In anul 1875, uz de acest articol
«In baza art. 12, din legea din 2 lulie 1875, cu privire la
«rinduirea i schimbarea de strade si piete In orase si comunele
rurale, intra in vigoare urmatoarele prescriptii statutare In urma
«hotarIrei magistratului si a consiliului comunal din 25 Aprilie 1876'.
Art. 1. aConstruirea parcelelor fie din nou. reparatiuni, ori
,ladaogiri, nu se permite decit in conformitate cu planurile de cons-
«truire (aliniere)».
Art. 2. <An regiunile care nu sunt prevazute in aceste planuri
«de alinieri nu se permite constrirea.
Art. 3. «Pe strazile cuprinse In planurile de alinieri se per-
«mite construirea numai atunci cind acele strade sunt executate
<conform prescriptiilor politiei constructiilor, in special cind terenul
«euprins Intre fronturile stradelor este cedat' pentru circulatia pu-
«blica, cind nivelarea este facuta cu soseluire ori pavare, precurn,
«si cu canalizarea i iluminatul prescris.
«Serviciul tecnic (sau deputativ) va face un plan explicit
«pentru stradele cari sunt date pentru circulatie i construire».
Din cele ce preced se vede ca este nevoe ca prescriptii po-
litienesti sa existe pentru fiecare localitate. In unele localitati s'a
facut o simpla lista de stradele cari se considera gata pentru con-
struire, iar In alte localitati (de ex. din Westfalia) s'a trecut In
aceasta lista numai strazile sau portiuni din strazile cari erau ne-
construite, sau simple drumuri, cari au o cpavare proprie pentru
orase».
Asupra unui punct s'au nascut multe discutiuni : la care din
strade sa se aplice <interzicerea de construire de locuinte». Din
spiritul articolului rezulta ca numai celor proectate nu si celor exisT
tente, chiar daca cele existente nu sunt prevazute cu toate lucra-
rile. S'a stabilit ca se vor considera ca strade proectate, atit cele
intentionate a fi deschise de Intreprinzatori, cit si drumurile abia
schitate la fata locului, chiar daca pe ele se afla Imprastiate citeva
locuinte izolate.
In rezumat dar.: articolul 12 din lege asigura desvoltare3 blo-
cului i construirea parcelelor cu locuinte, In conditiuni bune :de
www.dacoromanica.ro
 83

-circulaVe i higiena. Articolul 12 se aplied numai cind este vorba

-de locuinte, nu si de alte genuri de constructii.
Din cauza acestei restringeri a libertatei de construire pot re-
zulta pretentiuni de despagubiri. Articolul urmätor se ocupa deci
-de chestia despagubirilor.
Art. 13. Nu se va plati nici o despdgubire din caua restrdn-
«gerei dreptului de construire pe ba.-a art. 12, iar despagubiri din catqa
bach sau restringerei dreptului de construirea proprietdtei atinse prin
,ofixarea de noui alinieri, se pot cere In cazitrile Jinni-Ware :
1. «Dacd se cere de comund sd se dea pentru circulatia publicd
4(terenul destinat pentru stride si piete» ;
2. oDacd alinierea tae constructii existente ,si se va libera pind la
« i liniere locul de constrtictiile existente ;
3. «Dacd alinierea unei strade de deschis tae o parceld necldditd,
-0111sd proprie pentru a fi cldditd, si care se afid situatd en fatada Ia
-01ltd stradd pe care se poate construi, iar acuin uratea-zd sd se constru-
Aiascd si la nona stradd ;
cfn kale ca:<ttrile despagubirile se vor acorda pentru terenul destinat
-«stradelor Si pietelor. Afard de aceasta, se acordd despdgubiri pentru
4(.,:aviri1e dela No. 2 si 3, in care se constatd o restringere a dreptului
ode proprietate pt-in fixarea unei alinieri prin limitarea ,pdrtei construite
-oa proprietdtei».
«ln toate catirile de mai sus proprietarul poate pretinde luarea
-ointregei proprietati, dacd proprietalea nu mai este proprie de construit
,qprin aplicarea alinierei» .
Din acest articol rezultd : 1) comuna poate opri, WA a plati
-vre-o despagubire, construirea In regiunile cari nu sunt Inca coapte
.pentru constructie, deci formarea de parcele i blocuri cari nu co-
sespund conditiunilor expuse In capitolele precedente; 2) Comuna
.poate fi silita la orice data la despagubiri, numai In cazurile 2 si
3 ale articolului 13, adied atunci cind planul ele aliniere tae cons-
-tructii existente, ori modified construibilitatea parcelelor gata pentru
.construire, chiar daca nu vrea in acel moment sa aibd terenul ll-
ber pentru stradd. In ambele cazuri comuna nu plateste decit te-
senul, de oarece in cazul 2 proprietarul libereazd terenul de con-
structie i atunci are dreptul a fi despagubit, iar in cazul 3 terenul
e liber de constructie. In toate celelalte cazuri comuna poate alege
-limpul cind sä faca exproprierea, fara a putea fi fortata de pro-
,

www.dacoromanica.ro
 84

igrfetar la aceasta, prin cereri de constructie, etc. 'pe cad comuna

le poate respinge fara pericol de a plati vre-o despagubire o)
Este Insa de observat ca acest articol se referd nurnai la,
strade noui, iar nu si la strade existente ce sunt de largit.
Art. 15. «Prin statute locale se poate stabili ca la deschiderea unel
'ottani strdzi san lit prelungireh uncut existente, dacd acestea. sunt desti-
«nate construirei, precum fi it construirea de stra;zi san pdrti de strdzi
«existehte dar constrnite, intreprinzatorul nouei lucrdri sau proprietarii
triveraniacestia ultimi imediat ce ridica constructii la node strade--
«sd libereq strada, set o prevadd cu lucrdrile edilitare conform nevoilor,.
«precunt sd pldteasca ci costul unei intrelineri temprale, ce net va trece
'«de cinci ani.
«La aceste indatoriri nit vor fi supusi riveranii pentru o laluile-
tonai mare ca juntdtatea stradgi, Si aacd strada e mai latii ca .26 M.,
*nut pentru mai mult ca 53 in. Wine.
«La calculul costului se va socoti costul lucrfirilor stradei si ace!.
«al intretinerei, care se va repartiza la proprietari in proportie cu fa-
Vtadde prOprietdtilorl,.
Reztilta din cele de mai sus ca legea distinge trei cazuri : n3
degehidetea unei strade noui ; b prelungirea uneia existente dar
neeonstruite, c) conStruinea unei sfrade existenta dar reconstruitä_
sau a unei parti din o asemenea strada.
Aa dar este necesar 'ca prealabil sä se determine cari sunt
träzile existente ce cad. In categoria c. In principiu, se considera,
a fi cele ce la publicarea statutului local, nu avead riiei-o con-
stritctie regulamentara, on nu trau rectinoscute ca stradé eoinunale..
Se 'vede asetnenea ea legea prusiana a intentionat sa 'gtabi-
feasca ca Ilgrgitrie de gträzi nortnale, cea de 26 rn. Aceasta pro-
vine $i de norniele de icongtrudtie, .adica cladiri .cu 4-5 etaje.
. In 'drice caz, pentrd ca art. 15 al legei sã fie aplicabil, tre-
Ipue sa Se 'elaboteZe statdtul local.
In 1Gerthania guvertitil liii s'a multdmit ndmai cu legea dir
11875, ci, la 5 `August 1.876, s'a protriulgat o noua lege : 'cLege
reildtivd la repartkarea satrinelor publice prin parCeldri z intemeierea
houi comune M Prusia, Brandenburg, Pomerania, Posen, Silcia, Sac-.
'sonia fi Westfalia 2).
1)..Vezi "Strassen und Baufluchten-Gesetz vom 2 hal 1875" von)
Dr. Jur. kugo von Straus und 7'orney (Berlin :905).
2) Abendroth: ,Die Aufstellung von amtlichen Bebauungsfileinen'
(1905).
www.dacoromanica.ro
 8,5,

Din aceasta lege ne intereseaza art. 14 care spune : Autori-

:area pentru stabilirea unor locuintz se va reftqp dacd nu se va prok
.cd locul pe care se cere autori.zarea de ascare (stabilire) este accesibil In
«orice limp prin un drum public, san cd procurarea unui astfel de drum
4ceste asiguratd. Dacii nn se poate aduce decit proba din ca-ol al doilea,
-aatunci odatd cu darea autorkatiei se va fixa 3ci un termen dupa ire-
-acerea cdruia, drum/ nefiind executat, intervine sistemul for(at po-
«litienesc».

B) Legea el vetiang. In Elvetia legile de construire a ora-

§elor sunt cantonale. Pentru cantonul Zfirich, o prima lege in a-
ceasta privinta a luat fiinta in 1863, aplicabila in special pentru o-
rwle Zurich §i Winterthur.
Aceasta lege a trebuit sa fie rnodificata la 23 Aprilie 1893,
mai ales In vederea unei impuneri de constructie mai putin deasa.
*i In aceasta lege se gase§te prevazut dreptul comunei de g
refuza orice autorizatie de a construi pe parcele pina ce nu s'a
prevazut planul de construire a cartierului, dupa sistemul cartie-.
relor de cari ne-am ocupat in capitolul precedent. lata ce spune
.art. 20 al Iegei :
«Consiliul comunal are dreplul sd refu.ze autorkatia de constructze
«atita timp cit nu existd un plan de construire pentru cartierul respectiv».
In aceasta lege se prevede i modificare limitelor parcelelor,
.dupa sistemul ce am vazut, al tsistematizarei hotarelon> (Grenz-.
bereinigungsverfahren), precurn §i ttransportarea parceleloro dupa
metoda planurilor de cartier». Numai revenim asupra acestei,
chestiuni.
Un articol foarte interesant al legei este articolul 29, care
impune §i anumite termene autoritatei comunale In aducerea la
indeplinire a impartirei zonei oraplui In blocuri, termen ce am va-,
_zut ca nu este prescris in legea comunala romina : «Comuna nu este
«Iegatd de nici un termen in ceeace priveite data la care trelme sa execute
«san sd modifice o stradd conform planului de construire al orasului, san
«sd execute o lucrare de constructie san nivelare.
«Daca totit.,si, In timp de cinci ani dela publicarea alinierei, strada
«respectivd nu va fi executatd, atunci posesorul unui teren care, fie cd
'este supus integral exproprierei, fie cd terenul ce rdmine nu se mai
-apoate intrebuinta la constructie, are dreptul sd pue la dispo.zitia comunei
4proprietatea. Acest drept il are insd numai atit timp cit intregul teren
www.dacoromanica.ro
 86'

«nedivkat rfimine In posesia acelnias troprietar san a mostenitorilor a-

«cestuia, care se aflan posesori ai imobilului si in limpid aprobfirci
op/anti/11i».
Ce rezulta de aici ? Rezulta intli cä administratia comunala
poate alege in timp de cinci ani data executärei planului fara a
putea fi fortata la aceasta in acest interval, prin procese de daune
al doilea, chiar dupä acest timp, nu poate fi fortata comuna la ex-
propriere, decit de cei carora intreaga proprietate le este absorbita
de planul de construire ; in fine, prin conditia nealienarei imobilului
se observä tendinta legiuitorului de a infrina specula terenurilor,
e baza planurilor de construire a orasului.
lar4i foarte interesanta este legea elvetiana in privinta dis-
pozitiunilor ce s'au luat pentru despagubiri. latä de ex. art. 30 :
«Proprietarii cari trebue sd cede.ze teren pentru strade, piete,.
«ori alte lucrdri, an dreptul sit li se dea in schimb intreaga valoare
scedatd.
«Cind unele piete publice san lncrdri urmeckd sd se execute mai
Virziu ca stradele, comma va achkitiona terenul necesar dupd cum vor
«voi proprietarii cari cedeaRd teren, fie odatd cu acela pentra strcki, fie
«cd va despdgubi pe proprietari pentru ridicarea dreptulni de construirc».-
In articolul 31 gasirn aplicarea principiului plusvalutei 1)
«Proprietarii imobilelor cari an avantagii prin executarea san schim-
«barea unei strade san unei piete, in special proprietarii riverani, vm-
«trebui sd contribue cu comuna. Contributia fiecdrui ',arta.; trebnie sd fie
«egald cu jumdtatea plusvalutei iinolitulut sdn, cu restrictia cd, acea
«contributie sd nu fie mai inane decit costul lucrdreim
lar in art. 32 :
«Despligubirea si contributia se vor socoli separat».
«Cind contributia este mai mare si nu se face plata imediat, co-
.muna are dreptnl de ipotecd in primul rang».
((Plata restnlui va trebni in orice caz sd fie fdcutd in termen de.
(ipatru ani dela executia completd a lucrdreiD.
Asa dar vedem cä aplicarea principiului plusvalutei consta. in
faptul cä jumatate din ea cade fri folosul comunei, i anurne try
timp de patru ani. Se mai observä Inca scopul desinteresat al ad-
ministratiei, caci socoteste aceasta plusvaluta numai In vedere sft.-0
scoata cheltuelile, sau parte din ele, facute in interesul general.
1) A se vedea si articolul: Consideratiuni asupra plusvalutei te-
renurilor urbane" de C. I. Sfintescu (Bul. Soc. Politecnice. Vol. i(XXI)..
www.dacoromanica.ro
 87

Un articol care nu se gase§te prin legile altor tari, este art. 36 :

oConsiliul comnnal este in drept ca sa a,ceze canale publice i alte
«conducte, pe terenul destinat pentru aceasta, chiar inainte de a face
astradele, numai in schimbul pag-ubelor ce se pricinuesc proprietarului..
Legea elvetiana este iara§i un exemplu pretios in ce prive§te
modul de construire al parcelelor. ma voi opri Insa ceva asupra
creparatiunilor ori transformarea constructiilor existente.}
In art. 116 1) se prevad conditii de autorizare de adaogiri ori
transformari la constructii vechi, fata de conditiile de aliniere ori
executie, a constructiilor noi din acela§ punct :
«Prescriptiile capitolelor 3-4 (pentru constructii non° sunt apli-
cabile asemenea 1i la construcliile existente, dacd acestea san pdrti din
«de se distrug prin interventia unei transformitri san,i se schimbd esen-
e destinatia, cu urindtoarele restriqiuni :
a) «Chiar dacd clddirea de reparat nit corespunde in totul pres-
«criptiunilor se pot antorka reparatiunni prin care perinietrul clddirei
«nu se nuireyte ni care reparatiuni in sine corespund legei, sau cari an
«iscopul ca sd Mature inconvenient& de sigurantd ci higiend».
«La chidirile cari an lost amorkate inainte de 23 Aprilie I 893
yi care corespund legei din 30 Innie 1363, se polite da voe de ridicare
«de eta je salt anexe, dacd noile lucrdri se fac in confornUtate cu nona
lege in vigoare».
«In ce priveyte constructiile supuse retragerei li se aplicd art. 120).
Mai departe, art. 117 spune
«La reconstructia !mei clddiri cc s'a ddrimat on Ia reparatii ra-
cdicale in care insd idurile inconjurdloare ,runt mentinute pe cind mare
'«parte din interior se refac, se va impune ca pärtile noi sd se rejacd
«conform legei, iar iduriIe calcanelor sit se transforme in orice ca con-
«form legei».
lar articolul 119 :
«Prescriptiile in privinta amplasawntului constructillor noi pe ali-
«niere se aplicd dacd la o clddire existentd urmead sd se schimbe pe-
«rimetrul .

Acest articol se interpreteaza la fel, fie ca constructia este

supusa retragerei sau avansarei fata de aliniere.
In privinta cladirilor supuse retragerei mai intervine 0 art. 120 :
(La clddirile san tale construc(ii cari sunt supuse retragerei nu

1) Acest articol a fest nlodificat, cum e redat mai jos in 28 Julie 19'37.

www.dacoromanica.ro
 88

«se pot face nici un fel-de schimbare san lucrbri Ord antork-atia au-
loritdlei comunale, decit cele ce sunt necesare iatretinerei anspuctici.
«Schimbfiri mai importante, ca transformdri ori ridicdri de dale,
«se vor antorka numai in mod exceptional, de exemplu and alinierea
«constructiiI9r cade departe in spatele limitei stradei, san clddirea nu este
.gitd din aliniere in mod prea kbitor, suit (lard este signr cd aplica-
urea alinieret incd mult limp nu se va putea face. La astfel de auto-
«rkatie totu,si se vor transcrie la notariat rcerva cd plusvaluta re-
0,z7tltatd, nu va putea fi luatd in considerare Ia o expropriere poste-
orioard de cdire comma».
Aceste articole sunt foarte importante, si vom vedea mai bine
aceasta dud ne vom ocupa si de legislatia romana, 11 special apli-
cata orasului Bucuresti.
C. Legea franeeza nu a niers asa departe cu prevederile
ca cele din statele precedente. Se stie ca in anul 1912 s'a produs
o miscare legislativa in privinta construirei oraselor, dar rezultatele
miscarei nu ne sunt Inca bine cunoscute. Baza legislatiei in materei
de construire, i deci si aceia a parcelei si blocului, a formeaza tot
diferitele legi asupra alinierei ') De fazele prin care au trecut die-
ritele legi ale alinierei in Franta, nu ne vom ocupa, fiindca ar tre-
bui sa incepern din timpul merovingienilor, care s'au ocupat si de
chestiunea drumurilor publice.
Bazele jurisprudentelor actuale le gasim In legea din 16 Sep-
tembrie 1807. In aceasta lege gasim servitutea de retragere, dupa
care nici o constructiune supusa unei astfel de servituti nu poate
fi reparata cu efectul prelungirei duratei ei ; iar daca acea constructie
se dartma, indiferent de cine, terenul necesar se Incorporeaza la
strada, anterior reguldrei chestiunei despagubirei, caci iata ce spune
art. 50 din aceasta lege :
a Chid un proprietar darimd in mod voluntar casa sa, sau
«este jortat a o ddrhna din can,za vechimei ei, el nu are drept la des-
«pdgubire dech pentru valoarea terenului ldsat hber stradei conform a-
«linierei datd de antoritdfile competinte».
In aceia§ lege gasim si servitutea de inaintare, servitute de e-
fire la aliniere, cad art. 53 al legei spune :
«In ca;zul cind, prin alinieri fixate, un proprietor ar avea fa-
0m/tat-ea de a inainta in calea pnblicd, el va trebui sd Pleased tereuul
1) A se veder. : De l'Allignement" par L. Delauney, Docteur en
droit, Paris 1893. (Berger-Levrault et C-ie, editeurs).
www.dacoromanica.ro
 89

.public ce i s'ar ceda ; la fixarea acestei valori, expertii vor avea in

-avedere adincimea ierenului cedat, natura proprietatei ci faptul c por-
utiunea claditd a rdmas inapoi fatd de calea public& ceeace ar putea
«micfora valoarea relativd pentru proprietor. In cazul chid proprietarul
4 nu ar voi sd ía acest teren, administratia este autoriotd sei'l expro-
«pice total, pldtindu'i valoarea ce o avea proprielatea inaintea executiei
lucrdrei».
Aceste servituti Insä nu sunt aplicabile de clt pentru cai exis-
tente, iar nu si In cazul cind se deschid artere noi. Totusi §i In
Franta aceste articole de lege au fost uneori Intrebuintate in mod
curent si in cazul deschiderei de noi strade. Cu ocazia discutiei
legei expropierei din 1833, s'a lamurit i aceasta controversä. latã
ce spunea atunci Directorul general de poduri osele :
i

«Aceste servituti (de retragere sau esiri la aliniere) nu sunt

('de cit pretul avantajelor pe care le procura prezenta comunicatiei
«Daca avantajele nu existdsi nu existd dacd comunicatia nu este
«deschisaservitutile nu pot sä fie anterioare deschiderei drumului,
«canalului ori stradei noud, pentru cd ele nu derivä de cit din exis-
«tenta chiar a acestor comunicatii. Cind este vorba sä fie deschisa
«pentru prima oard, nu se procedeaza cu sistemul alinierei ci prin
expropiere».
Administratia superioara, din rnotivele aratate mai sus, nu
sanctioneaza planurile de cit atunci cind, pentru deschiderea stra-
delor prevazute s'a fäcut si declararea de utilitate publica necesara o).
Cind s'a renuntat la un plan de aliniere, la Inceput nu se
acorda nici-un fel de despagubire proprietarilor care s'au conformat
acelei alinieri. In urrnd (1884) s'a stabilit jurisprudenta dupa care
in asemenea caz se acorda despagubiri.
Si dupa legea francezd nu se acorda nici o reparatie de con-
solidare pentru constructiile supuse retragerei, fara a se acorda in
schimb despagubiri. Jurisprudentele Curtei de Casatie din 1877 a
stabilit insa cd daca o constructie supusä retragerei se degradeaza
din cauza neprevazuta (nu din cauza vechimei) precum : incediu,
inundatie sau modificari aduse nivelmentului stradei. proprietarul are
dreptul sau a-si consolida constructia, sau a fi despagubit cu mina
necesard pentru a se aica constructia pe aliniere.
Inca un caz ce meritä a fi relevat si clarificat este urrnatorul :
prin alinierea ori rectificarea unei cai se intImplä uneori ca este
1) Avizul din 30 Iunie 1881 al Consiliului de Stat in ehestiunea stra-
dei Point-du-Jour din Paris.
www.dacoromanica.ro
 90

nevoe ca unele proprietati sa iasa asa de tnult pina la aliniere, iii

cit sa Impiedice circulatia, daca proprietatea din fata nu sunt prea-
labil retrase la linie. La inceput, se admisese procedeul ca sa se re-
fuze apzarea pe aliniere a celor ce urmeaza sa iasa, pina ce pro-
prietatile din fata nu s'au retras pe linie. Acest procedeu 1nsa a fost
viu cornbatut, i s'a adoptat i prin ordonanta Consiliului de Stat din
29 lunie 1832, sistemul ca sa se recurga la expropierea celor ce ur-
meaza a se retrage, In caz a nu se poate evita acestea prin buna
Intelegere, pentru ca proprietAtile ce au a ei sa nu poata fi Iru-
Impiedicate a se alinia.
In toate cazurile de mai sus, am vazut ca este nevoe sa existe
mai intiiu un plan de aliniere dupa care parcelele i blocurile sa
se modifice. Aceasta se cere chiar prin legea din 1807 prin art. 52 :
In orew alinierile vor fi date de cfitre Primari, conform. planului».
Majoritatea stradelor Insa nu aveau planuri, cad lucrarea lor
cerea timp §i cheltueli. Asa dar, In lipsa vre-unui plan de aliniere,
care este procedeul de urmat pentru a se 1ndrepta sau construi a
strada existenta ?
Sistemul a variat in decursul timpului cu diferite ordonante
si jurisprudente, clnd admitindu-se ca prirnarul sa dea alinieri si fara
plan, cind ridiclndu-se primarului acest drept. In cele din urma
Curtea de Casatie (1869 §i 1870) a stabilit jurisprudenta ca, far d
plan de aliniere nu se poate da altd aliniere de cit urmindn-se limitele
existente. Tot4 s'a admis o exceptie In cazul cind schimbarea bar-
gimei unei strade s'a fixat precis pe teren prin repere ; atunci ali-
nierea se da dupa acele repere, iar nu dupa dimensiunile actuate-
ale stradei. Consiliul de Stat Insa a respins In 1886 qi aceasta ex-
ceptie.
Si in legea franceza se prevede dreptul pentru comuna de
refuz de autorizatie fara a plati despagubiri, anume in o zona d e
100 m. In jurul cimitirelor sau In zona stabilita pentru apararea lo-
curilor de razboi ori posturi rnilitare, precum §i In jurul pulberariilor
armatei.
Legea franceza a alinierilor mai contine citeva puncte impor-
tante. Asa, daca un :proprietar a executat o constructie conform
alinierei i a proectat In acela§i timp §i o serie de alte constructil
dupa acei4 aliniere, iar in interval administratia s schimbat ali-
nierea, acel proprietar nu va obtine nici o indemnizatie, chiar_daca
noua aliniere nu mai cadreaza cu proectul inceput (Consiliul de
Stat din 1837). Mai mult : cInd o aliniere este greit data dar de func
www.dacoromanica.ro
 91

tionarul competent administratia va trebui sa despagubeasca pe pro-

prietar nurnai de lucrarea executald pinci la data cind i s'a pus in ve-
dere eroarea, i lucrarea sa fie darImata ; iar clan alinierea nu a fost
data de functionarul competent, responsabilitatea cade numai asupra
proprietarului (Curtea de Casatie, Martie 1870).
In cazuri de contraventie la aliniere este de relevat un punct
al legei franceze, dupa care se pot urmari i intreprinzatorii lucrä-
rei, zidarii sau alti lucratori, pe consideratia cã lor nu le este per-
mis sa nu cunoasca obligatiile inerente profesiunei lor. Ei trebue
sa se asigure, inainte de executia lucrarilor, ca proprietarii au per-
misfile necesare, fara care, ei sunt pasibili de pedepse ca si pro-
prietarii. (Consiliul de Stat din Mai 1879).
M'am oprit asupra citor-va detalii ale legei franceze, din cauza
ca bazele legilor romane sunt aceleasi ca ale celei franceze, Insa,
dupa cum vom vedea in capitolul urrnator, detaliile legei romane
nu sunt Inca stabilite.

D. Legea engleza. Si in Anglia au existat din timp legi

de alinieri, Insa nu ne vom ocupa de acestea acum, ci de legea
din 3 Decernbrie 1909 a lui John Burns, intitulata : Lege relativd hi
«adapostirea claselor muncitoare, la ingrijirea pentru pritectafea construirei
oortqelor ci alte mdsuri in ce privepe plasarea ci datoriile functionarilor
csanitari ai comitatelor, precunt ji pentru crearea comisiunilor sanitare
«si de locuinte in consiliile comitatelot », lege care constitue ultimul cu-
Ant in aceasta materie.
Englezii studiind cele facute In aceasta privinta In celelalte tari, in
special in orasele Germaniei, au elaborat legea de care ne vom o-
cupa in special In punctele unde exista legatura cu parcela i blocul.
Caracteristica acestei legi este ca se da planurilor de alinieri
putere de lege, se reguleaza totdeodata si chestiunea plusvalutei,
si se interzice construirea parcelelor In felul numit back-to-back, adica
sistemul foarte uzitat la noi In tara si care nu permite o buna ven-
tilatie transversala a locuintelor.
In ce priveste despagubirile legea a prevazut asemenea cite-va
puncte importante. Anume, cind un proprietar sufera pe nedrept o
paguba prin aprobarea unui plan de sistematizare, el nu va avea
drept la despagubiri de cit daca si-a formulat pretentiile la autori-
tatea respectiva In termen de 3 luni de la aprobarea planului. Exe-
cutarea unei lucrari sau contractarea ei, dupa data Inceperei prepa-
drei planului, nu da In nici un caz dreptul la despagubiri. 0 ex-
www.dacoromanica.ro
 92

ceptie se admite In cazul cind lucrarea executata nu este de CR

terminarea uneia Inceputa inainte de data. inceperei prepararei pla-
nului de sistematizare.
larasi o foarte importanta prevedere a legei, este aceia de a se
exclude dela ori-ce despagubire proprietarii cari se cred nedreptatiti
prin prescriptille planului de a se construi cu anumite inaltimi, cu
un anumit fel de constructie, cu anumit amplasament al. cladirei
anumite suprafete libere, de oare-ce toate acele prescriptiuni nq
sunt facute de cit tot In interesul proprietarilor, pentru ca locuirea
sa. fie clt mai placuta.
Plusvaluta proprietatilor, rezultata din planul de construire a-
probat, este regulata prin aceia ca, In termenul fixat. autoritatea o
poate cere proprietarului respectiv si anume jurnatate din valoarea
ei. Plusvaluta se va stabili fie prin buna Intelegere, fie prin justitie.
Legea engleza rnai da dreptul autoritatei comunale sa expro-
prim Mat ori-ce suprafata cuprinsa In planul de sistematizare, in,
scopul de a executa pe acele suprafete cartiere de lucrdtor:..
Cind Insa o comuna neglijeaza proectarea, sau sa primeasca
dela un particular un plan de sistematizare, desi un asemenea plan
reese a fi necesar /n acel moment, ministerul poate, dupa ce a
avizat comuna, sa pregateasca un astfel de plan cu aceasi valabi-
litate ca §i cum lucrarea s'ar fi petrecut In mod normal. Acelasi lu-
cru poate face ministerul si In ce priveste realizarea lucrarilor pre-
Nazute In plan.
Vedem dar ca, desi legea engleza contine unele prevederi
foarte inaintate, totusi s'a abtinut de a se ocupa In detaliu de par-
cela, ci mai mult de bloc.
In ori-ce caz, aceasta lege furnizeaza mijloacele pretioase proec-
tatorului i executorului, pentru ca rezultatele sa fie cit mai bune.
FacInd aceasta expunere generala a fazelor prin care a trecut
forma si Intrebuintarea parcelei §i blocului In decursul timpului ; a
modului de dezvoltare a parcelei si blocului in diferitele parti ale
unei importante aglomeratiuni de oameni ; a mijloacelor utilizate ii
prezent pentru Imbunatatirea acestor componente ale orasului ; In
fine, dupa ce am aratat i diferitele legislatii europene in legatura
u sistematizarea parcelei i blocului, credem ca nu este mai putin
interesant sa incheiem acest studiu cu un ultim capitol format din
o privire critica asupra parcelei si blocului bucure§tean, bazati pe
elementele capitolelor precedente.

www.dacoromanica.ro
 V.

PARCEL4 SI BLOCUL IN BUCURESTI.

A. Starea aetual6. In primul capitol, capitol consacrat is-
toricului, am aruncat o privire retrospectiva asupra moddlui cum
i

a luat fiinta parcela 1 i blocul bucurestean. In acest capitol ne vom

ocupa mai de aproape de caracterele parcelei i blocului din Ca-
pitala Tarei, de ameliorarile ce le trebuesc aduse, si de mijIbacele
ce ar trebui sa fie intrebuintate spre a asigura o desvoltare ratio-
nala a parcelei i blocului, deci i orasului.
I) Forniele si dimensiunile parcelei i blocului bucurestean sunt
foarte variabile, IncepInd dela cele mai neprimitoare de constructii,
pina la cele ce ar putea deveni adevarate cartiere. Intre aceste doua
extrdmitati nerecomandabile, se gasesc pe ici pe cob i parcele si
bloctiri de forme rationale. Ceeace ne-ar interesa Insa in acest
studiu ar fi sa cunoastem evolutia acestor parcele si blocuri pentru
a urmari mai bine cauzele ce au determinat anume dezvoltari, si
pentru a putea mai cu folos indica masurile de luat pe viitor.
Planul Borrocun, lucrat in anii 1848-1852, ne poate servi
foarte mult In acest scop. Dar din intervalul dela 1848 pina la 1895
nu ne-au ramas si alte planuri topognfice In regula ale orasului,
care sa ne poata calauzi in cercetarile noastre. Pina acum nu am
putut gasi lucrarile planului lui Barkley (1870), ci numai parte din
cele ale fostului Director general al cailor ferate din tara, Gull-
loux,1) care, ori cit de inperfecte ar fi fost, tot ne-ar fi putut
da oare-cari indicatiuni (fig. 68). Planurile speciale de alinieri a stra-
delor, din care gasim chiar depe la 1867, nu ne dau indicatii asu-
pra parcelelor i blocurilor existente, ele cuprinzInd numai fronturile
de strazi separate si numele proprietatilor, iar nici de cum limitele
acelor proprietati.

1) Vezi Dare de seamit asupra lucr4rilor i serviciilor tecnice in.

1894" a Primfiriei Comunei Bucureti.

www.dacoromanica.ro
 el ftwap.fir 4vevel.40
lim ravel" 4- a
V row,117Pri . tl,
apark.
4 ral 1'rev
etr, 4- , .
Nr-w4PA ii -
P*104 #40 .4

`.0

,
a 1 \_
L-\411
z \\\i VILLE
\
\,4
nr

PLAN COTE
BUs;AREST

NO

Fig. 68.

www.dacoromanica.ro
 95,

Executarea planului topografic al orasului Bucuresti, prin In-

stitutul Geografic al Armatei intre anii 1894-1897, a fost un ade-
varat noroc pentru Capita la, cad pe baza lui s'au putut face in
urrna lucrari importante si tot de el ne vom servi i acum in stu-
dial ce facem.
Am aratat In primul capitol cum ca fisiile Inguste i foarte
adinci s'au Inmultit si se Inmultesc Inca repede in Bucuresti, ala-
turi de parcelele cu intinderi vaste ; s'au aratat si clte-va cauze. 0
alta cauza importanta a acestei stari este continua marire a zonei
orasului, care a fost si este un rau din care s'au nascut multe al-
tele pentru Capitala si pentru care, daca edilii s'au plins si se piing
mai bine de un secon, aceiasi edili se pare ca nu au gasit si nu
au aplicat o masura eficace pentru oprirea acestui rau. Nu este
locul sa ne ocupam acum In mod special de e,..hestiuned mdrginirei
oraplui, dar vom arata influenta nemarginirei orasului asupra for-
mei si dimensiunilor parcelei si blocului bucurestean.
Faptul ca nu s'a interzis cu desavirsire construirea in afara
de zona orasului a dat nastere la urmatoarele rele din punctul de
vedere al formei parcel elor si blocurilor :
. 1) Deja in 4 Februarie 1798 ne-o arat5 cronicile (V. A. Creche, Is-
toria Romanilor tom. 7. pag. 215) Vodel Hangeri a dat pitac autorit5tilor
in drept sa intocmeasca gardurile din jural Bucuregilor...; sä opreasca
zidirea de case peste hotarul orasului, iar la 12 Mai acelas an, Marele
Vornic al obstilor olytinu autorizatiunea domneasca ca s5 revizuiascil ho-
tarele Bucurestilor Ca sii nu se mai poata intinde orasul.
Regulamentul organic recunoaste c intinderea orasului Bucuresti
find mult mai mare de cit num5ru1 populatiunei, dispune Ca de acum
inainte (1832) va fi oprit fiecaruia de a face orice zidire sait clàdire a-
Jara de cuprinsul cel de acum al ora§ului, ale ciirui semne sunt cele
urmatoare (aproximativ soselele ce m5rgineau Capitala pIn5 la anul 1895).
Cu abrogarea regulamentului organic, abrogindu-se i aceastil le-
giuire, fir5 a se fi inlocuit pina acum cu vre-o alt5, intinderea orasului
,peste soselele inconjuratoare s'a urmat progresiv, 1ar5 putinta vre-unei
impiedietri.
In anii din urm5, sub administratiunea regretatului Ctimpineanu,
o conventiune fu Incheiatä cu Ministerul de Rezbel, dupa care acesta se
,indatora ca sa inconjoare Capitala cu sant, dincolo de care s5 nu se mai
poata cliidi, zona find declaratii sub servitutea militar5. Din cauzii insii
de scWmbAri In Administratiunea Comunal5 aceast5 conventiune nu primi
nici un inceput de executiurie, asa ca cestiun6 m'arginird orasului rà-
,mase transmis5 actualei Administratiuni cu twin gravitatea. crescindä
a consecintelor:ei. (Darea .de:seanut asupra.lucrãrilor i servigilor tec-
nice- in 1894).
www.dacoromanica.ro
 96

1) S'a dezolvat mult «constructia sälbaticA,) (wilder Bau) care

astazi este in floare, mai ales in regiunile periferice §i vecine cu
Vnuturile industriale. 0 astfel de extindere a ora§ului este o ade-
varata calamitate : fundaturile cele mai insalubre iau na§tere, i o

r
\ __YA 5 F ---ii
F.
n \ --A.-A \.. ' It
regulare a cartierelor, devine aproape imposibilä, fara o totala des-.
fiintare a tuturor constructiilor din agtfel de regiuni, cad nu gasirn
thieori flhCi parcelele delimitate, i nici urma de formare de blocuri.
www.dacoromanica.ro
 97

In formarea unor astfel de cartiere salbatice, deosebim doua

cazuri i anume : cazul cInd aceste blocuri iau nastere prin con-
struirea unor parcele foarte neregulate .a caror commasare ar fi
fost cel mai recomandabil lucru, dupa cum se vede In fig. 69, ce
reprezinta dezvoltarea cartierului Vacaresti i cazul cind aceasta
construire salbateca se face mai mult sau mai putin pe un alinia-
merit trasat pe o proprietate particulara asa ca, apare strada chid

Fig. 70.

un sir de constructiuni s'a executat cu timpul, dupa cum se vede

Irt fig. 70, ce reprezinta modul de desvoltare al cartierului cuprins
Intre sos. fierastrau si Calea Moreasca, cartier ai carui locuitori su-
fer acum consecinteIe neprevederei lor. Primul sistem e deseori mai
defavorabil pentru o regulare, de cit secundul. Dar daca pentru
primul caz mecanismul preventiv era mai dificil, pentru al doilea
era mult mai usor, si de imaginat si de executat.
2. Un al doilea rau, si de ordin mai general, al lipsei de mar-
ginire este faptul ca proprietatile mari de la periferia orasului care
erau susceptibile de a fi rentabil parcelate din cauza situatiei lor,
cadeau sub controlul a doua autoritati diferite, din care cauza nici
una din ele nu supraveghea executia legilor i astfel se puteau des-.
volta parcelari si blocuri numeroase, care daca corespundeau in ge-
nere, ca forme, nevoilor cartierului, nu erau in concordanta cu sche-
letul orasului, si le lipsea i orice lucrari edilitare. Acest lucru se
poate observa din fig. 71, care reprezinta desvoltarea cartierului
7
www.dacoromanica.ro
 98

Plesoianu din nordul Capita lei, dincolo de cimitirul Sf. Vineri, la

rnarginea orasului.
3. In fine, o altä consecinta este intinderea continua a supra-
fetei construite, ceeace face ca pretuI terenului din oras sa ramin a
Inca destul de scazut,. si deci acest teren sa nu fie
economisit. De aceea vedem si in partile mai cen-
trate ale orasului blocuri tnult prea mari (prea adinci)
fata de modul de constructie al parcelelor, blocuri cari
nu sunt construite de cit la perimetrul lor, pe cind par-
tea lor centrals ramble neutilizata pentru constructii
(fig. 66); iar la periferia orasului numai in lungul
arterelor principale se insira case, fundu
rile proprietatilor raminind a fi construite
mai tirziu,cind se creiaza fundaturi. (fig. 72).
Am vazut cauzele dezvoltarei parcelelor
de dimensiuni prea mari, in
special cu adincime prea ma-
re, care denota o lipsa de e-
conomie a terenului orasului,
o rea intrebuin-
tare a lui. Dar o
adevarata calami-
tate, care decurge
din adinci mile
prea mari ale par-
celelor, (proprie-
tatilor), este o di-
viziune a lor in
parcele de adin-
cim i prea mici fata N
de fatada lor, de AN..../
unde rezulta o ri- ..N`%
sipa de strazi. k
In adevar, acele
fasii inguste, pe k'
data ce regiunea
se populeaza, mai
ales d i n cauza Fig. 71.
stabilirei unei industrii in acea parte, si Incep a fi parcelate In

www.dacoromanica.ro
 99

sensul dimensiunei lor rnici, fie lasindu-se vre-o ulicioara !Hun-

data, ori nici una chid locul altui proprietar care nu a parcelat Inca,
va servi la acces (fig. 70 si 73).

Fig. 72.
Comuna se gaseste astfel in un moment dat, fie in fata uhor
aglomeratiuni fara nici un tel de acces la diferitele proprieta0, fie
In fata unei succesiuni de fundaturi, unele pe deplin formate, altele
in formatie, lipsite de aliniament convenabil, lipsite de largimea nece-
sara si de orice alta lucrare de salubritate ori siguranta. (fig. 71)
Aceasta este caracteristica cartierelor muncitoresti din Capita la Tarei,
Este desigur rea pentru locuitori, i dezastroasa pentru finantele
Comunei, caci pe langa lucrarile ce are de executat aci, se mai
adauga costuri Insemnate pentru aineliorarea bloculni, adica pentru
argirea stradelei daca parcelele mai permite, spre a inlesni circu-
iatia de vehicule, precum si pentru desfundarea ei. Pe de o parte
deci noui cheltueli cerute de exproprieri, pe de alta o utilizare foarte
nerationala a strazei fata de parcele, intru cit din o simpla ochire
se vede ca este o adevarata risipa de strada, foarte multe parcele
avind cite doua fatade la doua strazi diferite.
Dar aceasta rea formatiune a parcelelor nu o Intilnim numai
in cartierele periferice locuite de muncitori, ci si mai In centru,
unde a inceput sa se ridice constructiuni de valori Insemnate, valori
ce ar fi mult mai rational utilizate daca terenul ar fi curatat si
reparcelat Inteun mod rational. (fig. 74). Asa dar, chiar in (car-

www.dacoromanica.ro
 100

tierul de locuit» al Capita lei gasim aceleasi dezavantaje ale blocu-

rilor ca i la periferie.
Deseori Intilnim parcele cu fatade mari o i adincime mica de
constructie sau chiar blocuri de constructii cu adincimi prea mid,
si din cauza rectificarilor, sau a noilor strazi ce s'au deschis de
catre Comund ori particulari, fara a se fi cautat sa se evite incon-
venientele parcelelor de adincime prea mica, adica, fie Ca nu a ex-
propiat i suprafata ramasa cu o adincime prea mica pentru a o

Fig. 73.
revinde vecinilor, fie ca a vindut ca construibile asemenea parcele
separat. Acest caz este mai rar, si se poate usor evita.
Pe IMO chestiunea economiei strazilor, pe. linga aceia si a
economiei constructiei, mica adincime a parcelei are si inconvenient
estetic, mai ales acolo unde tocmai estetica se cauta, din cauza
ca deseori nu se poate evita vizibilitatea calcanelor, a dusmanului
esteticei stradelor. Din fig. 75 se poate bine observa ce efect putin
estetic produce calcanul inalt si Ingust al proprietatei Bibescu, de

www.dacoromanica.ro
 i 101

linga constructia Jockey Club-ului din str. Franklin, asupra unui

observator wzat in punctul A. Acest efect ar fi i mai pronuntat
in cazul cind spatiul cuprins 1ntre cele trei fronturi de cladiri si
incadrat de fatada clasica a Atheneului ar deveni o piata arhitec-
tonica dupa cum de altfel merita si este destinat sa devina. Mai
ales in asernenea piete arhitectonice, unde estetica cere uu cadru
i - - , i."

'--"E'r

4.
-c..
r*64-4'-'1_11-
p
.1-_---,...., .i, . , ..... 4s/.1.,...

--",,....i.., L
' 1.1;;V-L?-,r.,14,.
p .1

Fig. 74.
continuu de fatade, parcelele de adincime mica trebuesc evitate.
In cazul dat de exemplu. efectul putin estetic s'ar fi putut evita
prin impunerea constructiunei inchise, sistem de constructie care
inlatura multe efecte neestetice
rezultate din o rea conforrnatie
a parcelei.
j %.
Alte defecte foarte raspindite
ale parcelelor bucurestene stint
inclinatirinea defavorabild a par-
* am.bottft tPl3tot,r1 celelor fata de strazile existente
:T..)
. si conformarea curbd sau frintd.
a De cele mai multe ori de
- I fectul de inclinatie este rezultat
UAL_
din luctarile de deschideri de
( Strazi ori de alinieri a celor e-
I
xistente. si deci putea sa fie In-
Fig. 75. laturat de Comuna (fig. 76),
defect care asemenea, ca estetica, (fig. 77) se poate evita prin
impunerea constructiei inchise, dupa cum s'ar evita si efectul ne-
www.dacoromanica.ro
 102

estetic ce se na§te prin construirea parcelelor frinte (fig 78). La

parcelele Write efectul acestei rele conformari se resimte §i mai
mult la Intrebuintarea parcelelor pentru construit.
A. .\9-.?`- .
. s.

lama, /7
-1/

BOLIVAR/biol. CO LTC I

.
7.
c ---

;'
N4 .7
,,/
Fig. 76.
Mai ales In cartierile comerciale aceastä conformatie curba §i
Ingusta a parcelelor este §i mai defavorabila intrebuintarei lor ren-
tabile. Aceste conformari depreciaza foarte mult terenul. A§a se ex-

= )":17
8_00 01F1 I

Fig. 77.
plica nedezvoltarea regiunei din Calea Grivitei (fig. 79) cuprinsa
Intre str. Buze§ti §i str. Atelierului. Acolo unde forma parcelei- a
www.dacoromanica.ro
 103

fost susceptibila de o constructie mare, rentabila, acea constructie

a luat nastere ; pe dnd parcelele inguste si frinte au ramas rudi-
mentar i insalubru utilizate. Daca impunerea constructiunei in-
chise4 ar remedia neestetica stradei, numai insa o deforinare a par-
celei poate face parcela mai rentabila.

Fig. 78.
Am aratat pina aici defecteie mai raspindite ale parcelei si
blocului din Bucuresti. Gasim totusi i parcelari cari corespund mai

Fig. 79.
mult sau mai putin scopului pentru care au fost create. Cu alte
cuvinte, atunci dud «parcelarea) nu a fost lasata la voia Intimplarei,
terenul a fost mai avantajos si mai economic utilizat.
www.dacoromanica.ro
 104

Printre primele parcelari mai In mare, gasim parcelarea facuta

In Plata Sf. Gheorghe pe locurile ramase libere in urma focului din
1847. Situatia anterioara Se vede in fig. 80 (planul Borroczyn) si
fig. 81, care reprezinta originalul studiului parcelarei facut tot in
1848, original gasit prin localul Primäriei. Din fig. 82, care repre-
zinta situatia actuala, se vede ca planul nu s'a executat Intocmai,
de oare-ce s'a deschis o strada transversala In plus, iar numarul
parcelelor s'a mai redus fata de ceeace era prevAzut (fig. 83). Din
aceasta parcelare rezulta o tendenta de utilizare cit mai mare a
locului, de unde sträzile inguste i prea dese ce gasim acum, care
au oprit o dezvoltare mai mare comerciala ce ar fi putut lua na--
tere acolo.
Parcelarile mai noui s'au inmultit cind populatia Capitalei a
crescut mai repede, i cind, mai ales capitalurile de constructie au
reaparut. Tot in acele momente,dela 1907 Incoace prin Ingri-

Fig. 80.
jirea D-Iui Vinlilâ Bratianu, pe atunci Primar al Capitalei, s'a stu-
diat i modul de dezvoltare gpe cartiere» a Capitalei (fig. 84), care,
daca nu a putut fi In totdeauna aplicat, mai ales din cauza lipsei
de rnijloace financiare §i juridice, a fost totu§i o buna cAl'auza pentru
executarea unor parcelari precum : parcelarea gradinei fostä loanid
(fig. 42), parcelarea gradinei fostä Filipescu (fig. 41), parcelarea mf4-
tenitorilor Davila dela Cotroceni, parcelarile Societatei Comunale de
Locuinte Eftine etc. Ap dar pIna la 1907 nu a fost vorba de o
dezvoltare a Capitalei pe cartiere In felul cum am aratat In capi-
tolele precedente ale studiului de fata. Planul propus In trecut va
trebui Insa sa fie modificat avindu-se In vedere noua situatie cind
se vor lua i masurile necesare pentru a putea fi adus la tndeplinire.
www.dacoromanica.ro
 105

2). In privinta orientdrei parcelelor si blocurilor nu avem multe

Observatiuni de. facut, orientarea nefiind luata de loc In consideratie
la formarea parcelelor i blocurilor de construit. Chestiunea orien-
tarei Insa a jucat joaca Inca un rol mare la asezarea i impar-
i

tirea locuintei in Bucuresti ca i In tara la noi, contribuind In foarte

mare masura la raspindirea asa numitei «locuinta wagon,. In adevar,
, A/1
alrilV"" 4 . Z441,26;,,./1 .4,-/. 44,,, ak; /A.,/ 0), ,
?el; - A,
_

Fig. 81.
iubirea de soare a .poporului, pe de alta parte grija de crivat a
stabilit. principiul ca toate casele sa se construiasca cu dimensiunea
cea rnai mare spre sud i cu calcanul spre nord. Mai tinInd soco-
eala ca In genere parcelele erau inguste si lungi, Intelegem dece
www.dacoromanica.ro
 106

In mod inevitabil odaile s'au insirat una dupa alta plecind dela
strada i cautind soarele din spre calcanul umbritor al vecinului
(fig. 85). Aceasta dispoziVe este si neeconomica, de oare-ce aceeasi
suprafata construita cere un perimetru prea mare ; si nehigienica, de
,oare-ce nu permite o yentilatie transversala a locuintei iar camerele

rrtArts
'7:-1
s,itt4441.4
13; 41:0/ne
/
k RAW 1174f ViT
21**14
"IN SW it-74

A.,

r_

ALr-» 140
Fig. 82.
au cel putin doi pereti expu0 racirei, pe cind s'ar putea obtine o
solutie in care in genere numai un perete sa fie supus radrei ;
apoi i terenul parcelei este rau Intrebuintat prin o diviziune in

www.dacoromanica.ro
 107

fasii a curtei. Aceste inconveniente piovenite din o traditie de orien-

tare se pot Inlatura caci este usor ca prin o distributie rationala a
locuintei sa obtinern lumina si sa ne ferim de vInturi. Se pot MIA-
tura In mod eficace asemenea inconveniente impunIndu-se «cons-
tructia inchisa, la parcelele Inguste cea (Trupata) la parcelele
i

cu fatade suficiente. 5i astazi, cu tot progresul realizat In stiinta

constructiva, nu rar observam mergind pe strazile Bucurestiului, ca
se ridica constructiuni de valori Insemnate Insa bazate tot pe ye-
chile principii care au nascut locuinta wagon. Dar pe cInd mai
Inainte teama de vinturile puternice ce bateau cimpurile libere chiar

Fig. 83.
In Capitala ori lipsa sticlei pentru gearnuri si imperfectia sistemului
de iluminat indreptateau dispozitia aleasa, astazi aceasta dispozitie
este chiar o lipsa de prevedere a calcanului vecinului, calcan ce nu va
Intirzia sa se inalte i o lipsä si de simt estetic. Tin sa observ cu
aceasta ocazie ca numai regulamentarea felului de constructie nu
va fi suficienta pentru a asigura lumina si estetica unei locuinter
ci va trebui fixata ci linia frontului de constructie (Bauflucht), pentru
a se evita pe viitor o construire In felul fig. 86, care e i neestetica
pe lInga faptul ca o constructie ia lumina celei retrase.
Am insistat asupra acestor chestiuni de orientare, si mod de
constructie In legatura cu orientarea, de oarece raul este prea ras-
pindit in tara noastra.
3), In re priveste procentele de suprafete ocupate de strazi in
diferitele cartiere ale orasului Bucuresti nu putem da date precise
rnai ales din cauza ca, dupa cum am vazut, orasul nu este Inca.
specializat pe cartiere. Totusi din diagrarnele alaturate, fig. 87, se
www.dacoromanica.ro
 108

poate vedea modul actual de repartitie al suprafetei orasului in cea

ocupata de strazi, de suprafete libere. de suprafete construite precum
repartitia suprafetei construibile. Modul de repartitie al suprafetei
dupa un nou proect de diviziune pe cartiere al orasului, proect ce
nu a luat Inca o forma definitiva. se vede in fig. 88.
Daca comparam diagrama de repartitie In viitor a terenului

Fig. 84.
orasului Bucuresti cu diagrama de repartitie In viitor a terenului
aross-Berlin (fig 89) ') se constata ca suprafata neconstruita (libera)
este procentual sensibil aceiasi in orasul Bucuresti cu cea din Gross-
Berlin, iar diviziunea suprafetei pe cartiere corespunde asemenea
sensibil cu cea facuta pentru orasul Berlin. Bine 1nteles ca orasul
1) Din Grundfilan fib- die Bebanung von Gross-Berlin" (Preis-
gekrtinter Wettbeverbs-Entwurf) von Joseph Brix u. Felix Genzmer.
www.dacoromanica.ro
 109

Bucure§ti fiind destinat a avea o industrie mai putin intensa ca

oraptl Berlin procentele relative cartierelor industriale i de lucrá-'
tori vor fi ceva mai reduse pentru ora§ul Bucureti, pe cind pro-.
centul cartierelor de ville este mai ridicat, dat fiind felul de viatal
raspindit i cautat la noi in tara.
B. Legislatia actualä in legatura cu ameliorarea parcelei
§i blocului nu este mult dezvoltata la noi. Este insa §i absolut in-
suficienta. Legile mai importante referitoare sunt cuprinse in «Legea
de organkare a comunelor urbane din 1894, «Legea de mdrginire a,
orapilni Bucuresti din 1895, i «Legea Cassel Lucrarilor Oraplui »

Fig. 85.
din 1893 ,si 1896. Cit privete regulamentele comunale in legatura
cu aceasta chestiune, ele sunt §i mai reduse ca continut. Se ga-
sesc cite va articole neprecise in «Regulantentul de Constructiuni fi
Alinieri. al oravflui Bucureti.» din 1890.
Situatia actuala va fi bine explicata daca ne vom opri putin

www.dacoromanica.ro
 110

asupra acestor masuri pentru a reei lacunele lor 4i a 1nvedera

masurile de propus.

Fig. 86.
Mai Intli In nici un text de lege sau regulament nu se gaseVe
preocuparea de a se distinge diferitele parcele §i blocuri dupa car-
Diagramele Intrebuintarii Terenului --
Orasului Bucuresti
Actualrnente In vntor

S4.5%
Supr con3trulta
30 000 000 p

Fig. 87.
tierele speciale ale unui ora, dupa cum nu gasim vre-o dispozitiune
dupa care autoritatea Comunala sa fie Indreptatita sa execute de-
www.dacoromanica.ro
 111

formari de parcele i blocuri Intregi si parcelari a cartiere Intregi,

fara a fi nevoita a recurge la exproprieri pentru asemenea lucrari.
Principiile calauzitoare In speta ale interpretarei legislatiei ro-
mine sunt : a) a se asigura .pe caie de expropriere indeplinirea
nevoilor circula(iei in oras cu ocazia formarei de noui blocuri de par-
cele fie de catre particulari, fie de catre Comuna, sau cu ocazia

Fig. 88.
regularei de catre Comuna a strazilor existente, ceeace atrage cu
sine si o ameliorare a blocului ; b) cit priveste numai parcela, le-
gislatia existenta are o si mai mica Inriurire asupra ei, de oare ce
grija a fost numai a se asigura respectarea drepturilor de servitute, sau
analoage acestora, ale proprietatilor particulare ; c) a se asigura
apoi instrdinarea pc justa lor contravaloare a bunurilor contunale ce

www.dacoromanica.ro
 112

jut an o aka destinatie ; d) in fine, a lua masuri pentru salubritatea

locuintelor particulare. Asa dar o directä tratare a parcelei §i blo-
cului nu gasim in legislatia rornana.
Ne vom ocupa intii de articolele din care rezultA principiul
indicat mai sus sub litera a.
In Legea pentru organkwrea comunelor urbane)) se gaseVe la
art. 95 :
eConsiliul comunal hotarA§te asu-
:6 pra deschiderilor, inchiderei §i «numi-
,
rilor stradelor».
lar la art. 96 :
Nimeni nu poate sA deschida
strade, pasage sau fundAturi fara
(6:°:') c. autorizatia primAriei, care e in drept
\ A,-,- sft o subordoneze unor conditiuni
stabilite prin regulamente».
ln cLegea pentru lndrginirea Burn-
repilor» gasim la art. 6 :
Fig. 89. «Nici o deschidere de stradA in
'Pc lul IV nu se poate face «decit in conditiunile urmatoare :
«Proprietarul locului pe care se deschid strade este obligat sa
4faca cerere in scris pentru a i se da autorizatie de a deschide
«stradele.
«Pe !MO. cerere se va anexa planul de situatie al locului cu
(stradele vecine, §i pe acest plan se va indica strada ce voe§te sa
deschida».
uCind consiliul comunal va gdsi cererea ittiM voia se va da
«cu urmatoarele conditiuni :
a) 6Proprietarul sa accepte alinierea Mrgintea impusa de
comunä ;
I) «Sa paveze strada §i trotuarele in modul ce se va pres-
«crie de consiliul comunal ;
() «sa faca plantatiuni cu felul de arbori in conditiunile ce
use vor specifica in autorizatia de a deschide strada ;
d) «SA hotarascä provizoriu alinierea admisa pe ambele pari
«prin imprejmuiri ;
e) «sa instaleze cu cheltuiala sa luminatul in conditiunile ce
(se vor indica de catre consiliul .comunal ;
/) «SA execute canal, daca asemenea canal exista pe vreuna
www.dacoromanica.ro
 113

din «stradele deja existente cu cari se leaga, ori daca Primaria se

«obliga a prelungi canalele sale [Ana in strada ce este a se des-
«chide.
«In ceeace priveste celelalte conditiuni in cari se vor autoriza
«deschiderile de strade de catre particulari ce se vor stabili prin re-
cgulamentele comunale.),
In «Legea pentru creiarea unei case a lucrdrilor ora,sului Bucu-
rep,» gasim In legatura cu parcela si blocul aliniatul b i c ale
art. 4:
b) «In caz de suprimare de strade sau portiuni de strade ho-
t tarIte de Pritnarie ca nefolositoare, 'a expropria proprietd(ile limi-
strofe cari au accees pe acele strade sau portiuni de strade.
c) «A expropria In total imobilul atacat prin alinierea unei
«strade sau piete ce se deschide din nou. Aceasta dispozitie nu se
(aplird la alinierile ordinare.
adaosul la art. 3 si 4 ale acestei legi :
«Pentru aplicarea planului general si pentru parcelarea ralio-
snald a terenurilor, Casa Lucrarilor va putea face in orice parte a o-
«rasului1) exproprierile re vor fi indicate ca putInd inlesni realizarea
eavantajoasa a acestui plan si a parcelarilor.
Din art. 86 si 88 ale «Legei de organkarea roinunelor urbane,
rezulta si principiile indicate sub literile b i c de rnai sus :
«lmobilele l drepturile imobiliare din domeniul privat al co
«munei nu pot fi instrdinate, schimbate sau ipotecate decit in urma
«unei deciziuni a Consiliului Comunal, aprobata prin decret regal
.dupd avizul Consiliului de. Ministri.
«Aceleasi formalitati sunt necesare pentru tranzactiunile cari
«au de obiect asemenea averi, precum. si pentru schimbarea des-
tinatiunei bunurilor cari apartin unui uzagiu public.»
pi
«Se excepteaza 2) dela dispozitiunile articolului precedent, ce-
1) S'ar prima ca aceasta prevedere este contra art. 19 din Constitu tie.
2) Ne intrebam dela Inceput in ce consta exceptia ? Din analiza
Lextului complect a celor (Iona articole nu rezultil alta exceplie de cit cii
In primul caz este nevoe si de aprobarea Consiliului de Ministri si de
Decretul Regal, pe cind in cazul al doilea aceste ultime (lona forme nu
mai sunt cerute. Uzul insil a Mcut ca sti se dea altil interpretare acestor
articole i anume, a stabilit ca terenurile Comunale fara servituti si con-
struibile sil fie vIndute prin ilcitatie, pe clod micile portiuni (cu san fara
servituti particulare) sa tie vindute prin !mina Invoiali. Nu sthn daciI acea
www.dacoromanica.ro
 7- 114

dArile de mici portiuni de terenuri ce ar fi necesare a se face pro-

«prietarilor riverani pentru alinierea stradelor. Aceste terenuri se
«vor ceda de Primar in virtutea numai a planului de aliniere in re-
«glad adoptat, cu preturile §i In conditiunile de platA fixate de Con
«siliul Comunal.
cln caz de neintelegere, partea interesatft este In drept a
(.cere fixarea pretului pe cale judecAtoreascA. lar cind proprietarul
«nu voete a cumpAra terenul rAmas prin aliniere dinaintea pro-
. prietatei sale, autoritatea comunala este In drept a provoca expro-
«prierea intregei proprialiti conform cii legea de expropriere.
Salubritatea parcelelor este tratatA In treacat la art. 99 al «Le-
gei penlru organkarea comunelor urbane,.
«MAsurile de politie comunala se aplicA de Primar conform
«legilor §i regularnentelor. Ele au de obiect :
2) Igiena .,si salubritatea locuintelor sau determinarea conditin-
gnilor pentrn constructiunea i locuirea proprietatilor particulare.
Acestea sunt textele de legi. SA vedem dacA cel putin regu-
lamentele de aplicare precizeazA rnarea elasticitate a legilor i cla-
rificA unele puncte echivoce.
Singurul regulament care se preocupA de chestiunea par-
i

celei §i blocului este (Regulameniul de constructii fi ahnieri» din

1890, deci anterior tuturor legilor mai sus enuntate. Cu toate mo-
dificarile si adaosurile facute 'Ana in prezent, acest regulament a
rAmas destul de elastic ca sä nu poatft stabili reguli, destul de i

incomplet ca sA nu dea curs arbitrariului. De exemplu art. 9 din

regulament, referitor la deschideri de strade pasagii, este chiar
i

art. 6 din lc Legea. pentru mdrginirea Bururestilor» i nu gasim nici o

desvoltare a celor cuprinse sub litera a a acestui articol in ce pri-
ve§te preckarea conditinnilor ce trebueste sã indeplineasca blocurile fi
parcelele deservite de nouile strade.
GAsim InsA la art. 7 al .aceluia regulament o dispozitie buna
dar fAra sanctiune :
«Nimeni nu-i poate vinde terenul In lAturi formind o fundft-
ctura (cul-de sac) Intre proprietati2,.
sta a fost intentia legiuitorului, observiim Insi cil chestiunea respectilrei
servitutilor, cant de cele mai mune oni stint create pnin uztlrpilrL aduc
multe neajunsuni unei rationale intrebuintilni a terenului. AceastA ches-
tiune an tnebui revizuiul, i decis ca in uncle cazuri Sil se pontri neglija
servitutile existente care se von dovedi cri nu stint absolut necesare in-
trebuinprei propriettitei care are acele drepturi de servitute.
www.dacoromanica.ro
 115

Mai gasim in acela regulament §i dispozitiuni relative la in-

trebaintarea paralei. Astfel la art. 15, punctul 5 sta scris :
«Proprietarul va primi modificarile ce s'ar putea face de corpul
gtecnic In interesul salubritatei sau alinierei ')».
La art. 42 .,ri 432) se prescrie lnaltimi maxime ale construc-
tiunei, iar la art. 46 inaltirni minime. Mai mult, la art. iji
al
regulamentului gasim prescrieri i dimensiuni minime pentru curti
libere de constructie.
Este adevarat ca, chiar cu prescriptiunile avute la Indemina
s'ar fi putut evita In buna parte situatia care s'a creiat acum Ca-
pitalei, daca aceste prescriptiuni, ap incomplete cum erau, s'ar 0
aplicat. Dar daca aceste articole relative parcelei i blocului nu au
putut fi aplicate pentru da macar roadele ce le puteau da, in-
diferent de conditiunile de ordin administrativ, au fost i alte cauze
de ordin principal cari au ingreulat foarte mult regulata lor Intre-
b uintare.
Aceste cauze i efecte au fost mai de mult i mai de multi
observate 3) §i s'au facut chiar incercari de a se Inlatura piedicile

1) Ce rezulta de acil Rezulta ca constructia ca amplasament i exe-

cutie este subordonat5 dispozitiunilor corpului tecnic i atunci unii ju-
risti pot gasi acest articol dupii corn a si lost gasit ea neconform art.
19 din Constitntie.
.2) Inteun raport laril data si semnat Edilitar"pinA acum nu stiti
eine este autorul, asupra rezultatului coneursului din 1906-1907 pentru
un plan de sistematizare al Capitalei raport intitulat Sistematizarea Pla-
nului Capitalei" gasim urmatoarele observatiuni :
...Ca urmare a lipsei celei de a doua dispozitiund (oprirea de a se
executa cladiri pe acele blocuri cari nu au fost parcelate pentni obtine-
rea eelui mai avantajos- plan pentru flecare parcela) sunt acele cladiri di-
forme si strimbe care se vad in orasele noastre si in special in Bucu-
reAi, eu unghiuri aseutite, cu latade mici si fundaturi lungi, sau invers.
Din aceasta eauzii mare parte din terenuri, blocuri intregi, ii perd va-
loarea constructivii, i orasul se intinde nemasurat, iar daca se cladese
dau nastere la acele case lungi asa numite de tramway care sunt de-
parte de a rezolvi chestiunea locuintelor"...
3) Am gasit asemenea un proect de lege, nesemnat p Mil data, cu
WW1 Lege pentru alinierea i deschiderea strazilor rectificate i schim-
hal intre propthteiti i pentra exproprierile in zone in care gasim cite-va
masuri noui importante, relative parcelei si blocului. Asa la art. 8 se
prevede :
Comunele urbane cu o populatie mai numeroasii ca 10.000 locui-
tori au dreptid, atunci cind interesele generale ale lor reelama :

www.dacoromanica.ro
 116

Un prim pas s'a facut in cursul anului 1910, chid s'a elaborat uni
anteproect aproape complet al unui nou aRegulament pen tru cons-
tructiuni alinieri), dar care nu a luat forma legala. In toate In-
i

cercarile facute se observa tendinta de a se Intruni aceleasi ches-

tiuni tratate prin mai multe legi si regularnente cornunale in mod
sporadic si uneori echivoc, intr'o singura lege sau regulament mai
complet si mai corespunzator nevoilor. Chiar daca acele incercari
ar fi izbutit sa dea nastere la dispozitiuni legiferate, credem ca re-
zultatul practic ar fi fost redus, din cauza ca le lipsesc un punct de
sprijin foarte important, (desi nu absolut necesar, dupa parerea celor
ce au o cunostinta suficienta despre nevoile esentiale ale unui oras mo-
dern), dar indispensabil pentru multi jurili cari interpreteaza arti-
colul 10 al Constitutiei intrun mod cum nu este interpretat
nici in Belgia dupa a car& Constitutie din 1835 este alcatuita a-
ceia a noastra. In adevar, in Belgia Legea coniassdrei parcel elor
din 1867 s'a aplicat si se aplica de acord cu Constitutia, dupa
cum o lege analoga nascuta si In Franta, dela 1852, nu a fost
considerata ca neconstitutionala. La noi in tara insa s'a Intirnplat
sa nu se poata impune, cu toate legile mai sus aratate, nici macar
anumite norrne de constructiune pe proprietati, adica ceva mult
mai putin declt schirnbarea sau transportarea proprietatei, din cauza
ca s'a considerat aceste restrictiuni ca o calcare art. 19 ') din
constitutie, ca o ridicare cu totul a dreptului de proprietate, a ex-
proprierii deghizate 2), cu toate ca art. 145 si iSo din cod ul civil ,

1. De a impune sau provoca Iii piirtile orasului nechidile sau pu(in

cilidite rectilicarea i schimbul proprietli(ilor;
n2. De a uza de exproprierile in zone.
1). Articolul 19 din Constitutie sunti: Proprietatea de mice natur5,
precum i toate creantele asupra statului sunt sacre si neviolabile.
Nimeni tin poate 11 expropiat de eit Pentra cauza de utilitate p
blicd, legalmente constatat i dupei o dreapt4 qi prealabild despagabire.
Prin cauza de utilitate puldicS urmeazii a se intelege numai co-
municatiunea, salubritatea publica, precum i lucrilrile de apararea tarei.
Legile existente privitoare la alinierea si Iirgirea stradelor de prin
Comune, precum si hi malurile apelor ce curg prin sau pe 1Ing ele, rä
min in vigoare.
Legi speciale vor regula procedarea i modul expropierei.
Libera si neimpiedicata intrebuintare a riurilor navigabile i flo-
ntabile, a soselelor si a altor ciii de comunicare este de dorneniu public.
. 2) Diim aici un exemplu, citind tin pasagiu din decizia No.320 din
1909 a Sectiei a III a Curtei tie Casatie i Justitte;
www.dacoromanica.ro
 117

spune cd torcine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui,

cu rnodifkatiunile stabilite de legi.).
Vedem dar ca s'a admis ca dreptul de proprietate sufera
oarecari restrictiuni fixate prin legi sau regularnente facute pe baza
legilor, deci cu putere de lege, In ce privqte 1ntrebuintarea ei ;
s'a mai admis principiul exproprierei pentru utilitate publica !i cu
dreapla i prealabild alespdgabire. Mai vedem ca atit timp cit bunul
nu va fi luat, ci numai Intrebuintarea lui va fi supusa unor con-
ditiunj cu putere de lege, nu poate fi vorba de expropriere deghi-
zata. Este chestiunea ca acele restrictiuni sa aiba in adevat pu-
tere de lege, adica sa fie sau prevazute precis in o lege, sau sa
fie prevazute inteun regulament cu toate formele legale §i spriji-
nite pe texte precise ale legei respective.
Pe de alta parte art. 19 din Constitutie prevede despagubirea
prcalabild, care poate sa fie i simultana exproprierei Nu se spune

Avind in vedere cil Primaria prin reprezentantul sail a sustinul. ca

a rcluzat autorizatia ceruta de recurent pentru motivul ca in mina mo-
dilicrirci art. 4 aditional dela art. 42 al regulamentului de constructiuni
si alinieri filcuta si votatil de Consiliul Comunal la 13 Tunic 1J09, s'a dis-
pus ca pe B-dul Schitu M5gureanu portitmea coprins5 intre B-dul Elisa
beta si str. Esculap constructiunile sii fie retrase cu 5 metri din alinicre
si s5 alba* gradini de fatada ;
Considerind cit aceasta dispozitie a Primariei Capitalci luat5 prin
modilicarea regulamentului constituc de fapt o exprgpiere deghizat4 §i
o impiedicctre a proprietarulai de a uza de dreptul sou de proprietate
garantat de lege;
Considerind ca dup5 art. 19 din Constitutie nimeni nu poate sit fie
expropiat de cit pentru cauza de utilitate publica si dupil o dreapta si
dwealabila despagubire, iar dupa art. 480 cod. civil proprietarul este in
drept sà se foloseascil i s5 dispuna de lucrul sau in mod exclusiv si
absolut insa in limitelc prevazute tie lege ;
Considerind cii singura restrictiune ce s'a adus dreptului de pro -
prietate in raport cu alinierile este cea prev5zut5 de art. 7 cap. I din
Reg. Organic in scopul ca stradele sa dobindeasca o lirginie dc 6 stin-
jeni, restrictiune de care nu poatc sit fie vorba in specie din momentul
ce B-dul Schitul M5gureanu are aceasta largime;
Considerind ca afaril de aceasta restrictiune mice dispzitiuni de
noui alinieri, deschideri de strade, largiri, prelungiri sau retrageri dela
alinierile decretate nu se pot face de &it respectindu-se dreptul de pro-
prietate astfel cum este ingridit de lege, cu altc cuvinte cil Prim5ria nu
poate sit execute decretele obtinule de regulament votate in acest seep,
de ciL xpropiind pe proprielar dupa 0 dreaptil i prealabili desp5gubire.

www.dacoromanica.ro
 118

ca despagubirea poate sa fie numai decit in bani, caci am vazut

ca in alte tari se admite ischimb. Ea trebue sa fie numai dreapta.
Prin urmare poate sa fie in speta si teren pentru teren.
Pentru toate motivele insirate pima acum, credern dar ca §i
Constitutia tarei noastre ne permite ca sa facem aceleasi progrese
in chestiunea ameliorarei parcelelor si blocurilor si a utilizarei ra-
tionale a lor, ca si In alte tari, cu conditiune ca legile i regula-
lamentele sa fie mai precise si suficiente, iar justitia sä dea o ex-
tensiune mai mare cuvintelor «utilitate publica, si «higiena) ori
«salubritate publica pentru asigurarea carora .exista In parte ar-
ticole de legi restrictive a modului de uzare a proprietatei, si care
numai sunt de nimeni discutate, fiind stabilite jurisprudente in sen-
sul legilor.
Mai avem insa o observatiune de facut asupra legislatiei re-
lative la ameliorarea blocurilor ci parcelelor prin alinieri. Chid am a-
ratat citeva puncte ale legislatiei franceze am distins Ca alinierea
nu se considera ca o expropriere obisnuita, ci mai mult ca o ser-
bire, ca o servitute, asupra proprietatilor atinse de ea, serbire ce
se traducea prin plata numai a terenului, fi posterioarit cedfirei mi
stradei. Acelas sistem s'a prevazut si in «Legea de organizare a co-
w onelor urbane» iar prin trz si la noi plata terenului s'a facut de
obicei dupa liberarea terenului. Procedeul insa la noi nu s'a a-
plicat in mod uniform, uneori din cauza cä justitia nu a recunos-
cut aceasta distinctiune pentru alinieri 1).

1) De fapt scrbirea proprietatei prin alinierea stradei limitrofe nu

ar Ii contrar5 Constitutiei noastre, de oarece un plan de aliniere avind
putere de lege intrebuintarea propriethtei este subordonafil conditiunilor
de amplasament 1)rev5zute de plan. Asa dar, pe deoparte orice constructie
ce s'ar ridica pe acea proprietate trebue sà se amplaseze indiferent de
se face vre-o expropriere prealabilii de teren sau nu conform dispozi-
tiunilor planului; pe de al1 5 parte, dac'à existi o constructiune contrarie
prevederilor planului de aliniere san legilor sanitare (constructii insalubre)
exereitarea dreptului de proprietate asupra acelei constructiuni sil nu lie
de asa naturii in cit s agraveze situatia existentil condamnata de dispo-
zitiile legale. Cu alte cuvinte resb ictiunea impusil de aliniament sau de
salubrilate este de naturil nu de a impiedica exercitarea dreptului de pro-
prietate, ci de a limita acel drept, pentru a nu se impiedica exercitarea
dreptului tie proprietate, ci de a limita acel drept, pentru a nu se impie-
dica intr'un mod mai accentuat circulatia sau a se accentua mai molt in-
salubritatea existcnti i constalatii. Dac Insi situatia existentii cat'a a fi
inhlturatil imediat pentru a II conformii dispozitiilor (planuri de aliniere,
www.dacoromanica.ro
 119

Chestiunea pe care o ridicam acum, este de o importanta atit

de mare in ce priveste sistemul financiar al orasului, clt In ce prive-
ste i sistemul administrativ in legatura cu simplificarea iiberärei
autorizatiunilor de constructii, in clt nu o puteam trece cu vederea
in acest studiu. 0 clarificare a acestei chestiuni se impune de ur-
ge*, ca si gasirea unei solutiuni practice, echitabile si care sa nu
fie contestata de justitie.

C. Propuneri legislative, teenice si financiare. Din

cele precedente s'a putut vedea situatia actuala, legile actuale si
rezultatele obtinute, desigur nu imbucuratoare. Trebue sa dea im-
puls la luarea de masuri eficace pentru obtinerea unui progres mai
important, Masurile vor fi mai 1ntli de ordin legislativ.
1) Masurile de ordin legislativ eficace, opinam ca se pot lua
si in limitele art. 19 din Constitutie, caci am aratat in ce sens el
ar trebui sa fie interpretat, in ce sens este interpretat si In Belgia.
Dela inceput deci trebuiau admise: a) restrictinnea t) intrelnillintat ei
regulamente de salubritate, etc.) atunci va avea loc despfigubirea pentru
paguba cauzara" efectiv prin lucrarea executath asupra obiectivului exis-
tent si neviltilmator societ5tei.
1) Prin legatta Statelor-Unite Prinifiria Capitalei a primit urmiitorul
chestiona :

1. DacS s'a stabilit pentru Bucuresti zone de constructiuni supuse

unor regulamente restrictive pentru liecare zonii in parte si de care ar
depinte caracterul edificiului si Intrelmintarea liii ?
2. In caz cà s'au stabilit astfel de zone, .cari stint caracteristicele
generale ale planului.
a) In ceeace priveste parcela de teren pentru fiecare edificiu.
b) In ceeace priveste distanta cliidirei la(5 de alinierea strudel.
c) Privitor la inaltimea
d) Privitor la intrebuintarea
3. Aplicarea suszisului plan si punerea ha 111 executie a ocazionat
eheltueli Comuneil
4. In caz afirmativ, care este suma la care s'au ridical cheltuelile
si in ce scop s'a cheltuit ?
5. In ce proportie acele cheltueli sau.acoperit prin :
a) Alocrui din veniturile actuale?
b) Impuneri de taxe speciale asupra proprietritilor a ciiror valoare
s'a niirit din cauza punerei lor in valoare.
c) Emisiuni de obligatiuni.
d) Vinderea san intrebuintarea terenurilor expropiate.
e) Vinderea sat] exploatarea terenurilor p)setlate anterior de Comunii
f) Prin ce tilta metod5?

www.dacoromanica.ro
 120

proprialei pe baze de legi cari precizeazä din motive de salubri-

tate generala §i desvoltare viitoare a circulatiei, intelese in sensul
larg §i modern al cuvintelor, modul de construc(iune al proprietatilor
dintr'un ora sau chiar nepermisiunea de a se construi, fart ca aceste
restrictiuni ce se impun, s dea loc la despAgubiri ; b) prevederea in
legea de expropriere, in mod precis, CA se poate ca despdgubirea th
tie yi simultand dar in naturd, adica schimburi de terenuri.
DacA aceste principii ar fi recunoscute ca constitutionale de
toti, atunci citeva articole in o «Lege asupra infiin(drei Si construirei
comunelm. ar rezolvi In buna parte chestiunea. left acele articole
pe cari le gasim absolut trebuitoare, unele de ordin genezic, altele
de ordin constructiv al blocurilor §i parcelelor.
a) SA se introducA In legislatia romAnA art. 12, 13, 14 i 15
din legea prusiana din 1875 §i articolul 14 din legea dela 1876.
(vezi legislatia prusiana mai sus cercetatA). Aceste articole vor
trebui combinate cu art. 20, 29, 30, 31, 32 36 din legea elve-
i

tiana din 1863 §i modificata in 1893 (vezi legislatia elvetiana cer-

cetata la capitolul IV) §i cu dispozitiile legei privitoare la cazurile
cind se acordA despagubiri.
b) Pentru rezolvirea §i a chestiunei constructiilor existente
supuse retragerilor sau a cazierilor de salubritate ori siguranta, se
recomanda a se introduce in legea romAnA i principiile articolelor
146. 147, 149 §i 320 din legea elvetianA, combinate cu dispozitiu-
nile legei franceze relative la alinierea strAzilor (vezi legiuirea fran-
cezft cercetata la capitolul respectiv).
Dispozitiile mai sus recomandate nu le con siderArn ca anticons-
titutionale, cAci nu gasim ca atacft dreptul de proprietate a§a cum
este definit §i la noi. Nu este locul i nici nu avem calitatea sA
formulam textul articolelor, acest text fiind legat de chestiuni
i

juridice, §i de aceia ne marginim a indica numai elementele tec -

nice ce trebuesc avute in vedere la formularea textului.
Va trebui asemenea sA se prevada ca servitutile, de trecere ori
vedere,sA nu dea dreptul proprietarilor a face ca PrimAria sA renunte la
intrebuintarea parcelelor construibile. Numai cind se constatft cA acele
servituti sunt absolut necesare bunei §i independentei utilizAri a pro-
prietatei sä se tina compt la asemenea parcele §i de drepturile de servi-
tute. Regulamentele vor trebui apoi sft fixese procedeul geometric de
ceziune a terenurilor cari urmeazft sft se vIndA prin bunft_invoiala pe
baza selviluplor admisibile, procedeu care ap cum se aplica astAzi prin

www.dacoromanica.ro
 121

n.T. nu este totdeauna avantajos proprietatilor, caci stricä buna con-

struibilitate a parcelelor. In fig. 90 se vede rezultatul ce dã scoate-
rea la aliniere a proprietatilor prin ducerea de perpendiculare din
colturile din fata extreme ale proprietatilor, pe noul aliniament.
Dan modul de constructie prescris este «constructia Inchisa» parte
din inconvenient dispare ; dact se construqte grupat,) sau in
formA de villa inconvenientul se resimte cu atit mai rnult, cu cit
unghiul de tnclinatie al lirnitelor proprietatei pe noul aliniament sunt
mai tnici. Procedeul regulamentat trebue sd fie diferit, dupd cazu-

Fig. 90.
rile ce se pot prezenta, avind In vedere felul constructiei impuse,
lnclinatia laturilor parcelelor, distantele de e§ire la aliniere, daca
parcela este de colt (fiindca in general coltul trebue sã cada unei
singure proprietati), etc. Este ap dar aceasta o chestiune tecnica.
2. Mdsurile de ordin tecnic constau in a se face pe viitor pro-
ectele nu numai pentru alinieri §i trnpartire a blocurilor, dar qi de
ameliorare a parcelelor, cu estimatiile de executie. Daca se gaseste
avantajos din toate punctele de vedere i o comassare a parcelelor
(modificdri pe loc ori transportare a proprietatilor) trebue ca legea
sä prevada sd se facd pe scara necesarä acele planuri, precum
§i calculul valorilor. Aceste planuri trebue sa corespunda §i cu ce-
rintele diviziunei oraplui pe cartiere.
Dacä finantele permit, planurile de cornassari pot aduce mari
avantaje, nu numai la periferia orasului, putin sau de loc construitd,
-dar §i in centrul oraplui, mai ales tn centrul comercial, clnd se
lucreazä cu societati importante de constructie ori cu banci.

www.dacoromanica.ro
 122

Astfel, chiar in Bucuresti putem observa numeroase exempie cum

e marile institutii comerciale, iau nastere pe parcelele de dimensiuni
mari ori pe blocuri mici, foarte proprii pentru o utilizare rentabila a
terenului (fig. 91), pe dud pe partile cu facade Inguste, chiar in centrul
cel mai comercial, chiar dud parcelele au doua fatade, constructiile
importante nu se 1nalta, ramin tot cele vechi si nepractice (fig. 92).

Fig. 91.
Odata planurile de parcelari lucrate si admise, atit de autori-
tati cit si de majoritatea particularilar (cu care se fac schimburi de
valori echivalente) Comuna va trebui sa procedeze la trasarea in
mod vizibil a blocurilor si parcelelor pe teren, ramlnInd ca lucrarile
edilitare sa fie facute in conformitate cu prescriptiunile legilor.
www.dacoromanica.ro
 123

CIt priveqte alinierile sträzilor existente, acolo unde nu existd

piedici din cauza constructiilor, ele trebuesc fdcute odatä pentru o
stradd Intreaga, iar lucrdrile de pavaj, etc., sd se execute imediat
In fiecare punct unde alinierea s'a fäcut. Avantajul este evident ai
nu mai insistdm asupra lui.
3. Masnrile financiare sunt indispensabile pentru aducerea la

Fig. 92.
Indeplinire a unui astfel de program. Daca Insä devizul lucrdrei este
stabilit, daca suntem In posesia legilor mentionate, atunci cu fon-
duri relativ reduse putem sä avem rezultate neobi§nuite i nevizate
pinã acum. Calcularea plusvalutei i comptarea ei la transactille cu
diferitele proprietati va aduce uneori chiar beneficii. In orice caz, clnd
sumele necesare vor fi cunoscute, and Intrepriuderi particulare au-
torizate vor lucra rnInd In mind cu Administratia Comunald §i va
ajuta bãne§te realizarea unei Iucrdri pentru profit comun cind pro-
gramul pentru sistematizarea parcelelor §i blocurilor pentru tot ora-
§ul va fi fäcut §i sectionat pe Intervale de timp, va fi cu mult mai
uv:Ir a se gasi i resursele necesare de clt actualmente, chid Ins 4i
problem de rezolvit nu este Inca In mod precis formulatd.
Avem toata increderea cd va sosi curInd timpul ca §i In aceastä
directiune sa realiam /mportante progrese pentru a ajunge acolo
unde cu deplin succes s'a ajuns In alte Oft

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro